NSSM 79

NSSM 79 – Norme de protecţie a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor

Preambul

Normele specifice de protecţie a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi obligatorii minimale pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau persoanele fizice de răspundere pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de protecţie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
– Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii şi de igienă a muncii, general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscuri comune uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii, pentru activităţile caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii utilizată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări procesul de muncă este tratat ca un sistem complex, structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează:
– Executantul: persoana fizică implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă şi care are calitatea de angajat cu contract de muncă ori convenţie civilă sau de membru cooperator sau ucenic, elev, student pe timpul practicii;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloa-celor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, bază pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării persoanelor juridice;
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.

În contextul general prezentat, „Normele specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor” au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi, şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestei norme este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executanţilor în procesul de muncă. Normele mai cuprind şi un capitol de prevederi de proiectare care vor fi respectate la proiectarea clădirilor, a altor construcţii şi a echipamentelor tehnice, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standardele din domeniu.

În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentate, conform altor acte legislative şi normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri, care precizează conţinutul articolelor care se referă la această problematică, facilitând astfel pentru utilizatori înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

CAPITOLUL 1: Prevederi generale

Art. 1: Conţinut
Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice acestor activităţi.

Art. 2: Scop
Scopul prezentelor norme specifice este ca prin respectarea măsurilor de prevenire cuprinse să se asigure desfăşurarea în condiţii de securitate a activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri.

Art. 3: Domeniu de aplicare
Prezentele norme specifice se aplică la toate persoanele juridice care desfăşoară activităţi de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri, cu personal angajat în baza unui contract individual de muncă sau în baza unei convenţii civile. De asemenea, se aplică membrilor cooperatori şi ucenicilor, elevilor şi studenţilor pe timpul practicii profesionale indiferent de forma de proprietate a capitalului social şi de modul de organizare al acestora.

Art. 4: Conexiunea cu alte acte normative
(1)Prevederile cuprinse În prezentele norme specifice se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Pentru activităţile auxiliare sau conexe activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se vor aplica prevederile actelor normative prezentate în Anexa 1.

Art. 5: Revizuirea normelor
Prezentele norme specifice se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice sau la nivelul proceselor de muncă.

CAPITOLUL 2: Prevederi comune activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri

SECTIUNEA 1: Încadrarea şi repartizarea salariaţilor la locul de muncă

Art. 6
Încadrarea şi repartizarea salariaţilor la locul de muncă se vor efectua în conformitate cu prevederile cuprinse în Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 7
Procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de către salariaţi care posedă pregătirea tehnică corespunzătoare, numiţi prin decizia conducerii persoanei juridice.

Art. 8
Salariaţii care în timpul efectuării sarcinilor de muncă folosesc tehnici specifice lucrului la înălţime sau alpinismului utilitar trebuie angajaţi şi repartizaţi la locul de muncă conform prevederilor NSSM pentru lucru la înălţime şi NSSM pentru alpinism utilitar (Anexa 1, poz. 1 şi 2).

Art. 9
Pentru activităţi complexe (utilizarea maşinii de frezat asfalt, a maşinii de marcat drumuri, a utilajului denumit „inspector poduri” etc.) sunt admişi numai salariaţii care posedă calificarea necesară, care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihice şi fizice şi care au împlinit vârsta de 18 ani.

SECTIUNEA 2: Instruirea salariaţilor

Art. 10
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de instruire în domeniul protecţiei muncii a salariaţilor participanţi la activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se vor efectua în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 11
Activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri vor fi executate numai de către salariaţi care au fost instruiţi în domeniul protecţiei muncii şi care deţin calificarea şi/sau autorizarea necesară realizării sacinilor de muncă.

Art. 12
La instruirea în domeniul protecţiei muncii a salariaţilor care desfăşoară activităţi de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se va ţine seama şi de posibilitatea apariţiei unor condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, viscol, furtună etc.).

Art. 13
Salariaţii care execută sarcini de muncă nespecifice activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri trebuie să fie instruiţi în domeniul activităţii pe care o desfăşoară şi după caz, autorizaţi.

SECTIUNEA 3: Dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie (EIP)

Art. 14
Acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie se vor face conform prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii şi din Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin Ordinul nr.225/21 iulie 1995.

Art. 15
Conducătorii locurilor de muncă nu vor permite desfăşurarea nici unei activităţi înainte de a verifica dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de a urmări utilizarea corectă a acestuia.

Art. 16
Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele aflate în vigoare.

Art. 17
Echipamentul individual de protecţie împotriva pericolelor de natură electrică trebuie verificat la termenele stabilite, fiind interzisă utilizarea celui defect sau neverificat.

Art. 18
Echipamentul individual de protecţie împotriva pericolelor de cădere de la înălţime trebuie depozitat şi utilizat în conformitate cu instrucţiunile stabilite de fabricant.

SECTIUNEA 4: Repartizarea sarcinii de muncă

Art. 19
Conceperea şi repartizarea sarcinilor de muncă se vor efectua în conformitate cu prevederile corespunzătoare din Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 20
Coordonatorul sau coordonatorii În materie de securitate şi sănătate în timpul elaborării proiectului sunt obligaţi să aplice prevederile subcap. 3.1. din Normele generale de protecţie a muncii, precum şi :
a)să coordoneze punerea În aplicare a prevederilor art. 27 din prezenta normă;
b)să stabilească planul de securitate şi sănătate cu precizarea particularităţilor şi regulilor aplicabile şantierului ce face obiectul proiectului ţinând cont dacă este necesar şi de activităţile de exploatare ale şantierului, cu specificarea categoriei lucrărilor;
c)să întocmească un dosar adaptat particularităţilor şi caracteristicilor specifice lucrării, reluând elemen-tele utile în materie de securitate şi sănătate de care să se ţină seama la eventualele lucrări ulterioare.

Art. 21
Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul realizării lucrării sunt obligaţi să aplice prevederile subcap. 3.2. din Normele generale de protecţie a muncii, precum şi :
a)să coordoneze punerea în aplicare a prevede-rilor art.27 din prezenta normă;
b)să coordoneze punerea în aplicare în mod coerent a următoarelor principii:
– întreţinerea şantierului în ordine şi în stare de curăţenie satisfăcătoare;
– alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând cont de condiţiile de acces şi de stabilirea căilor şi a zonelor de deplasare sau de circulaţie;
– condiţiile de transport, manipulare şi montaj a materialelor, subansamblelor şi furniturilor recuperabile cât şi a uitlajelor, dispozitivelor şi echipamentelor;
– întreţinerea, controlul înainte de începerea serviciului şi controlul periodic al instalaţiilor, dispozitivelor şi echipamentelor pentru eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc;
– amenajarea şi delimitarea zonelor periculoase de depozitare şi înmagazinare a materialelor;
– condiţiile de ridicare, transport şi folosire a materialelor periculoase utilizate;
– stocarea, decantarea, neutralizarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din procesele tehnologice sau din utilizarea ulterioară a lucrărilor de construcţii;
– continua adaptare în funcţie de evoluţia şan-tierului a duratei efective a diferitelor activităţi sau faze ale lucrării;
– urmărirea unei bune cooperări dintre salaria-ţii şantierului şi persoanele fizice angajate prin convenţii civile de prestări servicii;
– interacţiunile cu activităţile de exploatare din interior sau din apropierea situării şantierului.
c)să coordoneze şi să urmărescă punerea în aplicare de către patroni a sarcinilor ce le revin din cele prezentate la pct. b);
d)să adapteze planul de securitate şi sănătate în funcţie de evoluţia lucrărilor şi a eventualelor modificări intervenite;
e)să organizeze între patroni, inclusiv între unităţile care se succed în şantier, cooperarea şi coordonarea activităţilor privind protecţia salariaţilor şi prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale privind sănătatea;
f)să coordoneze supravegherea aplicării corecte a metodelor de muncă;
g)să stabilească măsurile necesare privind autori-zarea persoanelor cu acces în şantier.

Art. 22
Salariaţii care asigură conducerea activităţilor la locul de muncă (conducătorii locurilor de muncă) au următoarele obligaţii:
a)să verifice vizual înainte de începerea lucrului existenţa şi starea tehnică a protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie, a AMC-urilor şi să ia măsuri pentru înlăturarea eventualelor deficienţe constatate;
b)să repartizeze salariaţii din subordine numai la activităţile pentru care aceştia posedă pregătirea corespunzătoare şi numai după instruirea tehnică şi de protecţia muncii;
c)să nu permită desfăşurarea oricărei activităţi de către salariaţi aflaţi într-o stare psiho-fiziologică necorespunzătoare;
d)să urmărească pe toată durata timpului de lucru menţinerea în stare corespunzătoare a căilor de acces, a iluminatului, instalaţiilor de ventilaţie şi condiţiilor de microclimat;
e)să oprească imediat procesul de muncă în cazul apariţiei unor riscuri de accidentare sau de producere a avariilor;
f)În cazul producerii unui accident de muncă să ia măsuri de acordare a primului ajutor şi să anunţe responsabilul cu protecţia muncii.

Art. 23
Salariaţii sunt obligaţi să-şi însuşească, să respecte şi să aplice normele, reglementările şi instrucţiunile de protecţie a muncii specifice sarcinii de muncă pe care o au de îndeplinit. De asemenea, pentru desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate salariaţii sunt obligaţi:
a)să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe care le va utiliza sunt în stare tehnică corespunzătoare;
b)să aducă la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă defecţiunile constatate;
c)să respecte tehnologia de lucru şi instrucţiunile de securitatea muncii la locul de muncă;
d)să utilizeze în timpul lucrului echipamentul individual de protecţie corespunzător activităţii respective;
e)să nu execute sarcini de muncă din proprie iniţiativă sau din dispoziţia altui conducător al unui loc de muncă dacă nu este instruit corespunzător;
f)să menţină curăţenia la locul de muncă;
g)să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în incinta unităţii sau la locul de muncă;
h)să respecte disciplina la locul de muncă;
i)să acorde primul ajutor în cazul producerii unui accident de muncă;
j)să înştiinţeze imediat conducătorul locului de muncă despre producerea unui accident de muncă.

SECTIUNEA 5: Organizarea de şantier şi/sau a locurilor de muncă şi a activităţilor

Art. 24
Beneficiarul de lucrare sau dirigintele de şantier este obligat să desemneze:
a)un „coordonator în materie de securitate şi sănătate în timpul elaborării proiectului lucrării” , având ca principale sarcini cele prevăzute în art.20;
b)un „coordonator în materie de securitate şi de sănătate în timpul realizării lucrării”, având ca principale sacini cele prevăzute în art.21.

Art. 25
Înaintea deschiderii şantierului este obligatorie elaborarea planului de securitate şi sănătate de către beneficiarul de lucrare sau dirigintele de şantier prin delegarea acestei sarcini coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.

Art. 26
Delegarea de către beneficiarul de lucrare sau de către dirigintele de şantier a sarcinilor de securitate şi sănătate unuia sau a mai multor coordonatori nu îl absolvă de responsabilităţile în acest domeniu.

Art. 27
La elaborarea documentaţiilor de execuţie a lucrărilor şi a activităţilor de organizare de şantier, precum şi la elaborarea documentaţiilor planului de securitate şi sănătate se vor urmări în mod special:
a)soluţiile constructive, structurale, arhitecturale, tehnice, tehnologice şi/sau organizatorice pentru o judicioasă planificare a diferitelor activităţi sau faze de lucru care se derulează simultan sau succesiv;
b)prevederea duratei stabilite pentru realizarea diferitelor activităţi, faze sau operaţii.

Art. 28
Este necesară obţinerea unui aviz prealabil de la Inspectoratul de Stat Teritorial de Protecţie a Muncii în următoarele situaţii:
a)atunci când durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi sunt mai mult de 20 de salariaţi care lucrează simultan;
b)numărul de salariaţi preconizat este mai mare de 500 pe zi;
c)lucrările care urmează a fi executate comportă riscuri speciale pentru salariaţi.

Art. 29
Activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri sunt permise numai dacă la locurile de muncă au fost luate toate măsurile tehnice şi organizatorice pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Art. 30
Zonele periculoase din incinta unităţilor trebuie prevăzute cu indicatoare de avertizare sau interdicţie iar pe timpul nopţii trebuie iluminate corespunzător.

Art. 31
Conducătorii autovehiculelor şi utilajelor care circulă în incinta unităţilor trebuie să respecte viteza de deplasare stabilită, căile de acces şi locurile de parcare.

Art. 32
În cazul în care pentru deplasarea la sau de la locul de muncă salariaţii traversează linii de cale ferată, aceştia sunt obligaţi să respecte următoarele:
a)să se asigure că nu există locomotive, vagoane sau alte vehicule în mişcare;
b)să traverseze numai prin locurile marcate;
c)traversarea să se facă perpendicular pe axa căii ferate.

SECTIUNEA 6: Utilizarea echipamentelor tehnice (ET)

Art. 33
Utilizarea echipamentelor tehnice aflate sub incidenţa ISCIR se va face numai cu respectarea prevederilor legale În vigoare.

Art. 34
Echipamentele tehnice precum şi componentele acestora aflate sub incidenţa ISCIR trebuie verificate la termenele scadente, de către personal autorizat.

Art. 35
Se interzice utilizarea echipamentelor tehnice necertificate din punctul de vedere al securităţii muncii.

Art. 36
Se interzice lucrul cu un echipament tehnic care nu are montaţi toţi protectorii sau ale cărui dispozitive de protecţie funcţionează defectuos.

Art. 37
Se interzice utilizarea echipamentelor tehnice specifice lucrărilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri dacă sistemele de avertizare cu care sunt dotate nu funcţionează.

Art. 38
Este interzis oricărui salariat să lucreze sau să intervină la un echipament tehnic pentru care nu are instruirea, calificarea sau autorizarea necesară.

Art. 39
Este interzisă punerea în funcţionare sau manevrarea unui echipament tehnic de către salariaţi neinstruiţi sau neautorizaţi şi care nu au primit sarcini de muncă în acest scop.

Art. 40
Când se constată o funcţionare defectuoasă a unui echipament tehnic salariaţii sunt obligaţi să-l oprească şi să anunţe imediat conducătorul locului de muncă.

Art. 41
(1)Se interzice ca salariaţii să intervină pentru remedierea defecţiunilor constatate la echipamentele tehnice aflate în funcţiune.
(2)Remedierea defecţiunilor se va face numai de către salariaţi special desemnaţi în acest scop şi numai după separarea echipamentelor tehnice faţă de sursa de alimentare cu energie.

SECTIUNEA 7: Transportul, manipularea şi depozitarea materiilor prime şi a materialelor

Art. 42
Pentru activităţile de transport desfăşurate de unităţile cu profil de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se vor respecta prevederile cuprinse în NSSM pentru transport intern (Anexa 1, poz. 6), NSSM pentru transporturi rutiere (Anexa 1, poz.7) şi NSPM pentru transporturi pe cale ferată (Anexa 1, poz. 8).

Art. 43
Pentru activităţile de manipulare şi depozitare în unităţile cu profil de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se vor respecta prevederile cuprinse în NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor (Anexa 1, poz.9) şi NSSM pentru exploatarea şi întreţinerea transportoarelor cu bandă (Anexa 1, poz. 10).

Art. 44
Autoutilajele tehnologice şi autovehiculele care sunt utilizate în activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri trebuie semnalizate în mod corespunzător, atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte.

SECTIUNEA 8: Protecţia împotriva electrocutării

Art. 45
Echipamentele tehnice acţionate electric cât şi echipamentele electrice trebuie să corespundă prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii şi din NSPM pentru utilizarea energiei electrice În medii normale (Anexa 1, poz. 3).

Art. 46
Echipamentele tehnice electrice sau acţionate electric trebuie să fie verificate la recepţie şi după fiecare reparare sau modificare tehnică pentru a se testa eficacitatea măsurilor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.

Art. 47
Înainte de utilizarea echipamentelor tehnice acţionate electric salariaţii sunt obligaţi să verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se află normal sub tensiune şi legătura la centura de împământare.

Art. 48
Deplasarea de la un loc de muncă la altul a echipamentelor tehnice mobile acţionate electric se va face numai după întreruperea alimentării cu energie electrică.

SECTIUNEA 9: Protecţia împotriva incendiilor

Art. 49
Persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri au obligaţia de a asigura echiparea şi dotarea cu materiale de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate cu Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 50
La fiecare loc de muncă unde există pericol de incendiu se vor afişa instrucţiuni cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor şi planul de autoapărare împotriva incendiilor.

Art. 51
Fumatul şi focul deschis nu sunt permise decât în locurile destinate în acest scop.

Art. 52
Căile de acces la mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie să fie în permanenţă degajate.

CAPITOLUL 3: Semnalizarea lucrărilor de drumuri

Art. 53
Sectoarele de drum pe care se execută lucrări de întreţinere sau reparaţii drumuri şi poduri trebuie obligatoriu semnalizate.

Art. 54
În cazul lucrărilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevăzut cu zone de acces pentru salariaţi numai pe o parte, stabilite de către conducătorul locului de muncă.

Art. 55
Instalarea semnalizării sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art. 56
Descărcarea indicatoarelor şi a materialelor de semnalizare din mijlocul de transport se va face numai prin spatele sau partea laterală dinspre acostamentul drumului.

Art. 57
Este interzisă descărcarea indicatoarelor şi a materialelor de semnalizare pe partea carosabilă a drumului.

Art. 58
Salariaţii care lucrează pe platforma drumului, pe acostament sau în apropierea acestuia trebuie:
a)să aibă în atenţie circulaţia rutieră ce se desfăşoară în apropierea lor;
b)să cunoască indicatoarele rutiere şi modul de împrejmuire a locului de muncă;
c)să utilizeze echipamentul pentru avertizarea conducătorilor mijloacelor de transport.

Art. 59
Se interzice staţionarea salariaţilor pe partea carosabilă a drumului, în afara zonelor de lucru împrejmuite şi semnalizate.

Art. 60
Circulaţia salariaţilor pe drumurile publice se va face numai pe partea stângă, pe acostament sau în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului.

Art. 61
La traversarea drumului salariaţii sunt obligaţi să se asigure faţă de circulaţia rutieră din ambele sensuri şi să traverseze atunci când nu există nici un pericol.

Art. 62
În caz de vizibilitate redusă, precum şi atunci când se execută lucrări pe porţiuni de drum care prezintă pericol de accidentare din cauza circulaţiei, conducătorul locului de muncă este obligat să posteze piloţi pentru dirijarea circulaţiei.

Art. 63
Piloţii pentru dirijarea circulaţiei trebuie dotaţi cu mijloace de semnalizare şi echipament de protecţie corespunzător şi să se posteze astfel încât să poată fi văzuţi de conducătorii autovehiculelor.

Art. 64
În curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă piloţii pentru dirijarea circulaţiei trebuie dotaţi şi cu aparate de comunicaţii (radiotelefoane portabile).

Art. 65
La semnalizarea sectoarelor de drum în lucru cu semafoare luminoase se va respecta instrucţia de semnalizare a lucrărilor de drumuri.

Art. 66
În cazul defectării instalaţiei de semnalizare cu semafoare luminoase se va comuta automatul pe lămpile de avertizare sau se va trece la comanda manuală a aparatului.

Art. 67
În perioda de inactivitate utilajele de întreţinere trebuie parcate pe aceeaşi parte pe care se execută lucrările şi, pe cât posibil, în exteriorul părţii carosabile. Se interzice staţionarea acestor utilaje în curbe fără vizibilitate.

Art. 68
Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de avertizare, independent de semnalizarea pentru reglementarea circulaţiei.

CAPITOLUL 4: Lucrări de întreţinere a drumurilor

SECTIUNEA 1: Prepararea şi distribuirea varului

Art. 69
Gropile de var trebuie acoperite şi împrejmuite cu un gard având înălţimea de 1,5m amplasat la distanţa de cel puţin 1m. faţă de marginea gropii. Acest gard trebuie prevăzut cu o poartă de acces.

Art. 70
Se interzice accesul salariaţilor în jurul gropii de var în timpul stingerii varului.

Art. 71
În cazul scoaterii manuale a pastei de var din groapă se va utiliza un scripete manevrat de la suprafaţa solului. Locul de muncă se va dota cu o podină amplasată în afara spaţiului în care rulează scripetele.

Art. 72
Varul nestins se depozitează numai în magazii închise, cu acoperişul în bună stare, pentru a se evita pătrunderea apei.

Art. 73
Se interzice alimentarea varniţei cu bulgări de var în timpul amestecării. Alimentarea se va efectua cât mai aproape de suprafaţa amestecului.

Art. 74
Amestecarea bulgărilor de var în varniţă se va efectua numai cu unelte prevăzute cu coadă de lemn de lungime corespunzătoare.

Art. 75
Alimentarea cu apă din vase sau conducte se va face cât mai aproape de suprafaţa amestecului pentru a se evita stropirea salariaţilor.

Art. 76
Se interzice intrarea salariaţilor în varniţă pentru deschiderea şubărului de golire. Şubărul trebuie deschis numai din poziţie laterală.

Art. 77
Salariatul care deserveşte instalaţia de văruit va merge numai pe partea laterală, spre acostamentul drumului.

Art. 78
Remedierea defecţiunilor survenite la tractor sau la instalaţia de văruit şi spălat se va face numai după oprirea motorului tractorului.

Art. 79
Se interzice cuplarea pompei instalaţiei de văruit şi spălat în timpul deplasării tractorului spre sau de la locul de muncă.

Art. 80
Înainte de începerea lucrului salariatul este obligat să verifice etanşeizarea furtunurilor şi starea armăturilor de la instalaţia de văruit şi spălat şi să informeze conducătorul locului de muncă despre eventualele defecţiuni.

Art. 81
Se interzice utilizarea instalaţiilor de văruit şi spălat care nu sunt dotate cu manometre şi cu supape de siguranţă în stare de funcţionare.

SECTIUNEA 2: Topirea bitumului

Art. 82
Activitatea de topire a bitumului se va desfăşura numai în prezenţa conducătorului locului de muncă.

Art. 83
Zonele periculoase din componenţa locului de muncă trebuie marcate prin indicatoare de avertizare.

Art. 84
Se interzice utilizarea cablurilor de prindere a sarcinii sau a cablurilor de tracţiune ale macaralei, subdimensionate sau care prezintă mai mult de 10% fire rupte.

Art. 85
Habele de bitum trebuie acoperite cu capac, iar în zona superioară se vor monta balustrade de protecţie.

Art. 86
Locul de muncă trebuie dotat cu unelte şi materiale necesare la topirea bitumului, inclusiv termometre şi materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art. 87
Locul de muncă trebuie păstrat în stare de curăţenie şi degajat de obstacole.

Art. 88
Rezervoarele de combustibil ale habelor, topitoarelor de bitum fixe sau mobile trebuie fixate şi izolate. Alimentarea cu combustibil se va face numai cu pompe de recirculare şi prin conducte etanşate, interzicându-se alimentarea rezervoarelor din vase deschise.

Art. 89
Topitorul mobil în care se face topirea bitumului va fi amplasat la o distanţă de cel puţin 40 m de depozitele de materiale inflamabile sau de construcţii şi în afara carosabilului. În cazul când nu se poate respecta această distanţă conducătorul locului de muncă, împreună cu responsabilul PSI, trebuie să stabilească reguli proprii de desfăşurare a activităţii în condiţii de securitate.

Art. 90
Se interzice folosirea benzinei la prepararea bitumului topit.

Art. 91
Se interzice accesul sau staţionarea salariaţilor în zonele periculoase din jurul habei sau a topitorului, în timpul efectuării topirii.

Art. 92
Topitoarele de bitum trebuie asigurate împotriva deplasărilor necontrolate.

Art. 93
Transportul bitumului topit se va face numai în butoaie asigurate cu capac şi prevăzute cu mânere termoizolante.

Art. 94
Conductele prin care se vehiculează bitum sau ulei fierbinte trebuie izolate termic şi verificate zilnic.

Art. 95
Reaprinderea picurătoarelor se va face numai după evacuarea gazelor care eventual s-au format.

Art. 96
Se interzice montarea rezervoarelor de motorină deasupra picurătoarelor.

Art. 97
Coşurile picurătoarelor trebuie să fie fixate prin ancorare şi să fie etanşe.

Art. 98
Conductele sau jgheaburile folosite la descărcarea bitumului în batal trebuie închise şi fixate corespunzător.

Art. 99
Se interzice alimentarea topitoarelor prin aruncarea de bucăţi de bitum în masa topiturii.

Art. 100
Vasele În care se deversează bitumul fierbinte trebuie verificate pentru a nu conţine apă sau alte materiale.

Art. 101
Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzit cu ulei dacă acestea nu sunt dotate cu aparatură de măsură şi control în stare de funcţionare.

Art. 102
Salariatul are obligaţia de a opri funcţionarea arzătorului în următoarele situaţii:
a)atingerea temperaturii limită a uleiului din ca-zan;
b)scăderea uleiului sub nivelul minim;
c)înroşirea unei porţiuni din peretele metalic;
d)apariţia de deformări vizibile ale pereţilor caza-nului;
e)ruperea unei ţevi sau apariţia crăpăturilor în pe-reţii cazanului;
f)defectarea instalaţiilor de pompare ulei sau combustibil;
g)apariţia de scurgeri de ulei la conducte sau la flanşe;
h)defectarea aparatelor de măsură şi control.

Art. 103
Înainte de începerea lucrului salariatul are obligaţia de a verifica funcţionarea clapetei de explozie, starea vasului de expansiune şi a conductei de expansiune.

Art. 104
Funcţionarea arzătorului se va urmări numai prin orificiul de observare.

Art. 105
Se interzice staţionarea salariaţilor în dreptul arzătorului sau al clapetei de explozie.

Art. 106
Panoul de comandă al arzătorului trebuie protejat împotriva intemperiilor, iar în faţa acestuia se va monta o platformă electroizolantă.

SECTIUNEA 3: Încărcarea, transportul şi descărcarea bitumului şi a mixturilor asfaltice

Art. 107
Operaţiile de umplere sau golire a cisternei de bitum se vor desfăşura numai sub supravegherea unui salariat desemnat în acest scop şi numai după ce acesta a verificat montarea corespunzătoare a conductelor sau jgheaburilor închise şi s-a asigurat că nu există salariaţi în zonele periculoase.

Art. 108
Salariaţii care execută lucrări în interiorul cisternei sunt obligaţi să respecte prevederile cuprinse în NSPM pentru lucrul în spaţii închise (Anexa 1, poz.10).

Art. 109
Conductele prin care circulă bitum fierbinte trebuie izolate termic pe toată suprafaţa de la ieşirea din rezervor până la vană.

Art. 110
Salariatul va deschide vana de scurgere numai din poziţie laterală faţă de aceasta.

Art. 111
Se interzice utilizarea improvizaţiilor la încărcarea sau descărcarea autocisternelor de bitum.

Art. 112
Este interzis a se face focul sub cisternă sau a se apropia cu foc deschis de aceasta.

Art. 113
În timpul descărcării bitumului, motorul va fi oprit iar autocisterna va fi asigurată împotriva deplasării necontrolate.

Art. 114
Operaţiile de încărcare a mixturilor asfaltice în autobasculante se vor efectua numai cu respectarea unui cod de semnalizare prestabilit şi însuşit de către toţi salariaţii participanţi.

Art. 115
La intrarea autobasculantei sub buncărul de mixtură, conducătorul auto trebuie să utilizeze dispozitivul de avertizare sonoră.

Art. 116
Se interzice acţionarea dispozitivului de golire a buncărului, înainte ca autobasculanta să fie oprită în poziţie de încărcare.

Art. 117
Se interzice prezenţa salariaţilor în caroseria autobasculantei pe timpul încărcării sau transportului mixturilor asfaltice.

Art. 118
Se interzice prezenţa salariaţilor în timpul descărcării mixturilor asfaltice sau a reaşezării benei pe saşiu, la o distanţă mai mică de 3 m faţă de autobasculantă.

Art. 119
Este interzisă descărcarea mixturilor asfaltice în timpul deplasării autobasculantei.

Art. 120
Se interzice deplasarea autobasculantei cu bena ridicată.

Art. 121
Nivelarea mixturilor asfaltice în benă se va efectua numai de pe platforme special amenajate şi numai după închiderea dispozitivului de golire al buncărului, autobasculanta fiind oprită.

SECTIUNEA 4: Întreţinerea îmbrăcăminţilor asfaltice din beton

SUBSECTIUNEA 1: Decaparea

Art. 122
Se interzice folosirea uneltelor pentru decapare neascuţite sau ale căror cozi prezintă asperităţi, deformaţii sau crăpături.

Art. 123
În timpul decapării salariaţii trebuie să păstreze o distanţă corespunzătoare între ei pentru a preveni accidentele prin desprinderea materialului decapat.

Art. 124
Se interzice ieşirea salariaţilor din zona de lucru semnalizată spre partea pe care se desfăşoară circulaţia.

Art. 125
Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat în circulaţie.

Art. 126
La decaparea cu ciocane pneumatice sau hidraulice se vor respecta prevederile cuprinse În NSSM pentru producerea aerului comprimat (Anexa 1, poz. 5) referitoare la utilizarea agregatelor mobile de producere a aerului comprimat.

Art. 127
Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale căror furtunuri de alimentare sunt deteriorate şi/sau nu sunt fixate prin coliere metalice.

Art. 128
Salariatul care lucrează cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie să îndrepte dalta către ceilalţi salariaţi.

Art. 129
În timpul pauzelor de lucru se va opri alimentarea cu fluidul de acţionare a ciocanelor pneumatice sau hidraulice.

Art. 130
Înaintea Începerii lucrului cu maşina de frezat salariatul are obligaţia de a verifica starea tehnică, şi în mod deosebit:
a)starea protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie;
b)funcţionarea sistemelor de comandă, de frânare şi de acţionare hidraulică;
c)funcţionarea corectă a semnalizărilor;
d)fixarea corespunzătoare a conveierului de material;
e)starea curelelor de transmisie.
Orice defecţiune constatată se va aduce imediat la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă.

Art. 131
Înainte de pornirea maşinii de frezat se va emite un semnal sonor de avertizare.

Art. 132
Se interzice lucrul cu maşina de frezat dacă dispozitivele de siguranţă nu funcţionează sau funcţionează defectuos.

Art. 133
Se interzice urcarea sau coborârea salariaţilor în sau din maşina de frezat în timpul deplasării.

Art. 134
Treptele şi balustradele maşinii de frezat trebuie menţinute în stare de curăţenie.

Art. 135
Se interzice accesul salariaţilor care nu au sarcini de muncă în zonele periculoase generate de funcţionarea maşinii de frezat.

Art. 136
Se interzice transportul salariaţilor sau materialelor pe caroseria maşinii de frezat.

SUBSECTIUNEA 2: Plombarea

Art. 137
Încărcarea şi descărcarea nemecanizată a butoaielor cu material de amorsaj în şi din mijlocul de transport se vor efectua numai pe plan înclinat, amenajat special.

Art. 138
Materialul de amorsaj se va transporta numai În butoaie cu capace asigurate Împotriva desfacerii.

Art. 139
Se interzice utilizarea unor mijloace improvizate pentru efectuarea amorsării.

Art. 140
La descărcarea materialelor prin basculare din autovehicul se interzice staţionarea salariaţilor în zona unde urmează a se efectua bascularea.

SUBSECTIUNEA 3: Tratamente

Art. 141
Se interzice exploatarea răspânditorului de criblură autopurtat fără ca toţi protectorii să fie montaţi în poziţie de protecţie.

Art. 142
În timpul funcţionării răspânditorului de criblură autopurtat se interzice orice intervenţie pentru îndepărtarea corpurilor străine.

Art. 143
În timpul manevrei de cuplare a răspânditorului de criblură la autovehiculul de remorcare se interzice prezenţa salariaţilor în zona de cuplare.

Art. 144
Se interzice orice intervenţie la sistemul hidraulic în timpul funcţionării motorului răspânditorului de criblură.

Art. 145
Deplasarea răspânditorului de criblură de la un loc de muncă la altul se va efectua numai după deconectarea prizei de putere de la pompa hidraulică.

Art. 146
Verificarea funcţionării în sarcină sau în gol a răspânditorului de criblură autopurtat se va face numai din partea laterală, respectiv partea şoferului, interzicându-se prezenţa salariaţilor în spatele autobasculantei.

Art. 147
În timpul deplasării se interzic intervenţiile la manetele de reglare a curgerii criblurii sau la clapeta de închidere a dispozitivului răspânditor.

Art. 148
Înainte de pornire conducătorul auto se va asigura de absenţa salariaţilor în zona din faţa răspânditorului de criblură.

Art. 149
Se interzice deplasarea salariaţilor pe banda de drum stropită cu bitum sau emulsie.

Art. 150
La excutarea lucrărilor de împrăştiere a criblurii se va stabili un cod de semnalizare care va fi însuşit de către toţi salariaţii participanţi.

Art. 151
Se interzice urcarea salariaţilor în bena distribuitorului de criblură în timpul lucrului sau când aceasta este ridicată.

Art. 152
Înainte de începerea lucrului cu autodistribuitorul de bitum se vor verifica tuburile flexibile prin care circulă bitumul fierbinte.

Art. 153
Alimentarea injectoarelor fixe sau mobile ale autodistribuitoarelor de bitum se va face numai cu carburantul prevăzut în Cartea tehnică a utilajului.

Art. 154
Se interzice folosirea injectorului mobil În apropierea materialelor inflamabile.

Art. 155
Se interzice folosirea injectorului mobil atunci când furtunul de alimentare prezintă scurgeri sau când acesta nu este racordat corespunzător.

Art. 156
Se interzice lăsarea fără supraveghere a injectoarelor în timpul funcţionării.

Art. 157
Conductele de alimentare cu combustibil trebuie verificate zilnic dacă sunt în stare de funcţionare (fără scurgeri). Când se constată defecţiuni salariatul are obligaţia de a întrerupe imediat funcţionarea autodistribuitorului.

Art. 158
Înainte de alimentarea autodistribuitorului cu bitum salariaţii sunt obligaţi să verifice:
a)stingerea flăcărilor de la arzătoare;
b)fixarea corespunzătoare a tubului flexibil;
c)oprirea funcţionării motorului.

Art. 159
Orice intervenţie la defecţiunile apărute în timpul alimentării cu bitum se va face numai după oprirea curgerii bitumului prin conducta de alimentare.

Art. 160
La executarea stropirii cu bitum se va stabili un cod de semnalizare care va fi însuşit de către toţi salariaţii participanţi la operaţiune.

Art. 161
Stropirea cu bitum se va efectua numai după ce salariaţii s-au îndepărtat de zona de stropire.

Art. 162
În cazul folosirii lăncii pentru stropirea manuală cu bitum salariaţii sunt obligaţi să respecte următoarele măsuri:
a)să nu utilizeze tuburi flexibile care prezintă defecţiuni (scurgeri) şi care nu sunt racordate corespunzător;
b)să manevreze lancea astfel încât să evite stropirea altor salariaţi;
c)să efectueze stropirea numai cu spatele la vânt.

Art. 163
În timpul alimentării cu combustibil a autodistribuitorului este interzis fumatul sau apropierea cu flăcări deschise.

Art. 164
Autodistribuitoarele trebuie să fie dotate cu materiale pentru stingerea incendiilor în conformitate cu prevederile Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

SECTIUNEA 5: Marcarea drumurilor

Art. 165
La prepararea şi utilizarea vopselelor pentru marcaje salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile corespunzătoare din NSSM pentru activităţi de vopsire (Anexa 1, poz. 4).

Art. 166
Se interzice prezenţa salariaţilor în caroseria autovehicului care transportă vopsele, diluanţi sau combustibili necesari la lucrările de marcaj.

Art. 167
Este interzis lucrul cu maşina de marcaj dacă lampa de avertizare girofar a acesteia nu funcţionează.

Art. 168
Este interzis lucrul cu maşina de marcaj dacă manometrele şi/sau supapele de siguranţă nu funcţionează la parametrii stabiliţi.

Art. 169
Se interzice desfacerea capacelor rezervoarelor de vopsea dacă manometrul indică prezenţa presiunii în rezervor.

Art. 170
Orice intervenţie la maşina de marcaj se va efectua în afara carosabilului şi numai după oprirea motorului.

Art. 171
Se interzice efectuarea marcajului cu conuri de cauciuc sau plastic în axul drumului de către salariaţi mergând pe jos.

SECTIUNEA 6: Vopsirea indicatoarelor rutiere şi a altor accesorii ale drumurilor

Art. 172
La degresarea cu solvenţi uşor inflamabili a suprafeţelor indicatoarelor, se vor respecta următoarele măsuri:
a)degresarea se va efectua În aer liber În locuri special amenajate;
b)asamblarea indicatoarelor în vederea montării pe timp de iarnă se va face de regulă în încăperi încălzite cu calorifere. În cazul folosirii sobelor ,acestea trebuie să fie din teracotă şi cu gura de alimentare în exteriorul încăperii;
c)instalaţia electrică şi corpurile de iluminat din încăpere trebuie să fie în construcţie ANTIEX.

Art. 173
La locul de degresare se interzice păstrarea unei cantităţi de solvent mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru. Solvenţii se vor păstra numai în vase închise etanş şi etichetate şi numai în locuri special destinate acestui scop.

Art. 174
Deşeurile textile îmbibate cu solvent se vor păstra numai în vase cu capac şi vor fi evacuate la sfârşitul schimbului de lucru sau ori de câte ori este nevoie.

Art. 175
Locul de muncă trebuie menţinut în stare de curăţenie, fiind interzisă depozitarea dezordonată a indicatoarelor şi materialelor.

Art. 176
La efectuarea lucrărilor de vopsit indicatoare rutiere şi accesorii de drum, salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile cuprinse în NSSM pentru activităţi de vopsire (Anexa 1, poz. 4).

Art. 177
În cazul în care lucrările de vopsire a unor accesorii ale drumului se desfăşoară la înălţime, se vor respecta prevederile cuprinse în NSSM pentru lucrul la înălţime (Anexa 1, poz. 1).

Art. 178
Atunci când lucrările de vopsire se efectuează cu ajutorul aerului comprimat salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile corespunzătoare din NSSM pentru producerea aerului comprimat (Anexa 1, poz.5).

SECTIUNEA 7: Tăierea acostamentelor

Art. 179
Deplasarea utilajului de tăiere la şi de la locul de muncă se face numai cu freza-melc ridicată şi fixată cu dispozitivul de siguranţă.

Art. 180
Înainte de pornirea motorului utilajului de tăiere se va verifica decuplarea prizei de putere.

Art. 181
În timpul funcţionării şnecului se interzice accesul salariaţilor la o distanţă mai mică de 10 m faţă de acesta.

Art. 182
Intervenţiile pentru reglare şi remedierea defecţiunilor se vor efectua numai cu utilajul de tăiere staţionat în afara carosabilului şi cu motorul oprit.

Art. 183
În timpul lucrului sunt interzise urcarea sau coborârea salariaţilor pe sau de pe utilajul de tăiere.

Art. 184
Se interzice lucrul cu autogrederele ale căror sisteme de frânare sau direcţie sunt defecte.

Art. 185
Se interzice deplasarea autogrederului fără ca lama acestuia să fie retrasă în gabaritul utilajului.

Art. 186
Se interzice intrarea salariaţilor sub cadrul autogrederului, când lama este ridicată.

Art. 187
Se interzice orice intervenţie pentru îndepărtarea obiectelor (rădăcini, sârme etc.) căzute sub cuţit, în timpul funcţionării autogrederului.

Art. 188
Este interzisă deplasarea autogredelor prin împingere de către alte utilaje.

SECTIUNEA 8: Consolidarea taluzurilor

Art. 189
La efectuarea lucrărilor de consolidare a taluzurilor la drumuri afectate de cursurile de apă se vor respecta măsurile de prevenire corespunzătoare cuprinse în NSPM pentru exploatarea, gospodărirea apelor, întreţinerea lucrărilor şi a cursurilor de apă, cadastrul apelor şi a folosinţelor legate de ape şi apărarea împotriva inundaţiilor (Anexa 1, poz.11).

Art. 190
La efectuarea lucrărilor de consolidare a taluzurilor împotriva apelor de suprafaţă, în funcţie de înclinarea taluzurilor se vor aplica următoarele măsuri:
a)dotarea salariaţilor cu centuri de siguranţă;
b)amenajarea unor platforme de lucru, scări de acces sau trepte prevăzute cu balustrade sau parapete.

Art. 191
Se interzice lucrul a doi sau mai mulţi salariaţi pe taluz, în fronturi suprapuse, pe aceeaşi verticală. Distanţa între doi salariaţi măsurată în lungul taluzului trebuie să fie de minimum 3 m.

Art. 192
Atunci când consolidarea taluzurilor se face cu piatră, salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile din NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate, şi depozitarea materialelor (Anexa 1, poz.9) referitoare la sarcinile maxim admise.

Art. 193
Atunci când tehnolologia de lucru impune utilizarea unor tehnici specifice alpinismului utilitar se vor aplica măsurile de prevenire corespunzătoare cuprinse în NSPM pentru alpinism utilitar (Anexa 1, poz.2).

SECTIUNEA 9: Întreţinerea parapetelor

Art. 194
La prepararea betoanelor se vor respecta prevederile corespunzătoare cuprinse în NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat (Anexa 1, poz.12).

Art. 195
Prepararea betoanelor sau mortarelor se va face numai în afara părţii carosabile a drumului.

Art. 196
Pentru lucrările de întreţinere care implică lucrul la înălţime se vor respecta prevederile corespunzătoare cuprinse în NSSM pentru lucrul la înălţime (Anexa 1, poz.1).

Art. 197
Se interzice depozitarea materialelor pe platforma drumului, pe partea opusă sectorului de lucru sau În afara zonei semnalizate.

Art. 198
Se interzice executarea lucrărilor de săpături pentru amplasarea parapetelor fără consilidarea prealabilă a terenului.

Art. 199
Pe timpul nopţii, gropile de amplasare a stÂlpilor trebuie obligatoriu semnalizate.

Art. 200
Înainte de începerea lucrărilor de săpături este obligatorie verificarea existenţei instalaţiilor subterane, natura şi traseul de amplasare a acestora. Atunci când există instalaţii subterane se va stabili, de comun acord cu proprietarul lor, măsurile de protecţie a muncii ce trebuiesc luate.

SECTIUNEA 10: Decolmatarea şi colmatarea rosturilor, fisurilor şi crăpăturilor

Art. 201
Se interzice folosirea uneltelor şi a sculelor improvizate sau defecte la operaţiile de decolmatare.

Art. 202
Se interzice folosirea dispozitivului de suflat aer comprimat fără apărători de protecţie, precum şi prezenţa salariaţilor În zona de efect a aerului comprimat.

Art. 203
Uneltele care vin în contact cu materialele cu temperatură ridicată trebuie să aibă mânere termoizolante.

Art. 204
Prepararea masticului se va efectua numai În afara zonei de drum.

Art. 205
La prepararea mortarului bituminos trebuie respectate măsurile cu privire la topirea bitumului precum şi măsurile cu privire la utilizarea malaxoarelor manuale sau mecanice din NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat (Anexa 1, poz.12).

Art. 206
Turnarea masticului bituminos fierbinte se va face numai pe suprafeţe uscate.

Art. 207
Dispozitivul de colmatat trebuie să fie în bună stare, fără fisuri şi cu roata pe care se deplasează în stare de funcţionare.

SECTIUNEA 11: Refacerea pavajelor

Art. 208
La utilizarea ciocanului pneumatic sau hidraulic pentru spargerea dalelor de beton se vor respecta măsurile corespunzătoare prevăzute în prezenta normă.

Art. 209
Pentru scoaterea pavelelor salariaţii vor utiliza numai răngi bine ascuţite.

Art. 210
La baterea pavelelor cu maiul, salariaţii vor lucra cu faţa spre direcţia din care vine circulaţia păstrând între ei o distanţă corespunzătoare.

Art. 211
Depozitarea pavelelor se face fără a traversa axa drumului.

SECTIUNEA 12: Îndreptarea glisierelor metalice

Art. 212
Amplasarea maşinii de îndreptat glisiere metalice se va face astfel încât să se asigure spaţiul necesar atât la alimentarea cât şi la evacuarea glisierelor.

Art. 213
Maşina de îndreptat glisiere metalice se va fixa în fundaţie de beton.

Art. 214
Este interzis a se utiliza maşina de îndreptat glisiere metalice dacă lipsesc protectorii la organele de maşini aflate în mişcare.

Art. 215
La alimentarea şi evacuarea maşinii de îndreptat glisiere metalice trebuie montate dispozitive de rulare a glisierelor.

Art. 216
În părţile laterale ale zonei de alimentare a maşinii de îndreptat glisiere metalice se vor monta apărători cu rol de poziţionare a glisierelor la introducerea în valţ.

Art. 217
Depozitarea glisierelor se va face numai în stive prevăzute cu stâlpi de susţinere şi numai în poziţie longitudinală, fără a depăşi înălţimea stâlpilor.

CAPITOLUL 5: Lucrul cu utilajele anexe folosite la lucrările de întreţinere

SECTIUNEA 1: Tractoare şi remorci

Art. 218
Utilizarea tractoarelor şi a remorcilor la lucrările de întreţinere drumuri şi poduri se va face numai cu respectarea prevederilor corespunzătoare din NSSM pentru transporturi rutiere (Anexa 1, poz.7) şi NSSM pentru transportul intern (Anexa 1, poz.6).

SECTIUNEA 2: Buldozeru şi screpere

Art. 219
Lucrul cu buldozerul la săpat sau cu screperul la excavat nu este permis decât cu viteza I.

Art. 220
Se interzice schimbarea vitezei în pantă.

Art. 221
Se interzice intrarea salariaţilor sub lama buldozerului pentru reparaţii dacă nu s-a efectuat suspendarea acesteia pe capre rezistente sau pe calaje de lemn. Ridicarea lamei se face numai cu ajutorul cricurilor sau dispozitivelor de ridicat.

Art. 222
Înainte de Începerea lucrului cu buldozerul sau screperul conducătorul utilajului trebuie să avertizeze sonor pe ceilalţi salariaţi.

Art. 223
Este interzis conducătorului buldozerului sau screperului să părăsească utilajul în mers sau staţionat cu motorul în funcţiune.

Art. 224
În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea salariaţilor pe sau de pe buldozer sau screper.

Art. 225
Orice verificare sau reglare se va efectua numai cu motorul oprit şi cu lama sprijinită pe sol.

Art. 226
Se interzice lucrul cu buldozerul sau screperul care prezintă defecţiuni la sistemul hidraulic.

Art. 227
În apropierea rambleelor, rigolelor sau gropilor unde există pericol de surpare şi de răsturnare a utilajului se va lucra numai sub comanda conducătorului locului de muncă.

Art. 228
Se interzice dormitul în cabină sau în zona de lucru a buldozerului sau a screperului.

SECTIUNEA 3: Rulouri compactoare şi compactoare mecanice cu placă vibratoare

Art. 229
Punerea în funcţiune a motorului şi pornirea ruloului compactor se va efectua numai după ce conducătorul utilajului s-a asigurat de absenţa salariaţilor din zonele periculoase.

Art. 230
Se interzice pornirea ruloului compactor prin tractare sau prin coborâre pe pantă.

Art. 231
Se interzice ungerea manuală de către salariaţi a tamburilor ruloului compactor în timpul mersului.

Art. 232
Reglarea şi repararea ruloului compactor se vor efectua numai când acesta este oprit, asigurat, iar motorul scos din funcţiune.

Art. 233
Se interzice conducătorului ruloului compactor să părăsească utilajul în mers sau staţionat, cu motorul în funcţiune.

Art. 234
Se interzice staţionarea ruloului compactor în pante sau curbe.

Art. 235
La rulourile compactoare cu dublă direcţie, înainte de pornirea motorului, se va verifica poziţia şi starea tehnică a scaunului rabatabil.

Art. 236
La compactarea mecanică cu placă vibratoare se vor aplica prevederile de la rulouri compactoare precum şi următoarele măsuri:
a)se interzice prezenţa salariaţilor în zonele periculoase din jurul utilajului în timpul funcţionării acestuia;
b)pe timpul când nu lucrează, utilajul va fi scos de pe partea carosabilă sau va fi oprit cât mai aproape de acostament.

SECTIUNEA 4: Încărcător frontal cu şnec, cupe şi bandă transportoare

Art. 237
Se interzice lucrul cu încărcătorul frontal dacă acesta nu are montaţi toţi protectorii în poziţia de protecţie.

Art. 238
Remedierea defecţiunilor se va face numai după oprirea motorului şi frânarea încărcătorului frontal.

Art. 239
Se interzice orice intervenţie la banda transportoare sau pentru deblocarea şnecului în timpul funcţionării încărcătorului frontal.

Art. 240
Starea furtunurilor de acţionarea hidraulică se va verifica zilnic, neadmiţându-se improvizaţii la capetele de îmbinare şi racordare.

Art. 241
Încărcarea autovehiculului se va efectua numai după ce mecanicul încărcător a fixat poziţia şi unghiul de înclinare a benzii transportoare.

Art. 242
Este obligatorie stabilirea unui cod de semnalizare între mecanicul încărcător şi conducătorul autovehiculului.

SECTIUNEA 5: Utilajul UNIMOG

Art. 243
Se interzice utilizarea de improvizaţii la pornirea motorului utilajului.

Art. 244
Nu este permis transportul salariaţilor în cabină decât dacă sunt amenajate scaune corespunzătoare.

Art. 245
Montarea şi demontarea echipamentelor auxiliare se vor efectua numai cu motorul oprit şi priza de putere decuplată.

Art. 246
Se interzice lucrul cu utilajul UNIMOG dacă acesta nu are toţi protectorii montaţi în poziţie de protecţie.

Art. 247
Se interzice staţionarea salariaţilor în zona dintre mecanismul de ridicare în trei puncte şi echipamentul care va fi ataşat.

Art. 248
Se interzice accesul salariaţilor în zonele periculoase generate de funcţionarea utilajului UNIMOG.

CAPITOLUL 6: Întreţinerea plantaţiilor rutiere

Art. 249
Dacă în timpul lucrului se descoperă instalaţii subterane se vor întrerupe imediat lucrările şi se vor evacua salariaţii până la identificarea naturii instalaţiilor respective.

Art. 250
Salariaţii trebuie să lucreze la săparea gropilor pentru plantaţii rutiere cu faţa spre sensul din care circulă autovehiculele.

Art. 251
Este interzis ca doi salariaţi să lucreze simultan la o groapă pentru plantaţii individuale.

Art. 252
La săparea mecanică a gropilor salariaţii sunt obligaţi să respecte următoarele măsuri:
a)să asigure dispozitivul de săpat gropi în timpul deplasării;
b)în timpul pauzelor şi după terminarea lucrului să coboare la sol dispozitivul de săpat gropi;
c)în timpul forării gropilor, să păstreze o distanţă minimă de 4 m faţă de burghiu;
d)să efectueze curăţirea şi întreţinerea burghiului numai după decuplarea reductorului şi oprirea motorului tractorului.

Art. 253
Este interzis lucrul cu maşina de săpat gropi ale cărei dispozitive de siguranţă sunt defecte.

Art. 254
Este interzis transportul salariaţilor pe cadrul maşinii de săpat gropi.

Art. 255
La activităţile de doborâre a arborilor se vor aplica măsurile de prevenire corespunzătoare din NSPM pentru exploatări şi transporturi forestiere (Anexa 1, poz.13).

Art. 256
Doborârea arborilor se va efectua numai după semnalizarea corespunzătoare a locului de muncă, inclusiv amplasarea de piloţi de circulaţie acolo unde este cazul.

Art. 257
În cazul În care În apropierea arborilor care se doboară există linii aeriene de curent electric se vor anunţa organele competente şi se va stabili o tehnologie de lucru nepericuloasă.

Art. 258
Se interzice doborârea arborilor în condiţii meteorologice nefavorabile (furtună, ceaţă densă, polei, ninsoare, ploi) sau în timpul nopţii.

CAPITOLUL 7: Întreţinerea podurilor de beton şi a podurilor metalice

Art. 259
La efectuarea lucrărilor de întreţinere a podurilor, când situaţia concretă de lucru o impune, salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile corespunzătoare din NSSM pentru lucrul la înălţime (Anexa 1, poz.1) şi NSPM pentru alpinism utilitar (Anexa 1, poz.2).

Art. 260
Se interzice depozitarea materialelor sau staţionarea utilajelor în spaţiile rezervate pentru circulaţia salariaţilor sau a vehiculelor.

Art. 261
În cazul podurilor cu o înălţime liberă mai mică de 3 m întreţinerea zonelor de sub nivelul căii se poate face şi cu ajutorul scărilor transportabile, cu luarea măsurilor de fixare corespunzătoare a acestora.

Art. 262
Salariaţii care efectuează lucrări de vopsire sau curăţare chimică a structurilor metalice ale podurilor sunt obligaţi să respecte prevederile corespunzătoare cuprinse în NSSM pentru activităţi de vopsire (Anexa 1, poz.4).

Art. 263
La lucrările de întreţinere a podurilor care se execută deasupra râurilor cu adâncimi ale apelor de peste 0,5 m sunt obligatorii următoarele măsuri:
a)dotarea locului de muncă cu o barcă de sal-vare cu echipament corespunzător la bord (colac de salvare, frânghie, cange etc.);
b)dotarea echipajului bărcii de salvare cu veste de salvare şi instruirea acestuia cu privire la măsurile de salvare şi de prim ajutor;
c)prezenţa în permanenţă pe durata schimbului de lucru a echipajului În barca de salvare;
d)delimitarea zonelor periculoase prin indicatoare de avertizare şi de interdicţie a scăldatului.

Art. 264
În cazul lucrărilor de revizii, reparaţii sau întreţineri efectuate de pe utilajul „inspector poduri” se vor respecta următoarele măsuri:
a)punerea în funcţiune a utilajului numai după autorizarea de către ISCIR;
b)verificarea Înainte de punerea în funcţiune a sistemului de frânare, a sistemului de direcţie, a sistemului de iluminat şi semnalizare sonoră, dispozitivelor de siguranţă şi rezemare;
c)verificarea interblocării comenzii „funcţionare ansamblu tronsoane”;
d)amplasarea utilajului în direcţia de circulaţie şi cu frâna de mână trasă fără a împiedica circulaţia;
e)interzicerea funcţionării utilajului fără conectarea grupului generator de rezervă şi fără reazemele de fixare amplasate în poziţie finală;
f)salariaţii sunt obligaţi să lucreze numai de pe platformele şi pasarelele utilajului, fiind legaţi de acestea cu centura de siguranţă.

Art. 265
Se interzice lucrul cu „inspectorul de poduri” în condiţii meteorologice nefavorabile (pe timp de ceaţă, descărcări electrice sau vânt peste 12 m/s).

Art. 266
La întreţinerea sferturilor de con se vor respecta prevederile corespunzătoare cuprinse în prezentul capitol.

CAPITOLUL 8: Activitatea de deszăpezire şi combaterea poleiului

Art. 267
În timpul funcţionării răspânditorului cu disc rotativ se interzice prezenţa salariaţilor în zonele periculoase generate de mecanismele aflate în mişcare.

Art. 268
Orice operaţie de manevrare sau reglare la discul rotativ se va efectua numai când răspânditorul cu disc rotativ staţionează şi este asigurat împotriva deplasărilor necomandate.

Art. 269
În timpul alimentării sau funcţionării răspânditorului cu disc rotativ salariaţilor le sunt interzise:
a)intervenţia la banda transportoare care ac-ţionează discul rotativ;
b)urcarea pe grătarul răspânditorului;
c)coborârea în buncărul răspânditorului.

Art. 270
Se interzice lucrul cu răspânditoarele mecanice dacă acestea nu au montaţi toţi protectorii.

Art. 271
Discul răspânditorului trebuie să fie asigurat contra ieşirii de pe ax în timpul funcţionării.

Art. 272
Înainte de pornirea motorului, transmisia şnecului alimentator şi a discului răspânditor trebuie să fie decuplată.

Art. 273
La răspânditoarele mecanice remorcate este interzisă staţionarea salariaţilor pe utilaj sau pe proţapul acestuia.

Art. 274
În cazul căderii conductorilor electrici sau a stâlpilor cu instalaţii electrice în zona drumului, se vor anunţa unităţile de furnizare a energiei pentru intervenţie.

Art. 275
Salariatul care alimentează din autocamion răspânditorul tractat cu material antiderapant va utiliza obligatoriu centura de siguranţă ancorată de o frânghie fixată de obloanele laterale.

Art. 276
Este interzisă răspândirea manuală a materialelor antiderapante din mijloacele de transport sau utilaje mecanice, precum şi prezenţa salariaţilor în aceste mijloace în timpul deplasării.

Art. 277
Deplasarea răspânditorului mecanic până sau de la locul de muncă se va face numai cu dispozitivul de răspândire ridicat şi asigurat, buncărul închis, iar priza de putere decuplată.

Art. 278
Echipele de salariaţi care lucrează la deszăpezirea drumurilor concomitent cu mijloacele mecanizate trebuie să aibă în componenţă piloţi pentru dirijarea circulaţiei.

Art. 279
La trecerea utilajelor de deszăpezire care aruncă zăpada lateral, conducătorul locului de muncă va stabili amplasarea salariaţilor din subordine.

Art. 280
Maşina de deszăpezire trebuie să staţioneze cât mai aproape de marginea drumului, pe acostament.

Art. 281
Când stratul de zăpadă este mai mare de 50 cm se vor amenaja spaţii de refugiu pentru salariaţi la distanţe corespunzătoare.

Art. 282
Salariaţii sunt obligaţi ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă sculele şi uneltele sunt în bună stare.

Art. 283
Înainte de cuplarea transmisiei cu motorul, conducătorul autofrezei este obligat să avertizeze sonor şi optic şi să asigure că nu sunt salariaţi în faţa autofrezei sau în dreptul coşului pentru aruncarea zăpezii.

Art. 284
În timpul funcţionării frezei se interzice prezenţa salariaţilor în zonele periculoase. Extremităţile autofrezei trebuie semnalate cu steguleţe galbene.

Art. 285
Nu este permisă funcţionarea autofrezelor fără şuruburi de siguranţă, cu şuruburile rotorului slăbite sau neasigurate sau fără protectori la organele de transmisie şi la paletele rotorului.

Art. 286
Este interzisă efectuarea operaţiilor de reglare, întreţinere sau reparare în timpul funcţionării frezei.

Art. 287
Dirijarea coşului de aruncarea zăpezii se va face astfel încât zăpada aruncată să nu deterioreze instalaţiile, clădirile, căile ferate sau autovehiculele.

Art. 288
Când zăpada este mare şi nu se cunosc limitele drumului, în faţa autofrezei la distanţa de cel puţin 50 m vor merge doi salariaţi care vor delimita traseul şi zonele periculoase.

Art. 289
În cazul folosirii frezei cu rotor montată la tractoare salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile referitoare la autofreze şi la tractoare.

Art. 290
Este interzis conducătorului tractorului să coboare din cabină lăsând cuplată transmisia la rotor.

Art. 291
La oprirea lucrului echipamentul de deszăpezire va fi suspendat şi asigurat.

Art. 292
Când utilajele de deszăpezire sunt în mers se interzice îndepărtarea bulgărilor de gheaţă, curăţarea lamei sau prezenţa salariaţilor pe scări sau pe platformele anexă ale utilajelor.

Art. 293
Este interzis transportul salariaţilor în bena sau caroseria autovehiculului. Aceştia vor fi transportaţi numai în cabină.

Art. 294
Autovehiculele cu lamă utilizate la deszăpezire trebuie dotate la roţi cu lanţuri antiderapante.

Art. 295
Pe timpul deplasării de la un punct de lucru la altul, lama metalică trebuie să fie asigurată.

Art. 296
Pentru lucrul în zone cu pericol de avalanşe, se vor respecta prevederile corespunzătoare cuprinse În NSPM pentru alpinism utilitar (Anexa 1, poz.2).

Art. 297
Se interzice folosirea improvizaţiilor la montarea sau demontarea panourilor parazăpezi.

Art. 298
Sub reţelele electrice de înaltă tensiune se vor utiliza numai panouri din lemn.

Art. 299
În timpul baterii ţăruşilor cu barosul este interzisă staţionarea salariaţilor în faţa sau în spatele celui care execută operaţia.

Art. 300
Se interzice transportul salariaţilor în caroseria maşinii sau în remorca tractorului în care se află panourile parazăpezi.

Art. 301
Stivuirea panourilor parazăpezi în mijlocul de transport se va face în funcţie de tipul acestora şi în mod ordonat.

Art. 302
Manipularea şi transportul panourilor parazăpezi se vor efectua respectându-se prevederile corespunzătoare stabilite în NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor (Anexa 1, poz.9).

Art. 303
Este interzisă descărcarea panourilor parazăpezi din mijloacele de transport aflate în mişcare.

Art. 304
Este interzisă descărcarea panourilor parazăpezi prin aruncare din mijloacele de transport.

Art. 305
Bazinul cu soluţie pentru tratarea panourilor metalice parazăpezi va fi împrejmuit corespunzător şi semnalizat cu indicatoare de avertizare sau interdicţie.

Art. 306
În timpul manipulării şi amestecării soluţiilor pentru protejarea panourilor parazăpezi metalice se vor respecta Normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

CAPITOLUL 9: Exploatarea drumurilor şi podurilor

SECTIUNEA 1: Înregistrarea traficului rutier

Art. 307
Este interzisă folosirea bornelor de legătură în exteriorul carcasei redresorului.

Art. 308
Aparatele contoare montate în exteriorul clădirilor trebuie să fie protejate împotriva atingerii directe, contra intemperiilor şi menţinute închise sub cheie.

Art. 309
Cablurile electrice de alimentare ale aparatelor trebuie protejate cu tuburi de protecţie corespunzătoare.

Art. 310
Operaţiile de întreţinere sau reparare a aparatelor se vor efectua numai de către personal autorizat.

Art. 311
Este interzisă scoaterea din priză a fişei de alimentare prin tragere de cablu sau utilizarea unor cabluri cu izolaţia defectă.

Art. 312
Este interzisă funcţionarea aparatelor de înregistrare fără capacul de protecţie.

Art. 313
Se interzice accesul salariaţilor în interiorul autovehiculelor din trafic, oprite pentru ancheta de circulaţie.

Art. 314
Salariaţii care efectuează ancheta de circulaţie nu vor purta discuţii neprincipiale sau contradictorii cu conducătorii auto.

SECTIUNEA 2: Detectoare şi sesizoare de umiditate şi polei

Art. 315
Se interzice demontarea capacului detectoarelor sau sesizoarelor în timp ce acestea sunt cuplate la reţeaua electrică.

Art. 316
În cazul constatării unor defecţiuni, salariatul are obligaţia de a deconecta aparatul de la reţea.

Art. 317
La montarea elementelor de comandă în exteriorul clădirii salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile corespunzătoare din NSSM pentru lucrul la înălţime (Anexa 1, poz.1) şi NSPM pentru utilizarea energiei electrice În medii normale (Anexa 1, poz.3).
– 9.3. Staţii de taxare auto pentru accesul pe autostrăzi şi trecere peste poduri

Art. 318
Salariaţii sunt obligaţi să traverseze benzile de autostradă de la staţie la cabină, precum şi între cabine numai prin locurile marcate şi numai după ce s-au asigurat că nu circulă nici un autovehicul.

Art. 319
Deschiderea şi închiderea uşilor de la cabine se va efectua numai dacă pe banda de acces nu se află nici un autovehicul în mişcare.

Art. 320
Se interzice utilizarea improvizaţiilor pentru încălzirea cabinelor.

Art. 321
Se interzice salariaţilor neautorizaţi orice intervenţie la tablourile sau instalaţiile electrice din cabină. Aceştia trebuie să comunice imediat conducătorului locului de muncă eventualele defecte.

Art. 322
Este interzis ca salariatul care încasează taxa să părăsească cabina pentru îndeplinirea sarcinii de muncă.

Art. 323
Se interzice aruncarea de beţe de chibrit aprinse sau resturi de ţigări în coşuri de gunoi sau pe jos, în cabină.

Art. 324
Se interzice aprinderea focului în cabină.

9.4.Agenţiile de taxare şi control vamal

Art. 325
Staţionarea salariaţilor pe platforma de lucru este permisă numai atunci când se efectuează determinări (cântăriri, numărări de obiecte etc.).

Art. 326
Este interzis a se folosi instalaţii electrice provizorii, legături neizolate, întrerupătoare sparte sau prize defecte.

Art. 327
Este interzis a se folosi siguranţe fuzibile sau întrerupătoare automate necorespunzătoare din punctul de vedere al valorilor nominale.

Art. 328
Pentru urcarea pe autovehiculele staţionate în vamă se vor utiliza scări sau dispozitive de acces corespunzătoare.

Art. 329
Dirijarea autovehiculelor pentru cântărire sau măsurare se va efectua numai din lateral.

Art. 330
Divergenţele între conducătorii auto şi salariaţii din agenţie vor fi soluţionate de către conducătorul locului de muncă (şef de tură, şef de agenţie).

CAPITOLUL 10: Prevederi de proiectare

SECTIUNEA 1: Clădiri şi alte construcţii

Art. 331
Încăperile trebuie să aibă o structură şi o stabilitate corespuzătoare tipului de activitate căreia îi sunt destinate.

Art. 332
Uşile de siguranţă trebuie să se deschidă spre exterior, să poată fi deschise uşor şi imediat de către orice salariat care are nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă.

Art. 333
Pardoselile încăperilor trebuie să fie plane, fără denivelări sau gropi, fixe şi nealunecoase.

Art. 334
Suprafeţele pardoselilor, zidurilor şi tavanelor trebuie astfel realizate încât să poată fi curăţate şi retencuite.

Art. 335
Ferestrele folosite pentru iluminatul de zi şi pentru ventilarea naturală a încăperilor trebuie să poată fi deschise, închise, reglate şi fixate de către salariaţi în mod sigur. Când acestea sunt deschise, ele trebuie poziţionate de aşa natură încât să nu constituie pericol pentru salariaţi.

Art. 336
Ferestrele trebuie astfel concepute încât să permită o curăţare fără riscuri pentru salariaţi.

Art. 337
Poziţia uşilor şi porţilor, numărul şi dimensiunile lor, precum şi materialele din care sunt realizate trebuie determinate în funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.

Art. 338
În funcţie de natura activităţii şi a tipului de echipamente tehnice, căile de circulaţie trebuie dimensionate şi marcate corespunzător.

Art. 339
Cheurile şi rampele de încărcare trebuie să fie corespunzătoare încărcăturilor ce se transportă.

Art. 340
Rampele de încărcare trebuie să fie prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva căderilor de la înălţime.

Art. 341
Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de siguranţă se vor stabili în funcţie de echipamentele tehnice folosite, de dimensiunile şantierului şi a încăperilor şi de numărul de salariaţi.

Art. 342
Suprafeţele căilor de circulaţie pentru salariaţi trebuie să fie netede şi nealunecoase, iar cele destinate circulaţiei autovehiculelor tebuie să nu prezinte denivelări şi să fie rezistente la sarcina maximă de transportat, şocuri şi uzură.

Art. 343
Căile de circulaţie pentru salariaţi trebuie să fie dimensionate în funcţie de trecerile amplasate la înălţime şi vor fi protejate cu balustrade de protecţie înalte de minimum 1 m, prevăzute cu legături de separaţie orizontale intermediare, iar la partea inferioară cu o bordură înaltă de cel puţin 10 cm.

Art. 344
Căile şi ieşirile de siguranţă trebuie să rămână degajate şi să aibă traseele de aşa natură încât să se ajungă într-un timp cât mai scurt într-o zonă de securitate.

Art. 345
În funcţie de tipul activităţii sau de numărul de salariaţi precum şi de distanţa de şantier se impune ca salariaţii să dispună de încăperi pentru odihnă şi/sau cazare, uşor accesibile.

Art. 346
Dacă nu există posibilitatea amenajării unor astfel de încăperi, salariaţilor trebuie să le fie puse la dispoziţie alte facilităţi, care să poată fi folosite în pauzele de lucru.

Art. 347
Încăperile de cazare fixe din organizarea de şantier trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sală de mese şi o sală de destindere.

Art. 348
Salariaţii trebuie să dispună de facilităţi pentru a servi sau a-şi pregăti masa în condiţii corespunzătoare.

Art. 349
În situaţiile în care condiţiile de activitate sau de salubritate o impun, salariaţilor trebuie să li se pună la dispoziţie săli de duşuri şi/sau chiuvete, separat pentru bărbaţi şi femei.

Art. 350
Salariaţilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare sau alte locuri unde să-şi păstreze îmbrăcămintea şi efectele personale asigurate prin încuiere.

Art. 351
În funcţie de mărimea şantierului şi de tipul activităţilor se vor prevedea una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor.

Art. 352
Temperatura încăperilor de odihnă, a încăperilor pentru personal de serviciu permanent, a încăperilor sanitare, cantinelor şi a încăperilor de prim ajutor trebuie să fie adaptată destinaţiei acestora.

SECTIUNEA 2: Echipamente tehnice

Art. 353
Echipamentele tehnice trebuie să fie :
a)bine concepute şi construite, respectÂndu-se principiile ergonomice de proiectare;
b)prevăzute cu protectori şi/sau dispozitive de protecţie;
c)prevăzute cu aparate de măsură şi control.

Art. 354
Echipamentele tehnice de ridicat şi accesoriile acestora trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.

Art. 355
Echipamentele tehnice pentru excavaţii şi manevrarea materialelor trebuie să fie echipate cu elemente rezistente concepute pentru a proteja conducătorul contra strivirii în cazul răsturnării şi împotriva căderii obiectelor.

Art. 356
Instalaţiile de distribuţie a energiei electrice trebuie astfel concepute încât să nu prezinte risc de incendiu sau explozie, iar salariaţii să fie protejaţi împotriva electrocutării prin atingere directă sau indirectă.

Art. 357
La concepţia, realizarea şi alegerea materialelor şi dispozitivelor de protecţie trebuie să se ţină cont de tipul şi puterea energiei distribuite şi de influenţele externe.

Art. 358
Schelele trebuie să fie astfel concepute, construite şi întreţinute încât să se evite prăbuşirea sau deplasarea lor în mod accidental.

Art. 359
Schelele mobile trebuie să fie asigurate contra deplasărilor necontrolate.

Art. 360
Batardourile şi chesoanele trebuie să fie construite din materiale corespunzătoare, cu rezistenţă suficientă pentru a corespunde solicitărilor la care sunt supuse.

ANEXA 1: Norme specifice de protecţie a muncii conexe *
1.NSSM pentru lucrul la înălţime.
2.NSSM pentru alpinism utilitar.
3.NSPM pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.
4.NSSM pentru activităţi de vopsire.
5.NSSM pentru producerea aerului comprimat.
6.NSSM pentru transport intern.
7.NSSM pentru transporturi rutiere.
8.NSPM pentru transporturi pe calea ferată.
9.NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
10.NSPM pentru lucru În spaţii închise.
—————-
* Întrucât în prezent sistemul naţional al normelor specifice de protecţie a muncii se află în curs de elaborare, până la apariţia tuturor normelor specifice prezentate se vor aplica şi respecta, după caz, normele departamentale existente referitoare la activităţile respective.
11.NSPM pentru exploatarea, gospodărirea apelor, întreţinerea lucrărilor şi a cursurilor de apă, cadastrul apelor şi a folosinţelor legate de ape şi apărarea împotriva inundaţiilor.
12.NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi excutarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimate.
13.NSPM pentru exploatări şi transporturi forestiere
14.NSPM pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii,terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
15.NSPM pentru distribuţia şi utilizarea gazelor.
16.NSSM pentru exploatarea şi întreţinerea transportoarelor cu bandă.
17.NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
18.NSSM pentru sudarea şi tăierea metalelor.
19.NSPM pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei termice.
20.NSPM pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate.
21.NSPM pentru întreţinere şi reparaţii autovehicule.
22.NSPM pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje.
23.NSSM pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire.
24.NSSM pentru lucrări de montaj utilaje tehnologice şi construcţii metalice.
25.R1/87 pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat şi dispozitivelor lor auxiliare.
26.R10/84 pentru verificarea în exploatare a cablurilor, lanţurilor, funiilor şi benzilor din material metalic, textil sau plastic utilizate la instalaţii de ridicat.
27.CR1/85 pentru verificarea şi autorizarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor mecanice de ridicat.
28.CR5/82 pentru autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor mecanice sub presiune sau instalaţiilor mecanice de ridicat.
29.Instrucţiuni Nr. 630/2330 din 20.04.1985 ale Ministerului Transporturilor şi ale Ministerului de Interne privind condiţiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor în vederea executării de lucrări în zona drumurilor publice.
30.Instrucţiuni pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice AND 525/95.

ANEXA 2: Standarde conexe
1. SR ISO 4304:1994
Instalaţii de ridicat, altele decât macarale mobile şi macarale plutitoare. Condiţii generale privind stabilitatea.
2. STAS 10278-87
Instalaţii de ridicat. Limitatoare de sarcină şi limitatoare ale momentului de sarcină. Condiţii tehnice generale de calitate.
3. SR ISO 1819:1994
Mijloace de transport continuu. Reguli de securitate. Reguli generale.
4. SR 12294:1993
Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie.
5. STAS 297/1-88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
6. STAS 297/2-92
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
7. STAS 12604-87
Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
8. STAS 6271-81
Prize de pământ pentru instalaţii de telecomunicaţii. Rezistenţa electrică. Prescripţii.
9. SR EN 292-2:1997
Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare. Partea 2: Principii şi condiţii tehnice.
10. STAS 10241-80
Maşini pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor. Repartizoare-finisoare de mixturi bituminoase şi beton de ciment. Parametri principali.
11. STAS 1848/2-86
Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Prescripţii tehnice.
12. STAS 1848/3-86
Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcătuire.
13. SR 1848-4:1995
Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Amplasare şi funcţionare.
14. STAS 1848/7-85
Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.
15. STAS 2920-83
Poduri de şosea. Supravegheri şi revizii tehnice.
16. STAS 10795 /1-76
Tehnica traficului rutier. Metode de investigare a circulaţiei. Clasificare.
17. STAS 10795 /2-80
Tehnica traficului rutier. Aparatură pentru înregistrarea traficului rutier. Clasificare.
18. STAS 1709/2-90
Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.
19. STAS 11210-88
Lucrări de drumuri. Plantaţii rutiere. Prescripţii generale de execuţie.
20. STAS 1948/1-91
Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii generale de proiectare şi amplasare pe drumuri.
21. STAS 9404-81
Construcţii civile, industriale şi agricole. Schele metalice cu platfomă autoridicătoare. Prescripţii tehnice de montaj şi exploatare.
22. SR ISO 2860:1997
Maşini de terasament. Dimensiuni minime pentru deschideri de acces.
23. STAS 10609-86
Maşini de terasamente. Mijloace de acces.
24. STAS 11164-90
Maşini de terasamente. Dispozitive de protecţie. Prescripţii.
25. STAS 11165-90
Maşini de terasamente. Echipamente de frânare. Condiţii tehnice generale de calitate.
26. STAS 6926/17-85
Vehicule rutiere. Asigurarea protecţiei ocupanţiilor din cabinele vehiculelor utilitare. Metode de încercare.
27. STAS 10101/OB-87
Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile de cale ferată şi de şosea.
28. STAS 1545-89
Poduri pentru străzi şi şosele; pasarele. Acţiuni.
29. STAS 12894-90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.

ANEXA 3: Ghid de terminologie
1.Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă o incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.
2.Boli profesionale: afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
3.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină singur sau În asociere cu un protector riscul de accidentare.
4.Echipament individual de lucru (EIL): totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
5.Echipament individual de protecţie (EIP): totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
6.Echipamente tehnice: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
7.Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului de muncă executant – sarcina de muncă -mijloacele de producţie – mediul de muncă, ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
8.Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştiintelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
9.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi. Elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale de securitate a muncii şi normele specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
10.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
11.Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului cu ajutorul mijloacelor de producţie.
12.Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia prin interpunerea ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
13.Risc : probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectării a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.