NSSM 13

NSSM 13 – Norme de securitatea muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare

CAPITOLUL 0: Preambul

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de protectiaa muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
– Normele generale de protectia muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii şi de medicină a muncii, general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a muncii se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protectia muncii. Conform acestor abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului-executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie – mediu de muncă – propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări în domeniul securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– controlul realizării măsurilor de securitate a muncii.

În contextul general pe care l-am prezentat, “Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare” au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi a stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structura acestor prevederi este făcută astfel încât prevederile urmăresc o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de muncă.

Pe lângă prevederile specifice privind prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare, structurate pe elementele sistemului de muncă, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate, prin standarde în domeniu.

În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, să fie conform altor acte legislative şi normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor care se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

CAPITOLUL 1: Prevederi generale

Art. 1: Conţinut. Scop
(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice activităţii de forjare.
(2)Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă).

Art. 2: Domeniu de aplicare
Prezentele norme de protectia muncii se aplică la toate persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de forjare, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi de modul de organizare a acestora.

Art. 3: Relaţii cu alte acte normative
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţii de forjare, desfăşurate în unităţi, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în anexa 1.

Art. 4: Revizuirea normelor
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, la nivelul unităţilor sau la modificarea proceselor tehnologice.

CAPITOLUL 2: Norme pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare

SUBCAPITOLUL 1: 2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art. 5
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

SUBCAPITOLUL 2: 2.2. Instruirea personalului

Art. 6
Instruirea personalului din activitatea de deformare plastică la cald prin forjare, în domeniul protecţiei muncii, se va face conform prescripţiilor Normelor generale de protecţie a muncii.

SUBCAPITOLUL 3: 2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art. 7
Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform prevederilor Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.

Art. 8
Personalul din atelierele de forjă va purta echipamentul de protecţie şi de lucru corespunzător operaţiilor pe care le execută.

SUBCAPITOLUL 4: 2.4. Repartizarea sarcinilor de muncă

Art. 9
Aprinderea cuptoarelor se va face de către fochişti autorizaţi de ISCIR sau persoane instruite şi autorizate de către conducerea persoanei juridice.

Art. 10
Lucrătorii care aprind combustibilul de alimentare a liniilor şi a instalaţiilor complexe cu un număr mare de injectoare sau arzătoare trebuie să posede o autorizaţie de fochist eliberată de ISCIR sau de către conducerea persoanei juridice.

Art. 11
Lucrul la utilajele de forjă este permis numai lucrătorilor calificaţi şi cu experienţă, organizaţi în echipe. Toţi lucrătorii din echipă trebuie să lucreze după indicaţiile şi comenzile şefului de echipă.

Art. 12
Este interzis lucrătorilor să folosească alte metode de lucru decât cele prevăzute în planul de operaţii şi în instrucţiunile de la fiecare maşină şi loc de muncă.

Art. 13
(1)Pentru manevrarea şi transportul pieselor grele se vor prevedea dispozitive care trebuie să corespundă instrucţiunilor ISCIR.
(2)Pentru manevrarea pieselor grele se vor folosi cleşti de ridicat speciali pentru sarcinile respective sau lanţuri dimensionate pentru sarcini la cald.
(3)Cleştii şi lanţurile de ridicat se vor verifica vizual la începutul fiecărui schimb şi se va urmări starea lor tehnică pe tot parcursul schimbului.

Art. 14
La forjarea pieselor grele (în forje grele) este obligatorie folosirea “podurilor de forjare” calculate la sarcini dinamice şi prevăzute cu sisteme de amortizare a loviturilor la cârlig sau cleşte, cărucior şi dispozitiv de rotire.

Art. 15
Lucrul cu dispozitivul pneumatic pentru baterea penelor se permite numai şefului de echipă şi ajutorului său, care vor fi instruiţi asupra exploatării dispozitivului în condiţii de siguranţă.

Art. 16
(1)Orice revizie sau reparaţie se va executa numai de către lucrători calificaţi şi instruiţi pentru asemenea operaţii şi numai după ce se vor lua măsuri ca în timpul efectuării acestora să nu existe posibilităţi de pornire accidentală a manipulatorului.
(2)Se vor folosi plăcuţe avertizoare “NU CUPLAŢI, SE LUCREAZĂ”.

Art. 17
Operaţiile de întreţinere şi reparaţii la utilajele şi instalaţiile hidraulice de presiune se fac de către personalul de întreţinere special instruit şi numai cu instalaţia scoasă complet de sub tensiune.

Art. 18
În cazul în care împreună cu lucrătorii specializaţi în operaţiile de forjare şi instruiţi în acest scop trebuie să lucreze şi alţi salariaţi, aceştia vor avea un conducător şi se vor lua măsuri pentru instruirea şi protecţia lor.

SUBCAPITOLUL 5: 2.5. Deservirea mijloacelor de producţie

Art. 19: Cuptoare pentru forjă
La aprinderea cuptoarelor se vor respecta instrucţiunile întocmite pe baza prescripţiilor furnizorului şi ale proiectantului, care vor fi afişate la loc vizibil, lîngă cuptor. În special se va avea în vedere:
a)înainte de aprindere se va ventila camera de ardere pentru evacuarea eventualelor acumulări de gaze;
b)dacă cuptorul este rece, se va folosi o preîncălzire lentă;
c)aprinderea arzătorului se face cu o torţă cu mâner lung de minimum 2 m, lucrătorul stând lateral faţă de uşa cuptorului;
d)pentru aprindere se deschide mai întâi robinetul de aer şi apoi cel de combustibil;
e)în caz că aprinderea nu se produce imediat, se închide imediat admisia combustibilului şi se aeriseşte din nou cuptorul, după care operaţia de aprindere se repetă.

Art. 20
(1)Verificarea scăpărilor de gaze la arzătoare, robineţi sau canale se va face cu spumă de săpun de către personalul de deservire instruit special în acest scop şi autorizat de conducerea persoanei juridice.
(2)În cazul existenţei unor scăpări de gaze se va anunţa personalul de întreţinere şi reparaţii, instruit special în acest scop, aprinderea focului făcându-se numai după remedierea deficienţelor.

Art. 21
În caz de întrerupere accidentală a alimentării cu combustibil, se vor închide imediat robinetele de admisie a combustibilului. Reaprinderea se va face conform prevederilor art.19.

Art. 22
(1)În caz de întrerupere accidentală a admisiei aerului, se întrerupe imediat şi alimentarea cu combustibil.
(2)În cazul în care alimentarea cu aer şi combustibil se realizează forţat, alimentarea cu combustibil se va condiţiona de alimentarea cu aer.

Art. 23
La oprirea cuptorului se Închide mai ÎntÂi admisia combustibilului şi apoi a aerului.

Art. 24
(1) Se interzice lucrul la cuptoare, dacă acestea, cât şi toate instalaţiile auxiliare, nu sunt în perfectă stare de funcţionare. În acest sens se vor face verificările şi operaţiile de întreţinere periodică conform instrucţiunilor firmei proiectante sau constructoare.
(2)Se interzice repararea cuptoarelor dacă sunt calde (peste 300 C) şi neaerisite.

Art. 25
Deservirea cuptoarelor cu vatră mobilă se va face numai atunci când vatra se găseşte afară din cuptor. Matarialele inflamabile sau explozive nu se vor depozita în apropierea locurilor de ieşire a vetrelor. Operaţiile de lucru la astfel de cuptoare se vor începe numai după ce s-au asigurat mijloacele necesare de combatere a incendiilor.

Art. 26: Cuptoare cu gaz metan pentru recopt şi preîncălzit laminate destinate debitării
La cuptoarele cu gaz metan pentru recopt şi preîncălzit laminate, destinate debitării se vor verifica:
a)starea uşilor şi a mecanismelor de acţionare a acestora;
b)starea paravanelor şi a apărătorilor contragreutăţilor;
c)funcţionarea ventilatorului pentru aer comprimat;
d)dacă sunt scăpări de gaz la arzătoare, robineţii sau îmbinările instalaţiei de alimentare;
e)alimentarea cu apă rece a tiranţilor de susţinere a boltei cuptorului de preîncălzit baia;
f)starea zidăriei, în special bolta şi cărămizile refractare;
g)funcţionarea dispozitivelor de încărcare şi descărcare a cuptorului cât şi starea cablului de tragere a vetrei cu troliu;
h)existenţa în jurul cuptorului şi a căii de rulare a vetrei a unui spaţiu de cel puţin 1 m lăţime.

Art. 27
La aprinderea cuptorului se vor respecta prevederile art.19., completate de următoarele prevederi:
a)aprinderea şi reglarea debitului de ardere se va face încet şi treptat în aceeaşi măsură la toate arzătoarele;
b)este interzis a se manevra brusc alimentarea cu gaz sau cu aer ventilat.

Art. 28
Este interzisă staţionarea persoanelor în faţa uşilor, orificiilor cuptoarelor sau a privi prin vizor în timpul aprinderii focului.

Art. 29
Este intezis ca în timpul funcţionării cuptorului să se introducă apă sau obiecte cu umiditate mare.

Art. 30
Supravegherea funcţionării cuptorului şi reglajul combustiei în timpul funcţionării acestuia vor fi efectuate de către un lucrător numit de maistru şi instruit special în acest scop.

Art. 31
La stingerea focului se va proceda astfel:
a)se deschide uşa (uşile) cuptorului;
b)se închid robinetele de gaz la toate arzătoarele;
c)la două minute de la oprirea gazului se porneşte ventilatorul;
d)se închide uşa (uşile) cuptorului;
e)ventilatorul se va menţine în funcţiune până când temperatura cuptorului scade sub 1000 C.

Art. 32
Orice defecţiune în funcţionarea cuptorului se va aduce imediat la cunoştinţa fochistului şi a personalului de întreţinere, pentru remediere.

Art. 33
La încărcarea şi descărcarea cuptorului se vor utiliza răngi, cârlige şi cleşti corespunzători.

Art. 34
La manevrarea vetrei cuptorului se interzice folosirea cablului înnodat, nematisat, cu fire rupte sau căzut de pe rolă.

Art. 35
În timpul deplasării vetrei cuptorului se interzice staţionarea lucrătorilor la o distanţă mai mică de 1,5 m de rolă sau de cablu.
Cuptoare cu gaz metan tip cameră şi cu fantă, cuptoare cu gaz metan cu împingător

Art. 36
(1)Înainte de aprinderea focului se vor verifica:
a)starea uşilor şi a mecanismelor de acţionare a acestora;
b)starea paravanelor şi a apărătorilor contragreutăţilor;
c)funcţionarea ventilatorului pentru aerul de combustie;
d)alimentarea corectă cu apă a paravanelor de răcire;
e)starea furtunurilor de alimentare cu apă de răcire a uşii cuptorului, precum şi starea colierelor de fixare a furtunurilor;
f)starea zidăriei, în special a boltei şi a cărămizilor refractare;
g)existenţa unui spaţiu liber lat de 1,5 m în jurul cuptorului;
h)dacă sunt scăpări de gaz la arzătoare, robineţi sau la îmbinările instalaţiei de alimentare.
(2)Dacă în urma verificărilor precizate la pct.(1) se constată una sau mai multe defecţiuni, se va înlătura mai întâi defecţiunea şi numai după aceea se va aprinde focul.

Art. 37
Aprinderea şi stingerea focului la acest tip de cuptor se va face conform prevederilor art.19, 27, 31.

Art. 38
(1)La alimentarea cuptorului tip cameră se impune alegerea unei înălţimi corespunzătoare de introducere a pieselor în cuptor.
(2)La selecţia lucrătorilor pentru această operaţie se va ţine cont şi de înălţimea fizică a acestora.

Art. 39
La oprirea cuptorului cu împingător se va proceda astfel:
a)se deschid uşile cuptorului;
b)se închid robinetul principal de gaz şi apoi robineţii de la arzătoare;
c)ventilatorul de aer de ardere se va menţine în funcţiune până la scăderea temperaturii la 8000 C;
d)se Întrerupe alimentarea cu curent electric de la Întreruptorul principal din tabloul electric;
e)se Închide robinetul de aer comprimat;
f)după răcirea cuptorului sub 1000 C se Închide apa.

Art. 40: Instalaţii de încălzit prin inducţie
Înainte de pornirea instalaţiei se va verifica:
a)închiderea şi sistemul de siguranţă a capacelor şi a uşilor instalaţiei;
b)starea căptuşelii refractare a bobinelor de inducţie;
c)funcţionarea sistemului de răcire a bobinelor de inducţie cu apă dedurizată;
d)funcţionarea sistemului de avans.

Art. 41
La exploatarea şi supravegherea instalaţiilor de încălzire CIF pentru forjă se vor respecta următoarele:
a)nu se va începe lucrul dacă una din apărători este îndepărtată sau dacă uşa este deschisă;
b)regimul de lucru va fi fixat numai de către electricianul de serviciu;
c)după pornirea maşinii şi după reglarea acesteia, se introduce materialul pentru încălzire, prin aşezarea sa pe prisma de la intrarea în încălzitor, ferind raza de acţiune a cleştelui;
d)materialul aşezat pe prismă trebuie să avanseze odată cu mişcarea grinzii păşitoare, în caz contrar se va apăsa pe butonul roşu şi se va anunţa electricianul de serviciu.

Art. 42
În timpul funcţionării instalaţiei se interzice:
a)folosirea cleştilor, răngilor sau a altor obiecte pentru împingerea sau tragerea pieselor în şi din inductor;
b)atingerea părţilor metalice ale inductorilor, ţevii de ghidare şi a ţevii de scurgere a apei;
c)executarea operaţiilor de reparaţie, întreţinere şi curăţare a părţilor componente ale instalaţiei.

Art. 43
În timpul funcţionării instalaţiei se interzice intrarea sub platformă, în încăperea barelor şi a instalaţiilor.

Art. 44
(1)Este interzis accesul persoanelor străine în sala generatoarelor sau în încăperile de alimentare electrică a cuptoarelor de inducţie. Uşile vor fi încuiate, iar pe uşi se va scrie “PERICOL DE ELECTROCUTARE”.
(2)Se va verifica gradul de ecranare a diferitelor părţi ale instalaţiei, care pot iradia unde electromagnetice în mediul înconjurător prin măsurări ale intensităţii câmpului electromagnetic (componenta electrică şi/sau magnetică, după frecvenţă) la locul de muncă al personalului respectiv.

Art. 45
(1)Nu este permisă sub nici o formă staţionarea persoanelor străine (care nu participă la procesul de elaborare) în apropierea cuptoarelor de inducţie.
(2)În jurul cuptoarelor şi al staţiei CIF aferente se vor monta tăbliţe avertizoare “STAŢIONAREA STRICT INTERZISĂ” , “PERICOL DE ACCIDENTARE”.

Art. 46
Toate elementele constructive metalice şi carcasele de protecţie ale echipamentului CIF se vor lega în mod obligatoriu la pământ prin bare sau conductoare.

Art. 47
(1)La apariţia oricărei defecţiuni se opreşte instalaţia şi se anunţă şeful ierarhic (şef de echipă, maistru etc.) care are obligaţia de a lua decizia cuvenită
(2)Orice intervenţie la instalaţie se face numai cu instalaţia scoasă de sub tensiune.

Art. 48
Întreţinerea instalaţiei de încălzit prin inducţie se face astfel:
a)după fiecare schimb se vor şterge de apă toate organele, accesoriile şi dispozitivele expuse stropirii, iar suprafeţele prelucrate se vor unge superficial cu ulei mineral;
b)zilnic se curăţă inductorii şi sistemul de avans, se controlează dacă filtrul este curat şi apa circulă corect în sistemul de răcire; se va verifica etanşeitatea organelor şi a racordurilor instalaţiei de răcire;
c)săptămânal se verifică starea suprafeţei refractare a bobinei, se curăţă complet vibratorul, se controlează nivelul uleiului (sau prezenţa vaselinei) în lagărele grupului şi se vor gresa toate organele mecanismelor de antrenare;
d)săptămânal se verifică funcţionarea corectă a blocajelor electrice de la închizătoare;
e)lunar se verifică funcţionarea releelor de alarmă, a electroventilelor şi a presostatelor instalaţiei de răcire, se curăţă izolatorii de medie frecvenţă, se verifică şi se curăţă contactorii de cuplare a condensatorilor;
f)la intervalul de două luni se va verifica rezistenţa prizelor de punere la pământ, a cărei valoare individuală nu trebuie să depăşească valoarea prescrisă în instrucţiuni;
g)trimestrial, se va curăţa de praf, prin suflare cu aer de joasă presiune, echipamentul montat în interiorul dulapului.

Art. 49
La încetarea lucrului şi predarea schimbului se va proceda astfel:
a)se goleşte inductorul;
b)se urmăreşte evacuarea ultimului semifabricat;
c)se face predarea agregatului şefilor de echipă sau reglorilor de la următorul schimb, cu specificarea tuturor observaţiilor privind starea de funcţionare a acestuia.

Art. 50
Fiecare instalaţie de încălzit prin inducţie trebuie să aibă un registru de intervenţie, în vederea eliminării posibilităţilor de electrocutare sau accident tehnic.

Art. 51: Tăierea materialelor
(1)La tăierea liberă pe nicovală, forjorul va avea grijă să orienteze materialul în aşa fel încât părţile ce se desprind prin tăiere să nu lovească persoanele aflate în apropierea locului de muncă.
(2)Se interzice a bate cu ciocanul sau cu orice altă unealtă din oţel călit direct în nicovală.

Art. 52
La tăierea sau retezarea cu ciocanul, barele trebuie ţinute cu cleştele. La operaţiile de crestare executate cu ciocanul, lucrătorul trebuie să fie situat lateral faţă de dalta cu care se execută operaţia.

Art. 53
Este interzisă tăierea la rece a materialelor cu ciocane mecanice.

Art. 54: Fixarea matriţelor
Toate matriţele vor fi verificate înainte de a fi montate şi vor fi înlăturate cele care prezintă fisuri sau crăpături.

Art. 55
Montarea şi demontarea matriţelor se vor face cu dispozitive mecanizate adecvate acestei operaţii de către reglori sau personal specializat. În timpul schimbării matriţelor, berbecul va fi asigurat contra căderii. La această operaţie, vor asista şeful de echipă, precum şi manipulatorul utilajului.

Art. 56
(1)Fixarea matriţelor pe maşină se va face cu şuruburi în bună stare, fără alte piese intermediare.
(2)Dacă acest lucru nu este posibil, se poate face fixarea şi cu ajutorul penelor sau a bridelor folosind contrapiese din mai multe bucăţi (dacă s-a prevăzut în proiect).

Art. 57: Baterea penelor cu berbecul pendular
Utilizarea berbecului pendular pentru baterea penelor de fixare a matriţelor pe ciocane se va face ţinând seama de următoarele:
a)este interzis să se lucreze cu berbecul pendular de batere a penelor fără instruirea corespunzătoare şi însuşirea practică şi teoretică a lucrărilor sau manipulărilor ce trebuie executate;
b)Înainte de utilizarea berbecului pendular de batere a penelor este obligatoriu:
– să se verifice starea berbecului (să nu prezinte fisuri, rupturi sau margini ştemuite);
– ocheţii, tijele şi lanţurile de ridicare a berbecului pendular trebuie să prezinte suprafeţe fără fisuri, rupturi, deformaţii sau posibilitatea de desprindere a berbecului din ele;
– În timpul cÂnd nu este utilizat, berbecul va fi aşezat numai pe pardoseală, în aşa fel încât să nu blocheze căile de acces, să nu se răstoarne sau să alunece.

Art. 58
(1)În timpul utilizării berbecului pendular pentru baterea penelor de fixare a matriţelor se va verifica starea lanţurilor din cârligul macaralei. Este interzisă ridicarea berbecului dacă lanţul nu este în bună stare sau dacă nu este prevăzut cu inscripţia indicând sarcina maximă. Se interzice utilizarea lanţurilor înnădite cu şuruburi, cu zale alungite, răsucite, sau care prezintă uzuri peste limitele admise.
(2)Ridicarea berbecului cu macaraua se va face numai după ce a fost bine legat în lanţul macaralei. Legarea se va face prin trecerea lanţului macaralei prin ochetul berbecului şi agăţarea la cârligul macaralei, fără a forma noduri şi ochiuri, şi fără a fi expus la răsuciri.
(3)Este interzisă folosirea oricărei alte improvizaţii în fixarea berbecului în lanţul macaralei.
(4)Este obligatoriu ca berbecul ridicat să aibă stabilitate de echilibru.

Art. 59
Înainte de a bate penele cu berbecul pendular sunt obligatorii următoarele:
a)penele de strângere a matriţelor să fie fixate în locaşuri şi bătute cu barosul până la limita de refuz;
b)spaţiul pe care îl va parcurge berbecul de batere a penelor trebuie să fie complet liber, să nu prezinte obstacole sau denivelări şi să nu fie alunecos pentru cei care conduc berbecul. şeful de echipă va stabili locul fiecărui lucrător şi atribuţiile pe care le are în timpul baterii penelor, supraveghindu-i tot timpul până la terminarea împănării;
c)ajutorul şefului de echipă va dirija macaraua în timpul balansului, iar ceilalţi doi lucrători din echipă vor conduce berbecul în timpul loviturilor;
d)berbecul se va aduce în dreptul penei ce urmează a fi bătută în aşa fel încât centrul suprafeţei de lovire să se suprapună cu suprafaţa de lovire a penei.

Art. 60
În timpul baterii penelor:
a)este interzis a se ţine mâinile pe suprafaţa de lovire, pe ocheţii sau lanţurile de prindere a berbecului. Manipularea berbecului se va face ţinându-se cu mâinile numai de mânerele special prevăzute în acest scop;
b)este interzis oricărei persoane a staţiona, a trece sau a merge în spaţiul cursei de pendulare a berbecului şi se va supraveghea ca persoanele străine să nu circule sau să staţioneze în spaţiile de manipulare pentru baterea penelor;
c)se va acorda o atenţie deosebită încât în timpul lovirii să nu se rotească berbecul.
d)mişcarea de balans a loviturii trebuie să se facă comandat şi în concordanţă cu mişcările căruciorului macaralei;
e)În timpul baterii penelor lucrătorul trebuie să stea lateral.

Art. 61
Se interzice lăsarea berbecului în balans liber după terminarea baterii penelor.

Art. 62
Pentru baterea penelor dimensiunile berbecului trebuie să fie în concordanţă cu puterea ciocanelor:
a)berbecul de 500 kg va fi folosit pentru ciocanele de 0,5-1 şi 2 kN;
b)berbecul de 1500 kg va fi folosit pentru ciocanele de 25-15-5 şi 3 kN.

Art. 63: Baterea penelor cu dispozitivul pneumatic
(1)Utilizarea dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor se va face ţinând cont de următoarele:
a)la introducerea inelului de prindere în cârligul podului rulant se va avea grijă ca lanţurile de prindere să nu fie răsucite;
b)dispozitivul se va aduce în poziţia de lucru astfel încât tija pistonului să fie în dreptul penei de bătut;
c)capătul tijei pistonului, în poziţia retrasă, va fi la aproximativ 300 mm distanţă de capătul penei;
d)după ce s-a adus dispozitivul în poziţia de lucru conform celor de mai sus, se racordează furtunul la reţeaua de aer comprimat, cu ajutorul cuplajului şi se deschide robinetul de admisie a aerului;
e)se scoate bolţul de blocare de la maneta de comandă şi prin mişcări scurte ale manetei de comandă se aplică penei lovituri scurte;
f)se va evita menţinerea manetei de comandă în poziţia spre înainte un timp mai îndelungat deoarece în acest caz pistonul împinge dispozitivul înapoi;
g)după ce s-a realizat baterea penei, se asigură maneta de comandă cu ajutorul bolţului de blocare, se închide admisia aerului şi se îndepărtează dispozitivul de ciocan.
(2)Pentru evacuarea aerului din rezervor, după închiderea admisiei aerului şi îndepărtarea dispozitivului de ciocan, se deblochează maneta de comandă şi se execută câteva curse ale pistonului, după care se asigură maneta din nou.
(3)Desfacerea furtunului de alimentare de la reţea se va face numai după ce s-au executat cele menţionate şi după ce manometrul de pe rezervorul de aer indică presiunea 0.

Art. 64
Este interzisă trecerea sau staţionarea în faţa tijei pistonului atâta timp cât dispozitivul este racordat la reţeaua de aer.

Art. 65
Înainte de a transporta dispozitivul la locul de depozitare se va strÂnge furtunul de alimentare În jurul rezervorului de aer.

Art. 66
Se interzice utilizarea dispozitivului pneumatic fără manometru sau cu manometru defect, cu supape de siguranţă sau reductorul de presiune dereglate, defecte sau lipsă, fără ulei în ungător sau cu ungătorul lipsă, fără bolţ de blocare pentru asigurarea manetei de comandă. Se interzice utilizarea dispozitivului pneumatic când capătul tijei prezintă uzuri pronunţate.

Art. 67
Rezervorul de aer comprimat al dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor se supune, conform instrucţiunilor ISCIR, unei probe hidraulice de verificare. Presiunea de încercare şi presiunea de lucru admisă vor fi înscrise pe placa de timbru a recipientului. Deoarece presiunea aerului comprimat din reţea este de cel mult 7 x 105 N/m2, presiunea de lucru trebuie să corespundă cel puţin acestei valori.

Art. 68
(1)Supapa de siguranţă montată pe rezervorul de aer al dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor, se va regla astfel încât să se deschidă la presiunea de 7,5x 105 N/m2. După reglare, supapa de siguranţă se va sigila. Regulatorul de presiune montat pe conducta de întoarcere se va regla la presiunea de 7 x 105 N/m2, apoi se va asigura şurubul de reglare.
(2)Supapa de reglare a aerului din cilindru se reglează la presiunea de 8 x 105 N/m2. După asigurarea şurubului de reglaj, se va înşuruba capacul de protecţie al supapei.

Art. 69
La utilizarea dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor se va verifica strângerea tuturor şuruburilor şi a piuliţelor dispozitivului, inclusiv şuruburilor pentru fixarea plăcii suplimentare, care se găsesc în partea inferioară a dispozitivului. O atenţei deosebită se va acorda sistemului de suspendare a dispozitivului (inele, şurub, lanţuri şi ochiul de prindere).

Art. 70
În timpul lucrului cu dispozitivul pneumatic pentru baterea penelor, şeful de echipă şi ajutorul lui, vor purta cască şi ochelari de protecţie.

Art. 71
(1)Furtunul pentru alimentarea dispozitivului pneumatic de batere a penelor se va trage peste racordul rezervorului şi cel al semicuplării. Pentru asigurarea capetelor furtunului se vor utiliza coliere metalice de strângere. De asemena, se va verifica existenţa garniturii din semicuplare.
(2)Ungătorul montat pe conducta de întoarcere se va umple cu ulei şi se va regla pentru presiunea de 7 x 105 N/m2.

Art. 72
Dispozitivul pneumatic de batere a penelor poate fi pus în funcţiune când manometrul de pe rezervorul de aer indică presiunea de cel puţin 6 x 105 N/m2. Pentru baterea penei, un lucrător va ţine dispozitivul orientat pe direcţia penei, iar şeful de echipă va scoate bolţul de blocare de la maneta de comandă. Maneta de comandă va fi acţionată scurt înspre înainte, astfel încât tija pistonului să aplice lovituri scurte penei.

Art. 73
În timp ce dispozitivul pneumatic de batere a penelor este racordat la reţeaua de aer comprimat, nu se permite staţionarea sau trecerea în faţa tijei pistonului.

Art. 74
După baterea penei, se va bloca maneta de comandă cu ajutorul bolţului de comandă şi se va îndepărta dispozitivul de ciocan. Pentru descărcarea rezervorului de aer al dispozitivului, în vederea decuplării acestuia de la reţeaua de aer comprimat, se închide robinetul, iar după deblocarea manetei de comandă se execută câteva curse ale pistonului până ce presiunea din rezervor scade la 0, după care se deblochează din nou maneta. În urma executării operaţiei de mai sus se poate decupla furtunul de alimentare a dispozitivului de la reţeaua de aer comprimat. În vederea transportării dispozitivului pneumatic la locul de depozitare se va înfăşura furtunul de alimentare în jurul rezervorului de aer pentru prevenirea deteriorării lui.

SUBCAPITOLUL 6: 2.6. Forjarea metalelor

Art. 75
Se interzice oricărui lucrător din atelier sau persoanelor străine să pună în funcţiune sau să manevreze un utilaj de forjare în afara manipulatorului sau a şefului de echipă.

Art. 76
Înainte de începerea lucrului, şeful de echipă trebuie să verifice funcţionarea utilajului de forjare. Va verifica, în mod obligatoriu, sistemul de acţionare, montarea corectă şi solidă a nicovalei în sabota ciocanului sau în traversa fixă a presei, fixarea capului de oţel al ciocanului în berbec sau în traversa mobilă a presei.

Art. 77
Forjorul trebuie să stea lateral faţă de locul de prelucrare în aşa fel încât să poată urmări procesul de forjare sau presare şi să fie protejat contra ţunderului şi zgurii împroşcate şi contra căldurii radiate de piesă. Fac excepţie ciocanele şi presele mici care sunt deservite, în general, de un singur lucrător, care trebuie în acelaşi timp să manevreze şi presa şi ciocanul.

Art. 78
Ajutorii forjori se vor aşeza lateral pentru a nu fi loviţi de piesa ce, eventual, ar sări din cleşte în timpul prelucrării.

Art. 79
În timpul funcţionării ciocanelor sau a altor maşini pentru forjat sau matriţat sunt interzise:
a)executarea reparaţiilor acestora;
b)îndepărtarea deşeurilor;
c)curăţarea, ştergerea şi ungerea lor.

Art. 80
Lucrătorul care conduce un ciocan sau o presă este obligat ca la încetarea lucrului sau în timpul absenţei sale temporare să lase berbecul pe nicovală şi traversa mobilă pe traversa fixă şi să scoată ciocanul sau presa din funcţiune, prin închiderea robinetelor de admisie a aerului sau a aburului sau prin deconectare de la tablou.

Art. 81
La toate utilajele de forjare mecanică este necesară preîncălzirea sculelor înainte de începerea lucrului, la temperatura de 150 – 2000 C. Este interzisă utilizarea sculelor (matriţe, pastile, dornuri etc.) fisurate sau ştirbite, a sculelor auxiliare (cleşti, dălţi, ciocane etc.) necorespunzătoare.

Art. 82
(1)La deblocarea tijelor din berbecii ciocanelor de 2, 3, 5 kN în scopul schimbării tijei, schimbării berbecului sau schimbării pistonului sau a segmenţilor se vor respecta următoarele:
a)se asigură berbecul împotriva căderii şi se închide ventilul de aer;
b)se montează matriţa de deblocat tije, preîncălzită la 200 – 2500 C;
c)se aşează dornul corespunzător locaşului din berbec, preîncălzit la 200 – 2500 C, în locaşul matriţei;
d)se coboară uşor berbecul pentru a verifica corespondenţa dintre axa dornului şi axa tijei;
e)se aplică lovitura.
(2)După fiecare lovitură se verifică corespondenţa dintre axa tijei şi axa dornului.

Art. 83
Este strict interzisă deblocarea capetelor de tijă rupte prin ridicarea berbecului cu macaraua şi apoi căderea liberă a berbecului.

Art. 84
În timpul matriţării, şeful de echipă va supraveghea comportarea matriţelor. În cazul constatării unei slăbiri, va opri lucrul şi va lua măsurile necesare.

Art. 85
Este interzis lucrătorilor ca în timpul lucrului să ţină mâna pe ghidajele presei, în timp ce berbecul execută cursa. Aşezarea pieselor pe matriţă se va face numai cu ajutorul cleştilor. Îndepărtarea ţunderului de pe matriţe se va face prin aspirare cu ajutorul furtunului cu aer comprimat.

Art. 86
După folosirea sculelor, acestea vor fi transportate în aceeaşi zi la atelierul de reparaţii matriţe. Este interzisă depozitarea matriţelor în jurul maşinii.

Art. 87
Pe locurile unde se depozitează şi se stivuiesc piesele calde, trebuie să se prevadă tăblii indicatoare de securitate, care să atragă atenţia asupra pericolului de arsuri existent (de asemenea şi pe containerele care transportă materiale calde).

Art. 88
La ciocanele cu abur, toate îmbinările cu flanşe pe conducta de abur se vor proteja cu manşoane de protecţie.

Art. 89
Este interzis lucrătorilor să ţină cu mâna piesa pe nicovală, pe suprafaţa de lucru a matriţei sau să ţină mâna pe părţile în mişcare (ghidaje, berbeci, traverse mobile) ale presei, ciocanului maşinii de forjat în timpul lucrului.

Art. 90: Forjare liberă
(1)Sculele de mână utilizate la forjarea liberă trebuie verificate zilnic de lucrător, maistrul şi şeful de echipă.
(2)Se interzice utilizarea cleştilor de forjare la care spaţiul de siguranţă dintre braţe este mai mic de 30 mm.

Art. 91
Se interzice utilizarea ciocanelor de forjare la cald pentru deformarea la rece a metalelor.

Art. 92
Când la forjarea liberă lucrează simultan trei lucrători se impune o sincronizare perfectă a acţiunilor lor.

Art. 93: Retuşarea matriţelor
Înainte de începerea operaţiei de retuşare a matriţelor sau a berbecilor de pe ciocanele matriţoare cu sabotă fixă şi mobilă, şeful de echipă trebuie să execute următoarele:
a)verifică împănarea corectă a matriţelor;
b)ridică berbecul ciocanului la punctul mort superior;
c)introduce dispozitivul de oprire sau pune siguranţa (la ciocanele cu sabotă mobilă);
d)coboară berbecul până la sprijinirea pe dispozitivul de sprijin prin închidrea treptată a aerului comprimat;
e)închide complet admisia aerului comprimat, verificând închiderea prin apăsare pe pedala sau pe maneta de comandă;
f)deschide robinetul de evacuare al instalaţiei de alimentare cu aer comprimat după închiderea alimentării cu aer a utilajului.

Art. 94
Înainte de începerea operaţiei de retuşare a matriţelor sau a berbecilor, la presele cu fricţiune, şeful de echipă trebuie să execute următoarele:
a)verifică împănarea completă a matriţelor;
b)ridică berbecul presei la punctul mort superior;
c)introduce dispozitivul de sprijin;
d)opreşte motorul maşinii şi coboară încet berbecul pe dispozitivul de sprijin.

Art. 95
Înainte de începerea operaţiei de retuşare a matriţelor şi a ştanţelor la maxiprese şi prese de debavurat, şeful de echipă execută următoarele:
a)verifică prinderea, respectiv fixarea corectă a suporţilor, pastilelor, plăcilor şi a poansoanelor montate pe maşină;
b)ridică berbecul la punctul mort superior;
c)opreşte motorul de acţionare.

Art. 96: Lubrifierea şi răcirea matriţelor
Lubrifierea matriţelor se va face, pe cât posibil, cu pistoanele de pulverizare cu ţeavă lungă sau, în lipsa acestora, cu pămătuf cu coadă lungă, utilizându-se lubrifianţi care produc cât mai puţin fum. Nu se vor folosi lubrifianţi în cantitate prea mare spre a se evita stropirea prin împroşcare în timpul lucrului.

Art. 97
(1)Pentru răcirea matriţelor în timpul lucrului, precum şi pentru îndepărtarea ţunderului de pe suprafaţa acestora, se vor folosi jeturi de aer comprimat.
(2)Este interzisă curăţarea ţunderului cu mâna.

Art. 98: Forjarea manuală
Nicovalele pentru forjarea manuală trebuie să fie amplasate la o înălţime de 0,650 – 0,750 m, de la pardoseală, pentru ca lucrătorul să aibă o poziţie normală în timpul lucrului.

Art. 99
Suportul de lemn al nicovalei manuale trebuie să fie strâns cu unul sau mai multe cercuri de oţel şi să aibă o tijă pentru montarea nicovalei. Suporţii din fontă sau oţel trebuie să fie prevăzuţi cu lăcaşuri pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de oţel.

Art. 100
Ciocanele manuale şi baroasele vor avea suprafeţe netede, puţin bombate, fără ştirbituri sau crăpături.

Art. 101
Se interzice folosirea ciocanelor sau a baroaselor necălite. Sculele vor fi supuse unui tratament termic corespunzător.

Art. 102
(1)Dălţile, topoarele, netezitoarele, marcatoarele, cuţitele, precum şi orice altă sculă de mână folosită în atelierele de forjă trebuie să aibă suprafeţele de lovire netede şi muchiile fără ştirbituri.
(2)Este interzis a se lucra cu scule care prezintă ştirbituri, deformări, crăpături.

Art. 103
Cleştii trebuie să fie în stare bună şi corespunzători pieselor care se prelucrează.

Art. 104
Cleştii manuali trebuie să fie confecţionaţi din oţel necălit. Braţele acestora în poziţie închisă trebuie să lase între ele un spaţiu mai mare decât grosimea degetelor.

Art. 105
La locul de muncă trebuie să existe garnituri de manşoane din oţel sau inele de diferite dimensiuni, servind la strângerea pieselor care se prelucrează în dispozitivele de fixare.

Art. 106
Răcirea sculelor se va face în recipiente cu apă curată, amplasate la locul de muncă şi prevăzute cu conducte de golire.

Art. 107: Utilizarea manipulatorului de forjă
Utilizarea manipulatorului de forjă se va face ţinând seama de următoarele:
a)înainte de pornirea manipulatorului, operatorul va controla ca toate manetele să fie pe poziţia “0”;
b)este interzisă funcţionarea manipulatorului dacă temperatura uleiului este mai mică de 400 C;
c)manipulatorul de forjă poate fi comandat numai de forjori special instruiţi şi autorizaţi să lucreze la acest utilaj.

Art. 108
(1)În timpul funcţionării manipulatorului este interzisă staţionarea lucrătorilor pe manipulator, în faţa sau în spatele acestuia precum şi urcarea sau coborârea lucrătorilor pe şi de pe manipulator.
(2)Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce în timpul deplasării manipulatorului, acesta va fi dotat cu sisteme de semnalizare acustică şi optică.

Art. 109
Este interzisă funcţionarea manipulatorului când acesta prezintă pierderi de ulei la sistemul hidraulic.

Art. 110
Se interzice utilizarea manipulatorului la forjarea pieselor mai grele decÂt capacitatea sa.

Art. 111
(1)În timpul forjării, cleştele manipulatorului trebuie să aibă poziţia orizontală.
(2)Nu se va roti cleştele manipulatorului dacă nicovala superioară a presei nu este ridicată de pe lingoul care se forjează.
(3)Nu se vor efectua operaţii de forjare în timp ce cleştele manipulatorului se află în poziţia limită de sus sau în poziţia limită de jos.

Art. 112
(1)Funcţionarea manipulatorului trebuie să fie lină şi fără şocuri.
(2)Nu se va deplasa manipulatorul dacă nicovala superioară a presei nu este ridicată de pe lingoul care se forjează.

Art. 113
Toate sculele pentru forjare, după folosire, trebuie să fie aranjate la locuri special amenajate. Se interzice depozitarea sculelor grele la locuri situate la înălţimi susceptibile de a provoca accidente la manipularea lor.

Art. 114: Revizia, reparaţia şi întreţinerea utilajelor de forjare
(1)Înainte de orice operaţie de revizie sau reparaţie a utilajelor de forjă se vor întrerupe toate sursele energetice (curent electric, apă, aer comprimat, gaz) în aşa fel încât nici accidental utilajul sau instalaţia respectivă să nu poată fi pusă în funcţiune.
(2)Este obligatorie montarea de plăcuţe avertizoare de tipul “NU CUPLA, SE LUCREAZĂ”, “NU MANEVRA, SE LUCREAZĂ”.

Art. 115
(1)Asigurarea condiţiilor de iluminare pentru operaţiile de revizie sau reparaţie a utilajelor de forjă se va face prin folosirea lămpilor portative alimentate la 24 V.
(2)Zona de lucru va fi împrejmuită cu grilaje pentru a împiedica intrarea persoanelor străine.

Art. 116
Sculele, dispozitivele, scările şi platformele de acces precum şi cricurile, funiile, cablurile etc. utilizate la operaţiile de revizie şi reparaţie vor fi verificate înainte de utilizare pentru a fi în stare corespunzătoare.

Art. 117
La operaţiile ce necesită utilizarea automacaralei, podului rulant, grinzii rulante se vor respecta prevederile ISCIR.

Art. 118
(1)Piesele, ansamblele şi subansamblele demontate se vor aşeza în locuri special destinate acestui scop, în afara căilor de acces şi vor fi asigurate contra rostogolirii sau a răsturnării accidentale.
(2)Pentru transportul acestora se vor folosi mijloace adecvate mărimii greutăţii şi formei, asigurându-se contra rostogolirii sau răsturnării de pe mijloacele de transport.

Art. 119
Piesele şi materialele neutilizabile, rezultate în urma demontării, vor fi evacuate imediat.

Art. 120
Pentru curăţarea şi degresarea pieselor nu se vor folosi degresanţi inflamabili sau toxici.

Art. 121
Pentru utilajele care necesită intervenţii la înălţime şi care nu sunt prevăzute din construcţie cu scări de acces, se vor folosi scări care se vor fixa şi asigura corespunzător.

Art. 122
Pentru intervenţiile la utilajele situate la înălţime, personalul de intervenţie va fi asigurat cu centuri de siguranţă legate de un organ rigid, fără muchii ascuţite.

Art. 123
La manevrarea pieselor prevăzute cu găuri filetate se vor utiliza numai inele de ridicare şurub, conform standardelor în vigoare, precum şi cabluri cu bolţuri.

Art. 124
Legătorii de sarcini vor respecta toate prevederile prescripţiilor ISCIR.

Art. 125
(1)Pentru presări sau depresări de piese(rulmenţi, bucşe, coroane dinţate, pinioane, volanţi, cuplaje, şaibe de curele, pistoane, butuci ambreiaj sau frână etc.) se vor folosi prese cu şurub, prese hidraulice sau berbecul pentru bătut pene.
(2)Operaţiile de presare sau depresare piese vor fi conduse sau supravegheate de maistrul sau conducătorul locului de muncă.

Art. 126
La depresarea pieselor mici se va folosi ciocanul sau barosul, care trebuie să fie în stare perfectă.

Art. 127
La operaţiile de asamblare sau demontare la cald se vor folosi arzătoarele cu gaz metan corespunzător gabaritului şi formei geometrice a pieselor, iar focul va fi în permanenţă supravegheat.

Art. 128
(1)La orice intervenţie la utilajele dotate cu instalaţii hidraulice se vor opri mai întâi sursele energetice şi se va depresuriza instalaţia, verificându-se prin robinetul de golire, eliminându-se astfel pericolul de împroşcare sau de incendiu.
(2)Golirea instalaţiilor hidraulice se va face numai în vase speciale.

Art. 129
Este interzisă folosirea improvizaţiilor la instalaţiile hidraulice, orice piesă defectă fiind înlocuită numai cu una nouă sau echivalent testată.

Art. 130
Demontarea recipienţilor de aer se va face numai după oprirea alimentării cu aer şi golirea lor.

Art. 131
Purjarea recipienţilor de aer şi a conductelor se va face în prezenţa aerului, dar la presiune scăzută.

Art. 132
După montarea recipienţilor de aer se va face verificarea elementelor de îmbinare la presiune scăzută.

Art. 133
Punerea în funcţiune a recipienţilor de aer după reparaţie se va face numai după autorizarea ISCIR.

Art. 134
Intervenţia asupra ambreiajelor, frânelor, schimbarea curelelor se va face numai cu volantul de inerţie oprit.

Art. 135
După terminarea lucrărilor de revizie, reparaţie şi întreţinere, echipa care a efectuat aceste lucrări va verifica dacă toate sculele şi dispozitivele folosite au fost îndepărtate şi va monta toate carcasele, apărătorile de protecţie, balustradele etc.

Art. 136
Darea în funcţiune a utilajului asupra căruia s-a intervenit se va face numai în prezenţa şefului de echipă care exploatează utilajul (sau în lipsa acestuia în prezenţa maistrului) şi a reglorului.

Art. 137
Pentru fiecare tip de utilaj de forjare vor fi întocmite instrucţiuni specifice de intervenţii şi reparaţii.

Art. 138: Reparaţia şi întreţinerea cuptoarelor pentru forjă
Pentru intervenţii la cuptoarele cu gaze se vor efectua următoarele operaţii:
a)se opreşte alimentarea cu gaz atât de la robineţii de la arzătoare cât şi de la robinetul principal;
b)se verifică etanşeitatea robineţilor;
c)se afişează placa avertizoare “NU MANEVRA, SE LUCREAZĂ”;
d)se aeriseşte cuptorul timp de 10 minute prin funcţionarea instalaţiei de ventilare şi deschiderea şuberelor de aer la mixim.

Art. 139
(1)Pentru intervenţia la cuptoarele electrice se va opri alimentarea cu curent electric de la întreruptorul principal al tabloului electric şi se vor scoate siguranţele.
(2)Este obligatorie afişarea plăcuţei avertizoare “NU CUPLA, SE LUCREAZĂ”.

Art. 140
Lucrările de zidărie la cuptoare se vor începe numai după ce temperatura acestora a scăzut sub 300 C.

Art. 141
În cazul În care este necesară intrarea în cuptor, se vor respecta următoarele:
a)se va asigura iluminarea interiorului cuptorului cu lampă portativă alimentată la 24 V;
b)intrarea în interior va fi de scurtă durată, iar persoana din interiorul cuptorului va fi supravegheată.

Art. 142
La lucrările de reparaţii care efectuează structura de rezistenţă a cuptorului se vor lua măsuri speciale de susţinere a instalaţiei de recuperare primară şi secundară, respectându-se tehnologia stabilită.

Art. 143
La repunerea în funcţiune a cuptorului se vor verifica etanşeităţile instalaţiilor de gaz, apă, aer, montarea apărătorilor de protecţie, a contragreutăţilor, a instalaţiei de ventilare.

Art. 144
Aprinderea arzătoarelor cuptorului pentru proba la cald se va face de către reglor în prezenţa electricianului şi a instalatorului.

CAPITOLUL 3: Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate la prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare

SUBCAPITOLUL 1: 3.1. Clădiri şi alte construcţii

Art. 145: Condiţii de amplasare
Atelierele de forjă, inclusiv încăperile auxiliare, administrative şi social-sanitare ale acestora se vor amplasa şi amenaja în aşa fel încât să fie respectate prevederile Normelor generale de protecţie a muncii şi Normelor generale de pază şi stingere a incendiilor.

Art. 146
(1)Clădirea care cuprinde ateliere de forjă va fi cu latura lungă perpendiculară pe direcţia vânturilor dominante în perioada caldă a anului, evitându-se alipirea anexelor tehnico-sociale de faţade; când condiţiile tehnologice impun alipirea de faţade, acestea nu vor depăşi 40% din lungimea faţadelor. Pentru ventilarea naturală se vor prevedea suprafeţe cu posibilităţi de deschidere în pereţi şi acoperiş.
(2)La dezvoltarea forjelor existente se vor evita soluţiile de alipire a unor deschideri în halele existente, construindu-se hale noi cu asigurarea unei ventilaţii naturale eficiente.

Art. 147
Atelierele de forjă se vor amplasa în clădiri fără etaje, de construcţie rezistentă la trepidaţii, grupându-se două sau maximum trei deschideri pentru asigurarea unei ventilaţii naturale eficiente.

Art. 148
Amplasarea atelierului de forjă se va face pe teren neinundabil, astfel ales încât nivelul terenului să fie sub nivelul pardoselii din hală.

Căi de circulaţie

Art. 149
(1)Lăţimea căilor de circulaţie în hale se va stabili conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Căile de acces trebuie să fie marcate vizibil cu linii de culoare deschisă.

Art. 150
Toate căile de acces ale mijloacelor de transport din atelierul de forjă vor fi pavate şi executate din materiale nealunecoase şi termorezistente.

Art. 151
Materialele din care se execută pardoseala din atelierele de forjă trebuie să fie rezistente la o presiune de peste 2,5 x 105 N/m2, la temperaturi până la 10000 C în zonele de lucru şi să nu fie alunecoase. Pardoseala în ateliere de forjă va fi plană, cu o uşoară înclinaţie spre canalele de scurgere.

Art. 152
Canalele fluidelor energetice şi gropile fundaţiilor vor avea, de asemenea, pante de scurgere spre canalizare. Cele cu adâncimea sub cota canalelor vor fi prevăzute cu pompe de evacuare a apelor.

Art. 153
(1)Capacele canalelor şi gropilor se vor construi din materiale care să reziste la trecerea mijloacelor de transport uzinal (cu care este dotat atelierul). În plus, capacele canalelor electrice sau de gaze vor fi astfel construite încât să nu permită intrarea oxizilor sau a altor materiale fierbinţi în interiorul canalului.
(2)Se interzice ca în subsolul atelierului de forjă să fie pozate conducte care transportă gaze sau fluide inflamabile.

Art. 154
Pardoseala din diferite porţiuni ale atelierului se va executa din materialele indicate în tabelul 1.

Tabelul 1

Art. 155: Acces în ateliere sau hale
(1)Dimensiunile uşilor atelierelor de forjă se stabilesc în funcţie de gabaritele mijloacelor de transport folosite.
(2)Pentru trecerea lucrătorilor se prevăd uşi mici.
(3)Acolo unde deschiderile uşilor sunt frecvente, peturbând temperatura halei, se vor prevedea paravane, perdele de aer sau sasuri.

Art. 156: Amplasarea utilajelor
Amplasarea utilajelor se va face cu respectarea prevederilor din tabelul 2 în ordinea operaţiilor procesului tehnologic, respectându-se, pe cât posibil, succesiunea normală a operaţiilor, evitându-se încrucişările şi transporturile în contra sens.

Tabelul 2

Art. 157
Amplasarea utilajelor se va face astfel încât să nu se blocheze uşile şi căile de acces, iar transportul pieselor între operaţii să nu traverseze căile de acces din atelier.

Art. 158
Utilajele de forjare, deservite de un singur cuptor de încălzire, vor fi amplasate între cuptorul de încălzire a materialului şi presa de debavurat. În aceste cazuri, uşa de evacuare a cuptorului se va aşeza pe aceeaşi linie cu utilajul de bază şi, de regulă, în stânga utilajului. Aşezarea cuptorului la 900 sau 1350 faţă de axa de lucru a utilajelor de forjare nu este raţională, deoarece permite radiaţiilor calorice să fie dirijate intens către locul de muncă.

Art. 159
La maşinile de forjat orizontal, cuptorul se aşează lateral, paralel cu axa de lucru a maşinii şi de partea dreaptă a ei.

Art.160
Dacă la utilajele de forjare trebuie instalate câte două cuptoare, atunci acestea se amplasează lateral faţă de utilaj. În acest caz, la ciocanele de matriţat, presa de debavurat va fi scoasă din dreptul ciocanului şi se va aşeza către trecerea centrală sau laterală a secţiei.

Art. 161
Cuptoarelor ciocanelor de forjare liberă cu doi montanţi, se aşează în linie cu acestea. Cuptoarele ciocanelor de forjare liberă cu un montant se vor aşeza cu 0,5 m spre spate, de regulă, cu gura de evacuare pe axa stânga-dreapta a şabotei.

Art.162
În cazurile în care suprafaţa disponibilă impune un alt amplasament al cuptoarelor de încălzit faţă de utilajele de forjat, se vor proteja lucrătorii de radiaţiile calorice prin folosirea paravanelor de protecţie, a perdelelor de apă sau aer.

Art. 163
La amplasarea utilajelor şi a instalaţiilor de forjare trebuie să se asigure căi de acces şi treceri între utilaje, ţinându-se seama de greutatea şi dimensiunile materialelor manipulate şi a mijloacelor de transport precum şi de condiţiile impuse constructiv la montarea, demontarea şi întreţinerea lor, prevăzându-se spaţii de lucru corespunzătoare care să elimine pericolele de accidentare.

Art. 164
Între gabaritele utilajelor şi căile de acces se va prevedea un spaţiu minim de 0,8 m.

Art. 165
Distanţele libere minime în faţa utilajelor (adâncimea locurilor de muncă) şi lăţimile minime ale locurilor de trecere, dintre utilaje, sunt indicate în tabelul 2.

Art. 166
La locurile de muncă se vor prevedea suficiente spaţii pentru depozitarea semifabricatelor, a pieselor forjate a bavurilor şi a deşeurilor, demarcate cu linii vizibile.

Art. 167
Spaţiile de depozitare a pieselor calde trebuie să fie astfel amplasate încât căldura radiată să nu fie orientată asupra lucrătorilor. Aceste spaţii vor fi dotate cu tăbliţe de avertizare “METAL CALD”.

Art. 168
Instalaţiile de curăţire (cu nisip, cu alice şi prin decapare) vor fi prevăzute cu ventilaţie locală corespunzătoare. Cele producătoare de noxe şi de zgomot peste limitele admise se vor izola de restul atelierului.

Art. 169
Tablourile de comandă şi automatizare (când nu sunt montate pe utilaj) se vor amplasa lângă utilajele pe care le deservesc, la loc vizibil şi uşor accesibil, şi vor fi protejate cu balustrade sau parapeţi de protecţie (dacă se circulă cu mijloace de transport pe lângă ele).

Art. 170: Alte condiţii impuse atelierelor de forjă
Atelierele de forjă vor fi prevăzute cu iluminat natural şi artificial conform prevederilor Normelor generale de preotecţie a muncii.

Art. 171
Pentru evitarea variaţiei iluminării locurilor de muncă la trecerea podurilor rulante, acestea din urmă se prevăd cu corpuri de iluminat suplimentare, astfel realizate încât să nu producă străluciri defavorabile în cadrul halei şi la nivelul locului de muncă.

Art. 172
Pentru Înlăturarea degajărilor nocive şi a surplusului de căldură şi a prafului, atelierele de forjă trebuie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 173
Atelierele de forjă vor fi încălzite în timpul friguros conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii. În caz că din bilanţul termic rezultă că degajările de căldură depăşesc pierderile de căldură, se vor realiza numai încălziri zonale, după caz.

Art. 174
Încălzirile de gardă pentru protejarea contra îngheţului a instalaţiilor de orice fel se vor face numai în cazuri speciale, când soluţia se dovedeşte mai economică decât luarea unor măsuri ca: descărcarea instalaţiilor, izolarea termică a instalaţiilor, conducte însoţitoare, încălzire locală.

Art. 175
Pentru alimentarea cu apă potabilă şi carbogazoasă sărată se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

SUBCAPITOLUL 2: 3.2. Vetre şi cuptoare

Art. 176
Vetrele fixe pentru forjarea manuală vor fi prevăzute cu hote, construite din tablă, pentru captarea gazelor arse şi evacuarea lor în atmosferă.

Art. 177
Vetrele şi cuptoarele vor fi dotate pe cât posibil, cu dispozitive automate de alimentare şi evacuare.

Art. 178
Cuptoarele vor fi prevăzute cu dispozitive mecanizate pentru manevrarea uşilor. La cuptoarele electrice cu cameră se vor prevedea întreruptoare care vor opri alimentarea cu curent a cuptorului în momentul deschiderii uşii.

Art. 179
La cuptoarele cu gaz tip cameră cu propulsie, contragreutatea pârghiei de închidere a uşilor cuptorului trebuie protejată într-un cilindru metalic.

Art. 180
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare la instalaţiile electrice ale cuptoarelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii privind protecţia împotriva electrocutării.

Art. 181
Protecţia contra radiaţiilor calorice se va realiza prin dispozitive speciale ca : perdele de apă, uşi răcite cu apă, duşuri de aer, paravane.

Art. 182
Cuptoarele de orice tip vor trebui să fie bine etanşate şi izolate astfel ca la exterior să nu depăşească :
a)pe părţile laterale maximum 0,1 din temperatura de regim a cuptorului;
b)pentru uşi şi deschideri maximum 1200 C pentru cuptoare cu temperatură maximă de10000 C şi maximum 1400C pentru cuptoare cu temperatura de peste 10000 C.

Art. 183
În locurile în care valoarea prevăzută la art.182., depăşeşte 550 C se vor prevedea plăcuţe avertizoare asupra pericolului, paravane din plasă de sârmă, perdele de aer, ecrane, pentru a preveni atingerile întâmplătoare.

Art. 184
Temperatura maximă admisibilă pentru părţile de care se atinge personalul de deservire va fi :
a)pentru atingeri de lungă durată
– pentru părţi metalice 550 C;
– pentru părţi din ceramică sau sticlă 650 C;
– pentru părţi din material plastic 750 C;
b)pentru atingeri de scurtă durată:
-pentru părţi metalice 600 C;
– pentru părţi din ceramică sau sticlă 650 C;
– pentru părţi din material plastic 750 C;

Art. 185
Cuptoarele cu suprafaţa vetrei mai mare de 0,5 m2 vor fi prevăzute cu hote instalate deasupra lor sau cu canale şi coşuri de fum, pentru evacuarea gazelor arse În exteriorul halei.

Art. 186
Toate instalaţiile de încălzire CIF trebuie să fie prevăzute cu senzor optic de temperatură pentru a semnala supraîncălzirea semifabricatului de forjat.

SUBCAPITOLUL 3: 3.3. Utilaje de forjare

Art. 187
Utilajele de forjare vor trebui să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie a muncii şi instrucţiuni de funcţionare.

Art. 188
Utilajele de forjare vor fi prevăzute cu dispozitive care să excludă posibilitatea efectuării de comenzi false.

Art. 189
Toate utilajele la care se foloseşte jet de aer comprimat pentru îndepărtarea ţunderului vor fi prevăzute cu paravane de protecţie şi instalaţie de absorbţie.

Art. 190
Construcţia, montarea şi exploatarea, precum şi întreţinerea acumulatoarelor hidraulice se vor face cu respectarea instrucţiunilor tehnice ale furnizorului. Presele hidraulice, pompele şi acumulatoarele hidraulice se vor monta cu respectarea normelor ISCIR. Darea în exploatare nu se poate face decât pe baza autorizaţiei eliberată de ISCIR.

Art. 191
Toate elementele componente ale reţelei de înaltă presiune trebuie să fie supuse la probe, înainte de instalare, conform instrucţiunilor ISCIR.

Art. 192
Traseul principal al conductelor de presiune va fi montat În canale subterane acoperite.

Art. 193
Banda transportoare a pieselor de la cuptor la ciocanul matriţelor trebuie să fie prevăzută cu carcasă de protecţie la reductor.

Art. 194
Înălţimea benzii transportoare trebuie să fie la nivelul vetrei cuptorului.

Art. 195
Pedala de acţionare a ciocanului matriţor trebuie protejată cu o carcasă rezistentă pentru a se evita pornirea necontrolată a ciocanului datorită căderii pieselor.

Art.196
Ciocanul de forjă tip Lasco trebuie să fie prevăzut cu un sistem de siguranţă împotriva căderii berbecului în timpul opririi ciocanului (pentru reparaţii, pauze etc.).

Art. 197
La ciocanele cu abur şi cele cu aer, conducta de aducţiune va fi prevăzută cu un ventil de închidere montat pe racordul de legătură dintre conducta principală şi ciocan. Conductele vor fi izolate, având toate îmbinările etanşe, şi interzicându-se îmbinările în unghi ascuţit.

Art. 198
Matriţele folosite la forjare trebuie să fie executate din materiale a căror calitate să fie conform prescripţiilor proiectantului şi tehnologiei prescrise.

Art. 199
Presele manuale cu şurub şi volant vor avea zona de rotaţie a contragreutăţii îngrădită.

Art. 200
Podurile rulante folosite la manipularea pieselor pentru forjare vor avea cabinele etanşe, prevăzute cu instalaţie de climatizare.
-****-
ANEXA nr. 1: Norme conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare

Prezentele norme specifice vor fi completate cu alte norme de securitate a muncii, după cum urmează:
1.Norme ce reglementează lucrul cu foc deschis şi norme PSI În general.
2.Norme specifice de securitate a muncii la distribuţia şi utilizarea gazelor naturale.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate, depozitarea materialelor.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin ştanţare şi deformare plastică la rece.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termo-chimice.
10.Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie.
12.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de captare, epurare, distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.
14.Norme specifice de securitate a muncii la fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi a azotului.
15.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei.
Până la apariţia normelor prezentate în anexă rămân valabile actualele norme departamentale în domeniu.

ANEXA nr. 2: Ghid de terminologie de securitate a muncii. Noţiuni de bază

1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate ori deces.
2.Boală profesională: afecţiuni care se produc, ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul muncii.
3.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
4.Echipamentul individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei personale, în timpul procesului de muncă.
5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
6.Echipament tehnic: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
7.Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
8.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi: elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale de protecţie a muncii şi normele specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
9.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.
10.Mijloc individual de protecţie: mijloace de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
11.Noxă (sinonim-factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
12.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
13.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectării sănătăţii într-o situaţie periculoasă.
14.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
15.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
16.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau o îmbolnăvire profesională.

ANEXA nr. 3: Standarde conexe

1. STAS 297/1-80
-Indicatoare de securitate.Condiţii tehnice generale.
2. STAS 297/2-80
-Indicatoare de securitate. Generalităţi.
3. STAS 12216-84
-Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.
4. STAS 12604-87
-Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
5. STAS 2612-87
-Protecţia împotriva electrocutării. Limite admise.
6. STAS 12217-88
-Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.
7. STAS 12604/4-89
-Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii
8. STAS 12604/5-90
-Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
9. STAS CEI 598-222-992.01.01
-Corpuri de iluminat. Partea a 2-a: condiţii tehnice speciale. Secţiunea 22. Corpuri de iluminat de siguranţă.
10. STAS CEI 598-28-1992.02.01
-Corpuri de iluminat. Partea a 2-a. Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8. Lămpi portabile de mână.
11. STAS 9779-82
-Acustica psihofiziologică. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Indicaţii generale.
12. STAS 11336/1-80
-Acustica psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului.
13. STAS 11336/2-80
-Acustica psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei.
14. STAS 9877-89
-Transportoare, vibratoare şi transportoare oscilante. Prescripţii speciale de securitate.
15. STAS 9878-74
-Transportoare la sol pentru antrenarea cărucioarelor.
16. STAS 9879-74
-Transportoare mobile cu bandă. Prescripţii speciale de securitate.
17. STAS 10627-76
-Ventilatoare. Prescripţii de securitate.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 217 din data de 22 septembrie 1995