NSSM 29

NSSM 29 – Norme de securitate a muncii privind prelucrarea azbestului

Preambul

Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:
– Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror alte măsuri corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

Întrucât sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare atât activităţii de bază cât şi a celor conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă) ;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi, în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă – propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor în domeniul securităţii muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă , stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– concepţia şi proiectarea tehnologiilor şi echipamentelor tehnice.

În contextul general pe care l-am prezentat, “Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului” au un caracter aparte în cadrul sistemului naţional al normelor. Acest caracter aparte derivă din faptul că reuneşte şi reglementează în mod unitar toate operaţiile (indiferent de tip, tehnologie sau produs) caracterizate printr-un risc similar: posibilitatea inhalării pulberii sau fibrei de azbest. Fără a urma succesiunea operaţiilor tehnologice, element caracteristic normelor specifice de securitate a muncii, prezenta normă tratează numai acele operaţii sau secvenţe tehnologice caracterizate prin riscul susmenţionat. Din acest motiv şi modul de structurare al normei are un caracter deosebit faţă de structura normală a normei specifice de securitate a muncii. Întrucât utilizarea azbestului sub diferitele sale forme se regăseşte în industrii şi tehnologii diferite, structura normei păstrează, prin titlul capitolelor, operaţiile respective, dar reglementează măsurile de prevenire adecvate riscului specific comun.

În afara capitolelor intitulate conform operaţiilor respective, prezenta normă cuprinde şi reglementări privind operaţiile de îndepărtare a materialelor conţinând azbest din construcţii precum şi alte activităţi din domeniul construcţiilor ce implică expuneri ale lucrătorilor la azbest sau poluarea mediului înconjurător. De asemenea, au fost prevăzute măsuri de prevenire pentru activităţile de colectare şi depozitare a deşeurilor din azbest, precum şi un capitol de prevederi de proiectare de care este necesar să se ţină seama la modernizarea instalaţiilor existente sau la retehnologizări, până la apariţia standardelor de securitate a muncii în domeniu.

De menţionat că variantele de azbest existente în natură prezentând cel mai mare pericol potenţial la prelucrare pentru sănătatea omului sunt crocidolitul şi amozitul. Crisotilul şi tremolitul sunt variante mai puţin agresive.

Utilizarea crocidolitului ar trebui redusă la maximum, cu tendinţă de interzicere în viitor.

Azbestul extras în România se găseşte în special sub formă crisotilică, dar existenţa activităţii de import a crocidolitului determină luarea unor măsuri de precauţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, măsuri care sunt reglementate în prezentele norme.

Pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele cuprind o anexă în care sunt explicitaţi o serie de termeni uzuali.

Tot în anexă sunt cuprinse procedurile de decontaminare necesare lucrătorilor din construcţii.

De asemenea, la normele prezente sunt anexate listele normelor conexe şi ale standardelor conexe de protecţie şi securitate a muncii.

Este de menţionat faptul că prezentele norme sunt armonizate şi redactate în spiritul Directivelor Comunităţii Economice Europene nr.83/477/EEC şi nr.91/382/EEC.

1.Prevederi generale

1.1.Conţinut. Scop

Art.1
Normele specifice de securitate a muncii la prelucrarea azbestului cuprind măsuri de prevenire a riscurilor profesionale în cadrul activităţilor, proceselor tehnologice sau operaţiilor la care există pericolul de expunere a lucrătorilor la pulberile de azbest.

1.2.Domeniu de aplicare

Art.2
Prevederile prezentelor norme se aplică tuturor activităţilor la care există pericolul de inhalare a fibrelor de azbest, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestor activităţi,incluzând:
a)extragerea şi măcinarea azbestului;
b)fabricarea produselor sau materialelor conţinând azbest;
c)utilizarea produselor conţinând azbest;
d)îndepărtarea materialelor conţinând azbest din construcţii;
e)transportul, depozitarea şi manipularea azbestului sau produselor conţinând azbest precum şi alte operaţii care implică expuneri la pulberile de azbest.

1.3.Conexiunea cu alte acte normative

Art.3
Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii şi cu normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare tipului de activitate desfăşurat şi prezentat în anexa nr.1.

2.Prevederi comune tuturor activităţilor

2.1.Obligaţiile conducerii la nivelul persoanelor juridice sau fizice

Art.4
(1)Conducerea are responsabilitatea supravegherii şi controlului expunerii lucrătorilor la fibre şi pulberi de azbest atât din mediul de muncă cât şi din mediul exterior.
(2)Recoltarea pentru determinarea concentraţiei de fibră de azbest în aer poate fi efectuată după consultarea muncitorilor şi/sau reprezentanţilor lor în întreprindere.
(3)Recoltarea se va efectua numai de către personal calificat corespunzător. Determinarea concentraţiilor de fibre de azbest în mediul de muncă şi exterior se va efectua conform metodologiei standardizate de către personal autorizat în acest scop (Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii; Institutul de Igienă şi Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi de Conducere cu filialele din ţară; Inspectoratele Teritoriale de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă) .
(4)Cantitatea de azbest din aer va fi măsurată ca o regulă generală, cel puţin la fiecare 3 luni şi în orice caz când se introduce o modificare în procesul tehnologic. Frecvenţa măsurătorilor poate fi totuşi redusă în împrejurările de la paragraful următor.
(5)Frecvenţa măsurătorilor poate fi redusă la o dată pe an acolo unde:
– nu există schimbări substanţiale la locul de muncă;
– rezultatele a două măsurători precedente nu au depăşit jumătate din limita legal admisă.
Acolo unde grupuri de muncitori îndeplinesc sarcini identice sau similare la acelaşi loc şi sunt astfel expuşi la acelaşi risc de sănătate, recoltările pot fi efectuate pe un grup de bază.
(6)Durata recoltării trebuie să fie astfel încât expunerea reprezentativă să poată fi stabilită, pentru o perioadă de referinţă de 8 ore sau un schimb ,cu ajutorul măsurătorilor sau calculului mediei ponderate în timp

Art.5
Conducerea are obligaţia de a adopta cele mai eficiente măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale prin dotarea şi întreţinerea corespunzătoare a clădirilor, instalaţiilor, utilajelor, maşinilor şi a locurilor de muncă precum şi prin organizarea muncii ,astfel încât concentraţiile să fie menţinute sub limitele admise.

Art.6
La achiziţionarea de echipamente şi instalaţii trebuie să se prevadă clauze contractuale prin care acestea să corespundă standardelor de securitate a muncii sau să fie din proiectare concepute cu sisteme de protecţie, astfel încât să nu polueze mediul de muncă şi mediul înconjurător cu pulberi şi fibre de azbest.

Art.7
(1)Conducerea trebuie să asigure identificarea pericolelor înaintea începerii oricărei activităţi productive sau de utilizare a azbestului, pentru a stabili măsurile de prevenire adecvate.
(2)Fără aceste măsuri, azbestul şi produsele din azbest nu vor fi fabricate, prelucrate sau utilizate.
(3)Pentru verificarea eficienţei măsurilor de scădere a concentraţiei fibrelor de azbest în aerul zonelor de muncă, sub limita legal admisă, se va efectua o determinare a valorii acestei concentraţii imediat după aplicarea lor.

Art.8
(1)Conducerea va asigura demarcarea zonelor de luccru cu degajări de fibre de azbest şi marcarea lor cu semne avertizoare.
(2)În ariile de lucru în care se prevede depăşirea valorii limită admisibile a concentraţiei de fibre în aer se vor instala semne avertizoare speciale.

Art.9
Conducerea va asigura gratuit mijloacele individuale de protecţie adecvate şi va lua măsuri ca lucrătorii să le utilizeze la acele operaţii sau activităţi la care sunt posibile depăşiri ale concentraţiilor admisibile

Art.10
Conducerea va asigura spaţiile auxiliare necesare pentru vestiare adecvate, duşuri, săli de denocivizare a echipamentului, săli de mese, etc. , pentru menţinerea igienei individuale.

Art.11
Conducerea va asigura instruirea lucrătorilor asupra necesităţii menţinerii igienei individuale precum şi asupra procedurilor de decontaminare.

Art.12
Conducerea are obligaţia să schimbe locul de muncă al muncitorului expus la fibre de azbest (într-un loc de muncă fără riscul acestei expuneri) când medicul stabileşte această necesitate.

2.2.Obligaţiile lucrătorilor

Art.13
În limitele atribuţiilor lor, lucrătorii au datoria de a preveni producerea şi răspândirea pulberilor de azbest în mediul de muncă prin utilizarea metodelor de lucru corecte şi menţinerea curăţeniei la locul de muncă.

Art.14
(1)Lucrătorii vor respecta toate instrucţiunile date în legătură cu prevenirea prezenţei azbestului în mediul de muncă.
(2)Lucrătorii se vor supune examenului medical la angajare şi controlului periodic stabilit prin ordinele Ministerului Sănătăţii.
(3)Lucrătorii au obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie şi de lucru stabilit conform instrucţiunilor interne.
(4)Lucrătorii au obligaţia să anunţe conducătorul locului de muncă asupra oricăror defecţiuni constatate la sistemul de captare şi reţinere a pulberilor.

Art.15
Se interzice lucrătorilor servirea mesei şi fumatul la locul de muncă.

2.3.Obligaţiile producătorilor şi furnizorilor

Art.16
Producătorii şi furnizorii de echipamente pentru prelucrarea azbestului trebuie să asigure ca acestea să fie prevăzute cu sisteme proprii de captare şi reţinere a pulberilor de azbest la locul unde se produc şi se degajă.

Art.17
Producătorii şi furnizorii materialelor şi /sau produselor conţinând azbest trebuie să ofere utilizatorilor informaţii cu privire la varietatea de azbest utilizat – crisotil, crocidolit, amozit etc.-(deoarece riscul de îmbolnăvire profesională variază în funcţie de varietatea azbestului) precum şi instrucţiuni privind securitatea la utilizarea acestora şi să avertizeze asupra pericolelor existente în cazul în care nu sunt respectate aceste instrucţiuni.

Art.18
La achiziţionarea echipamentelor de prelucrare a azbestului din alte ţări şi din ţara noastră se impune ca acestea să respecte cerinţele standardelor de securitate din ţara de origine precum şi a cerinţelor de certificare prevăzute prin legislaţia română.

2.4.Echipamentul individual de protecţie

Art.19
Echipamentul individual de protecţie împotriva pulberilor şi fibrelor de azbest va fi astfel acordat încât să îndeplinească concomitent cerinţele de securitate corespunzătoare tuturor riscurilor existente la locurile de muncă respective.

Art.20
Protecţia organismului împotriva pătrunderii fibrelor de azbest pe cale respiratorie (de unde fibrele de azbest pot migra spre alte organe interne) prin mijloace adecvate, se va asigura tuturor lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă în care nivelul concentraţiei de pulberi şi fibre de azbest depăşeşte sau poate depăşi limitele admise.

Art.21
Lucrătorii vor fi informaţi de către conducere când concentraţiile de pulberi şi fibre de azbest sunt peste limitele admise pentru a utiliza echipamentul stabilit prin instrucţiunile interne.

Art.22
Purtarea echipamentului individual de protecţie va fi limitată la minimum necesar pentru fiecare muncitor, numai până la reducerea concentraţiei de fibre de azbest în aer sub limita admisibilă .

Art.23
Echipamentul individual de protecţie va fi verificat şi curăţat după fiecare folosire; se vor repara sau înlocui părţile defecte înaintea refolosirii lor.

Art.24
Lucrătorii vor fi instruiţi privind utilizarea aparatelor de protecţie respiratorie.

Art.25
Instruirea lucrătorilor pentru utilizarea aparatelor de protecţie respiratorie se va face în următoarele direcţii:
a)prezentarea necesităţii şi importanţei utilizării acestora;
b)împrejurările în care trebuie utilizate;
c)principiul de funcţionare şi verificarea funcţionării;
d)metoda corectă de utilizare;
e)necesitatea întreţinerii în mod regulat.

Art.26
Conducătorii proceselor de muncă vor asigura întreţinerea aparatelor de protecţie respiratorie astfel încât acestea să asigure performanţele indicate de producător.

Art.27
(1)Vor fi utilizate numai acele tipuri de aparate de protecţie respiratorie care au fost testate şi certificate din punctul de vedere al securităţii muncii şi recomandate ,în funcţie de concentraţiile existente la locurile de muncă, luând în considerare concentraţia maximă de pulberi şi fibre de azbest care se poate produce în aer .
(2)Aerul respirabil va fi obţinut prin mijloace adecvate de filtrare a aerului poluat sau prin aport de la o sursă nepoluată.
(3)Gradul de etanşeitate şi capacitatea de purificare a aparatelor de filtrare vor fi maxim posibile astfel încât penetrarea particulelor să fie sub limitele periculoase pentru a nu afecta sănătatea.

Art.28
În cazul În care există mai multe tipuri de aparate de protecţie respiratorie care asigură acelaşi grad de protecţie, conducerea va da posibilitatea lucrătorilor de a alege pe cel ce asigură confortul maxim în utilizare.

Art.29
Curăţarea aparatelor de protecţie respiratorie se va face după fiecare utilizare. Întreţinerea şi verificarea acestora se va face de către persoane instruite conform instrucţiunilor specificate de producător.

Art.30
Atunci cÂnd nu sunt folosite, aparatele de protecţie respiratorie se vor depozita în locuri special amenajate, în containere, dulapuri sau saci de plastic închişi, departe de surse de căldură.

Art.31
În situaţii în care nivelul concentraţiilor de pulberi şi fibre de azbest din aer depăşeşte concentraţia admisibilă, se vor acorda şi alte sortimente de echipament individual de protecţie adecvate riscurilor, potrivit Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie , aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr.225/21.07.1995 publicat în Monitorul Oficial nr.189/1995.

Art.32
Echipamentul individual de protecţie trebuie să asigure o protecţie corespunzătoare şi eficientă astfel încât la îndepărtarea acestuia să nu existe pulberi de azbest pe îmbrăcămintea personală sau pe piele.

Art.33
Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiar separat de cel cu îmbrăcăminte personală, vestiarul fiind dublu compartimentat şi cu circuit în sens unic.

Art.34
Se va asigura curăţarea prin aspirare pentru desprăfuirea prealabilă a echipamentului individual de protecţie înainte de intrarea în vestiarul în care acesta se scoate şi se păstrează.

Art.35
Se vor asigura duşuri pentru spălare corporală, care vor fi permanent menţinute în stare de funcţionare.Sala de duş va fi situată între vestiarul pentru echipamentul individual de protecţie şi cel pentru îmbrăcămintea personală.

Art.36
Îmbrăcămintea personală trebuie dezbrăcată, depozitată şi îmbrăcată numai în vestiarul special destinat.

Art.37
Echipamentul individual de protecţie nu va fi purtat în afara locului de muncă respectiv sau a vestiarului special destinat.

Art.38
Echipamentul individual de protecţie trebuie spălat în condiţii controlate de unitate, pentru a preveni degajarea de pulberi şi fibre de azbest în aer în timpul manipulării, transportului şi spălării.

Art.39
În cazul în care echipamentul individual de protecţie este trimis la spălat în afara unităţii respective, el va fi bine împachetat, etichetat, avându-se grijă ca la spălătoria respectivă să se transmită toate informaţiile referitoare la precauţiile necesare la manipularea echipamentului contaminat cu pulberi şi fibre de azbest.

Art.40
Se interzice spălarea echipamentului individual de protecţie la domiciliul lucrătorilor.

2.5.Instruirea lucrătorilor

Art.41
Organizarea şi desfăşurarea procesului de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se va realiza conform prevederilor normelor generale de protecţie a muncii.

Art.42
Conducerea va asigura ca lucrătorii să fie informaţi corespunzător şi periodic în cadrul instruirii asupra riscurilor existente şi asupra măsurilor stabilite pentru prevenirea acestora.

Art.43
Întregul personal de conducere tehnico-administrativă va fi instruit pentru a îmbunătăţi măsurile de prevenire şi pentru a instrui la rândul lor corespunzător lucrătorii din subordine referitor la precauţiile ce trebuie luate în desfăşurarea curentă a activităţilor lor, precum şi în cazul unor împrejurări neaşteptate, accidentale, de degajare a pulberilor de azbest.

2.6.Curăţenia la locul de muncă

Art.44
Suprafeţele interioare ale încăperilor de lucru, instalaţiile, utilajele şi maşinile, inclusiv suprafeţele exterioare ale echipamentelor de ventilare, vor fi menţinute fără pulberi şi deşeuri de azbest, de către salariaţi sub directa organizare, supraveghere şi controlul conducerii.

Art.45
Curăţenia se va realiza prin aspirare pentru a preveni dispersia şi acumularea pulberilor de azbest în mediul de muncă.

Art.46
Se interzice îndepărtarea pulberilor cu ajutorul aerului comprimat, prin periere uscată sau prin lovire.

Art.47
(1)În situaţiile în care nu este posibilă curăţarea prin aspirare, pulberile şi deşeurile vor fi umezite înainte de îndepărtare.
(2)Lucrătorii vor utiliza mijloacele individuale de protecţie adecvate conform prevederilor de la subcapitolul 2.4.

2.6.1.Curăţarea pardoselilor

Art.48
Pardoselile vor fi curăţate de pulberile acumulate şi de resturile de materiale, cel puţin o dată pe schimb.

Art.49
Curăţarea pardoselilor se va realiza prin aspirare sau prin spălare.

Art.50
(1)Suprafaţa pardoselilor trebuie menţinută netedă (fără crăpături sau goluri în care se poate acumula praful) .
(2)Materialele cu care sunt acoperite suprafeţele pardoselilor trebuie să permită curăţirea lor corespunzătoare de pulberi şi să nu favorizeze acumularea acestora.

2.6.2.Curăţarea pereţilor

Art.51
Pereţii încăperilor de lucru vor avea suprafeţe netede pentru a nu favoriza depunerile de pulberi şi vor fi acoperiţi cu materiale de finisare care să faciliteze curăţarea acestora.

Art.52
Curăţarea pereţilor se va face anual, sau mai des, dacă natura clădirii sau tipul procesului tehnologic o fac necesară.

Art.53
Curăţarea pereţilor se va realiza fie prin aspirare fie prin spălare.

Art.54
(1)În cazul în care curăţarea se va face prin spălare, apa cu particule sau fibre din azbest va fi îndepărtată corespunzător şi de pe pardoseală către staţia de denocivizare.
(2)Se interzice a se lăsa să se usuce pe pardoseală apa încărcată cu pulberi de azbest, provenită de la spălarea pereţilor.

2.6.3.Curăţarea echipamentelor tehnice

Art.55
În cazul în care echipamentele sunt dotate cu sistem de ventilare, acesta va fi pus în funcţiune în timpul când se realizează curăţenia.

Art.56
(1)Curăţenia va fi realizată, pe cât posibil, prin aspirare cu mijloace tehnice adecvate.
(2)Părţile echipamentului tehnic care sunt inaccesibile mijloacelor de aspirare vor fi curăţate cu perii unse cu ulei , care la rândul lor vor fi curăţate de pulberile de azbest.

Art.57
Echipamentul tehnic trebuie curăţat pe cât posibil la sfârşitul fiecărui schimb, iar intervalul maxim dintre două curăţări nu trebuie să depăşească o săptămână.

2.6.4.Curăţarea structurilor aflate la înălţime

Art.58
Structurile clădirilor aflate la înălţime vor avea suprafeţe netede care să permită curăţarea lor.

Art.59
Curăţarea se va face prin aspirare sau alte mijloace care nu determină o generare secundară de pulberi de azbest.

Art.60
În cazul în care nu se pot utiliza metode de curăţare prin aspirare , lucrătorii care efectuează curăţarea precum şi persoanele prezente în clădire vor purta mijloace individuale de protecţie (inclusiv aparat respirator) , iar echipamentele tehnice vor fi acoperite cu folie de plastic.

2.6.5.Echipamentul de aspirare utilizat pentru curăţare

Art.61
Pentru curăţare prin aspirare se vor utiliza mijloace de aspirare dotate cu filtre corespunzătoare pentru colectarea pulberilor de azbest şi care să nu permită scăparea acestora în mediul de lucru.

Art.62
Filtrul utilizat trebuie să fie de eficienţă maximă, iar sacii colectori să se poată înlocui.

Art.63
După înlocuire sacii colectori vor fi evacuaţi de la locul de muncă, transportaţi şi depozitaţi conform prevederilor de la subcapitolul 3.5.

3.Prevederi specifice pe activităţi

3.1.Ambalarea, transportul şi depozitarea fibrelor de azbest

3.1.1.Ambalarea

Art.64
(1)Fibrele de azbest vor fi ambalate în saci din material rezistent la umiditate, la acţiunea razelor solare pentru a evita deteriorările ulterioare din timpul transportului şi depozitării.
(2)Dacă sacii în care au fost ambalate fibrele de azbest nu îndeplinesc condiţiile de la aliniatul 1, aceştia vor fi transportaţi în containere închise, fiind interzis transferul dintr-un container în altul.

Art.65
(1)Sacii conţinând azbest vor fi închişi fie prin sistem de închidere la cald, fie prin coasere.
(2)În cazul în care sacii sunt închişi prin coasere, trebuie să existe cel puţin două cusături pe centimetru.

Art.66
Toţi sacii vor purta etichete pentru identificarea conţinutului de azbest al acestora şi indicatoare de avertizare asupra pericolului pentru sănătate.

3.1.2.Pachetizarea pentru transport

Art.67
Pentru evitarea manipulărilor în timpul transportului, care pot conduce la deteriorări ale sacilor şi degajări de particule, sacii vor fi pachetizaţi înainte de transport.

Art.68
Pachetul unitar care formează încărcătura va fi protejat împotriva deteriorării prin utilizarea unei folii de plastic bine fixată.

3.1.3.Transportul

Art.69
Se interzice transportul fibrelor de azbest neambalate corespunzător sau în vrac.

Art.70
(1)Pachetele cu saci conţinând azbest se vor stivui pe paleţi şi transporta în autovehicule închise sau în vagoane de tren pentru transportul terestru.
(2)În cazul transportului pe apă se vor utiliza mijloace specifice de stivuire şi protejare a încărcăturii împotriva deteriorării.

Art.71
Încărcarea şi descărcarea pachetelor se va realiza cu mijloace mecanizate care să nu permită deteriorarea ambalajului (părţi ascuţite, cârlige) şi împrăştierea azbestului.

Art.72
Toate vehiculele utilizate pentru transportul azbestului vor fi curăţate de fibră după descărcare, prin aspirare.

Art.73
În cazul în care nu se poate utiliza curăţarea prin aspirare suprafeţele vor fi udate înainte de curăţare, iar personalul va purta mijloacele individuale de protecţie conform subcapitolului 2.4.

Art.74
În cazul deteriorării ambalajului unui pachet unitar conţinând saci cu azbest, acesta va fi remediat imediat utilizând o bandă adezivă adecvată, pentru a preveni deteriorarea sacilor.

Art.75
(1)Sacii deterioraţi care nu fac parte din pachetul unitar vor fi lipiţi cu bandă adezivă sau puşi în alţi saci impermeabili care vor fi închişi şi etichetaţi înainte de expediere.
(2)Azbestul împrăştiat va fi curăţat imediat, personalul purtând mijloace individuale de protecţie inclusiv aparat respirator.

3.1.4.Depozitarea

Art.76
Înainte de depozitare, spaţiile de depozitare vor fi verificate din punctul de vedere al curăţeniei şi al asigurării protecţiei faţă de posibilele surse de deteriorare.

Art.77
(1)Depozitarea azbestului se va realiza numai În ambalajele originale, cu respectarea prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii privind stivuirea, inclusiv în sistem paletizat.
(2)Se interzice depozitarea şi manipularea azbestului în vrac.
(3)Înainte de depozitare sacii şi paleţii vor fi controlaţi pentru a nu prezenta deteriorări.

Art.78
Între stivele constituite se vor lăsa culoare de circulaţie pentru facilitarea manipulării în cazul depozitării unor sortimente sau loturi diferite care impun preluări alternative din depozit.

Art.79
(1)La aşezarea şi scoaterea sacilor în/şi din stive, sunt interzise procedeele care pot conduce la deteriorarea sacilor şi răspândirea materiei prime.
(2)În cazul În care accidental se produce deteriorarea ambalajelor , se va stropi şi curăţa imediat materia primă de la locul respectiv.

Art.80
În cazul pachetelor unitare, acestea vor fi controlate şi curăţate imediat, în cazul în care conţin fibre de azbest libere sau alte reziduuri, prin mijloace care nu determină producerea suplimentară de pulberi.

Art.81
Pardoselile depozitelor vor fi netede pentru a facilita spălarea şi vor fi prevăzute cu sistem de canalizare racordat la staţia de denocivizare.

Art.82
Depozitele vor fi dotate cu mijloace de aspirare mecanică mobile sau centralizate, după caz.

Art.83
În cazul depozitării temporare în aer liber, pachetele vor fi protejate împotriva deteriorării prin acţiunea factorilor de mediu utilizând prelate, folii de plastic de culoare închisă sau alte metode adecvate de acoperire.

Art.84
Depozitele de azbest vor fi prevăzute cu sisteme de ventilare naturală organizată.

3.2.Fabricarea produselor din azbest sau cu conţinut de azbest

3.2.1.Extracţia şi măcinarea azbestului

3.2.1.1.Exploatarea minieră de suprafaţă

Art.85
Pulberea generată de operaţiile de perforare va fi captată de dispozitive de captare montate pe perforatoare..

Art.86
În procesul de dislocare prin explozie se vor aplica procedee prin care să se reducă la minimum emisiile de pulberi ce pot afecta securitatea lucrătorilor.

Art.87
Căile de acces vor fi permanent udate pentru a limita dispersia pulberilor de azbest.

3.2.1.2.Exploatarea minieră subterană

Art.88
Exploatarea azbestului se va realiza numai în prezenţa unei surse de alimentare cu apă pentru ca locurile de muncă să poată fi permanent udate.

Art.89
Toate fronturile de lucru vor fi aerate la parametrii necesari.

Art.90
După efectuarea dislocării minereului prin explozie, accesul la locul de muncă este permis numai după evacuarea pulberilor şi fumului prin sisteme de ventilare mecanică.

Art.91
Minereurile sfărâmate vor fi bine udate după explozie, înainte de intrarea la locul de muncă.

3.2.1.3.Măcinarea şi sortarea azbestului extras

Art.92
Se interzice măcinarea şi sortarea azbestului fără echipament carcasat şi dotat cu instalaţie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Art.93
Îmbinările între jgheaburile de alimentare şi sitele vibratoare vor fi flexibile pentru a rezista şocurilor mecanice şi a nu permite degajarea pulberilor.

Art.94
În cazul în care alimentarea sitelor se realizează dintr-un buncăr-tampon, se va asigura etanşeitatea operaţiilor de încărcare-descărcare din buncăr, iar acesta va fi prevăzut cu dispozitiv de compensare a volumelor dislocate (materie primă şi aer) .

Art.95
(1)La sitarea fulgilor de azbest se va asigura etanşeitatea sitelor vibratoare faţă de mediul de muncă.
(2)Sitele vibratoare vor fi prevăzute cu instalaţie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Art.96
Jgheaburile de evacuare ale utilajelor de măcinat vor fi carcasate.

Art.97
Transportoarele cu bandă utilizate vor fi carcasate şi prevăzute cu guri de vizitare cu închidere etanşă şi vor fi racordate la instalaţia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Art.98
(1)Capetele de bandă vor fi prevăzute cu perii rotative pentru curăţarea depunerilor de pulberi.
(2)Acolo unde este posibil capetele benzilor transportoare vor fi carcasate şi racordate la instalaţia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi.

Art.99
În cazul în care se utilizează transport pneumatic, aerul folosit pentru transportul fibrei va fi filtrat.

Art.100
La evacuarea aerului filtrat în atmosferă se vor respecta limitele admise pentru protecţia mediului înconjurător.

Art.101
Locurile de muncă se vor curăţa de pulberi conform prevederilor de la subcapitolul 2.6.

3.2.2.Defibrarea

Art.102
Pentru defibrarea azbestului se vor utiliza, pe cât posibil, procedee umede pentru reducerea pericolului de îmbolnăvire profesională.

Art.103
Instalaţiile de transport a materiei prime de la depozitele tampon la utilajele de defibrare vor fi carcasate şi racordate la instalaţia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Art.104
Utilajele de defibrare vor fi carcasate iar gurile de alimentare vor fi prevăzute cu dispozitive de aspiraţie racordate la instalaţia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Art.105
Alimentarea utilajelor de defibrare cu materia primă indicată în reţetă se va realiza pe cât posibil automat, astfel încât la deschiderea şi golirea sacilor să nu fie necesară prezenţa omului.

Art.106
(1)În cazul în care alimentarea se face manual, golirea şi deversarea sacilor se va face numai sub nişă (hotă) racordată la o instalaţie de ventilare mecanică locală.
(2)Sacii vor fi depozitaţi cât mai aproape de gurile de alimentare astfel încât să nu afecteze accesul, pentru a preveni manipulări repetate şi posibilitatea deteriorării ambalajului şi a răspândirii fibrelor.
(3)La golirea sacilor se interzice dislocarea încărcăturii prin lovire şi în final scuturarea acestora.
(4)Lucrătorii vor utiliza mijloacele individuale de protecţie adecvate (conform prevederilor de la subcapitolul 2.4.).

Art.107
Sacii goliţi de conţinut vor fi imediat îndepărtaţi de la locul de muncă, pentru a preveni dispersia pulberilor de azbest şi depozitaţi cu toată grija până la distrugere.

3.2.3.Cântărirea şi amestecarea

Art.108
Se interzice cântărirea şi amestecarea fibrelor de azbest cu alte materiale, prin procedee manuale.

Art.109
Dozarea şi amestecarea se vor realiza numai cu utilaje în construcţie închisă (carcasate) şi puse sub depresiune.

Art.110
Punctele de alimentare cu alţi componenţi precum şi cele de descărcare a amestecului în /şi din utilajul de mixare, trebuie dotate cu dispozitive de absorbţie a pulberilor.

Art.111
În cazul în care se foloseşte procedeul de amestecare umedă sau materiale plastifiante (topite în sisteme deschise), deşeurile şi reziduurile uscate trebuie eliminate (evacuate) prin aspirare sau prin alte metode care să nu genereze pulberi în mediul de lucru.

Art.112
Pentru alimentarea utilajelor de preparare a amestecului se vor respecta prevederile art.103, 104 şi 105.

3.2.4.Preformarea, formarea, tratarea şi presarea

Art.113
Transportul amestecului de la amestecător către maşinile de prelucrare se va face în sisteme închise, carcasate.

Art.114
În cazul în care transportul se efectuează manual vor fi folosite containere inchise cu dispozitive de cuplare la maşinile de prelucrare, pentru a evita emisia de pulberi.

Art.115
În cazul în care bascularea se face manual, locul de deversare va fi echipat cu dispozitiv de aspiraţie local, racordat la instalaţia de captare şi filtrare.

Art.116
Distribuţia amestecului în dispozitivele de preformare şi formare ale presei se va face în sistem automat.

Art.117
Sursele de degajare a pulberilor de azbest la nivelul echipamentelor tehnice vor fi dotate cu dispozitive de aspirare locală a pulberilor racordate la instalaţia de captare şi filtrare.

Art.118
Debavurarea componentelor presate se va efectua numai sub dispozitive adecvate de absorbţie locală.

Art.119
Transportul semifabricatelor de la o maşină sau secţie la alta se va efectua numai în containere închise.

3.2.5.Ţeserea şi împletirea firelor din azbest

3.2.5.1.Ţeserea firelor din azbest

Art.120
Operaţiile tehnologice necesare pentru obţinerea ţesăturilor din fire de azbest se vor desfăşura în spaţii special amenajate şi dotate cu instalaţii de ventilare generală, suplimentată cu instalaţie de pulverizare apă, astfel încât emisia şi dispersia particulelor de azbest în mediul de muncă să fie sub limitele admise de norme.

Art.121
(1)Înainte de pornirea maşinilor de canetat se va verifica funcţionarea instalaţiei de ventilare mecanică locală pentru captarea particulelor (scamei) la parametrii stabiliţi şi poziţionarea corectă a dispozitivelor de captare (aspirarea) .
(2)Se va efectua curăţarea dispozitivelor de tensionare şi ghidare a firelor.
(3)Firele se vor introduce cu atenţie şi corect prin dispozitivele conducătoare pentru a evita scămoşarea şi poluarea mediului de muncă.
(4)Se interzice evacuarea scamelor şi a deşeurilor de fire în canalele de aerisire.

Art.122
(1)La rastelul de urzit se va proceda la umecatarea formatelor, acolo unde este posibil tehnologic.
(2)În cazul În care procesul tehnologic nu permite utilizarea formatelor umede, se vor adopta soluţii de izolare a zonei rastelului (perdele) .

Art.123
(1)La ţeserea firelor din azbest se vor utiliza, pe cât posibil, procedee umede.
(2)În cazul în care nu pot fi aplicate din punct de vedere tehnologic procedee umede, maşinile de ţesut vor fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică locală, prevăzute cu dipozitive de captare (aspirare) .

Art.124
Sulurile de ţesătură vor fi evacuate şi depozitate în locurile special amenajate.

Art.125
Se interzice blocarea gurilor de evacuare de la nivelul pardoselii care aspiră aerul încărcat cu pulberi de azbest.

Art.126
(1)Perimetrul de lucru din zona maşinilor de ţesut precum şi căile de acces vor fi menţinute curate, fără resturi de fire, bobine etc.
(2)Curăţarea locului de muncă se va realiza conform prevederilor din subcapitolul 2.6.

Art.127
(1)În cadrul proceselor de finisare (vizitat, rolat-metrat etc.) se interzic manevrările violente sau şocurile mecanice, pentru reducerea emisiei de pulberi.
(2)Capetele finale de ţesătură vor fi tăiate corespunzător pentru a nu permite deşirarea şi degajări suplimentare de particule de azbest.
(3)Efectuarea operaţiilor de finisare se va realiza numai cu instalaţia de ventilare mecanică locală în funcţiune şi la parametri stabiliţi.

3.2.5.2.Bobinarea şi împletirea firelor din azbest

Art.128
La operaţiile tehnologice de bobinare şi împletire a firelor din azbest se vor aplica procedee de umezire a acestora pentru ca în timpul frecării la trecerea prin ghidaje, emisia de particule să fie redusă la minimum.

Art.129
(1)În cazul aplicării procedeelor uscate la bobinare sau împletire, utilajele vor fi carcasate, iar porţiunile în care este necesară vizualizarea procesului tehnologic vor fi transparente.
(2)Se va asigura racordarea carcasei la instalaţia de captare şi reţinere a pulberilor.

Art.130
(1)Produsul obţinut prin împletirea firelor din azbest (şnurul) va fi rolat la dimensiunile solicitate de beneficiar, astfel încât să nu fie necesare operaţii de tăiere ulterioară, generatoare de pulberi.
(2)Rolele parţial utilizate vor fi repuse în ambalaje închise.

Art.131
La tăierea şi ambalarea şnurului se va utiliza echipament individual de protecţie adecvat.

3.2.6.Operaţii de prelucrare şi finisare a produselor din azbest sau cu conţinut de azbest

Art.132
Operaţiile de prelucrare a produselor din azbest sau conţinând azbest se vor desfăşura ,pe cât posibil, prin procedee umede.

Art.133
Utilajele cu care se realizează operaţii de prelucrare (găurire, tăiere, recondiţionare, strunjire, alezare, şlefuire etc) nu vor funcţiona fără ventilare mecanică locală adecvată în cazul în care nu pot fi aplicate procedee de prelucrare umedă.

Art.134
Înainte de efectuarea operaţiilor de prelucrări, suprafeţele produselor vor fi curăţate prin aspirare, pentru a preveni pericolul de degajare a pulberilor de azbest în mediul de muncă.

Art.135
(1)Pulberile de azbest de pe produsele finisate vor fi îndepărtate prin tamponare umedă sau stropire.
(2)Atunci când este posibil din punct de vedere tehnologic, produsele finisate vor fi tratate cu soluţii de peliculizare pentru limitarea degajării pulberilor de pe margini şi suprafeţe.

Art.136
Pentru operaţiile de prelucrări mecanice cu unelte de mână, vor fi utilizate dispozitive mecanice cu viteză mică, care produc un praf grosier sau aşchii.

Art.137
Uneltele portabile vor fi echipate cu dispozitive proprii de absorbţie a pulberilor (cu volum mic şi viteză mare) .

Art.138
Găurirea în vederea nituirii garniturilor, saboţilor şi a garniturilor de ambreiaj cât şi ajustarea după nituire, se vor face numai sub dispozitiv local de aspirare a pulberilor racordat la instalaţia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi.

3.2.7.Recircularea materialelor refolosibile prin procedee uscate

Art.139
Dezintegratoarele, maşinile de sfărâmat – măcinat sau instalaţiile de granulat utilizate pentru a recircula deşeurile (materialul rezidual) vor fi carcasate şi racordate la instalaţia de ventilare mecanică locală.

Art.140
Materialul recirculat trebuie returnat În fluxul tehnologic fie automat, Într-un sistem Închis, fie În containere sigilate.

3.2.8.Depozitarea produselor finite

3.2.8.1.Depozitarea produselor din azbest

Art.141
Produsele din azbest vor fi depozitate în spaţii special amenajate, dotate cu mijloace tehnice de aspirare şi canale de scurgere.

Art.142
Depozitarea se va face numai în ambalaje închise şi etichetate corespuzător.

3.2.8.2.Depozitarea produselor cu conţinut de azbest

Art.143
Manevrarea semifabricatelor şi produselor finite se va face, pe cât posibil, în sistem mecanizat.

Art.144
Plăcile, foile din azbociment sau alte produse manevrate în sistem manual, vor fi atent depuse în locurile de stivuire şi depozitare stabilite.

Art.145
Se interzice aruncarea sau orice alt procedeu care poate conduce la spargeri cu dagajări de pulberi.

Art.146
Depozitarea produselor de azbociemnt se va realiza numai în locurile special destinate, care vor fi menţinute în deplină curăţenie.

Art.147
Piesele sparte, bucăţile şi resturile vor fi colectate şi depuse în ambalaje şi containere Închise pentru a nu genera pulberi.

Art.148
Particulele necompacte şi pulberile colectate de la procesele de fabricaţie vor fi udate, acolo unde este posibil şi depuse în ambalaje închise etanş şi impermeabile.

Art.149
Evacuarea deşeurilor, transportul şi depozitarea acestora, se va face conform prevederilor de la cap.3.5.

3.3.Utilizarea produselor din azbest sau cu conţinut de azbest

Art.150
(1)În cadrul proceselor tehnologice care utilizează ca materie primă ţesătura de azbest, pentru reducerea emisiei de pulberi se vor utiliza ţesături tratate special (cu uleiuri minerale, răşini sau alte substanţe compatibile) .
(2)Manipularea ţesăturilor şi a bucăţilor tăiate va fi redusă la minimum.

Art.151
(1)Toate sulurile de ţesătură vor fi ambalate în ambalaje speciale, impermeabile, închise.
(2)După folosirea parţială, sulurile se repun în ambalajele lor.

Art.152
La derularea ţesăturilor nu se vor folosi procedee de tragere, smulgere sau frecare care să favorizeze producerea scamei.

Art.153
În cazul ţesăturilor dublate cu alte materiale, derularea se va face cu partea conţinând azbest în jos.

Art.154
Suprafeţele pe care se manevrează, taie sau se cos ţesăturile din azbest vor fi netede, pentru a reduce frecarea.

Art.155
(1)Tăierea ţesăturilor din azbest se va face cu foarfeci mari, ghilotină sau dispozitive mecanice care să permită realizarea operaţiei din prima fază, pentru a evita sfâşierea şi frecarea.
(2)În cazul utilizării dispozitivelor tăietoare rotative, acestea vor fi dotate cu dispozitive de aspirare a scamei, racordate la instalaţia de captare, reţinere şi filtrare.

Art.156
Bucăţile tăiate care urmează a fi folosite vor fi depozitate în ambalaje închise.

Art.157
Produsele finite vor fi livrate în ambalaje închise, impermeabile şi etichetate conform standardelor de ramură.

Art.158
Foile de azbociment utilizate în construcţii vor fi găurite, tăiate sau răzuite înainte de montare.

Art.159
În cazul în care este necesar să se lucreze la plăci deja montate, lucrătorii vor utiliza aparat respirator etanş şi cu capacitate maximă de reţinere.

Art.160
Produsele şi materialele de fricţiune conţinând azbest vor fi livrate la utilizatori deja tăiate la lungimea necesară, şlefuite sau perforate (pentru a nu fi necesare operaţii de prelucrare ulterioară) .

Art.161
La efectuarea unor operaţii de prelucrări mecanice se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.2.6.

Art.162
La întreţinerea şi repararea materialelor de fricţiune cu conţinut de azbest, se va proceda la aspirarea prealabilă a pieselor care vor fi înlocuite sau tratate cu diverse substanţe adezive.

3.4.Lucrări de îndepărtare a materialelor care conţin azbest din construcţii

3.4.1.Prevederi comune tuturor lucrărilor

Art.163
Lucrările de demolare a anexelor construcţiilor şi de îndepărtare a materialelor care conţin azbest se vor desfăşura conform unui plan de lucru elaborat pe baza identificării pericolelor x) şi evaluării gradului de risc, cuprinzând instrucţiuni concrete ce urmează a fi aplicate în situaţiile respective, pentru asigurarea securităţii şi igienei lucrătorilor.

Art.164
La elaborarea planului de lucru se va avea grijă ca materialele care conţin azbest să fie îndepărtate înainte de efectuarea lucrărilor de demolare propriu-zisă, dacă măsurile tehnice permit ca aceste operaţii să nu constituie un pericol pentru om şi mediul înconjurător.

Art.165
Lucrările de îndepărtare a materialelor conţinând azbest vor fi executate de lucrători cu experienţă, bine instruiţi şi utilizând mijloacele individuale de protecţie stabilite prin instrucţiuni.

Art.166
Lucrările de îndepărtare nu vor începe până nu se aplică toate măsurile de pregătire a zonei de lucru pentru realizarea protecţiei lucrătorilor şi a mediului înconjurător, incluzând:
a)izolarea zonei respective de lucru faţă de celelalte zone de lucru şi de mediul înconjurător;
__________
* NOTA : prin identificarea pericolelor se înţelege:
– stabilirea acelor structuri conţinând azbest care este necesar a fi îndepărtat şi înlocuit ( deteriorări care determină degajări de azbest) ;
– identificarea prezenţei azbestului în structurile care urmează a fi demolate, determinarea conţinutului de azbest şi a tipului de azbest.
b)asigurarea facilităţilor de decontaminare şi instruire a lucrătorilor pentru menţinerea igienei individuale (anexa nr.4) ;
c)asigurarea măsurilor tehnice de captare, reţinere şi prevenire a răspândirii azbestului în exteriorul zonei de lucru şi în mediul înconjurător;
d)asigurarea măsurilor de colectare a deşeurilor din azbest şi de evacuare adecvată a acestora la locurile de depunere (conform subcapitolului 3.5.) .

Art.167
Aerul evacuat în mediul înconjurător va fi filtrat astfel încât conţinutul în pulberi sau fibre de azbest să fie sub limitele admise.

3.4.2.Izolarea zonei de lucru

Art.168
(1)Toate deschiderile zonei de lucru spre exterior, incluzând uşi şi ferestre, vor fi izolate, asigurându-se etanşeitatea necesară pentru a nu permite scăpări de praf în exterior.
(2)Se va asigura etanşeitatea necesară şi la trecerile conductelor spre zonele exterioare.
(3)Punctele de intrare în zonele de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de securitate de interzicere (conform S.R. 297/1 şi 2) a accesului persoanelor nedotate cu echipament individual de protecţie corespunzător.

Art.169
După terminarea lucrului, instalaţia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest va fi menţinută în funcţiune încă 15 minute.

3.4.3.Igiena individuală

Art.170
Menţinerea igienei individuale se va asigura prin prevederea tuturor măsurilor de protecţie individuală şi de decontaminare, conform subcapitolului 2.4. şi a anexei nr.4

3.4.4.Pregătirea activităţii în interiorul zonei de lucru

Art.171
Înainte de începerea lucrărilor se vor instala indicatoare de interzicere a accesului şi de păstrare a distanţei în raport cu zona respectivă de lucru.

Art.172
Structurile fixe vor fi curăţate prin aspirare, iar pardoseala va fi acoperită cu folii impermeabile pentru a facilita colectarea şi evacuarea azbestului.

Art.173
Echipamentele tehnice portabile vor fi curăţate prin aspirare înainte de scoaterea acestora în exteriorul zonei.

Art.174
Instalaţiile fixe, aparţinând structurilor de construcţie, vor fi acoperite etanş cu foi impermeabile.

3.4.5.Procedee de îndepărtare a izolaţiilor conţinând azbest

Art.175
Utilizarea procedeelor uscate este permisă numai în cazuri excepţionale când nu pot fi folosite procedee umede.

Art.176
Izolarea zonei de lucru va prezenta etanşeitate maximă.

Art.177
Suprafeţele de pe care s-a îndepărtat izolaţia de azbest vor fi, după caz, tratate cu soluţii de peliculizare pentru a preveni degajări ulterioare de praf.

Art.178
Reziduurile vor fi depuse imediat în containere adecvate, după udare prealabilă, sau vor fi îndepărtate cu aspiratoare adecvate.

Art.179
Containerele cu reziduuri vor fi închise etanş şi dotate cu etichete adecvate.

Art.180
La utilizarea procedeelor umede de îndepărtare a structurilor conţinând azbest, se vor respecta următoarele prevederi:
(1)Echipamentul electric din zona de lucru trebuie să aibă protecţia necesară împotriva contactului cu apa conform S.R. CEI 529 – 89, IEX 4.
(2)La sfârşitul lucrului conducătorul echipei de lucru se va asigura că echipamentul electric prezintă securitatea necesară pentru a putea fi reconectat la sursa de curent.

Art.181
Înainte de începerea îndepărtării, materialul azbestos va fi saturat cu apă (utilizând o substanţă tensioactivă) .

Art.182
(1)Înainte de îndepărtarea protecţiei exterioare a structurii conţinând azbest, aceasta trebuie întâi perforată iar materialul de azbest din interior va fi udat corespunzător.
(2)Protecţia exterioară trebuie îndepărtată cu grijă în interiorul zonei separate (închise) şi toate suprafeţele trebuie aspirate şi stropite cu apă.

Art.183
Materialul azbestos saturat cu apă va fi îndepărtat în bucăţi mici şi depus imediat în containere etichetate care vor fi închise etanş.

Art.184
(1)Se interzice lăsarea noroiului conţinând azbest pe suprafeţe şi uscarea acestuia.
(2)Noroiul va fi îndepărtat în stare umedă şi depus în containere.
(3)Se interzice evacuarea la canalizare fără filtrare prealabilă adecvată.

Art.185
Suprafeţele de pe care au fost îndepărtate izolaţiile azbestoase trebuie etanşate pentru a se preveni degajarea ulterioară în aer a fibrelor rămase.

3.4.6.Evacuarea reziduurilor

Art.186
Reziduul azbestos trebuie introdus în ambalaje adecvate (impermeabile) închise etanş şi etichetate, imediat după efectuarea operaţiilor de îndepărtare.

Art.187
Este interzis ca reziduurile să rămână pe pardoseli sau alte suprafeţe.

Art.188
Suprafaţa exterioară a ambalajelor cu deşeuri va fi curăţată înainte de transportul la locul de depunere finală.

3.5.Colectarea şi depozitarea deşeurilor din azbest (pulberi, fibre, rebuturi)

Art.189
Conducerea persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de prelucrare a azbestului va asigura utilizarea acelor tehnologii care să reducă la minimum posibilitatea producerii de deşeuri de azbest.

Art.190
Lucrătorii care desfăşoară activităţi de colectare, depozitare, transport şi depozitare a deşeurilor din azbest, cu risc de expunere la azbest, vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie adecvat (inclusiv aparat respirator) .

3.5.1.Colectarea deşeurilor

Art.191
Schimbarea sacilor de la buncărele de colectare a pulberilor de azbest de la sistemele de filtrare se va realiza numai de către persoane special instruite în acest scop.

Art.192
Sacii utilizaţi pentru colectare vor fi din material transparent, astfel încât să se poată supraveghea uşor nivelul de umplere al acestora şi să se evite supraîncărcarea.

Art.193
Se interzice colectarea deşeurilor în ambalaje care pot fi deteriorate de contactul cu apa.

Art.194
(1)După umplere, sacii vor fi închişi etanş pentru a împiedica scurgerile de pulberi în timpul manipulării ulterioare.
(2)Închiderea sacilor se va face prin îndoirea gurii acestuia şi asigurarea în această poziţie cu cleme metalice, bandă adezivă sau alte metode eficiente care să nu permită deschiderea lor.

Art.195
Fibrele libere de azbest şi particulele care rezultă în urma curăţării echipamentelor tehnice vor fi ,de asemenea ,colectate în saci impermeabili închişi etanş.

Art.196
În cazul în care se realizează operaţii de fixare sau îndepărtare a izolaţiilor, pardoselile se vor acoperi cu folie de plastic iar deşeurile rezultate vor fi colectate prin îndoirea şi închiderea etanşă a foliei respective.

Art.197
Rebuturile sub formă de bucăţi rupte sau de materiale cu densitate mare, peste valoarea 1200 kg / m3 , vor fi depuse în recipiente care să poată fi închise sau vor fi depuse astfel încât să nu fie supuse abraziunii sau sfărâmării accidentale înainte de îndepărtare.

Art.198
(1)În cazul în care deşeurile sau rebuturile trebuie mărunţite înainte de evacuare, operaţia se va realiza în sistem mecanizat racordat la o instalaţie de ventilare pentru captare şi filtrare.
(2)Dacă mărunţirea prin mijloace mecanice nu este posibilă, această activitate trebuie realizată într-o zonă separată, astfel încât praful de azbest să nu pătrundă în alte locuri de muncă; materialul va fi udat în prealabil , pentru a reduce emisia prafului de azbest, iar lucrătorii vor purta echipament individual de protecţie adecvat ( inclusiv aparat respirator) .

Art.199
Deşeurile sub formă de reziduuri lichide sau pastă vor fi recirculate sau depuse în containere închise astfel încât să nu existe scurgeri care, prin uscare ulterioară ,pot genera pulberi.

Art.200
(1)Sacii care au conţinut de fibre libere de azbest vor fi strânşi în condiţii stricte de control al prafului şi depuşi în saci de plastic închişi ermetic.
(2)Distrugerea sacilor care au conţinut fibre libere de azbest se poate realiza, prin măcinare sau topire, în spaţii special amenajate lângă punctele de deschidere a sacilor.

3.5.2.Marcarea şi depozitarea deşeurilor

Art.201
Deşeurile de azbest care trebuie îndepărtate vor fi marcate corespunzător prin etichetarea sacilor sau containerelor, pentru identificarea acestora.

Art.202
Depozitarea ambalajelor conţinând deşeuri de azbest se va realiza astfel încât acestea să nu fie supuse deteriorării şi în funcţie de posibilităţi se va stabili un spaţiu special pentru depozitare.

Art.203
Se interzice amestecarea deşeurilor conţinând azbest cu alte deşeuri pentru care nu sunt prevăzute condiţii speciale de îndepărtare.

3.5.3.Transportul deşeurilor

Art.204
Deşeurile de azbest vor fi transportate la punctele de depunere astfel încât să nu se producă emisii ale pulberilor de azbest în timpul transportului.

Art.205
(1)În cazul producerii unor scurgeri accidentale (ex: ca urmare a unui accident rutier) în timpul transportului la locul de depunere, vor fi imediat aplicate măsurile stabilite prin instrucţiunile specifice de securitate a muncii elaborate pentru conducătorii de vehicule care transportă deşeuri de azbest.
(2)În cazul în care scurgerea este mică, deşeurile vor fi colectate în recipientul original şi reîncărcate în mijlocul de transport.
(3)În cazul în care scurgerea este substanţială şi materialul prăfos, acesta va fi umezit şi acoperit pentru prevenirea răspândirii în aer. Materialul va fi îndepărtat luându-se toate măsurile prevăzute prin instrucţiunile specifice, inclusiv privind utilizarea mijloacelor individuale de protecţie corespunzătoare.

Art.206
Vehiculele, recipientele refolosibile şi mijloacele de acoperire a încărcăturilor conţinând deşeuri din azbest vor fi curăţate după utilizare.

Art.207
În cazul în care o persoană fizică sau juridică depozitează deşeuri rezultate din activitatea sa, va elabora instrucţiuni scrise pentru lucrătorii implicaţi şi va asigura supravegherea respectării măsurilor de securitate stabilite.

Art.208
În cazul în care se angajează o persoană juridică sau fizică, pe bază de contract, pentru depozitarea deşeurilor, în contractul încheiat se va stipula obligativitatea contractantului de a respecta măsurile de securitate la locul de depunere şi în timpul transportului pentru prevenirea poluării solului, subsolului, aerului şi apei.

4.Prevederi de proiectare

Art.209
Procesele tehnologice, echipamentele tehnice şi instalaţiile aferente, necesare prelucrării azbestului, vor fi astfel proiectate încât concentraţia pulberilor de azbest în mediul de muncă şi în mediul înconjurător să fie sub limitele admise.

Art.210
Încăperile de lucru vor fi proiectate şi construite astfel încât să asigure următoarele cerinţe de securitate:
a)separarea operaţiilor sau proceselor periculoase de restul locurilor de muncă;
b)reducerea, pe cât posibil, a suprafeţelor pe care se pot depune pulberi şi deşeuri de azbest.

Art.211
Procesele tehnologice care conduc la degajări de pulberi se pot desfăşura în utilaje carcasate şi racordate la înstalaţia de ventilare mecanică locală pentru captare şi filtrare.

Art.212
(1)În cazul în care nu este posibilă carcasarea totală a utilajelor care produc pulberi, acestea vor fi echipate cu dispozitive locale de aspirare, racordate la instalaţia de ventilare mecanică locală.
(2)Pentru funcţionarea eficientă, dispozitivele de aspirare locală vor fi amplasate cât mai aproape de sursa de emisie a pulberilor.
(3)Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor fi astfel concepute încât să nu perturbe desfăşurarea procesului tehnologic.
(4)Dispozitivele locale de aspirare vor fi astfel concepute încât captarea pulberilor de azbest să nu fie influenţată de apariţia unor eventuali curenţi de aer.

Art.213
Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor fi astfel concepute încât să asigure depresiunea necesară în încăperea de lucru pentru a preveni migrarea pulberilor în încăperile învecinate.

Art.214
Proiectarea instalaţiilor de ventilare mecanică locală pentru captarea şi filtrarea aerului încărcat cu pulberi de azbest va fi realizată de persoane fizice sau juridice atestate.

Art.215
Darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare se va face numai după verificarea eficienţei acestora în condiţii normale de lucru.

Art.216
Funcţionarea utilajelor de lucru va fi condiţionată, printr-un sistem de interblocare, de funcţionarea instalaţiilor de ventilare.

Art.217
Sistemele de filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest vor fi astfel concepute incât concentraţiile pulberilor de azbest în mediul înconjurător să nu depăşească valorile normate.

Art.218
(1)Pulberea de azbest colectată de sistemele de filtrare va fi îndepărtată în ambalaje închise şi depozitată în spaţii amenajate.
(2)Evacuările pulberilor de azbest din sistemele de filtrare vor fi astfel concepute încât să asigure înlocuirea cu uşurinţă a ambalajelor colectoare şi reducerea la minimum a eventualelor scăpări de pulberi.
(3)Pentru a evita poluarea suplimentară, pulberea de azbest colectată va fi, pe cât posibil, reintrodusă în procesul de fabricaţie.

Art.219
Manipularea directă a azbestului sau a materialelor care conţin azbest va fi, pe cât posibil ,evitată prin utilizarea proceselor automatizate şi / sau a sistemelor de comandă de la distanţă.

Art.220
Procesele tehnologice pentru obţinerea materialelor de construcţii cum ar fi plăcile, foile, panourile, vor fi astfel proiectate încât să nu fie necesară tăierea, găurirea sau altă operaţie ulterioară realizată la utilizatori.
(Prevederea este valabilă şi pentru alte categorii de produse conţinând azbest) .

Art.221
Jeturile de lubrifiere cu presiune, ale platanelor şi dispozitivelor de presare de la presele de tratare sau vulcanizare, vor fi astfel proiectate încât să reducă stropirea excesivă şi antrenarea curenţilor de aer.
-****-

ANEXA Nr. 1: Norme conexe normei specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului

Prezentele norme specifice se aplică în funcţie de procesul tehnologic sau activitate, cumulativ cu următoarele norme specifice de securitate a muncii, după cum urmează:
1.Norme specifice de securitate a muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate.
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lianţilor şi azbocimentului.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de reparaţii, demolări şi translaţii de clădiri.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru industria textilă.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de captare, epurare, distribuţie a apei şi evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi procesele tehnologice.
8.Norme de medicină a muncii conform ordinului Ministrului Sănătăţii nr.1957/1995 publicat în Monitorul Oficial, partea I,nr.60 bis /26.03.1996.
9.Norme tehnice privind examenul medical la încadrarea în muncă şi controlul medical periodic al muncitorilor expuşi la riscul pneumoconiogen precum şi pentru diagnosticul pneumoconiozelor conform ordinului Ministrului Sănătăţii nr.432/1983.
10.Directiva 83/477/CEE – Protecţia muncitorilor faţă de riscul expunerii la azbest în locurile de muncă.
11.Directiva 91/382/CEE – amendează Directiva 83/477/CEE.
-****-

ANEXA Nr. 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii *)

1. STAS 12894 – 90
-Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
2. STAS 8138 – 83
-Echipament electric pentru maşini industriale. Condiţii tehnice generale.
3. STAS 297 / 1 – 88
-Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
4. STAS 297 / 2 – 89
-Indicatoare de securitate. Reprezentări.
5. STAS 11358 – 80
-Maşini şi utilaje. Mijloace de protecţie faţă de pericole mecanice.
6. STAS 12604 – 87
-Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
7. STAS 9153 – 90
-Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.
8. STAS 9876 – 87
-Transportoare. Prescripţii generale de securitate.
9. STAS 9878 – 74
-Transportoare la sol pentru antrenarea cărucioarelor. Prescripţii speciale de securitate.
10. STAS 9879 – 74
-Transportoare mobile cu bandă. Prescripţii speciale de securitate.
11. STAS 9881 – 89
-Transportoare cu raclete. Prescripţii speciale de securitate.
12. STAS 9886-82
-Transportoare suspendate cu lanţ sau cablu. Prescripţii speciale de securitate.
13. STAS 9880 – 89
-Transportoare cu plăci metalice. Prescripţii speciale de securitate.
14. STAS 10627 – 76
-Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni.
15. STAS 4369 – 81
-Instalaţii de încălzire şi ventilare
16. STAS Proiect
-Etichetarea substanţelor periculoase. Fraze de risc. Fraze de securitate.
17. STAS CEI 529 – 89
-Grade de protecţie asigurate prin carcasare.

*) Prezenta listă nu are caracter exhaustiv şi cuprinde standardele în vigoare la data de 31.02.1994. Pentru completarea acesteia este obligatorie studierea periodică a Buletinului de standardizare.

ANEXA Nr. 3: Ghid de terminologie

1.Noţiuni din domeniul securităţii muncii
1.1.Accident de muncă:
Vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
1.2.Avarie:
Eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
1.3.Boală profesională:
Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul muncii.
1.4.Defectare:
Încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specificată.
1.5.Dispozitiv de protecţie:
Dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singular sau în asociere cu un protector.
1.6.Echipament individual de lucru:
Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
1.7.Echipament individual de protecţie:
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
1.8.Echipamente tehnice:
Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
1.9.Factori de risc:
Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate în procesul de muncă, ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
1.10.Funcţii de securitate:
Funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care, fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezenţa unui pericol.
1.11.Indicator de securitate:
Mijloc de informare standardizat care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.12.Instructaj de securitate a muncii:
Modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.13.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii:
Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii ,detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.14.Instrucţiuni de utilizare:
Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.15.Mijloc individual de protecţie:
Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care este utilizat de acesta.
1.16.Nocivitate:
Proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.17.Noxă (sinonim: factor nociv) :
Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
1.18.Pericol:
a)Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni, definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale) .
1.19.Persoană autorizată:
Persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.20.Persoană avertizată:
Persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
1.21.Persoană competentă:
Persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.22.Persoană expusă:
Persoană care se află în întregime sau parţial într-o zonă periculoasă.
1.23.Persoană juridică:
Agenţii economici şi organizaţiile cooperatiste, inclusiv cele cu capital străin, autorităţile şi instituţiile publice, asociaţiile şi organizaţiile nonprofit, ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, precum şi agenţii economici români care efectuează lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări, în baza unor acorduri internaţionale sau convenţii internaţionale.
1.24.Prevenire:
Ansamblul proceselor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.25.Prevenire intrinsecă:
Prevenire realizată în stadiul de concepţie / proiectare, care constă în:
-evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;
-limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.26.Protecţie:
Ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice ,denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.27.Proces de muncă:
Succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de protecţie în sistemul de muncă.
1.28.Protector:
Mijloc de protecţie special conceput şi utilizat, pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
1.29.Risc:
Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
1.30.Risc profesional:
Risc în procesul de muncă.
1.31.Situaţie periculoasă:
Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.32.Substanţă periculoasă: O substanţă care, in virtutea proprităţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
1.33.Zonă periculoasă:
Orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
1.34.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic:
Orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau de afectare a sănătăţii.
Notă:
Pericolul care poate genera riscul menţionat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau:
– poate să apară neaşteptat (pornire neintenţionată / neprevăzută etc.) .
2.Noţiuni tehnologice
2.1.Azbest:
Formă fibroasă a silicaţilor minerali care aparţin grupelor de serpentine şi amfiboli a mineralelor formând roci, cuprinzând: crisotil (azbest alb) , crocidolit (azbestul albastru) , amozit (azbestul brun) , antofilit, tremolit, actinolit sau orice amestec conţinând unul sau mai mulţi silicaţi de acest fel.
2.2.Pulberi de azbest:
Particule de azbest conţinute în aer sau particule sedimentate, sub formă de praf sau care pot reveni sub acţiunea unor cauze exterioare în aerul mediului de lucru.
2.3.Fibră de azbest respirabilă:
O particulă de azbest cu un diametru mai mic de 3 micrometri şi lungimea mai mare de 5 micrometri, cu un raport lungime / diametru egal sau mai mare de 3 /1.
2.4.Concentraţia admisibilă (limită de expunere) :
Concentraţie sub care un salariat poate lucra 8 ore / zi, 40 ore / săptămână, o viaţă profesională, fără a prezenta alterări ale sănătăţii decelabile cu actualele mijloace de investigaţie.
2.5.Azbestoza:
Boală pulmonară cronică, cauzată de acumularea fibrelor de azbest în plămâni şi reacţiile pulmonare tisulare datorate acestei acumulări caracterizată prin distrugerea structurii alveolelor normale, reacţia colagenă a interstiţiului pulmonar şi ireversibilitatea leziunilor.
2.6.Mezoteliom:
Cancerul primar al pleurei (mezoteliom pleural) sau al peritoneului (mezoteliom peritoneal) .
2.7.Defibrarea azbestului:
(I)Strivirea pachetelor de fibre în vederea desfacerii lor în mănunchiuri de fibre şi apoi (II) desfacerea acestora (tot prin procedee mecanice) în mănunchiuri mici de fibre (două etape, I şi II) .
2.8.Instalaţie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest:
Instalaţie servind la extragerea aerului încărcat cu pulberi dintr-o încăpere sau incintă cu degajări importante de materiale pulverulente şi la transportul lui la separatoarele de pulberi, pentru a fi eliminat apoi din instalaţie.
2.9.Separator de pulberi:
Dispozitiv (utilaj) pentru separarea materialelor pulverulente aflate În suspensie În aer.
2.10.Ventilare în depresiune (în suprapresiune) :
Ventilare în cadrul căreia debitul de aer introdus este mai mic (mai mare) decât debitul de aer evacuat, astfel încât în incinta (în încăpere) ventilată să se realizeze o depresiune (suprapresiune) .
2.11.Filtru de aer:
Aparat component al unei instalaţii de ventilare având rolul de a reţine particulele aflate în suspensie.
2.12.Azbociment: Material realizat din amestecul intim şi omogen între azbest şi ciment în prezenţa apei. Fibrele de azbest reprezintă elementul de armare a masei întărite cu ciment.
2.13.Materiale de fricţiune:
Materiale şi piese rezistente la solicitările determinate de frecare şi destinate echipării autovehiculelor şi diverselor echipamente industriale, ca prim montaj sau pentru reparaţii şi întreţinere (segmenţi de frână, garnituri de frână, disc, garnituri de frecare pentru ambreiaje, garnituri de frecare elastice etc.)

ANEXA Nr. 4: Proceduri de decontaminare

1.Pentru asigurarea igienei individuale se va amenaja o unitate de decontaminare constituită din trei compartimente:
a)vestiar curat cu dulapuri pentru îmbrăcăminte personală;
b)cameră de duş;
c)vestiar contaminat pentru depunerea echipamentului individual de protecţie ( E. I. P.) .
2.Accesul lucrătorilor în zona de lucru va fi permis numai prin unitatea de decontaminare, în sensul (a) > (b) > (c) şi numai după efectuarea următoarelor operaţii:
2.1.- intrarea în vestiarul (a) ;
– îndepărtarea îmbrăcămintei personale şi aranjarea acesteia în dulapuri;
– fixarea pe figură a mijlocului de protecţie respiratorie adecvat şi curat;
2.2.- trecere prin camera (b) ;
2.3.- intrare în vestiarul (c) ;
-îmbrăcarea echipamentului de lucru şi de protecţie;
– ieşire către zona de lucru.
3.La terminarea schimbului de lucru muncitorii vor ieşi din zona de lucru prin unitatea de decontaminare după circuitul (c) > (b) > (a) şi vor efectua următoarele operaţii:
3.1.- intrare În (c) ;
– îndepărtarea fibrelor de azbest de pe E.I.P. (inclusiv cel de protecţie respirator) ;
– îndepărtarea E.I.P. şi depozitarea acestuia în dulapurile prevăzute;
3.2.-intrare în (b) şi spălare temeinică;
3.3.-intrare În (a) ;
– uscare;
– îmbrăcare cu hainele personale;
– ieşire prin uşa compartimentului (a) .
4.În cazul în care unitatea de decontaminare este situată la distanţă de locul de muncă şi este necesară trecerea printr-o zonă curată, lângă locul de muncă se va prevedea un vestiar dublu compartimentat:
d).- vestiar pentru îmbrăcăminte exterioară curată (I.E.C.) prevăzut cu dulapuri pentru aceasta;
e).- vestiar pentru E.I.P. prevăzut cu dulapuri pentru E.I.P. şi cu aspirator de praf adecvat.
5.În cazul prezentat la pct. 4, la începerea lucrului muncitorii vor urma traseul de mai jos:
5.1.Se urmează circuitul (a) > (b) > (c) , cu operaţiile prezentate la pct. 2.1, 2.2 şi 2.3, dar în locul E.I.P. se va pune o îmbrăcăminte exterioară curată pentru a traversa zona curată.
5.2.Intrare în (d) , îndepărtare I.E.C. şi depozitare în dulapurile prevăzute.
Intrare în (e) , îmbrăcare E.I.P. şi ieşire în zona de lucru cu azbest.
6.În cazul prezentat la pct. 4, la sfârşitul schimbului de lucru muncitorii vor efectua următoarele operaţii:
6.1.-intrare în (e) ;
– îndepărtarea fibrelor de azbest de pe E.I.P. (inclusiv de pe cel de protecţie respiratorie) ;
– îndepărtarea E.I.P. şi aşezarea lui în dulapurile prevăzute;
6.2.-intrare în (d) şi punerea I.E.C. pentru traversarea zonei curate până la unitatea de decontaminare;
6.3.-intrarea în unitatea de decontaminare, în compartimentul (c) ;
– îndepărtarea I.E.C. şi depozitarea ei în dulapurile prevăzute;
– îndepărtarea I.E.C. şi depozitarea ei în dulapurile prevăzute;
– se urmează apoi procedura indicată la pct.3.2. şi 3.3.
7.Unitatea de decontaminare şi vestiarul dublu compartimentat, în cazul în care aceasta este necesar, vor fi curăţate şi întreţinute în mod regulat.