NSSM 27

NSSM 27 – Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii

Preambul

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă unităţile economice de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
– Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind principalele măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale specifice unor anumite activităţi, detaliind prin aceasta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează :
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte, etc.) şi obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitatea muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element component al sistemului -executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă – propriu proceselor de muncă din cadrul activită-ţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea mun-cii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauze-lor şi responsabilităţilor.

În contextul general pe care l-am prezentat “Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii” au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de activităţi, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune a executantului În procesul de lucru.

Pe lângă prevederile specifice de protecţie a muncii, norma cuprinde şi un capitol cu prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate la lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii.

Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care vor fi respectate la proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.:

În elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevăzută prin standardele în vigoare.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul,dar şi forma de prezentare să fie conformă altor acte legislative şi normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor care se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

1.Prevederi generale.

Conţinut

Art.1.
Normele specifice de securitate a muncii pentru zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în activităţile de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii.
Normele nu se referă la construcţii tehnologice de zidărie cum sunt: coşurile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele de fum, zidăriile întărite cu cămăşuieli armate ş.a., prefabricatele din beton pentru construcţii hidrotehnice, galeriile de beton ş.a., finisajele tehnologice pentru schimbarea caracteristicilor fizico-chimice ale elementului (ex. rezistenţa la foc ş.a.).

Scop

Art.2.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare în muncă şi îmbolnăvire profesională existente în cadrul acestei activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant – sarcina de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă).

Domeniu de aplicare

Art.3.
Prezentele norme specifice se aplică persoanelor juridice, precum şi persoanelor fizice, care utilizează în activităţile de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii, persoane angajate cu contract de muncă sau sub altă formă legală.

Art.4.
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.5.
Unitatea care desfăşoară activităţi de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii este obligată să elaboreze şi să aplice instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru toate cazurile particulare, în care apar şi alţi factori de risc decât cei specificaţi.

Revizuirea normelor

Art.6.
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, al unităţilor sau al proceselor de muncă.

2.Prevederi comune tuturor lucrărilor de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii

2.1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.7.
Operaţiile de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii se vor executa numai de personal calificat şi instruit special pentru operaţia respectivă, respectându-se întocmai instrucţia de circulaţie şi mişcare, instrucţiunile tehnice, de exploatare, de protecţie a muncii şi P.S.I.

Art.8.
Examinarea şi avizarea medicală sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii, atât la angajare cât şi periodic.

Art.9.
Examenul medical în vederea încadrării în muncă se efectuează obligatoriu înainte de proba practică, examen, concurs sau termen de încercare, următoarelor categorii de persoane:
– celor care urmează să fie angajaţi şi celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni calendaristice;
– ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesiuni, precum şi în cazul schimbării meseriei pe parcursul instruirii;
– celor care sunt transferaţi sau detaşaţi în alte locuri de muncă sau activităţi care pot fi ocupate numai dacă sunt îndeplinite cerinţele legale de ordin sanitar.

Art.10.
Efectuarea controalelor medicale în vederea angajării în funcţii legate de siguranţa circulaţiei, periodicitatea acestora, investigaţiile clinice şi de laborator se stabilesc prin norme elaborate de către Ministerul Sănătăţii.

2.2.Instruirea personalului

Art.11.
Instructajul de protecţie a muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii în vigoare.

Art.12.
Intervalul dintre două instructaje periodice va fi de 30 de zile calendaristice, cu excepţia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care intervalul este de12 luni calendaristice, conform Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.13.
Personalul care deţine funcţii de conducere – şef şantier, inginer şef, şef lot, şef echipă – îşi însuşeşte cunoştiinţele de protecţie a muncii prin studiu individual, iar verificarea cunoştiinţelor asimilate se va face prin examinare în comisii şi la datele stabilite de conducerea unităţii.

Art.14.
(1)Este obligatorie efectuarea unui instructaj zil-nic de protecţie a muncii la începerea lucrului; excepţie face personalul tehnico-administrativ.
(2)Instructajul zilnic se va face de către conducătorul direct al locului de muncă pentru toţi lucrătorii din formaţia sa, timp de 5-10 minute şi se va consemna în registrul de predare-primire al serviciului sau în condica de serviciu, după caz.
(3)Instructajul zilnic va cuprinde măsurile de protecţie a muncii care trebuie respectate în desfăşurarea activităţii din ziua respectivă, luându-se în considerare condiţiile concrete ale locului de muncă la momentul dat. (4) Verificarea efectuării şi însuşirii acestui instructaj se va face de către şefii ierarhici, prin sondaj, consemnându-se într-o notă constatările făcute şi măsurile ce se impun.

2.3.Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.15.
Toţi lucrătorii din activităţile de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii sunt obligaţi să utilizeze echipament individual de protecţie adecvat, conform Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale.

2.4.Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art.16.
Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.
Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii şi lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea să fie prevăzute cu balustrade şi ţinute în stare de curăţenie.

Art.17.
Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.

Art.18.
Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările şi în zona de lucru pentru care i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii corespunzător.

Art.19.
În toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât şi acolo unde este circulaţia mare, se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cât şi noaptea.

Art.20.
Accesul către toate locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor împrejmui.

Art.21.
Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor îngrădi cu împrejmuiri continue, lucrările în curs de construcţie, situate de-a lungul drumurilor publice.
În cazul în care împrejmuirea se execută la o distanţă mai mică de 10 m de o lucrare în curs de construcţie, care are o înălţime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevăzută cu copertină lată de cel puţin 1 m şi cu o rampă de 20 de grade spre partea opusă lucrării. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie făcută o bordură înaltă de 15 cm.

Art.22.
Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi imposibilitatea unor deplasări necomandate.
Se interzice lăsarea pe şantier a maşinilor şi utilajelor de construcţii, precum şi a mijloacelor de transport în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care e posibilă deplasarea lor necomandată.

Art.23.
Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale din obiectele de construcţie şi schelele aferente, de la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise, în lăzi închise sau în containere.
Capătul inferior al jgheabului trebuie să se afle la o înălţime de cel mult 1 m deasupra solului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie să se termine într-un buncăr de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.
Locurile în care se depozitează molozul şi deşeurile de materiale de construcţii evacuate de sus trebuie să fie îngrădite.

Art.24.
Toate golurile din pereţi, amplasate cu marginea de jos la o înălţime sub 0,70 m deasupra planşeului şi care comunică spre exteriorul construcţiilor sau dau spre locuri unde nu există un planşeu continuu, se vor îngrădi.
De asemenea se vor acoperi şi îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înălţime de cel puţin 1 m, golurile din planşeele clădirilor în construcţie pe care se execută lucrări sau e posibil să se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.

Art.25.
Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe nivele diferite, aflate în puncte pe aceeaşi verticală, fără dispozitive de protecţie a muncii corespunzătoare.

Art.26.
Golurile de ferestre şi uşi unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenţii de aer.

Art.27.
În cazul În care În timpul lucrului este posibilă o emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului şi instruit în privinţa măsurilor de protecţie.
Şantierele respective vor fi înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze şi cu măşti izolante.
Pe tot timpul lucrului în zona periculoasă va trebui să existe personal sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat în cazul unui accident de muncă.
În cazul apariţiei neaşteptate – în timpul lucrului – a unei emanaţii de gaze vătămătoare sau inflamabile, lucrul va fi oprit şi personalul muncitor evacuat, până la luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie a muncii.

Art.28.
Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru în vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare şi transport pe verticală şi orizontală.

Art.29.
Dacă în timpul transportului se defectează utilajul sau una din prinderi cedează, elementul va fi coborât; dacă acest lucru nu e posibil, până la înlăturarea defecţiunii, locul de sub încărcătură va fi împrejmuit şi se vor organiza posturi de pază pentru interzicerea pătrunderii personalului muncitor în zona respectivă. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare.
Aceste măsuri vor fi sistate numai după reintrarea în normal.

Art.30.
Primirea încărcăturilor pe construcţie se va face de către personalul muncitor, numai după oprirea completă a mijloacelor de ridicat.
Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planşeu.

Art.31.
Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei pentru a desprinde elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea încărcăturii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii ajutătoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protecţie pentru lucrul la înălţime şi locuri periculoase.

Art.32.
Ridicarea încărcăturilor se va face pe verticală. Nu se admite poziţia oblică a dispozitivelor de prindere şi nici târârea încărcăturilor cu mijlocul de ridicat.

Art.33.
Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioade de timp nefavorabil – vânt puternic peste 11 m/s., ninsori, polei, în locurile de lucru cu vizibilitate redusă etc.

Art.34.
Nu este permis a se executa – în exterior – lucrări de sudură la temperaturi interzise de prescripţiile tehnice pentru asemenea lucrări.

Art.35.
Executarea unor lucrări, ca montări de prefabricate, turnări de betoane etc., pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor măsuri de :
– iluminat corespunzător, care se asigure o vizibi-litate perfectă pe întreaga suprafaţă a zonei de lucru;
– dotare a personalului ce lucrează cu mijloacele de ridicat cu echipament de protecţie reflectorizant;
– vopsire a cârligului mijlocului de ridicat şi a ca-blurilor de legătură în culori reflectorizante;
– acţionare a dispozitivului de semnalizare acusti-că la orice mişcare a mijlocului de ridicat ;
– dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat;
– iluminare locală cu lămpi portabile a zonelor de lucru;
– iluminare separată a locurilor de depozitare a materialelor şi elementelor de construcţii ce se manipulează;
– iluminare corespunzătoare a căilor de acces ;
De asemenea personalul muncitor va avea aviz medical că e apt pentru lucru de noapte şi la lumină artificială.
Măsurile enumerate nu sunt limitative şi pot fi completate în funcţie de condiţiile locale.

Art.36.
În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie specific pe care e obligat să-l poarte în tot timpul lucrului şi până la părăsirea teritoriului şantierului.
La executarea lucrărilor la înălţime sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va fi prevăzut cu centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei, precum şi cu truse, genţi, lădiţe sau cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor şi a unor piese mărunte.

Art.37.
Accesul în construcţii şi la locurile de muncă se face exclusiv pe scări definitive sau pe scări mobile.
Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole sau goluri neacoperite.

2.5.Protecţia împotriva electrocutării

Art.38.
Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza:
– tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucrează în condiţii normale;
– tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze.

Art.39.
Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie – obligatoriu – legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi.

Art.40.
Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale instalaţiei electrice, fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a instalaţiei.

3.Lucrări de zidărie

3.1.Lucrări de fundaţii

Art.41.
Înainte şi în timpul executării lucrărilor de zidărie sub nivelul solului şi a celor de fundaţii, este necesar să se controleze rezistenţa sprijinirilor pereţilor şanţurilor şi săpăturilor.
Dacă se constată defecţiuni, se va întrerupe lucrul până la remediere.

Art.42.
Este interzisă coborârea materialelor (pietre brute, cărămizi etc.) în groapa de fundaţie sau în şanţ, prin aruncarea lor de sus.

Art.43.
Coborârea materialelor va fi făcută cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi portative. Capătul inferior al jgheabului din groapă se montează cu cel mult 0,50 m deasupra fundului gropii pentru ca materialele să nu se rostogolească prea departe.

Art.44.
Deplasarea roabelor încărcate cu materiale (pietre, cărămizi, beton, mortar) se va face pe dulapi aşezaţi de-a lungul gropii de fundaţie, la o distanţă de cel puţin 0,70 m de la marginea gropii.

Art.45.
Lucrările de subzidărie pot fi executate numai pe baza unui proiect bine studiat şi sub controlul permanent al personalului tehnic cu experienţă în asemenea lucrări.

Art.46.
Dacă în timpul executării lucrărilor de subzidărie se constată deformaţii ale pereţilor, lucrările în zona respectivă vor fi întrerupte până la revederea proiectului de consolidare.

Art.47.
De-a lungul marginilor gropilor pentru fundaţii şi şanţuri se va lăsa o fâşie liberă pe o lăţime de minimum 0,50 m.

Art.48.
Se interzice coborârea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la capătul celălalt. Aruncarea, coborârea materialelor, respectiv răsturnarea materialelor, se vor face numai atunci când la locul de cădere sau în apropierea acestuia nu se găseşte personal muncitor. Coborârea personalului muncitor se va face pe scări sau rampe de acces.

Art.49.
Pe măsura executării fundaţiei, spaţiile libere între fundaţie şi pereţii săpăturii vor fi umplute cu pământ, care se va compacta conform proiectului şi va avea parametrii geotehnici prevăzuţi în proiect.

Art.50.
Demontarea şi montarea sprijinirilor din gropile de fundaţie, la terminarea lucrării, se vor face de jos în sus, pe măsura astupării gropilor cu pământ şi numai sub supravegherea continuă a maistrului de execuţie. Numărul de dulapi care se îndepărtează simultan pe verticală nu va fi mai mare de trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau curgătoare, numai câte unul.
Concomitent cu îndepărtarea dulapilor, se vor monta corespunzător şi proptelele verticale şi orizontale; proptelele existente vor fi scoase pe măsură ce au fost fixate altele în loc.

Art.51.
Executarea zidului de protecţie a hidroizolaţiei se va face după turnarea fundaţiei, executarea zidului ce trebuie izolat şi a hidroizolaţiei verticale. Săpăturile vor fi executate taluzat.
Dacă lucrarea impune o astfel de execuţie, se va întocmi o fişă tehnologică care să cuprindă şi indicarea măsurilor privind împiedicarea surpării malurilor şi a zidului de protecţie.
Lucrarea se va executa sub supravegherea maistrului lucrării.

Art.52.
Subzidirea fundaţiilor sau a pereţilor clădirilor existente trebuie executată după proiecte sau fişe tehnologice şi sub supravegherea permanentă a conducătorului lucrării.

Art.53.
Pentru urmărirea comportării lucrărilor de subzidire, pe zidurile subzidate se vor monta, înainte de începerea lucrărilor, martori (repere), spre a putea fi observate din timp eventualele deplasări ale construcţiei. Martorii vor fi montaţi la crăpăturile zidurilor sub care se face subzidirea precum şi pe zidurile apropiate.

Art.54.
În cazul în care în timpul execuţiei se constată deplasări ale construcţiei, se vor lua măsuri urgente şi imediate pentru îndepărtarea personalului muncitor din zonă.

Art.55.
Se interzice continuarea lucrărilor de subzidire atunci când se constată deformări ale terenului din zona respectivă. Continuarea lucrărilor de subzidire se va face numai după ce terenul a fost consolidat.

Art.56.
În terenuri cu apă subterană, înainte de începerea lucrărilor de subzidire se vor lua măsuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul executării lucrărilor de subzidire, plus perioada necesară întăririi mortarului.

Art.57.
În timpul execuţiei zidăriei, până la executarea planşeelor, se interzice rezemarea scărilor sau a altor obiecte pe ziduri. La nevoie se vor folosi scări de sobar.

3.2.Lucrări de zidărie

Art.58.
Executarea lucrărilor de zidărie la înălţime se va face numai de pe schele executate conform standardelor şi îngrădite cu parapete de 1m înălţime.

Art.59.
Este interzisă circulaţia pe ziduri. Pentru circulaţie vor fi folosite numai schele şi eşafodaje.

Art.60.
Mânuirea unor mecanisme acţionate electric sau mecanic de alt personal muncitor decât cel de specialitate se va putea face numai după ce acestui personal i se va face un instructaj special confirmat printr-o atestare.

Art.61.
Conducătorul punctului de lucru este obligat să controleze în permanenţă legarea la pământ a mecanismelor şi dispozitivelor acţionate electric, utilizate la lucrările de zidărie.

Art.62.
În cazul utilizării, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive şi mecanisme de mică mecanizare, personalul muncitor ce le manevrează va respecta normele de protecţie a muncii pentru lucrul de pe schele şi la înălţime şi va fi dotat cu echipamentul de protecţie corespunzător.
Dispozitivele de ridicare vor fi prevăzute cu siguranţe, cu cabluri etc., respectându-se obligatoriu prescripţiile ISCIR corespunzătoare.
Personalul muncitor ce le manevrează va trebui să fie autorizat.

Art.63.
Este interzis a se crea diferenţe de înălţime de peste 1,5m între diferite porţiuni ale zidăriei, în timpul execuţiei.

Art.64.
Se interzice executarea zidăriei pe o înălţime mai mare de două etaje, fără legarea acesteia prin planşee sau fără a se monta pe grinzile planşeelor o podină provizorie.

Art.65.
La terminarea execuţiei stâlpilor de zidărie, între golurile de uşi şi ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aşeza cel puţin un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci când stâlpii sunt executaţi din beton monolit); se interzice a lăsa liberi stâlpii la partea lor superioară.

Art.66.
În locurile de prelucrare a blocurilor şi plăcilor de beton celular autoclavizat vor fi luate măsuri de protecţie contra prafului. Muncitorii care lucrează la aceste operaţii de prelucrare vor fi prevăzuţi cu ochelari de protecţie şi cu măşti contra prafului.

Art.67.
La lucrările de zidărie din piatră care necesită ciopliri în timpul execuţiei, zidarul şi ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu ochelari de protecţie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de zidărie, dar circulă în apropiere, vor fi avertizaţi să-şi ferească ochii.

Art.68.
Prelucrarea pietrelor pe şantier trebuie executată în locuri împrejmuite, în care accesul persoanelor străine este interzis.

Art.69.
Locurile de muncă ale cioplitorilor de piatră trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 3 m unul de celălalt. În caz contrar, trebuie aşezate între aceştia paravane de protecţie. Este interzisă aşezarea pietrarilor unul în faţa celuilalt.

Art.70.
În timpul prelucrării, pietrele (placajele de marmură, piatra de construcţie etc.) de dimensiuni mari şi grele vor fi bine aşezate pentru a nu fi posibilă răsturnarea lor.

Art.71.
Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidărie se va face astfel încât să se lase un spaţiu de minimum 0,5 m între zidul ce se execută şi materiale, de-a lungul întregului front de lucru unde se lucrează.

Art.72.
Primirea materialelor de zidărie se va face pe podine special amenajate şi dimensionate corespunzător sau pe planşee, în locuri special indicate de conducătorul locului de muncă.

Art.73.
Podina de lucru va fi cel puţin cu 15 cm mai jos decât nivelul zidăriei. Înălţimea zidăriei nu va depăşi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru înălţimi mai mari se vor monta podine auxiliare.

Art.74.
Se interzice evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale prin aruncare din construcţie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deşeurilor.

Art.75.
La lucrările ce se execută în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea lucrului.

Art.76.
Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngrădite cu parapeţi de protecţie.

Art.77.
Golurile de uşi în zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.

Art.78.
Se interzice lăsarea pe ziduri a materialelor de zidărie neintroduse în operă, a molozului sau sculelor la întreruperea lucrului.

Art.79.
La executarea placajului pereţilor, concomitent cu zidăria se vor lua aceleaşi măsuri de securitate a muncii ca la lucrările la înălţime şi la cele de învelitori. Umplutura din placaje şi zidărie se va executa concomitent cu placajul şi va depăşi obligatoriu nivelul superior al plăcii.

Art.80.
Zidăria cornişelor de cărămidă ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. În cazul în care se folosesc schele de consolă acestea vor fi astfel montate încât distanţa dintre marginea exterioară a cornişei şi balustrada podinei de lemn să fie de minimum 60 cm. La executarea cornişelor din zidărie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor şi a Învelitorii.

Art.81.
Zidăria de piatră brută va fi executată – obligatoriu – în cofraje confecţionate din panouri de dulapi de 4 – 5 cm grosime cu ajutorul popilor dispuşi la 2 – 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se va face paralel cu executarea zidăriei.

Art.82.
Întrucât zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate şi rezistenţă redusă până la întărirea mortarului este necesar a se face personalului muncitor care execută asemenea lucrări, un instructaj special privind măsurile specifice de protecţie care trebuie luate. Instructajul special va fi consemnat în procese – verbale.
Lucrările de zidărie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unui maistru specializat în asemenea lucrări.
Se va acorda o atenţie specială pentru asigurarea stabilităţii cornişelor prin ancorare, proptire etc.

Art.83.
La executarea pereţilor din panouri din beton celular autoclavizat se vor respecta Normele de protecţie a muncii de la montarea elementelor prefabricate.

Art.84.
Este interzisă executarea zidăriei de cărămidă pe o înălţime mai mare decât două etaje de construcţie, fără a se construi planşee între etaje sau fără a se monta pe grinzile planşeelor o podină provizorie.

Art.85.
La zidirea pereţilor exteriori de pe schele interioare se vor monta – obligatoriu – viziere de protecţie pe perimetrul exterior al construcţiei pentru oprirea căderii obiectelor de sus.

Art.86.
În cazul în care înălţimea zidăriei nu depăşeşte 8 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de protecţie. Dacă executarea de viziere de protecţie nu este posibilă, atunci locul de lucru unde se execută zidăria se va îngrădi, distanţa minimă de la suprafaţa zidului ce se execută până la îngrădire fiind de 1,5 m.

Art.87.
Copertinele de protecţie vor avea lăţimea de minimum 1,5 m şi înclinarea de 20% faţă de orizontală; vor fi rezistente, având consolele de preferinţă din metal, iar copertina din scânduri de 2,5 cm grosime, bătute una lângă alta. Primul rând de copertine – cel care va rămâne până la terminarea zidăriei – va fi montat la distanţa maximă de 6 m de la pământ, iar la al doilea rând de copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucrează.

Art.88.
Personalul muncitor care montează sau demontează vizierele de protecţie va fi asigurat contra căderii prin centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei.

Art.89.
Se interzice circulaţia şi depozitarea mărfurilor pe copertinele de protecţie.

Art.90.
Pentru aducerea mortarelor şi cărămizilor pe clădirile în curs de construcţie vor fi folosite containere speciale, astfel construite încât posibilitatea deschiderii pereţilor laterali şi desprinderea fundurilor să fie exclusă în scopul evitării căderii materialelor ce vor fi transportate În aceste containere.

Art.91.
Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în formă de ciupercă, cu muchiile din tablă zdrenţuită şi ascuţite, a unor roabe şi tomberoane care nu sunt în perfectă stare de funcţionare. Sculele de mână folosite la zidărie vor fi bine fixate pe mâner.

Art.92.
Manipularea blocurilor umede se va face obligatoriu cu un cleşte special.

3.3.Prepararea mortarului

Art.93.
Prepararea mortarului se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar şi a betonierelor. Se vor respecta Normele de protecţie a muncii cu caracter general specificate în Normele specifice de securitate a muncii pentru beton, beton armat şi precomprimat precum şi cele cu caracter specific prevăzute în aceleaşi norme pentru utilizarea betonierelor care sunt valabile şi pentru malaxoare.

Art.94.
Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bene sau cu pompe de mortar, respectiv maşini de tencuit.

Art.95.
La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleaşi norme de protecţie a muncii ca şi la transportul betoanelor.

Art.96.
Amplasarea utilajelor trebuie să asigure acces liber şi uşor către depozite.

Art.97.
Este interzisă apropierea de şinele de ghidaj ale cupei de încărcare, la malaxoare, precum şi de cupa ridicată.

Art.98.
Curăţarea gropii de sub cupă se poate face numai dacă aceasta este bine fixată în poziţia superioară cu ajutorul frânei şi al unor proptele rezistente. Mecanismele (toba, jgheaburile etc.) se pot curăţa numai după oprirea şi deconectarea maşinilor.

Art.99.
În timpul funcţionării este interzisă introducerea mâinilor sau a unor unelte în tobă ori în alte părţi mobile ale maşinilor.
Dacă betonul sau mortarul se transportă cu macarale în cupe, containere sau în dispozitive similare, acestea trebuie prevăzute cu dispozitive speciale de siguranţă, care să împiedice descărcarea accidentală.

Art.100.
Varul trebuie stins de muncitori cu experienţă, bine instruiţi şi echipaţi cu echipamente individuale de protecţie conform Normativului Cadru de acordare şi utilizare a EIP, (Ordinul 225 / 95 al M.M.P.S.).

Art.101.
Acolo unde se întrebuinţează cantităţi mari de var, se va aplica stingerea mecanizată.

Art.102.
Pentru a se evita căderea muncitorilor în gropile de var, acestea trebuie îngrădite cu parapete înalte de 1 m sau cu gard continuu.

Art.103.
Nu este permisă coborârea muncitorilor în gropile de var; varul trebuie scos din gropi mecanizat, cu graifere fixate pe macaralele sau cu alte dispozitive. Pentru a se evita surparea pereţilor gropilor de var aceştia trebuie sprijiniţi cu dulapi.

3.3.1.Pregătirea agregatelor

Art.104.
Utilajele de concasare, de sortare şi de spălare fixe trebuie amplasate pe fundaţii rezistente sau pe şasiuri şi fixate solid cu şuruburi de ancorare, iar roţile acestor utilaje trebuie împănate cu pene sau cu papuci.

Art.105.
Toate platformele de lucru şi scările de acces amplasate la înălţimi de peste 1,5 m de la teren trebuie bine îngrădite.

Art.106.
Gurile de alimentare ale concasoarelor trebuie să aibă lateral şi la partea superioară protectori pentru ca muncitorii să nu fie răniţi de pietrele care pot fi proiectate din concasor.

Art.107.
Încărcarea concasoarelor trebuie făcută cu materiale de dimensiuni potrivite şi numai când utilajul a ajuns la viteza de regim.

Art.108.
Este interzisă scoaterea cu mâinile a bucăţilor de piatră din concasor sau împingerea lor în concasor în timpul funcţionării acestuia.

Art.109.
Oprirea concasorului se face numai după sfărâmarea întregii încărcături din cupa lui.

Art.110.
După terminarea lucrului, gura de alimentare a concasorului trebuie acoperită cu panouri.

Art.111.
Este interzisă circulaţia sau staţionarea sub maşinile de pregătire a materialelor.

Art.112.
Dacă instalaţia de pregătire a materialelor cuprinde şi silozuri de alimentare, coborârea muncitorilor în silozuri este interzisă.
Pentru distrugerea bolţilor de nisip, pietriş sau ciment, care se formează pe pereţii silozurilor, acestea trebuie prevăzute cu vibratoare, care asigură deplasarea materialului şi împiedică astfel formarea bolţilor.

4.Montarea elementelor prefabricate

Art.113.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor utiliza schele, eşafodaje, scări de acces etc., respectându-se şi normele de protecţie a muncii specifice acestora.
Acolo unde din diferite motive nu se pot utiliza schele, conducătorul tehnic al lucrării va da în scris indicaţii detaliate privind modul de lucru de prevenire a accidentelor de muncă şi va supraveghea tot timpul modul în care se lucrează.
Se interzice executarea lucrărilor de montaj de pe scări mobile la înălţimi de peste 1,5 m.

Art.114.
Zona de montaj se va îngrădi pentru a interzice accesul persoanelor străine. Legarea şi ridicarea elementelor prefabricate se va face cu respectarea prevederilor ISCIR privind legarea, ridicarea şi desfacerea încărcăturilor cu mijloace de ridicat.

Art.115.
Aşezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt montate definitiv este interzisă.

Art.116.
Platformele de lucru pentru montaj vor fi executate după detaliile prevăzute în proiecte sau fişe tehnologice.

Art.117.
În cazul când lucrările de sudură sau monolitizare se execută de pe schele suspendate, sudorii vor purta centură de siguranţă cu un capăt fixat de un element rezistent al construcţiei.

Art.118.
Executarea lucrărilor interioare la lucrările prefabricate este permisă numai dacă deasupra locului de muncă sunt montate şi solidarizate cel puţin două planşee.

Art.119.
Nu este permisă decofrarea cu mâinile a monolitizărilor elementelor prefabricate. Se vor folosi dispozitive şi unelte speciale.

Art.120.
Montarea elementelor prefabricate de dimensiuni mari (de ex. chesoane) care se reazemă pe alte elemente (forme, grinzi etc.) se poate face şi fără schele, după ce s-a montat primul element cu ajutorul unei schele.
Montarea elementului se face pe elementul deja montat, personalul muncitor fiind asigurat contra căderii conform prevederilor din fişele tehnologice din Normele pentru lucrul la înălţime şi în locurile periculoase.
În toate cazurile în care nu se poate face montarea fără pericol a elementelor prefabricate, de pe elementele montate se vor executa – pentru montare – schele sau eşafodaje, cu scările aferente de acces.
La montarea elementelor prefabricate pe stâlpi prefabricaţi se vor utiliza scările metalice, fixate pe stâlpi. Scările vor fi scoase numai după terminarea montajului.

Art.121.
Se interzic fixări provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudură, ancore, pene etc.), dacă tehnologia de montare stabilită prin proiect nu prevede anumite piese de fixare provizorie. După montaj, fixările provizorii se vor definitiva prin sudură şi monolitizare. Prinderile prin sudură a elementelor prefabricate şi monolitizările se vor executa numai la temperatura permisă prin prescripţiile tehnice sau când prin luarea de măsuri se asigură această temperatură.

Art.122.
Depozitarea prefabricatelor cu formă regulată se face în stive, cu şipci sau juguri între rânduri, astfel încât să nu fie posibilă răsturnarea acestora sau alunecarea prefabricatelor. La nevoie depozitarea se va asigura împotriva alunecării, răsturnării sau rostogolirii, prin aşezarea unor susţineri speciale la marginea stivei sau a pieselor formate din stâlpi cu contra fişe sau pene.
Prefabricatele de forme neregulate şi fără stabilitate se vor manipula şi depozita numai pe bază de fişe tehnologice.
Depozitarea elementelor prefabricate mari se va face pe rastele speciale care să permită o aşezare uşoară a elementelor în dispozitivul de prindere, stabilitatea pe tot timpul depozitării şi nedeteriorarea marginilor ele-mentelor.

Art.123.
La locul de muncă se vor depozita numai cantităţile de prefabricate care intră în execuţie.
Depozitarea se va face astfel încât să nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulaţie şi trecerile pentru personalul muncitor.
La depozitare se va urmări ca piesele de distanţare între rânduri să fie aşezate astfel încât pentru introducerea dispozitivelor de agăţare să nu fie necesare operaţiuni suplimentare (răsturnare, aşezare pe muchie etc.).

Art.124.
În cazul descărcării şi aşezării prefabricatelor lângă calea ferată, în vederea încărcării lor ulterioare în vagoane, între marginea stivei şi şina cea mai apropiată se va lăsa un spaţiu liber de cel puţin 2 m.

Art.125.
Prefabricatele aşezate pe mijlocul de transport vor fi asigurate împotriva deplasării cu dispozitivele prevăzute în fişa tehnologică a producătorului.

Art.126.
În timpul operaţiilor de încărcare – descărcare în şi din mijloace de transport auto, conducătorul va coborâ din cabină şi va asista la asigurarea stabilităţii prefabricatelor.

Art.127.
Operaţiunile de încărcare-descărcare şi depozitare a prefabricatelor din beton armat se vor executa cu mijloace mecanizate. Personalul muncitor, care execută aceste operaţiuni, va fi instruit şi va respecta prevederile din normele specifice meseriei şi funcţiei şi va fi autorizat şi ca legător de sarcină.

Art.128.
Se interzice folosirea dispozitivelor şi cablurilor destinate manipulării prefabricatelor din beton în alte scopuri şi dacă nu corespund din punct de vedere tehnic.

Art.129.
Prefabricatele din beton armat vor fi dotate cu mijloace de prindere sau ridicare (urechi, locaşe, bolţuri, bare etc.), solid prinse în masa lor.

Art.130.
Agăţarea prefabricatelor în macara va fi făcută direct la cârlig, dacă este posibil, iar dacă nu este posibil prin intermediul dispozitivelor ajutătoare (şufe, gaşe, juguri – compensatoare).

Art.131.
Se interzice macaragiului a executa orice operaţie până când persoana care a efectuat legarea prefabricatului, nu a confirmat că a terminat legarea şi operaţiunile de asigurare a jugurilor, dispozitivelor şi a cablurilor. Operaţiunea de ridicare a sarcinei se va face numai la semnalizarea legătorului de sarcină.

Art.132.
Se interzice intrarea sub prefabricat În timpul agăţării în cârligul macaralei.

Art.133.
Se interzice staţionarea sau circulaţia personalului muncitor în raza de acţiune a macaralei, când aceasta se află cu sarcina în cârlig.

Art.134.
Se interzice deplasarea macaralei cu sarcina În cÂrlig.

Art.135.
Se interzice echilibrarea prefabricatului prin agăţarea sau urcarea muncitorilor pe acesta.

Art.136.
În cazul necesităţii unor dirijări, se vor utiliza funii sau cabluri. Prefabricatele din beton armat vor fi depozitate pe cale de lemn.

Art.137.
În cazul prefabricatelor cu o faţă plană la sol, se vor aşeza cel puţin 4 cale de lemn, câte una pe fiecare latură.

Art.138.
În cazul prefabricatelor prezentând o faţă curbă la sol, se vor aşeza cale de lemn, la ambele capete, spre a evita răsturnarea.

Art.139.
Aşezarea în stivă a prefabricatelor va fi făcută în funcţie de greutatea lor, iar între prefabricate se vor aşeza cale de lemn.

Art.140.
Stivele de prefabricate plane nu vor depăşi înălţimea de 1,80 m.

Art.141.
Stivele de prefabricate avÂnd curbura pe sol sau spre sol, vor avea aşezate la capete, cale de lemn.

Art.142.
La aşezarea prefabricatelor cu curbură la sol, nu se va da comanda de lansare a prefabricatului decât de cel ce aşează calele şi numai după terminarea operaţiei.

Art.143.
Distanţa dintre stivele de prefabricate din beton, stabilită pentru circulaţia personalului muncitor, va fi de minimum 0,80 m. În cazul când este nevoie să se circule cu autovehicule, lăţimea căilor de circulaţie se va stabili prin instrucţiuni specifice locului de muncă, de către conducerea unităţii.

Art.144.
Locul de depozitare a prefabricatelor din beton va fi bine curăţat, nivelat şi tasat, fiind interzisă depozitarea lor în locuri neamenajate în acest scop.

Art.145.
Este interzisă alcătuirea rândurilor şi formarea stivei de prefabricate din beton armat din mai multe tipuri de prefabricate.

Art.146.
Bolţarii se vor depozita în stive, înălţimea stivei nu va depăşi şase rânduri. În fiecare rând, bolţarii se aşează alăturat pe cant. Direcţia bolţarilor se va schimba alternativ cu 90 de grade la fiecare rÂnd.

Art.147.
La transportul bolţarilor cu autovehicule, aceştia se vor aşeza numai cu extradosul pe platforma mijlocului de transport şi se vor asigura împotriva deplasării, răsturnării sau căderii.

Art.148.
La transportul bolţarilor cu autovehicule, se interzice aşezarea lor pe platforma mijlocului de transport dezaxat faţă de centrul de stabilitate al platformei, atât în lung cât şi în transversal.

Art.149.
La suprapunerea bolţarilor aşezaţi pe extrados, este obligatorie folosirea calajelor distanţatoare între aceştia.

Art.150.
La transportul bolţarilor cu vagonete se vor folosi numai vagonete special amenajate şi verificate de comisia internă a unităţii de construcţii montaj.

Art.151.
În timpul transportului prefabricatelor din beton este interzisă rămânerea oricărei persoane pe platforma sau bena mijlocului de transport, inclusiv a vagonetelor.

Art.152.
Prefabricatele din beton se vor aşeza în trenul de vagonete încărcate în timpul formării convoiului.

Art.153.
La cuplarea sau decuplarea vagonetelor încărcate cu prefabricate din beton se interzice manipulantului să intre între vagonete. Aceste operaţii se vor executa numai lateral.

Art.154.
La transportul bolţarilor cu vagonetele, se vor respecta şi prevederile stabilite pentru circulaţia şi transportul intern.

Art.155.
La manipularea şi depozitarea prefabricatelor din beton specifice lucrărilor de diguri şi cheiuri, pe lângă prezentele prevederi, se vor respecta şi prevederile stabilite în NSSM privind construcţiile hidrotehnice.

Art.156.
La manipularea şi depozitarea traverselor din beton armat pe lângă prezentele prevederi, se vor respecta şi instrucţiunile stabilite de conducerea unităţii.

Art.157.
În cazul folosirii macaralelor capră pentru lucrările de montaj se vor respecta şi prescripţiile ISCIR.

Art.158.
Biga va fi supusă numai la sarcina de compresiune, în care scop la baza ei se va monta un scripete de deviere a cablurilor. Cu biga se vor executa numai operaţii de ridicare pe verticală, fiind interzisă tragerea sau ridicarea înclinată.

Art.159.
Încărcarea şi descărcarea prefabricatelor se va face numai cu mijloace mecanice (trolii, vinciuri, bigi, macarale sau alte dispozitive).

Art.160.
Pentru asigurarea stabilităţii pe trailer, prefabricatul trebuie fixat solid pe platforma trailerului cu ajutorul unor scaune şi ancorat prin tiranţi.
Se va urmări permanent pe traseu poziţia grinzilor şi se vor verifica legăturile.

Art.161.
În timpul transportului sunt interzise staţionarea muncitorilor pe părţile laterale ale grinzii sau pe grindă, precum şi prezenţa lor pe trailer.

Art.162.
Atât la încărcare, cât şi la descărcare se va urmări ca terenul pe care staţionează trailerul să fie cât mai orizontal. În timpul acestor operaţii trailerul trebuie să fie frânat, spre a se împiedica orice deplasare.

4.1.Lucrări de ridicare şi montaj ale elementelor prefabricate

Art.163.
Elementele de beton armat cu părţi ce pot fi confundate în timpul montării (plăci, grinzi dreptunghiulare) trebuie marcate în aşa fel încât să se asigure prinderea şi aşezarea lor corectă, evitându-se confuziile la montaj.

Art.164.
Ridicarea elementelor lungi, care se montează în poziţie orizontală, trebuie efectuată prin cel puţin două urechi.

Art.165.
Elementele prefabricate la care în timpul montajului pot apare sarcini suplimentare, neprevăzute prin calcule de rezistenţă trebuie să fie consolidate în prealabil prin moazare şi tiranţi.

Art.166.
Ridicarea în vederea montării – a elementelor prefabricate mari şi grele – se va face sub supravegherea conductorului locului de muncă.

Art.167.
La manipularea elementelor prefabricate se vor respecta prevederile cuprinse în Normele specifice de securitate a muncii privitoare la aceste activităţi.

Art.168.
Primirea elementelor prefabricate la înălţime se face de către personalul muncitor pe schele sau platforme speciale.

Art.169.
Se interzice:- ridicarea în pachet a prefabricatelor dacă dispozitivul de prindere nu este prevăzut cu elemente care să excludă căderea pieselor din pachet;
– lăsarea elementelor prefabricate în poziţie suspendată;
– repararea elementelor prefabricate în timpul suspendării;
– dezlegarea elementelor prefabricate înainte de aşezarea pe reazeme şi fixarea lor (pentru a se înlătura o deplasare necomandată);
– circulaţia personalului muncitor pe elementele prefabricate recent montate; montarea unor elemente peste un etaj se poate începe numai după ce au fost montate grinzile planşeului precedent şi numai după fixarea unei podine continue peste aceste grinzi.

Art.170.
În cazul ridicării elementelor prefabricate, concomitent cu două mijloace de ridicat, acestea vor trebui astfel alese încât viteza lor de ridicare să corespundă.
Conducătorul lucrului va coordona personal mişcarea celor două mijloace de ridicat pentru a nu se produce diferenţe de nivel la ridicare.

Art.171.
Elementele prefabricate care după desprinderea din cârligul mijlocului de ridicat şi aşezare nu prezintă suficientă siguranţă vor fi consolidate cu cabluri de întindere prinse de părţile solide ale construcţiei sau cu sprijiniri suplimentare.

Art.172.
Montarea elementelor prefabricate la fiecare nivel superior este permisă după aşezarea planşeului nivelului inferior. Golurile rămase în planşee cu o suprafaţă mai mare de 900 cm2 se vor acoperi cu podine provizorii bine fixate.

Art.173.
Scoaterea dispozitivelor de prindere, precum şi lucrările de monolitizare se vor executa de pe schele fixe, mobile sau suspendate la care se vor respecta prevederile Normei specifice de securitate a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje. Accesul la schele se face numai cu ajutorul unor scări prevăzute cu mână curentă, iar în cazul scărilor metalice, cu inele de siguranţă.
Se interzice accesul pe schele altfel decât pe scări.

Art.174.
În cazul când pentru elementele prefabricate din beton sau metal ale clădirilor industriale, civile sau pe montajele de instalaţii tehnologice sunt necesare schele pentru a se executa în condiţii de siguranţă îmbinarea, finisarea sau vopsirea elementelor sau ansamblurilor, acestea vor fi construite şi montate pe elementul prefabricat înainte ca acesta să fie ridicat la înălţime.

Art.175.
Dacă metoda de la art.174 nu se poate aplica eficient, atunci se vor folosi turnuri sau scări mobile la care platformele superioare trebuie să fie prevăzute cu împrejmuire şi scândură de margine şi cu scări de acces, construite în conformitate cu standardele şi normele de securitate a muncii aflate în vigoare.

Art.176.
Tiranţii care fixează elementele ce se montează trebuie să fie prinşi de ancore solide, verificate şi vor trebui să fie în număr de cel puţin trei.

Art.177.
Prinderea scripeţilor şi a palanelor de elementele de construcţii definitiv montate anterior este permisă numai după verificarea prealabilă prin calcul a acestor elemente la sarcinile suplimentare ce apar.

Art.178.
Lucrul nu poate fi terminat până când elementul de construcţie nu va fi fixat în poziţie definitivă, conform proiectului.

Art.179.
Dacă în unele cazuri obiectul nu poate fi fixat, el va fi coborât, se va înlătura cauza care împiedică fixarea lui şi apoi se va ridica din nou. În nici un caz obiectul nu trebuie să rămână suspendat în cârlig sau pe dispozitivul de ridicare.

Art.180.
Se vor îndepărta toţi conductorii electrici din apropierea locului unde se ridică elementele de construcţie sau utilajele, pentru ca în timpul operaţiilor de ridicare acestea să nu se agaţe şi să producă puneri sub tensiune.

Art.181.
Pentru verificarea coincidenţei găurilor de bolţuri sau nituri, montorii vor folosi dornuri metalice. În nici un caz coincidenţa găurilor îmbinărilor nu va fi verificată cu degetele.

Art.182.
Se interzice mersul pe tapla superioară a formelor, grinzilor şi a altor elemente similare precum şi pe elementele de legătură, contravânturi, pene etc.
Trecerea se va putea face numai dacă de-a lungul elementului prefabricat există posibilitatea întinderii unui cablu de oţel rezistent şi bine tensionat, fixat pe elementele definitive ale construcţiei şi de care să se prindă capătul frânghiilor centurilor de siguranţă ale personalului muncitor montator.

4.2.Lucrări de montare a blocurilor mari de zidărie sau beton, a panourilor mari şi a altor elemente mari prefabricate din beton

Art.183.
Înainte de începerea lucrărilor de montare, conducătorul punctului de lucru este obligat să verifice:
– starea tehnică a mecanismelor şi dispozitivelor de ridicare, precum şi amplasarea lor corespunzătoare, spre a se evita loviri ale elementului de alte părţi ale construcţiei sau de alte elemente;
– starea calitativă a elementelor prefabricate ce sunt montate;
– instruirea personalului muncitor din punct de vedere tehnic al operaţiunilor de montare şi normelor de protecţie a muncii şi consemnarea corespunzătoare în fişele de instructaj;
– avizul medical al personalului muncitor pentru lucrul la înălţime şi eventual şi cel pentru lucrul de noapte;
– existenţa elementelor ajutătoare pentru dirijarea elementului spre locul de muncă;
– capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat în funcţie de masa elementelor de ridicat.

Art.184.
Elementele prefabricate vor fi ridicate cu dispozitivele fixate în ele. Se interzice ridicarea lor prin apucare, cu dispozitive sistem cleşte.
În cazul ridicării elementelor direct din mijlocul de transport, acestea vor fi asigurate contra deplasărilor.

Art.185.
Se interzice circulaţia personalului muncitor pe blocurile proaspăt zidite sau elementele prefabricate nerigidizate, precum şi încărcarea lor cu materiale sau alte sarcini.

Art.186.
Pentru elementele prefabricate a căror masă depăşeşte capacitatea de ridicare a mijlocului de ridicat avut la dispoziţie, se vor putea utiliza două mijloace de ridicat care să lucreze simultan, cu condiţia ca fişa tehnologică să fie întocmită de proiectant.

Art.187.
Spaţiile de trecere obligatorii a elementelor prefabricate spre locul de montaj trebuie să permită manevrarea lor normală, fără pericol de atingere de alte construcţii existente sau de reţele electrice. Traseul ce-l urmează elementul în mişcare va fi stabilit cu precizie, înainte de începerea transportului şi montajului şi amenajat în consecinţă.

Art.188.
În funcţie de procesul tehnologic de montaj, adoptat de utilajele folosite, de locul de depozitare a panourilor mari, de modul de transport al panourilor în depozit, din depozit la depozitul de şantier, din depozitul de lângă obiectiv la locul de montaj, şeful de şantier va studia şi indica – în scris – conducătorului locului de muncă pericolele posibile de accidentare şi măsurile ce trebuiesc luate pentru evitarea lor.

Art.189.
Dispozitivele de agăţare vor fi ridicate zilnic de şeful lucrării, iar cele defecte vor fi înlocuite imediat cu altele noi. Periodic, cablurile şi cârligele de prindere vor fi înlocuite, pentru a preveni ruperea lor datorită oboselii materialului.

Art.190.
CÂrligul macaralei va avea o siguranţă pentru a împiedica ieşirea necomandată a dispozitivului de prindere.

Art.191.
Se va urmări ca pe piesele ce se montează să nu existe corpuri străine aderente care în timpul transportului ar putea cădea şi provoca accidente.

Art.192.
Conductorii electrici aflaţi în apropierea locului de montaj al elementelor vor fi deviaţi provizoriu, iar în timpul montajului se va întrerupe curentul.

Art.193.
Pentru montarea elementelor prefabricate spaţiale şi a altor elemente prefabricate cu suprafeţe mari, pe lângă prevederile de protecţie a muncii stipulate în normele specifice vor trebui respectate instrucţiunile specifice de protecţie a muncii, pe care proiectantul elementelor e obligat să le întocmească.

Art.194.
Toate armăturile, ancorele, care nu mai au de îndeplinit nici o funcţie după montarea elementelor prefabricate, vor fi tăiate sau îndoite astfel ca să nu constituie piedici în drumul personalului muncitor.

Art.195.
Toate operaţiile auxiliare ca: vopsitorii, unele îmbinări etc., care se pot efectua înainte de montare, se vor executa la sol pentru a se evita lucrul la înălţime.

4.3.Montarea de bolţi prefabricate

Art.196.
Montarea de bolţi prefabricate de beton se face prin lansarea acestora cu ajutorul diferitelor maşini de transportat pe verticală, respectându-se normele de protecţie a muncii la aceste dispozitive.

Art.197.
Montarea de bolţi prefabricate de beton pe o cunetă (partea inferioară) veche se face numai după ce în prealabil s-a verificat rezistenţa şi stabilitatea acesteia.

Art.198.
Suprafaţa de contact dintre pereţii canalului şi bolta prefabricată va fi tratată astfel încât să se asigure rezemarea perfectă a acesteia, iar deplasările ulterioare să nu fie posibile.

Art.199.
La lansarea şi montarea bolţilor prefabricate, precum şi la executarea manşoanelor şi chituirea interioară a acestora, se vor respecta toate indicaţiile prevăzute la tuburile de beton.

Art.200.
Fiind elemente semicirculare, prinderea lor cu cablul macaralei se va face în cârligele special prevăzute la confecţionarea lor. În caz că acestea lipsesc, cablul va fi petrecut pe linia de cheie a bolţii (linia centrelor de greutate).

4.4.Canalizări executate din elemente prefabricate mari

4.4.1.Lansarea tuburilor prefabricate (manual sau mecanic)

Art.201.
Depozitarea tuburilor în lungul şanţurilor se va face la distanţa de minimum 0,70 m de la marginea şanţurilor. Obligatoriu se vor lua măsuri de a împiedica rostogolirea tuburilor în şanţ prin prelungirea sprijinirii peste marginea superioară a şanţurilor.

Art.202.
Se interzice folosirea, la lansarea tuburilor, a muncitorilor necalificaţi.

Art.203.
Nici un muncitor nu are voie să execute alte operaţiuni decât acelea ce i s-au fixat de către conducătorul lucrării.

Art.204.
Se interzice lansarea tuburilor în şanţ prin cădere liberă. Se interzice transmiterea tuburilor prin purtare directă, atunci când depăşesc masa de 50 kg. Pentru mase mai mari se vor folosi frânghii, scripeţi, electropalane, automacarale, în funcţie de masa tuburilor, respectându-se normele de protecţie a muncii la aceste dispozitive.

Art.205.
Şanţurile se vor arma (sprijini) respectând instrucţiunile de protecţie a muncii elaborate de proiectant.

Art.206.
Este interzisă folosirea şpraiţurilor pentru sprijinirea podinelor sau a platformelor pe care se instalează dispozitive de lansare a tuburilor.

Art.207.
Se interzice demontarea parţială sau totală a sprijinirilor, în vederea lansării tuburilor, dacă mărimea lor impune acest lucru. Demontarea lor se va face după un proiect aprobat de şeful de şantier, respectându-se normele privitoare la lucrările de terasamente.

Art.208.
La lansarea cu frânghii a tuburilor de beton, este interzis ca frânghia să se frece pe marginea şanţului sau pe elementele sprijinirii. Ea va fi petrecută obligatoriu pe canelura unui scripete.

Art.209.
Muncitorii vor fi evacuaţi din şanţurile din zona de lansare.

Art.210.
Este interzisă balansarea tuburilor prinse în cablul macaralelor, în vederea trecerii lor prin sprijiniri.

Art.211.
Dirijarea tuburilor şi oprirea balansului se va face numai cu ajutorul unei căngi speciale.

Art.212.
Prinderea tuburilor în cârligul macaralelor se va face permanent de către acelaşi muncitor, instruit în mod special pentru efectuarea acestei operaţii în bune condiţii.

Art.213.
În cazul montării a două sau mai multe canale în aceeaşi săpătură, la cote diferite, se va executa în primul rând montarea celui de la adâncimea cea mai mare. Numai după ce s-a executat umplutura până la cota radierului de al doilea canal, este permisă montarea lui.

Art.214.
Este interzisă depozitarea tuburilor pe taluzul pământului rezultat din săpătură.

Art.215.
Coborârea tuburilor în şanţuri se va face de pe partea unde nu s-a depozitat pământ.

Art.216.
Dirijarea tuburilor pe locul de montare prevăzut de proiect se va face de către muncitorii din şanţ, ce se vor apropia de tubul respectiv numai după ce acesta a ajuns la maximum 0,30 m deasupra cotei de fundare.

Art.217.
Aşezarea tuburilor la cota din proiect se va face prin scoaterea sau adăugarea unei anumite cantităţi de nisip. Este interzis ca această operaţie să se facă prin introducerea braţului sub tubul de beton ţinut în cablul macaralei.

Art.218.
Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte de gaze, apă etc., se va face fără atingerea acestora şi numai după ce acestea au fost protejate prin măsuri speciale.

Art.219.
Este interzis accesul altor persoane în zona de lucru. Ea va fi marcată cu plăcuţe avertizoare vizibile şi în număr suficient.

Art.220.
Este interzis accesul muncitorilor în şanţuri în care se simte miros de gaze. Prezenţa lor nu se va determina prin aprinderea flăcării deschise, ci prin folosirea detectorului de gaze.

Art.221.
În cazul lucrului pe timpul nopţii, locul de muncă va trebui să fie bine iluminat.

Art.222.
Lămpile electrice portative ce se folosesc în şanţuri vor fi alimentate cu tensiune nepericuloasă.

Art.223.
Sculele devenite disponibile nu vor fi lăsate pe marginea şanţurilor sau pe platforme, ci vor fi depozitate cu grijă la distanţă de minimum 1,50 m de marginea săpăturii.

4.4.2.Executarea manşoanelor

Art.224.
Este interzis a se executa partea inferioară a manşonului (care în final va fi sub tuburi) în momentul în care tubul se află deja deasupra manşonului în cablul macaralei. Această porţiune se va executa înainte de lansarea tubului.

Art.225.
Părţile laterale ale manşonului se vor executa în cofraje confecţionate, astfel încât să nu necesite introducerea muncitorului sub tuburi.

Art.226.
În dreptul manşoanelor, săparea se va supralărgi astfel ca între tub şi săpătură să existe minimum 0,60 m.

Art.227.
Lansarea în şanţuri a mortarului de ciment necesar confecţionării manşoanelor se va face în găleţi, de pe platforme solide executate pe şanţuri prevăzute cu parapeţi şi scânduri pe margine de cel puţin 15 cm lăţime.

Art.228.
Muncitorii ce execută manşoane la partea superioară a tuburilor ovoide, cu înălţimi mai mari de 1,60 m, vor lucra pe platforme special amenajate, astfel încât să împiedice alunecarea lor în spaţiul dintre tub şi săpătură.

4.4.3.Scule, dispozitive, echipament şi aparataje

Art.229.
Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau căderea de la înălţime.

Art.230.
Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, astfel ca montorul să le aibă la îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea lui cu uşurinţă.

Art.231.
Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate în timpul montajului.

Art.232.
Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către muncitorii însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei de montaj. Verificarea va urmări să constate dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri, deformaţii sau dezaxări.

Art.233.
Dispozitivul grindă cărucior va fi verificat să nu aibă axele deplasate la scripeţii mobili şi ficşi, din care cauză se pot produce blocări ale scripeţilor care ar împiedica funcţionarea normală a dispozitivului menit să asigure echilibrarea automată a piesei în timpul ridicării.

Art.234.
Toate dispozitivele vor fi bine întreţinute, curăţate de rugină, vopsite şi cu piesele filetate sau lagărele scripeţilor bine unse.

Art.235.
La terminarea lucrului, toate dispozitivele se depozitează în locuri bine cunoscute sau se predau în bună stare schimbului următor.

Art.236.
Se interzice lăsarea cârligelor sau dispozitivelor de ridicare în stare liberă, agăţate de cârligul macaralei, la terminarea lucrului. Această grijă cade în sarcina macaragiului.

Art.237.
În plus, se vor lua următoarele măsuri:
a)dacă în jurul locurilor în care se sudează electric nu se pot aşeza paravane protectoare pentru vedere se vor pune împrejurul locului de muncă placarde avertizoare pe care se va scrie: “Nu vă uitaţi, se sudează”;
b)la sudurile executate în pantele exterioare ale construcţiei, conducătorul locului de muncă va indica fiecărui sudor în parte locul de prindere a frânghiei centurii de siguranţă;
c)traseele conductorilor şi cablurilor aparatelor de sudură vor fi degajate de orice ar putea duce la deteriorarea lor.

5.Lucrări de finisaje la construcţii

5.1.Condiţii generale

Art.238.
Lucrările de finisaj la construcţii vor fi executate numai pe schele realizate conform standardelor în vigoare.

Art.239.
Se interzice executarea lucrărilor de finisaje stând sau circulând pe dulapi izolaţi sau pe scări atârnate.

Art.240.
Este interzisă executarea lucrărilor cu instalaţii defecte sau neprobate zilnic înainte de începerea lucrului.

Art.241.
La lucrările de tencuire, placare, vopsire, zugrăveli etc., ce se execută manual, se vor respecta şi măsurile de protecţie a muncii prevăzute pentru lucrările de zidărie din prezentele norme.

Art.242.
La lucrările de tencuire şi de placare ce se execută manual, se vor respecta şi măsurile de protecţie a muncii prevăzute pentru lucrările de zidărie.

Art.243.
Lucrările de tencuire interioară trebuie să se execute de pe schele interioare sau de pe podine aşezate pe capre deplasabile. Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de tencuire (reparaţii) în locuri izolate.

Art.244.
În cazul în care nu există schele exterioare fixe, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie executată de pe schele în consolă, trecute în afară prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate sistem leagăn.

Art.245.
Este interzisă utilizarea pigmenţilor vătămători sănătăţii oamenilor – miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. – la prepararea mortarelor colorate, necesare lucrărilor de tencuire.

Art.246.
La lucrările de buciardări, frecări cu peria etc. ale feţei văzute, construită din beton sau din piatră, muncitorii sunt obligaţi să poarte echipamentul de protecţie adecvat. Dacă dimensiunile sau greutatea plăcilor pentru placaje nu permit ca ele să poată fi manipulate cu uşurinţă de doi oameni, mişcarea lor se va face mecanizat.

Art.247.
La locurile de muncă unde se execută lucrări de finisaj în mediu umed, conductorii electrici aflaţi sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea lucrului.

Art.248.
Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, cÂnd manometrul este defect sau cÂnd plumburile de garanţie ale acestuia lipsesc.

Art.249.
Muncitorii care efectuează lucrări cu substanţe toxice vor fi supuşi periodic controlului medical, conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii.

Art.250.
Placajele şi orice alte elemente ornamentale – aplicate pe ziduri – vor fi bine consolidate cu dispozitive provizorii până la întărirea mortarului de legătură.

Art.251.
Tăierea geamurilor trebuie să se facă în locuri amenajate în acest scop. Deşeurile şi geamurile sparte trebuie adunate şi îndepărtate de la locul de lucru.

Art.252.
În cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra cărora se execută astfel de lucrări trebuie îngrădite sau păzite, interzicându-se accesul oamenilor.

Art.253.
Punerea geamurilor la luminatoare trebuie făcută cu respectarea prevederilor normative privind montarea elementelor de construcţii şi a celor privind executarea lucrărilor la înălţime.

Art.254.
În cazul punerii sau ştergerii geamurilor la o înălţime de peste 2 m muncitorii trebuie să respecte Normele specifice de securitate a muncii privind lucrul la înălţime.

Art.255.
Este interzisă sprijinirea scărilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor.

Art.256.
În cursul lucrărilor de mătuire a geamurilor şi al executării de desene sau inscripţii cu ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate măsuri pentru protejarea ochilor, a căilor respiratorii şi a mâinilor. Chituirea geamurilor se face cu scule adecvate, fiind interzisă întinderea chitului cu degetele.

5.2.Lucrări de tencuire

Art.257.
Lucrările de tencuire exterioară se execută de pe schele executate, conform celor specifice în standardele în vigoare.

Art.258.
La lucrările de tencuire interioară şi la lucrările de ipsoserii în interiorul încăperilor se vor folosi schele interioare sau podine aşezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de tencuire (reparaţii) în locuri izolate.

Art.259.
În cazul În care nu există schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executată de pe podine împrejmuite, aşezate pe console (schele în consolă) trecute în afară prin golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate în sistem leagăn.

Art.260.
Pompele de mortar, maşinile de torcretat etc. utilizate la executarea mecanizată a lucrărilor de tencuire, se vor verifica înainte de începerea lucrului fiecărui schimb, privitor la starea tehnică şi la existenţa eventualelor dopuri de mortar întărit.

Art.261.
Atât la locurile de muncă unde se execută tencuirea mecanizată, cât şi la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afişa – la loc vizibil – codul semnalelor folosite.

Art.262.
După încetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta şi pompa de mortar se spală bine cu apă.

Art.263.
Conductorii electrici aduşi la întrerupătorul de alimentare al pompei de mortar vor fi izolaţi în tub de cauciuc, iar întrerupătorul se montează în cutie închisă (cu lacăt).

Art.264.
La terminarea lucrului este interzisă demontarea supapei de aer înainte de a se convinge că presiunea a scăzut la zero.

Art.265.
Este interzis accesul muncitorilor în încăperi unde uscarea tencuielilor se face cu instalaţii mecanice, pe bază de raze infraroşii sau cu coşuri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de păcură.
În cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotaţi cu măşti contra gazelor.

Art.266.
La prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, acestea vor fi în permanenţă ventilate, pentru evacuarea prafului.
Dacă tencuielile exterioare se execută în acelaşi timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua măsura ca echipele de la nivele diferite să nu lucreze pe aceeaşi verticală şi întotdeauna este bine să se ia măsura podinelor etanşe şi a streşinelor sau plaselor.

5.3.Transportul mortarului

Art.267.
Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar, respectiv cu maşini de tencuit.

Art.268.
La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleaşi norme de protecţie a muncii ca şi la transportul betoanelor.

Art.269.
Pompele de mortar şi maşinile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor în funcţiune.

Art.270.
În cazul ivirii – în timpul lucrului – a unor defecţiuni la utilaj, la conductele de transport ca şi în cazul formării de dopuri de mortar în sistemul de transport, se va opri imediat lucrul.
Se interzice – în timpul funcţionării utilajului – repararea, curăţarea, strângerea unor piuliţe sau garnituri. Operaţiunile respective se vor efectua numai după oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune şi scăderea presiunii – în instalaţie – la zero.

Art.271.
Nu este admisă îndoirea în unghi a conductelor şi legarea acestora cu sârmă pe ştuţurile utilajului. Legarea se va face cu brăţări strânse cu şuruburi.

Art.272.
Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermiţându-se circulaţia pe sub acestea sau în apropierea lor.

Art.273.
Locul de muncă al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie să fie în permanenţă în legătură cu locurile de muncă unde se primeşte mortarul, prin semnale acustice sau luminoase, pentru a putea – la cerere – opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau codul vor fi stabilite – anticipat – de către conducătorul locului de lucru şi vor fi afişate.

Art.274.
În cazul utilizării motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin conducte se vor respecta instrucţiunile în vigoare privind exploatarea recipienţilor sub presiune.

Art.275.
Înainte de curăţarea (suflarea) conductelor cu mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie îndepărtat de zona de lucru la o distanţă de minimum 10 m. Curăţarea se va face după cel puţin 20 minute de la oprirea utilajului.

Art.276.
Peste conductele pentru mortar, care traversează locuri cu circulaţie intensă, se vor face podeţe de trecere.

Art.277.
Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel făcută încât să se evite traseele care întâlnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventuală deplasare sau rupere a conductelor să nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, creîndu-se pericol de electrocutare.

Art.278.
Se interzice curăţarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.

Art.279.
Este interzisă utilizarea pompelor de mortar şi a maşinilor de torcretat la o presiune mai mare decât presiunea maximă indicată în fişele tehnice respective.

Art.280.
Locurile de muncă unde se execută tencuirea mecanizată vor fi legate printr-un sistem de semnalizare acustică sau optică de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar.
Manipulantul va urmări cu atenţie semnalele date pentru oprirea sau punerea în funcţiune a pompei.
Lucrările cu pompa de mortar fără sistem de semnalizare sunt interzise.

Art.281.
Înainte de începerea lucrului, pompa de mortar va fi încercată la o presiune de 15 atm.
Rezultatele încercărilor vor fi consemnate în registrul de procese verbale, aflate la punctul de lucru al pompei.

Art.282.
Este interzisă îndoirea furtunului sau ajustarea ştuţurilor în timpul funcţionării pompei de mortar şi a aparatului de torcretat.

Art.283.
Este interzisă depăşirea presiunii maxime în instalaţie în timpul lucrului.
Presiunea maximă va fi indicată vizibil pe placardele de la locurile de muncă de asemenea cu linie roşie pe manometre.

5.4.Lucrări de zugrăveli şi vopsitorii

Art.284.
Lucrările exterioare de vopsitorii şi zugrăveli se vor executa de pe schele sau de pe scări standardizate.

Art.285.
Se interzice circulaţia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.

Art.286.
Aparatele pentru vopsit şi zugrăvit, cât şi furniturile vor fi controlate înainte de începerea lucrului. Ele vor fi probate săptămânal, supunându-le la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim. Rezultatele verificărilor vor fi consemnate Într-un proces verbal.

Art.287.
Nu se admite lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.

Art.288.
Este interzis muncitorilor vopsitori să se apropie de surse de foc în hainele de lucru.

Art.289.
Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protecţie pentru vopsitor.

Art.290.
Scările şi schelele folosite vor fi în bună stare şi asigurate împotriva alunecării sau deplasării.

Art.291.
Lucrările de zugrăveli şi vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau leagăne în bună stare. Se interzice utilizarea scărilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.

Art.292.
Lucrările de zugrăveli şi vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare sau scări duble. Utilizarea scărilor rezemate este permisă numai în cazul vopsirii sau zugrăvelii unor suprafeţe mici şi la înălţimi de cel mult 3 m de la sol, pe podea sau podine de lucru.

Art.293.
Se interzice executarea lucrărilor de vopsitorie stând sau circulând pe dulapi izolaţi sau pe scări atârnate.

Art.294.
La executarea unor lucrări de vopsitorie cu instalaţii speciale, se vor respecta pe lângă prezentele norme şi prescripţiile tehnice ale furnizorului de instalaţii şi utilaje.

Art.295.
Este interzisă legarea cu sârmă a furtunurilor pe ştuţurile pompelor de zugrăvit sau vopsit. Aceasta se va face cu ajutorul unor brăţări (coliere) strânse cu şuruburi.

Art.296.
Este interzisă executarea reparaţiilor în timpul funcţionării instalaţiilor şi utilajelor de vopsit.

Art.297.
La instalaţiile de vopsire nu se vor efectua reparaţii prin sudură sau mijloace care produc scântei, dacă nu au fost în prealabil curăţate integral.

Art.298.
Încăperile în care se prepară vopsele trebuie să fie bine ventilate.

Art.299.
Dacă în încăperile unde se execută zugrăvirea şi vopsirea cu vopsele pe bază de apă se găsesc conductori electrici sub tensiune, aceştia vor fi deconectaţi înainte de începerea operaţiei de vopsire.

Art.300.
La intrările în încăperile unde se lucrează cu vopsele pe bază de substanţe inflamabile, se vor monta tăbliţe avertizoare asupra pericolului de incendiu.

Art.301.
După vopsirea instalaţiilor de încălzire centrală (inclusiv a elementelor de calorifer), în timpul funcţionării acestora încăperile trebuie aerisite până la uscarea completă a vopsitoriei.

Art.302.
Se interzice rămânerea peste noapte a muncitorilor în camerele unde au fost executate vopsitorii în ulei; în astfel de camere, în timpul lucrului, trebuie asigurată o ventilaţie eficace.

Art.303.
Lucrările de vopsitorie în spaţii închise, la care se folosesc materiale ce produc vapori toxici, dăunători sănătăţii oamenilor se vor executa sub ventilaţie intensă cu instalaţii adecvate.

Art.304.
Se interzice folosirea pigmenţilor albi pe bază de plumb, drept componenţi ai vopselelor precum şi întrebuinţarea benzenului şi a benzinei etilate, ca diluant.

Art.305.
La manipularea pigmenţilor toxici sub formă de praf se vor folosi măşti contra prafului.

Art.306.
Pentru păstrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice, prevăzute cu capace care se închid etanş şi înzestrate cu mânere. Dizolvarea în ulei fiert a vopselelor uscate se va executa, de asemenea, în rezervoare metalice, prevăzute cu capace şi cu mânere.

Art.307.
Păstrarea vopselelor uscate şi dizolvate, a diferitelor lacuri, a terbentinelor etc. este permisă numai în rezervoare speciale de fiert, care se închid ermetic. Este interzisă păstrarea acestor materiale în alte vase.

Art.308.
Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea chibritului etc. în încăperile unde se execută vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. Pe uşile acestor încăperi vor fi fixate tăbliţe avertizoare şi de interdicţie corespunzătoare.

Art.309.
Materialele pentru vopsire vor fi păstrate şi transportate în vase bine închise; deschiderea capacelor metalice, în special la vasele care conţin vopsele pe bază de nitroceluloză se va face cu scule din materiale neferoase, care nu produc scântei. Materialele de şters se adună în lăzi speciale cu capace, care se vor amplasa în afara încăperilor de lucru şi vor fi evacuate şi golite zilnic.

Art.310.
Se vor lua toate măsurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor în vigoare referitoare la operaţiile de vopsire.

5.5.Lucrări de placare

Art.311.
Aşezarea şi fixarea pietrelor, coloanelor şi a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru placarea pereţilor şi a lucrărilor de faţadă vor fi realizate cu respectarea prevederilor din prezentele Norme.

Art.312.
Prelucrarea pietrelor pe şantier (spaţiu similar) va fi executată în locuri special îngrădite, în care se interzice accesul persoanelor străine.

Art.313.
Locurile de muncă ale cioplitorilor de piatră se vor afla la o distanţă de cel puţin 3 m unul de celălalt. În caz contrar, vor fi aşezate între aceştia ecrane de protecţie. Se interzice aşezarea pietrarilor unul în faţa celuilalt.

Art.314.
În timpul prelucrării, pietrele (placajele de marmură, piatră de construcţie etc.), de dimensiuni mari şi grele, vor fi bine aşezate pentru a nu produce căderea lor şi accidentarea muncitorilor.

Art.315.
La locul de tăiere a blocurilor cu ferăstrăul se va amenaja o podină de scânduri, prevăzându-se şi şanţuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curăţată mereu, pentru a se evita alunecarea şi accidentarea muncitorilor.

Art.316.
La prelucrarea uscată în încăperi speciale, acestea vor fi în permanenţă ventilate, pentru evacuarea prafului.

Art.317.
Maşinile electrice de şlefuit vor avea mânerele izolate, conductorii electrici izolaţi în tuburi de cauciuc şi întrerupătoarele închise în cutii. De asemenea, vor fi prevăzute cu al patrulea fir, pentru legarea la pământ a corpului maşinii.

Art.318.
Depozitarea plăcilor va fi făcută în condiţii conforme cu normele de tehnică a securităţii la depozitarea materialelor; acestea se vor face în stive de maximum 1 m lăţime. Pentru a evita răsturnarea lor, plăcile vor fi aşezate pe lat şi cu şipci între rânduri.

Art.319.
Transportul plăcilor, atât pe orizontală cât şi pe verticală, la locul de montare, se va face cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.

Art.320.
Plăcile şi piesele sculptate, proaspăt montate, nu vor fi lăsate fără a fi bine consolidate.

Art.321.
Montarea plăcilor se face începând de jos în sus pentru ca fiecare placă să se reazeme pe placa inferioară.

Art.322.
Dacă dimensiunile sau greutatea plăcilor nu permit ca ele să poată fi manipulate cu uşurinţă de doi oameni, mişcarea lor se va face mecanizat.

5.6.Lucrări de mozaic

Art.323.
La lucrările de turnare şi frecare a mozaicului sau demontare a plăcilor mozaicate se vor respecta şi prevederile stabilite în Normele specifice de securitate a muncii pentru propagarea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi comprimat.

Art.324.
Roabele, containerele, găleţile, buncărele mobile etc., cu ajutorul cărora se transportă mozaicul gata preparat pentru turnare, trebuie să fie corespunzătoare, verificându-se în acest scop înainte de fiecare schimb starea lor.

Art.325.
Înainte de începerea turnării mozaicului, toate golurile în plan vertical care nu au parapet, sau care au un parapet mai mic de 1 m, vor fi barate sau prevăzute cu balustrade la cel puţin 1 m şi la 0,50 m, iar golurile în plan orizontal vor fi astupate, spre a evita căderea materialului şi a muncitorilor.

Art.326.
Maşina de frecat mozaic va fi folosită şi manevrată numai de către mozaicarul care a fost instruit în acest sens. Este interzisă folosirea maşinii de frecat de către muncitorii necalificaţi sau neinstruiţi în mod special.
Zilnic, înaintea începerii lucrului, se va verifica starea maşinii de frecat, a conductorilor în ceea ce priveşte izolarea lor, precum şi legarea la priza de pământ.

Art.327.
Muncitorul mozaicar numit pentru manevrarea maşinii de frecat mozaic şi care a fost instruit în acest sens, nu va intra în lucru fără să aibă echipament de protecţie (mănuşi şi încălţăminte electroizolantă).

Art.328.
Este interzis ca mozaicarul care manevrează maşina de frecat mozaic să folosească mănuşi şi cizme de cauciuc electroizolante care nu sunt măsurate dielectric PRAM.

Art.329.
La eventuala defectare a maşinii în timpul lucrului, mozaicarul va anunţa imediat electricianul de serviciu, care este singurul în măsură să verifice starea utilajului.

Art.330.
În cazul în care mozaicarul care manevrează maşina de frecat trebuie să mute maşina în alt loc de muncă, înainte de a executa această operaţie o va deconecta de la sursa de curent electric. Deconectarea se va face în mod obligatoriu purtând mănuşi de cauciuc electroizolante.

Art.331.
Cablurile de alimentare între tabloul electric şi maşina de frecat mozaic vor trebui să fie suspendate.
Este interzis a se lucra cu maşina de frecat mozaic având în jurul maşinii şi al muncitorului amplasaţi conductori electrici de alimentare.

Art.332.
La întreruperea lucrului în timpul pauzei sau la terminarea pogramului, maşina se va deconecta obligatoriu, iar electricianul de serviciu şi şeful de echipă vor verifica această operaţie.

Art.333.
Se interzice a se lăsa maşina neasigurată la terminarea lucrului. Ea va fi încuiată împreună cu cablurile de alimentare într-o încăpere unde nimeni nu poate să pătrundă.

Art.334.
În locurile întunecoase unde este nevoie de iluminare cu caracter temporar, se vor folosi lămpi portative de 12 sau 24 V.

Art.335.
Mânerul şi soclurile lămpilor portative alimentate de la priza de curent, vor fi confecţionate din material electroizolant neinflamabil şi rezistent la solicitări mecanice.

5.7.Lucrări de faianţă

Art.336.
Aşezarea şi fixarea plăcilor pe pereţi trebuie realizată cu respectarea prevederilor din prezentele norme, care se referă la lucrările de zidărie, lucrările cu ciment şi aracet etc.

Art.337.
Depozitarea plăcilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii În depozitele de materiale.

Art.338.
Transportul plăcilor pe verticală la înălţime, la locul de muncă, trebuie să se facă cu astfel de mijloace care să evite pericolul de accidentare a muncitorilor şi spargerea plăcilor.

5.8.Lucrări de parchete

Art.339.
Transportul parchetului se va face în pachete (legături ).

Art.340.
Depozitarea legăturilor de parchet la locul de punere în operă se va face în stive de maximum 1 m înălţime, cu respectarea prevederilor capitolului care se referă la depozitarea materialelor.

Art.341.
La lucrările de parchete, care se execută în încăperi închise, acestea trebuie să fie în permanenţă ventilate pentru evacuarea prafului cu instalaţii de ventilare adecvate.

Art.342.
Baterea parchetului se va face cu scule în perfectă stare conform prevederilor capitolului care se referă la scule şi dispozitive.

Art.343.
Cuiele necesare baterii parchetului se vor ţine într-o lădiţă specială. Este interzisă răspândirea cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzisă ţinerea cuielor în gură.

Art.344.
Muncitorii parchetari vor lucra numai încălţaţi.

Art.345.
Maşinile electrice de raşchetat şi lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la pământ prin nulul de protecţie. Conductorii electrici care fac legătura de la priză la maşină vor fi izolaţi în tub de cauciuc.

Art.346.
Muncitorii care lucrează la maşinile electrice de raşchetat şi lustruit parchetul, vor fi special instruiţi şi cu normele care se referă la măsurile de protecţie contra electrocutării. Ei vor purta în mod obligatoriu echipament de protecţie electroizolant.

Art.347.
Maşinile electrice de raşchetat şi lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, înainte de începerea lucrului. În cazul în care în timpul lucrului se iveşte o defecţiune la maşină, aceasta va fi imediat deconectată şi anunţat şeful de şantier care va trimite electricianul de şantier pentru a o repara. Este interzis muncitorilor de a încerca repararea maşinilor.

Art.348.
Este interzisă începerea lucrului cu maşina electrică de raşchetat, înainte de a se verifica dacă toate lamele de parchetat sunt bine bătute, pentru a preîntâmpina o eventuală smulgere şi proiectare a acestora de către maşină.

Art.349.
În cazul în care maşina de raşchetat sau lustruit parchetul trebuie să fie mutată la un alt loc de muncă, înainte de a se executa această operaţie, va fi deconectată de la sursa de curent.

Art.350.
La întreruperea lucrului, în timpul pauzei şi la terminarea programului, maşina se va deconecta obligatoriu de la sursa de alimentare. Se interzice lăsarea maşinii neasigurată după terminarea lucrului. Ea va fi încuiată, împreună cu cablurile de alimentare, într-o încăpere sigură.

Art.351.
La raşchetarea (curăţarea) manuală a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va verifica înainte de începerea lucrului, mânerele trebuind să fie suficient de solide şi să nu prezinte fisuri sau aşchieri.

Art.352.
La raşchetarea (curăţarea) manuală a parchetului cu ţiclingul acesta trebuie să aibă o apărătoare, care să îmbrace ţiclingul, permiţând ieşirea în afară numai a părţii tăietoare.

Art.353.
În încăperile unde se ceruieşte parchetul cu ceară dizolvată în benzină, sau cu palux se interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului, producerea de scântei etc. Pe uşile acestor încăperi vor fi montate tăbliţe avertizoare. Aceste încăperi vor fi în permanenţă aerisite.

5.9.Lucrările de lipire a linoleumului şi montarea tâmplăriei

Art.354.
Tăierea covorului de linoleum sau PVC se va face numai pe o suprafaţă plană. Este interzisă tăierea în mână sau pe genunchi.

Art.355.
Încăperile în care se lipeşte covorul de linoleum sau PVC, vor fi în permanenţă ventilate, substanţele adezive fiind toxice.

Art.356.
Se interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului sau producerea de scântei în încăperile unde se lucrează la lipirea covoarelor de linoleum sau PVC. Pe uşile acestor încăperi vor fi lipite obligatoriu tăbliţe avertizoare.

Art.357.
Bidoanele cu substanţe adezive pentru covoare, vor fi depozitate în locuri speciale, ferite de posibilitatea de incendiere.

Art.358.
Organizarea locului de muncă pentru lucrări de tâmplărie pe şantier trebuie să asigure deplina securitate a muncii precum şi fluxul tehnologic normal desfăşurării lucrărilor.

Art.359.
Bancurile de lucru vor fi bine fixate, iar pardoselile de lângă ele nu trebuie să fie alunecoase.

Art.360.
Pe bancurile de lucru şi pe mesele de lucru nu se vor lăsa decât piesele care se prelucrează şi sculele necesare operaţiei respective.

Art.361.
Prelucrarea pieselor ce depăşesc masa sau bancul de lucru se va face prin sprijinirea pe capre sau alte dispozitive mobile.

Art.362.
Dacă prelucrarea lemnului produce desprinderea de aşchii mărunte, se vor folosi ochelari de protecţie.

Art.363.
În locurile unde se face prelucrarea materialului lemnos fumatul este interzis; se vor desemna locuri speciale pentru fumat.

Art.364.
Montarea tâmplăriei se va face de pe schele solide. Este interzis lucrul de pe schele improvizate.

Art.365.
Locurile de depozitare a tâmplăriei, înainte de montare trebuie alese în raport cu procesul tehnologic, astfel ca manipularea să nu împiedice circulaţia muncitorilor.

Art.366.
Până la fixarea definitivă a tâmplăriei în ghermele, ea trebuie bine sprijinită prin lanteţi, care să împiedice răsturnarea ei.

5.10.Lucrări de montare a geamurilor

Art.367.
Transportul geamurilor se va face în lăzi. Atât în timpul transportului, cât şi în magazie, lăzile cu geamuri vor fi aşezate în poziţie verticală.

Art.368.
Tăierea geamurilor se va face în încăperi speciale. Deşeurile şi geamurile sparte vor fi adunate şi îndepărtate de la locul de lucru.

Art.369.
În cursul punerii geamurilor la luminatoare şi oberlihturi, locurile deasupra cărora se execută astfel de lucrări vor fi îngrădite sau păzite, interzicându-se accesul oamenilor.

Art.370.
Se interzice sprijinirea scărilor mobile pe geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor.

Art.371.
Montarea geamurilor pe tâmplărie, schelete metalice sau de beton armat prefabricate se va face de pe schele solide, interzicÂndu-se lucrul de pe schele improvizate.

5.11.Realizarea faţadelor clădirilor înalte cu panouri cortină

Art.372.
Închiderile exterioare ale clădirilor înalte cu pereţi cortină se vor realiza numai pe baza unui proiect tehnologic aprobat, ce va cuprinde fiecare fază tehnologică şi instrucţiunile proprii de securitate a muncii.

Art.373.
Măsurile de securitate a muncii vor fi evidenţiate în mod special de conducătorul locului de muncă la instructajul de pregătire a formaţiei de lucru, insistând asupra operaţiilor tehnice şi a factorilor de risc care pot apare.

Art.374.
Începerea montării pereţilor cortinei implică executarea în zona respectivă a schelei de faţadă (conform proiectului tehnologic) realizându-se ancorarea acesteia cu tiranţi şi distanţieri de structura noii clădiri în zonele nevitrate.

Art.375.
La montarea, exploatarea şi demontarea schelelor fixe sau autoridicătoare se vor avea în vedere prevederile conţinute în “Norma specifică de securitate a muncii pentru lucrări de cofraje, schele şi eşafodaje”.

Art.376.
Pentru evitarea efortului la înălţime a lucrătorilor se va urmări ca pe baza unei trasări riguroase a elementelor de închidere să se monteze de structură mai întâi piesele de legătură ale pereţilor cortină (console, montanţi) în sistemele indicate de soluţia constructivă.

Art.377.
În cazul asamblării riglelor orizontale şi verticale de montare a geamurilor la sol, dimensiunile acestora nu vor depăşi gabaritul schelei fixe; ridicarea şi pozarea lor se va realiza cu ajutorul mijloacelor de ridicat.

Art.378.
Lucrătorii vor purta echipament de protecţie conform Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, iar manipularea geamurilor va fi făcută cu dispozitiv tip “ventuză”.

Art.379.
Se interzice montarea subansamblelor şi a geamurilor pe vânt, ploaie sau condiţii neprielnice.

Art.380.
În situaţia folosirii nacelelor suspendate, măsurile de securitate a muncii vor fi adaptate şi stabilite prin proiectul tehnologic de montaj.

6.Prevederi de proiectare privind lucrările de zidărie, montaj prefabricateşi finisaje în construcţii

6.1.Prevederi generale

Art.381.
Proiectanţii sunt obligaţi să aplice la elaborarea studiilor şi proiectelor, normele de protecţie a muncii.

Art.382.
Proiectanţii care elaborează documentaţii tehnologice pentru lucrări de construcţii, instalaţii şi montaj vor prevedea în proiecte toate elementele necesare executării, şi apoi exploatării construcţiilor şi utilajelor tehnologice aferente lor, în condiţii depline de securitate şi igienă a muncii. Proiectele vor conţine în scris un memoriu de prezentare, garanţia că au fost respectate şi aplicate toate prevederile regulamentului de protecţie a muncii în vigoare şi vor garanta eficienţa măsurilor de protecţie a muncii cuprinse în proiecte, asigurând condiţii normale de lucru şi prevenirea accidentelor de muncă.

Art.383.
Din punctul de vedere al protecţiei muncii, documentaţia de execuţie va cuprinde:
– devizele pe obiecte care vor avea cuprinse fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie a muncii;
– lista de dispozitive, instalaţiile şi aparatele necesare asigurării securităţii muncii în perioada de execuţie a lucrărilor, precum şi cele necesare exploatării.

Art.384.
Proiectele de execuţie prin care se promovează tehnologii noi de execuţie vor fi însoţite de următoarele documente:
– fişe tehnologice în care vor fi descrise lucrările în ordine succesivă şi factorii de risc pe fiecare fază de lucru;
– măsurile de protecţie a muncii (tehnice, organi-zatorice) care trebuie să satisfacă condiţiile de lucru cerute de noile tehnologii;
– dispozitivele de protecţie necesare pentru preve-nirea accidentelor de muncă;
– echipamentul individual de protecţie a muncii şi de lucru necesar;
– reguli de protecţie a muncii care nu se găsesc în normele în vigoare şi care trebuie aplicate.

Art.385.
La cererea constructorului şi a investitorului, proiectantul va prezenta toate elementele privind dimensionarea şi proiectarea construcţiei, precum şi alte informaţii privind asigurarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de muncă.

Art.386.
Se va face completarea proiectelor cu recomandările rezultate din avizare, precum şi cu măsurile stabilite de autorităţile de stat însărcinate cu protecţia muncii, ca urmare a controalelor efectuate în timpul executării construcţiei.

Art.387.
La cererea beneficiarului, în cadrul unui contract de asistenţă tehnică, proiectantul va urmări modul în care constructorul respectă regulile de protecţie a muncii prevăzute în proiect, oprind continuarea lucrărilor atunci când constată abateri de la prevederile proiectului, apoi va cere prin dispoziţie de şantier completările necesare continuării lucrului.

6.2.Lucrări de zidărie

Art.388.
La proiectarea tehnologiei de zidărie se va ţine seama de organizarea pe echipe stabilite astfel încât efectuarea simultană a operaţiilor tehnologice diferite de către membrii echipei să nu inducă riscul de a se accidenta reciproc.

Art.389.
Componenţa echipelor ca număr de persoane şi nivel de calificare se va stabili în raport cu volumul şi complexitatea zidăriei.

Art.390.
Pentru executarea lucrărilor de fundaţii în terenuri care se găsesc sub nivelul apei subterane, conducerea unităţii şi proiectantul vor elabora una din următoarele metode pentru desfăşurarea procesului de muncă, în condiţii de securitate perfectă:
– pomparea directă a apei din incinta fundaţiei;
– coborârea artificială a nivelului apei subterane;
– săparea şi betonarea sub apă.

Art.391.
Amplasarea malaxoarelor de mortar precum şi a instalaţiilor auxiliare, silozuri pentru ciment şi var, depozite de materiale, cântare etc. trebuie să asigure minimum de deplasări ale muncitorilor şi să evite încrucişările între ei şi materiale transportate.

6.3.Montări prefabricate

Art.392.
Pentru montarea elementelor prefabricate este obligatoriu să se întocmească fişe tehnologice ce vor conţine şi măsurile specifice de protecţie a muncii, precum şi echipamentul de protecţie necesar. Conţinutul fişelor tehnologice va fi prelucrat cu întreg personalul muncitor ce lucrează la montare, de către conducătorul tehnic (inginer, tehnician, maistru, şef de echipă) al montării, care e obligat să asigure şi echipamentul de protecţie prevăzut şi a urmări utilizarea acestuia.
În cazul în care dispozitivele prevăzute a fi folosite nu sunt de fabricaţie curentă, se vor da către proiectantul elementului prefabricat sau al fişei tehnologice, detalii de execuţie. După execuţie, dispozitivul va trebui omologat, conform prescripţiilor ISCIR.

Art.393.
Fixarea urechilor de agăţare (confecţionate din oţel moale, având un coeficient de siguranţă de minimum 3 şi verificate în prealabil ca să nu prezinte defecţiuni) pe elementele prefabricate se va face conform detaliilor de execuţie.
Prinderea elementelor prefabricate este permisă a se face numai în locurile stabilite de proiectant. Se vor utiliza exclusiv cabluri confecţionate în industrie.

Art.394.
Calculul rastelului va fi făcut în ipostazele cele mai defavorabile, luându-se coeficientul de siguranţă 6. Rezemarea de rastel a elementelor prefabricate din beton armat – chiar temporar – este interzisă.

Art.395.
Se va indica în proiectul de execuţie ca:
a)elementele de construcţie care urmează a fi montate, înainte de ridicare, să fie curăţate de impurităţi, gheaţă şi rugină, iar la nevoie să fie grunduite şi vopsite. Spre a se evita căderea unor piese la ridicare, în prealabil acestea se fixează şi întăresc;
b)legarea elementelor la cârligul macaralei să se facă cu ajutorul dispozitivelor de agăţare prevăzute cu ochiuri şi cârlige cu siguranţă;
c)elementele de construcţie care se deplasează cu ajutorul macaralei să fie împiedicate să oscileze, cu ajutorul unor ancore cu funii de cânepă sau din cablu subţire;
d)elementul ridicat şi manevrat pentru montaj să fie coborât deasupra locului de aşezare, cel mult până la înălţimea de 30 cm. După aceea, montorii îl aşează în poziţia proiectată;
e)zonele care prezintă pericol pentru circulaţia oamenilor în timpul montajului să fie semnalizate cu indicatoare de securitate conform normelor În vigoare;
f)în cazul în care montorii lucrează în afara câmpului vizual al operatorului macaralei, să existe o legătură permanentă şi stabilă prin radio-telefon;
g)odată cu montarea elementelor prefabricate să se monteze şi legăturile permanente sau provizorii necesare asigurării stabilităţii acestora până la finalizarea operaţiilor de fixare;
h)ancorele provizorii ale elementelor în curs de montare să fie fixate de reazeme rezistente, al căror număr va fi determinat chiar prin proiectul de execuţie;
i)montarea şi fixarea panelor portante pentru montarea geamurilor de la luminator să se execute cu folosirea scărilor suspendate, fie cu folosirea scărilor duble mobile;
j)lucrătorii care execută lucrările de montare şi fixare a panelor pentru geamuri şi cu care execută montarea şi îndepărtarea scărilor, parapetelor, punţilor şi a dispozitivelor de acces necesare la execuţia lucrărilor, să se lege cu lanţurile centurilor de siguranţă de elementele de construcţie principale.
La montarea panourilor de pereţi, care se învecinează cu feţele exterioare ale stâlpilor, lucrătorii trebuie să se afle în interiorul clădirii pe schele suspendate, pe scări mobile sau pe scări suspendate, cu posibilitate de ridicare;
k)montarea elementelor de construcţie prefabri-cate din beton armat ale fiecărui etaj al clădirilor-bloc poate fi admisă numai după terminarea montării planşeului precedent şi după terminarea tuturor celorlalte lucrări de fixare, sudare şi monolitizare a nodurilor. Golurile şi deschiderile rămase în planşee trebuie acoperite cu podină sau trebuie împrejmuite. La montarea elementelor şi a pieselor mari ale clădirilor-bloc deplasarea lucrătorilor pe scările suspendate este admisă numai în limitele a două etaje. O dată cu montarea elementelor de schelet se execută şi montarea scărilor definitive şi a ascensoarelor. Planşeele intermediare ale clădirilor, înainte de montarea pereţilor exteriori pentru etajul următor se protejează cu parapete de cel puţin 1m înălţime, prevăzute cu scânduri de apărare laterale şi intermediare.

Art.396.
La proiectarea elementelor prefabricate se va acorda atenţie formei şi dimensiunilor acestora astfel încât să asigure îndeplinirea condiţiilor de securitate a muncii privind depozitarea, încărcarea-descărcarea, transportul, ridicarea şi montarea lor. În acest sens, trebuie să se prevadă, prin proiectare următoarele operaţii:
– prinderea dispozitivelor de ridicat;
– construirea şi fixarea schelelor de lucru, a pro-tectorilor împotriva căderilor laterale, a căderilor de la înălţime, a închiderilor, a pasarelelor şi podinelor;
– fixarea cablurilor de siguranţă, a centurilor şi a altor aparate specifice;
– fixarea contravânturilor de montaj, a sprijinirilor şi a altor construcţii auxiliare;
– asigurarea transportului şi depozitării prefabrica-telor în condiţii tehnice care să excludă accidentele la manipulări;
– amenajarea de găuri sau deschizături în prefabricate, înglobarea de teci filetate pentru şuruburi şi prezoane sau teci pentru precomprimare, prinderea cu atriuri de oţel.

Art.397.
În proiectul privind montarea prefabricatelor trebuie să existe şi date tehnologice referitoare la:
– alegerea parcursului de transport de la fabrică la depozit şi apoi la şantiere (lărgime, intensitate de circulaţie, regim de curbe, pasaje, subtraversări etc.);
– marcarea precisă şi verificată a elementelor, în funcţie de poziţia lor în construcţie şi de fluxul montajului;
– la aşezarea în mijloacele de transport, împiedi-carea oricăror mişcări la basculare ori alunecare de la poziţia prescrisă, spre a nu supune la eforturi neprevăzute elementele aşezate prin suprapunere;
– depozitarea potrivit fluxului stabilit pentru ridi-care şi/sau transportare în alt loc;
– folosirea unor utilaje şi dispozitive de apucare, prindere, ridicare şi manevrare adecvate montajului;
-stabilirea vitezelor de ridicare şi coborâre în corelaţie cu înălţimea şi cu posibilitatea de apucare şi prindere;
-folosirea la prinderea prefabricatelor cu cabluri sau lanţuri a adaosurilor aşezate pe muchii spre a proteja cablurile şi lanţurile Împotriva uzurii.

Art.398.
În proiectarea organizării unui şantier de montaj prefabricate se vor face precizări în legătură cu amenajarea căilor de acces, spre a se evita răsturnarea vehiculelor şi utilajelor.

Art.399.
Se vor prevedea şi indicatoare de securitate ce trebuie instalate în diversele puncte ale şantierului în funcţie de necesităţile de avertizare asupra pericolelor ce pot apare pentru personalul antrenat în activităţile şantierului cât şi pentru alte persoane care au acces În aceste zone.

6.4.Finisaje

Art.400.
Conceperea tehnologiilor de finisaj exterior sau interior va avea la bază elementele de securitate privitoare la:
– lucrul la înălţime;
– lucrul cu substanţe toxice la contact tactil sau/şi pe cale respiratorie;
– lucrul cu instalaţii acţionate electric.

Art.401.
La proiectarea construcţiilor placate cu geamuri se va prevedea realizarea unui sistem propriu clădirii şi permanent care să permită utilizarea nacelelor suspendate necesare atât la montarea geamurilor cât şi la intervenţii ulterioare, pe toată înălţimea clădirii.
Acest sistem este recomandat în cazul tuturor construcţiilor înalte, evitându-se montarea schelelor şi pericolele ce derivă din această operaţie la construcţiile de acest gen.
-****-

ANEXA 1: Lista normelor de securitate a muncii complementare prezentei norme
1.Norme specifice de protecţie a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi precomprimate.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construcţiilor înalte (inclusiv glisări şi liftări).
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de reparaţii, consolidări, demolări şi translaţii de clădiri.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de cofraje, schele şi eşafodaje.
10 Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea produselor din beton, beton armat şi precomprimat.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea pietrei şi a marmurei.
12.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea materialelor termo şi hidroizolante.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate.
14.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
15.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice.
16.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea gazelor naturale.
17.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă (alte le decât cele din minerit).
18.Norme specifice de securitate a muncii pentru realizarea caselor prefabricate şi panourilor pentru construcţii.
19.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei.
20.Norme specifice de securitate a muncii pentru elaborarea şi turnarea oţelului.
21.Norme specifice de securitate a muncii pentru confecţii metalice.
22.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald.
23.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la rece şi ştanţare.
24.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
25.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei termice.
26.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de tuneluri şi galerii.
27.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
28.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.
29.Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
30.Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii hidrotehnice, portuare şi canale navigabile.
Pe lângă normele conexe sau complementare prezentate mai sus pentru luarea deciziilor se vor consulta şi următoarele acte normative principale:
-Norme generale de protecţie a muncii;
-Normativ cadru de acordare a echipamentului de protecţie, emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale.

ANEXA 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii
1.
STAS 3375-88
– Echipament de protecţie. Centură de siguranţă pentru muncitorii din telecomunicaţii.
2.
STAS 12791-89
– Echipamente de protecţie. Centură de siguranţă pentru constructori şi montori.
3.
STAS 5920-89
– Echipament de protecţie. Centură de siguranţă pentru pompieri.
4.
STAS 8292-87
– Echipament de protecţie. Centură de siguranţă pentru muncitorii de la cariere.
5.
STAS 6787/1-77
– Piese metalice pentru centuri de siguranţă. Condiţii tehnice generale de calitate.
6.
STAS 6787/2-77
– Piese metalice pentru centuri de siguranţă. Inele de prindere. Condiţii tehnice speciale de calitate.
7.
STAS 6787/3-90
– Piese metalice pentru centuri de siguranţă. Suport pentru cleşte. Condiţii tehnice speciale de calitate
8.
STAS 6787/4-77
– Piese metalice pentru centuri de siguranţă. Catarame. Condiţii tehnice speciale de calitate.
9.
STAS 6787/7-79
– Piese metalice pentru centuri de siguranţă. Ochet pentru frânghie. Condiţii tehnice speciale de calitate.
10.
STAS 6787/8-77
– Piese metalice pentru centuri de siguranţă. Dispozitiv de suspendare. Condiţii tehnice speciale de calitate.
11.
SR 6646-2:1997
– Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul spaţiilor de lucru.
12.
STAS 12049-82
– Maşini şi utilaje pentru construcţii. Determinarea vibraţiilor transmise conducătorului. Limite admisibile.
13.
STAS 11617-90
– Maşini şi utilaje pentru construcţii. Metode pentru determinarea nivelului de zgomot şi limite admisibile.
14.
STAS 7937/1-82
– Aparate electrice de încălzit încăperi, pentru uz casnic şi scopuri similare. Condiţii tehnice speciale de securitate.
15.
STAS 8067-84
– Scule pentru lăcătuşerie şi montaj. Mânere şi manşoane electroizolante. Condiţii tehnice generale de calitate.
16.
STAS 12961-91
– Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni.
17.
STAS 3159-81
– Material de protecţie. Căşti de protecţie.
18.
STAS 6687-81
– Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
19.
STAS 3052-79
– Echipament de protecţie. Măşti pentru sudori. Condiţii tehnice generale de calitate.
20.
STAS 7408-75
– Încălţăminte de protecţie. Încălţăminte electroizolantă din cauciuc.
21.
SREN 60903:1997
– Specificaţii pentru mănuşi de materiale electroizolante pentru lucrări în instalaţii electrice.
22.
STAS 297/2-92
– Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
23.
STAS 8188-86
– Bene pentru lucrări de construcţii. Condiţii tehnice de calitate.
24.
STAS 11133-78
– Malaxoare cu acţiune periodică pentru prepararea betonului de ciment, betonului asfaltic şi a mortarelor. Parametri principali.
25.
STAS 4375-79
– Ciocane pentru zidărie.
26.
STAS 4452-74
– Mistrii obişnuite.
27.
STAS 5452-86
– Şpaclu.
28.
STAS 10779-77
– Lopeţi metalice de uz general pentru lucrări de construcţii şi agricole.
29.
STAS 10104-83
– Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.
30.
STAS 857-83
– Piese şi elemente din lemn pentru construcţii. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate.
31.
STAS 2917-79
– Lucrări de zidărie. Zidărie din piatră naturală. Prescripţii de alcătuire.
32.
STAS 10109/1-82
– Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.
33.
STAS 6657/1-89
– Elemente prefabricate de beton. Beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate.

ANEXA 3: Ghid de terminologie de securitate a muncii
1.Accident de muncă: Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate ori deces.
2.Dispozitiv de protecţie: Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
3.Echipament individual de lucru: Mijloacele pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
4.Echipament tehnic: Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
5.Echipament individual de protecţie: Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.
6.Instructaj de securitate a muncii: Modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
7.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când Normele generale de protecţie a muncii şi Normele specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
8.Instrucţiuni de utilizare: Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
9.Mijloc individual de protecţie: Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care i se aplică acestuia.
10.Noxă (sinonim – factor nociv): Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
11.Prevenire: Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
12.Risc: Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
13.Risc profesional: Risc în procesul de muncă.
14.Situaţie periculoasă: Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
15.Substanţă periculoasă: O substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
16.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: Orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau
– poate apărea neaşteptat (pornirea neintenţionată etc.)