Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 33 – Norme specifice de protectia muncii pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel

Preambul

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitatea muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
– Norme generale de protectia muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii şi de igienă a muncii, general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de protectia muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin aceasta prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a muncii se aplică cumulativ şi cu valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscuri comune uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii, pentru activităţile caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitatea muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, utilizată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii.

Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex, structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează.
– Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii, în cadrul Normelor specifice de securitate, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii, la nivelul fiecărui element al sistemului executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă.

Prevederile sistemului naţional de reglementări în domeniul securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, bază pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării persoanelor juridice;
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;
– fundamentarea politicii generale şi a programului de măsuri de protecţie a muncii adaptate la nivelul persoanelor juridice.

În contextul general prezentat, “Normele specifice de protectia muncii pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel” au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniu pentru aceste activităţi precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea factorilor de risc proprii acestor activităţi.

Structurarea acestei norme este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executanţilor, în procesul de muncă.

Pe lângă prevederile specifice privind activităţile pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel, structurate pe componentele sistemului de muncă, normele noi cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.

În acelaşi timp cu terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care sunt explicitaţi o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor, facilitând astfel, pentru utilizatori, găsirea şi înţelegerea rapidă a textelor necesare.

1.Prevederi generale

Conţinut. Scop.

Art.1.
(1)Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice activităţilor de fabricare a ţevilor şi produselor tubulare din oţel, prin laminare, tragere, extrudare şi sudare.
(2)Măsurile de prevenire cuprinse în prezenta normă au ca scop combaterea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă) .

Domeniu de aplicare

Art.2.
Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel se aplică la toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de fabricare a acestora pe teritoriul României, indiferent de modul de organizare, de subordonare sau de forma de proprietate. Pentru domeniile ce constituie activităţi de profil, aparţinând altor ramuri (sectoare) , se aplică şi normele specifice activităţilor respective.

Relaţii cu alte acte normative

Art.3.
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare fabricării ţevilor şi produselor tubulare din oţel prin laminare, tragere, extrudare şi sudare, se vor aplica prevederile normelor specifice şi a prescripţiilor ISCIR prezentate în ANEXA 1.

Revizuirea normelor

Art.4.
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul unităţilor sau la modificarea prescripţiilor tehnice.

2.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel

2.1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.5.
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.6.
La executarea lucrărilor de fabricare a ţevilor şi produselor tubulare din oţel se va folosi numai personal cu calificare profesională corespunzătoare, aptitudini, experienţă şi capacitate fizică adecvată.

Art.7.
Pentru executarea unor lucrări (ex. legarea sarcinilor de transportat) pot fi folosiţi muncitori de altă calificare numai după efectuarea unui instructaj suplimentar de protecţie a muncii, adecvat lucrării şi în urma unei autorizări.

2.2.Instruirea personalului

Art.8.
Instruirea personalului din activităţile de fabricare a ţevilor şi a produselor tubulare din oţel, în domeniul protecţiei muncii, se va face conform prescripţiilor Normelor generale de protecţie a muncii.

2.3.Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.9.
Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform prevederilor “Normativului – cadru de acordare a echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru”.

Art.10.
Este interzis să se lucreze fără echipament de protecţie şi de lucru. Acesta trebuie să corespundă condiţiilor de muncă avute în vedere la acordarea lui, să fie curat şi întreţinut corespunzător. Conducătorul locului de muncă va stabili echipamentul de protecţie necesar fiecărui salariat, în funcţie de riscurile existente în procesele de muncă pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel.

Art.11.
Personalul care efectuează lucrări în spaţii închise va fi dotat cu echipament corespunzător lucrărilor ce se execută, asigurat cu funie de salvare pentru evacuare în caz de forţă majoră şi supravegheat permanent din exterior.

Art.12.
Personalul muncitor, care efectuează lucrări la înălţimi de 2 m şi peste, va respecta prevederile “Normei specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime”.

2.4.Prevederi comune

Art.13.
Montarea, instalarea, reglarea, funcţionarea, curăţarea, ungerea, întreţinerea, depistarea defecţiunilor şi remedierea lor, reparaţiile şi reviziile, scoaterea din funcţiune, demontarea şi casarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor trebuie efectuate în conformitate cu instrucţiunile din Cărţile tehnice ale acestora sau cu instrucţiunile stabilite de unitatea economică.

Art.14.
Se interzice supraîncărcarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor precum şi prelucrarea materialelor cu alte caracteristici decât cele prevăzute în Cartea tehnică.

Art.15.
Se interzice pornirea, manevrarea sau exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de către persoane neautorizate sau neinstruite în acest scop.

Art.16.
Se interzice pornirea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor fără dispozitive de siguranţă, supraveghere, protecţie şi semnalizare.

Art.17.
Înainte de punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor acţionate electric, se verifică legătura la centura de împământare.

Art.18.
Se interzice folosirea dispozitivelor şi sculelor uzate, improvizate sau improprii lucrărilor care se execută.
Sculele şi dispozitivele de lucru se verifică la preluarea schimbului de către fiecare muncitor, iar periodic de către maistrul sau şeful de schimb.

Art.19.
Orice defecţiune constatată la maşini, utilaje şi instalaţii se aduce imediat la cunoştinţă conducătorului direct al locului de muncă, acesta fiind obligat să ia măsuri de remediere. Este interzis lucrătorilor să remedieze defecţiunile constatate.

Art.20.
Reglarea sau verificarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, precum şi schimbarea diverselor piese trebuie efectuate după oprirea maşinii, utilajului sau instalaţiei şi asigurarea deconectării de la sursa de alimentare şi după blocarea lor, astfel încât să fie exclusă pornirea în timpul efectuării lucrărilor respective.

Art.21.
La predarea-primirea schimbului, lucrătorul care intră în schimb trebuie să preia, de la schimbul anterior, toate observaţiile şi restricţiile rezultate din exploatarea maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor pe care le deserveşte.

Art.22.
Se interzice intrarea şi staţionarea în posturile de comandă a instalaţiilor a oricăror persoane care nu sunt nominalizate de conducătorul locului de muncă în lista întocmită pe schimburi, afişată la loc vizibil, la fiecare post de comandă.

Art.23.
Operatorii de la posturile de comandă au obligaţia de a urmări permanent desfăşurarea procesului şi fluxului tehnologic. Se interzice operatorilor părăsirea locului de muncă, dacă instrucţiunile tehnologice şi de lucru nu stabilesc alte condiţii.

Art.24.
Pornirea (sau oprirea) funcţionării maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor, înainte ca operatorul să se fi asigurat că toate condiţiile sunt normale (mărcile de restricţie se află la post, nu există persoane sau materiale pe linia tehnologică etc.) este interzisă.

Art.25.
În apropierea utilajelor principale, a platformelor de lucru etc. precum şi a căilor de acces, trebuie amplasate, din loc în loc, recipiente cu materiale antiderapante (nisip, rumeguş de lemn etc.) curate şi uscate, cu ajutorul cărora să se poată îndepărta operativ substanţele alunecoase (ulei, emulsii, soluţii chimice etc.) .

Art.26.
Lubrifianţii şi alte materiale inflamabile se păstrează în depozite subterane, prevăzute prin construcţie sau la sol, în magazii speciale.

Art.27.
Funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor şi aparatelor cu care sunt prevăzute staţiile de gaze inflamabile şi explozive (hidrogen, oxigen, azot etc.) trebuie să fie asigurată permanent.

Art.28.
În secţiile de fabricaţie, trebuie asigurate lanterne cu acumulatori pentru iluminatul de siguranţă, aparate autonome cu oxigen, măşti contra gazelor, căşti de protecţie, cizme ignifuge. Toate acestea se păstrează la şeful de schimb.

Art.29.
Se interzice urcarea personalului pe maşini, utilaje sau instalaţii în funcţiune sau oprite precum şi traversarea acestora, sau a liniilor tehnologice, căilor cu role, canalelor de ţunder etc. Trecerea se face numai pe pasarelele special destinate acestui scop. De asemenea, se interzice utilizarea unor pasarele de trecere improvizate.

Art.30.
Canalele de cabluri sau cu conducte, trebuie păstrate în permanenţă acoperite cu capace din tablă striată, asigurate împotriva deplasării sau cu dale din beton.

Art.31.
Pentru aerisirea încăperilor sau spaţiilor închise, se vor utiliza sistemele de deschidere din acoperişul halelor, acţionate de la sol şi după caz, instalaţiile de climatizare.

Art.32.
Apele reziduale trebuie evacuate la canalizare numai după decantarea impurităţilor, tratarea şi neutralizarea componentelor nocive.

Art.33.
Personalul muncitor trebuie să cunoască măsurile de prim ajutor ce trebuie acordate în caz de accidente sau îmbolnăviri profesionale.

2.5.Încărcarea, descărcarea şi depozitarea produselor (semifabricate, laminate şi produse finite – ţevi şi produse laminate din oţel)

Art.34.
La operaţiile de încărcare-descărcare şi depozitare a semifabricatelor şi produselor finite în şi/din mijloacele de transport se vor utiliza mijloace tehnice adecvate (instalaţii de ridicat, traverse de ridicat, organe de legare şi prindere a sarcinilor, dispozitive speciale etc.) în stare tehnică corespunzătoare, respectându-se instrucţiunile ISCIR specifice.

Art.35.
Laminatele vor fi legate compact în pachete, prin înfăşurarea unor inele din sârmă de oţel la capetele şi la mijlocul pachetului. La capetele pachetului se va prevedea în plus câte o legătură din sârmă de oţel cu diametrul mai mare de 6 mm care, împreună cu celelalte spire de sârmă prevăzute, pot fi utilizate la ridicarea pachetului.

Art.36.
Este interzisă legarea în pachet a laminatelor de lungimi diferite, legăturile urmând a fi efectuate numai de către persoane instruite pentru aceste operaţii (legători de sarcini) .

Art.37.
Prinderea sarcinii (pachetului de laminate) în instalaţia de ridicat, de regulă prin intermediul unei traverse de ridicare, se va face cu ajutorul unor cabluri de legare înfăşurare pe pachet.

Art.38.
Semifabricatele şi produsele finite trebuie depozitate în loji sau stive, prin suprapunere, păstrând verticalitatea şi asigurându-se stabilitatea necesară. Stâlpii lojiilor vor fi astfel dimensionaţi ca să nu cedeze la încărcarea maximă a acestora cu semifabricate. Semifabricatele se vor lua din stive sau loji iniţial din partea superioară, în ordinea aşezării lor. Este interzisă extragerea semifabricatelor din stive sau loji, fapt ce poate genera rostogolirea sau alunecarea celorlalte.

Art.39.
Pentru transportul materialelor cu vagoane CF sau/şi alte vehicule, se vor respecta prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Se interzice staţionarea sau circulaţia lucrătorilor în apropierea căii ferate atunci când se introduc sau se scot vagoane din depozit . Operaţia de descărcare a laminatelor şi materialelor din vagoane se va face numai după ce vagoanele au fost asigurate contra deplasării lor necomandate.
Este interzisă manevrarea vagoanelor de la fronturile de încărcare, cu ajutorul instalaţiilor de ridicat.

Art.40.
Materialele şi produsele finite trebuie aşezate în loji, rastele, stive, etc., încărcarea lor făcându-se până la nivelul superior al stâlpilor.

Art.41.
Depozitarea în stive cu rânduri întreţesute a produselor cu secţiune rotundă este admisă numai în pachete bine legate, pentru a se evita rostogolirea sau răsturnarea stivelor.

Art.42.
Înălţimea stivelor nu trebuie să depăşească de max. 1,5 ori latura mică a suprafeţelor de aşezare cu următoarele menţiuni:
– produsele trebuie să aibă o suprafaţă plană;
– Înainte de stivuire este necesară îndepărtarea eventualelor substanţe grase (uleiuri, unsori etc.) care se află pe suprafaţa de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea acestora;
– între faţa superioară a stivei şi partea inferioară a sarcinii purtate de macara pe deasupra stivei trebuie păstrată, în mod obligatoriu, o distanţă de minimum 500 mm.

Art.43.
Rulourile de bandă vor fi depozitate în stive, în locuri special amenajate cu borduri de reazem la margini şi pene împotriva rostogolirii; la evacuare se va începe cu rândul superior. Este interzisă depozitarea rulourilor de bandă pe rânduri suprapuse, la care rândul de bază este incomplet.

Art.44.
Rulourile care necesită recondiţionări se depozitează separat, pe un singur rând, astfel încât să permită accesul lucrătorilor care execută recondiţionarea.

Art.45.
Inele de bandă şi pachetele din bandă subţire se depozitează numai pe stative speciale, astfel încât să fie asigurată o bună stabilitate a stivelor.

Art.46.
Depozitarea produselor plate în stive se face astfel încât marginile să fie paralele, fără muchii sau colţuri nealiniate (ieşite în afara limitelor stivei) .
Introducerea în fabrică a semifabricatelor din depozitul exterior se va face cu vagonet transbordor, acţionat mecanic prin cablu sau cu vagon pe C.F. până la locul de utilizare. Platforma vagonetului transbordor va fi prevăzută cu reazeme laterale sau şei colectoare care să asigure stabilitatea ţaglelor în timpul transportului. La capetele liniei de transbordare se vor prevedea limitatori de cursă şi tampoane elastice de capăt.

Art.47.
Paturile de alimentare ale utilajelor vor avea şinele bine fixate şi aliniate, iar personalul va interveni la dezlegarea sarcinii numai după aşezarea acesteia pe pat, stănd în partea opusă înclinării patului, fiind interzisă urcarea pe pat sau pe sarcină pentru dezlegare.

Art.48.
Legăturile din sârmă ale pachetelor de semifabricate se vor tăia cu cleşti sau dălţi special confecţionate sau cu flacără oxigaz. Tăierea se va executa la sol sau pe un pat special amenajat, unde lucrătorul va avea o platformă special amenajată, în partea opusă distanţei de rostogolire. Deşeurile vor fi evacuate ritmic.

Art.49.
La paturile de control, unde se verifică dimensiunile, aspectul exterior şi se înlătură defectele prin polizare sau dăltuire, se vor asigura sisteme adecvate de manipulare şi asigurare a stabilităţii semifabricatelor în timpul remedierii defectelor.

Art.50.
Polizoarele vor avea apărătoare de protecţie la piatră, iar la ciocanele pneumatice se vor folosi dălţi cu unghi de tăiere corespunzător calităţii oţelului. În timpul utilizării acestora, se vor purta ochelari de protecţie.

Art.51.
Pentru utilizarea maşinilor de ridicat se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru transportul materialelor şi prescripţiile tehnice ISCIR .
La transportarea produselor cu maşinile de ridicat, individual sau în pachete, trebuie să se asigure legarea corectă a sarcinilor cu dispozitivele de prindere ale acestora aflate în bună stare;
La legarea pachetului de semifabricate sau produse finite, se are grijă ca toate produsele să fie cuprinse de cablurile de legare a sarcinii, pentru a se evita căderea lor.

Art.52.
Este interzis transportul cu maşinile de ridicat fără dispozitivele de siguranţă, semnalizare şi protecţie în bună stare de funcţionare.

Art.53.
Pentru vizibilitatea macaragiului (în schimbul de noapte) , capetele superioare ale stâlpilor lojei, trebuie vopsite în alb pe o porţiune de minim 0,25 m.

Art.54.
Legarea şi dezlegarea sarcinilor precum şi depozitarea lor se va efectua de către minimum doi lucrători, instruiţi ca legători de sarcină.

Art.55.
Pentru dezlegarea cablurilor din cÂrligul macaralei, lucrătorii trebuie să intervină numai după ce sarcina este aşezată şi asigurată împotriva rostogolirii sau alunecării (semifabricatelor sau ţevilor) .

Art.56.
Se interzice staţionarea cu flacără sau executarea de tăieturi cu flacără oxiacetilenică în apropierea buncărelor de şpan şi ţunder.

Art.57.
Desprinderea ţaglelor, ţevilor şi produselor tubulare din oţel din pachet şi rostogolirea lor pe patul de alimentare se face cu atenţie şi de la unul din capete. Este interzisă urcarea lucrătorilor pe ţevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea ţaglelor sau a ţevilor.

2.6.Debitarea ţevilor şi a produselor laminate din oţel

2.6.1.Debitarea prin aşchiere

Art.58.
Personalul de exploatare a ferăstraielor de debitat ţagle trebuie să respecte prevederile din “Norma specifică de prelucrare a metalelor prin aşchiere”.

Art.59.
Semifabricatele se vor aduce la debitare sortate pe dimensiuni şi calităţi stabilite prin programul de laminare.

Art.60.
Rostogolirea ţaglelor pe rolele de antrenare de pe patul de alimentare al maşinii de debitat ţagle se face numai prin comanda dată de la pupitrul de comandă al maşinii.

Art.61.
Înainte de începerea operaţiei de debitare efectivă a ţaglelor se iau măsuri de oprire a rolelor de antrenare de pe patul de alimentare.

Art.62.
Se interzice punerea în funcţiune a patului de alimentare în timpul trasării ţaglelor.

Art.63.
Acţionarea pânzei circulare de debitare se efectuează numai după efectuarea operaţiunii de strângere şi asigurare a ţaglelor.

Art.64.
Intrarea pÂnzei În material se face treptat, pentru a se evita ruperile de dinţi şi proiectarea lor.

Art.65.
Se interzice debitarea ţaglelor fără utilizarea emulsiei de răcire a pânzei.

Art.66.
Montarea pânzei la maşinile de debitat cu bandă trebuie să se facă cu maşina oprită şi debranşată de la sursa de alimentare.

Art.67.
Reglarea dispozitivului de prindere şi fixare a ţaglei la maşina cu bandă, se efectuează numai de către lăcătuşii echipei de întreţinere şi nu de către personalul care deserveşte maşina.

Art.68.
Alimentarea maşinii de debitat cu bandă se face numai cu podul rulant, iar evacuarea biletului numai cu dispozitivele mecanizate (dispozitiv sistem greblă) pe patul de evacuare.

Art.69.
În timpul funcţionării maşinii, este interzis lucrătorului să măsoare biletul, să facă curăţenie ori să pună mâna pe pânză.

2.6.2.Debitare oxigaz

Art.70.
La alimentarea cu ţagle a instalaţiei de debitat cu oxigaz cu podul rulant, lucrătorii acesteia trebuie să stea îndepărtaţi în timpul coborârii, aşezării şi dezlegării sarcinii din cârlig. Lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament de protecţie specific (salopetă ignifugată, ochelari sau vizieră cu filtru, cască, bocanci, mănuşi etc.) .

Art.71.
Se interzice funcţionarea instalaţiei de retezare a ţaglelor cu flacără oxigaz, fără protector (paravan de protecţie) împotriva stropilor de metal şi fără instalaţia de captare a noxelor în funcţiune. Conductele de transport al oxigenului vor fi vopsite în culori convenţionale şi păstrate în stare de curăţenie, fără urme de ulei, vaseline sau alte grăsimi.

Art.72.
Blocurile retezate se transportă numai cu macaraua la loji, unde se aşează cu distanţiere între pachete, pentru facilitarea legării şi dezlegării ulterioare. Este interzisă aşezarea sau manevrarea cu mîna pe patul de evacuare şi colector a blocurilor retezate.

Art.73.
Amorsarea tăierii şi formarea picăturii de oţel se efectuează numai automat, prin făclie. Aparatele de măsură şi control vor fi menţinute permanent în stare de funcţionare.

2.6.3.Debitare mecanică

Art.74.
Înainte de acţionarea cuţitului maşinii de debitat tip foarfecă, se verifică aşezarea corectă a ţaglelor în faţa fălcilor de prindere, în scopul evitării şocurilor care pot provoca proiectarea cozilor de ţagle debitate. Foarfeca de debitare a semifabricatelor va fi prevăzută cu apărători, dispozitive de fixare şi aruncătoare de blocuri în şeile colectoare. În cazul în care se intervine în funcţionarea utilajelor, se va folosi sistemul de blocare. La începerea debitării, personalul de deservire este obligat să verifice legarea la pământ, fixarea apărătorilor, funcţionarea dispozitivelor de lucru şi numai după aceea să pornească utilajul. Defecţiunile mecanice sau electrice se vor anunţa conducătorului locului de muncă şi se vor remedia numai de către personalul de specialitate.

Art.75.
Ţaglele strâmbe se debitează mecanic numai după ce sunt tăiate autogen în dreptul părţii îndoite.

Art.76.
Pornirea căii cu role, pentru introducerea ţaglelor între cuţite, se efectuează numai după ce personalul muncitor s-a retras din gabaritul de lucru al maşinii.

Art.77.
Schimbarea cuţitelor uzate se efectuează numai cu maşina oprită şi scoasă de sub tensiune.

Art.78.
Personalul de la debitarea mecanică trebuie să utilizeze în mod obligatoriu antifoane.

Art.79.
La maşina de debitat tip spărgător de blocuri este interzisă staţionarea lucrătorilor pe direcţia de deplasare a pistonului sau În apropierea acestuia.

Art.80.
Se interzice staţionarea lucrătorilor în zona colectorului de blocuri.

Art.81.
Este interzisă legarea şi scoaterea sarcinii din colector, în timpul funcţionării spărgătorului de blocuri.

2.7.Pregătirea blocurilor (biletelor) pentru încălzirea şi formarea ţevilor

Operaţii de găurire

Art.82.
Aşezarea biletelor pe patul de alimentare şi pe căruciorul transportor al maşinii de găurit se efectuează numai mecanic, cu ajutorul stivuitorului şi al electropalanului.

Art.83.
Acţionarea dornştangăi de găurire se efectuează numai după fixarea biletelor în capetele de prindere.

Art.84.
Evacuarea şpanului se efectuează numai prin intermediul dornştangăi şi a căruciorului transportor.

Operaţii de şanfrenare şi formare a conului

Art.85.
Transportul biletelor pe patul de alimentare al maşinii de şanfrenat se efectuează numai cu stivuitorul de unde sunt preluate de braţele aruncătoare şi rostogolite pe rolele de transport.

Art.86.
În timpul formării conului se utilizează, în mod obligatoriu, protectorul (ecranul) împotriva emulsiei de răcire.

Operaţii de amborare la cald

Art.87.
Alimentarea maşinii de amborat se face numai pe trenurile cu role ale cuptorului care alimentează laminorul perforator.

Art.88.
Operaţia de amborare la cald este permisă numai după ce blocul de amborat este adus în centrul instalaţiei de amborat şi fixat în mecanismul de prindere.

Art.89.
După amborare, se desface mecanismul de centrare, iar blocul se trece obligatoriu În jgheabul de alimentare al perforatorului.

Art.90.
Operatorul de la pupitrul de comandă al perforatorului trebuie să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiei de amborare.

Art.91.
Se interzice intrarea în zona periculoasă a instalaţiei care trebuie să fie marcată prin indicatoare de avertizare.

Operaţii de amborare la rece

Art.92.
Înainte de începerea lucrului, se verifică fixarea protectorilor (apărători şi grilaje de protecţie) şi a burghiului de amborare.

Art.93.
Pachetele de blocuri, aduse de la debitat pentru a fi amborate, se aşează pe patul de alimentare, fără a se depăşi gabaritul patului maşinii de amborat.

Art.94.
Alimentarea cu blocuri pe calea cu role pentru a fi amborate se face pe rând, cu ajutorul dozatorului, astfel ca în maşină să fie o singură ţaglă, bine fixată în bancurile de strângere.

Art.95.
Introducerea blocurilor între bancuri şi scoaterea după ce au fost amborate se efectuează numai cu mijloace mecanice.

Art.96.
Ţaglele amborate, strânse în şaua colectoare, se depozitează numai în lojile intermediare.

Art.97.
Este interzisă circulaţia şi staţionarea în cadrul sau dreptul şeii colectoare, în timpul lucrului.

Art.98.
La evacuarea blocurilor amborate din şaua colectoare, se va verifica legarea corectă a sarcinii şi poziţia cablurilor pentru a nu prinde şi traversele şeii colectoare.

2.8.Încălzirea blocurilor, reîncălzirea produselor intermediare (eboşuri) , încălzirea pentru tratamente termice

Art.99.
Blocurile din oţel trebuie să se aşeze pe vatra cuptorului în rânduri ordonate, cu distanţe între ele, astfel încât să se asigure încărcarea echilibrată în timpul rotirii vetrei şi să nu existe posibilitatea agăţării vetrei.

Art.100.
În cazul lipirii de vatră sau agăţării de pereţii cuptorului a vreunui bloc, operatorul este obligat să solicite oprirea imediată a cuptorului şi să anunţe conducătorul locului de muncă pentru organizarea intervenţiei.

Art.101.
Se interzice staţionarea lucrătorilor în zona maşinilor de încărcat-descărcat în timpul operaţiilor de manipulare.

Art.102.
La cântarul de flux, înainte de cuptorul cu vatră rotativă, se vor prevedea dispozitive opritoare şi de blocare. Nu se vor trece pe cântar greutăţi mai mari decât capacitatea acestuia. Paturile, căile cu role vor fi prevăzute cu apărători şi dozatoare. Personalul care deserveşte cuptorul are obligaţia permanentă de a verifica şi controla starea dispozitivelor de siguranţă, supraveghere şi semnalizare.

Art.103.
Lucrătorii care aranjează materialul pe patul cuptoarelor cu ajutorul macaralei sau manual trebuie să stea numai lateral pentru a nu fi surprinşi de eventualele rostogoliri sau alunecări ale biletelor.

Art.104.
Este interzis ca în timpul funcţionării cuptorului să se traverseze peste dispozitivele de împins ori de extragere a blocurilor sau peste trenurile cu role.

Art.105.
Este interzisă staţionarea oricăror persoane în spaţiile de sub cuptoare.

Art.106.
La posturile de comandă de la maşinile de încărcat şi descărcat, operatorii trebuie protejaţi împotriva radiaţiilor calorice.

Art.107.
Este interzisă încărcarea sau descărcarea ţaglelor concomitent cu rotirea vetrei.

Art.108.
Laminatorul şef este obligat să verifice, periodic, parametrii de funcţionare ai cuptorului. Periodic se verifică fiecare element care conţine câte două arzătoare.

Art.109.
Capacele de la canalele din jurul cuptoarelor se menţin în permanenţă asigurate, pentru a preveni accidentările prin cădere.

Art.110.
Este interzisă utilizarea flăcării deschise pe o rază de 3 m faţă de capacul ventilului principal.

Art.111.
Zidăria cuptorului trebuie întreţinută corespunzător pentru a se evita poluarea atmosferei de lucru prin scăparea flăcărilor şi gazelor în exterior.

Art.112.
Accesul pe cuptor pentru control şi revizie se face numai pe scările şi podeţele amenajate în acest scop. Se interzice circulaţia direct pe bolta cuptorului.

Art.113.
La preluarea schimbului, se verifică buna funcţionare a ventilatoarelor de aer necesar combustiei, pentru ca aceasta să se realizeze corect şi fără zgomot.

Art.114.
Pentru funcţionarea corectă a cuptoarelor fără pericol de explozie, periodic, se verifică corecta funcţionare a aparaturii de înregistrarea a procesului termic.

Art.115.
Înainte de începerea lucrului, la cuptoarele cu fantă se verifică dacă ventilatorul este în starea de fucţionare, apoi se face aerisirea şi, după aceea, se dă drumul la gaze. De asemenea, se verifică dacă sunt scăpări de gaze în zona de lucru.

Art.116.
Înainte de punerea în funcţiune a cuptoarelor cu inducţie (CIF) se verifică vizual dacă toate părţile componente ale elemenţilor electrici sunt izolate şi poziţionate corect.

Art.117.
Operatorul termist trebuie să urmărească permanent funcţionarea instalaţiei, scurgerea în pâlnie a apei de răcire din inductoare şi conductele de răcit.

Art.118.
Se interzice lucrul la cuptor:
-fără legătura la priza de împământare sau atunci când rezistenţa dispozitivului de împământare este mai mare de 4 ohmi;
-dacă circuitele electrice ale dispozitivului de blocare sunt şuntate;
-la apariţia unor fisuri în cămaşa inductoarelor.

Art.119.
Deconectarea alimentării reţelei de energie electrică este obligatorie în cazul:
-producerii unei avarii sau unui accident;
-depistării unor defecţiuni care pun în pericol viaţa oamenilor şi integritatea instalaţiei;
-incendiilor.
Deconectarea alimentării instalaţiei în aceste cazuri se face de la butonul “deconectare în caz de avarie” amplasat pe pupitrul de comandă.

Art.120.
Înainte de aprinderea cuptorului cu vatră păşitoare se verifică:
-starea instalaţiilor de ardere;
-raportul parametrilor gaz – aer;
-starea zidăriei şi a mantalei metalice, pentru a nu exista scăpări de gaze;
-bună funcţionare a aparatelor de măsură şi control;
-funcţionarea normală a utilajelor şi mecanismelor.

Art.121.
Ţevile aduse pe patul de alimentare, care este prevăzut cu rezemători, se aşează pe un singur rând, iar alimentarea cuptorului trebuie să se facă numai cu ajutorul dozatorului, care trece ţevile pe calea cu role.

Art.122.
Operatorul trebuie să supravegheze permanent funcţionarea corectă a mecanismului de mişcare a ţevilor în cuptor, spre a preîntâmpina avariile şi accidentele.

Art.123.
Regimul termic trebuie urmărit în toate zonele cuptorului, pentru a nu produce supraîncălziri locale.

Art.124.
Se interzice depozitarea ţevilor calde pe căile de acces sau pe canalele unde se găsesc cabluri electrice.

Art.125.
Este interzisă reparaţia părţilor metalice ale mecanismelor în mişcare sau a instalaţiei electrice a cuptorului cu vatră mobilă, în timpul funcţionării rolelor.

Art.126.
La cuptoarele cu vatră mobilă, în cazul apariţiei unor defecţiuni la mecanismul de antrenare a rolelor sau la întreruperea curentului electric, se va utiliza dispozitivul manual de antrenare, până la evacuarea încărcăturii din cuptor.

Art.127.
La cuptoarele cu vatră mobilă:
-evacuarea ţevilor din cuptor în şaua colectoare se face numai prin bascularea pneumatică a patului;
-este interzisă evacuarea prin urcarea pe pat şi împingerea cu picioarele în şaua colectoare. La nevoie, se utilizează cârlige pentru tragerea în şa, de la distanţă.

2.9Fabricarea ţevilor la cald şi la rece fără sudură şi fabricarea ţevilor cu sudură

2.9.1.Fabricarea ţevilor prin deformare la cald şi la rece.

Laminarea

Art.128.
Este interzis accesul oricărei persoane în zona platformelor de laminare în timpul funcţionării acestora.
Locurile de trecere cu care este prevăzută platforma de laminare sunt numai pentru intervenţiile personalului de deservire sau întreţinere a agregatelor.

Art.129.
Căile de acces la agregate şi alte posturi de lucru din jurul agregatelor, pe care se manipulează piese şi scule de laminare, trebuie să fie în permanenţă libere şi curate.

Art.130.
Pentru posturile de comandă a laminorului continuu şi a celorlalte utilaje de pe platforma de laminare, trebuie asigurată permanent vizibilitatea întregii zone de lucru.

Art.131.
Înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice felul cum sunt montate piesele pentru calibrul respectiv de laminat şi funcţionarea normală a comenzilor.

Art.132.
Înainte de începerea lucrului, maistrul sau şeful de echipă trebuie să verifice starea utilajelor şi prezenţa la locurile de muncă a fiecărei persoane şi numai după aceea să dea semnalul de punere în funcţiune a utilajelor de laminare.
Semnalele sonore sau luminoase trebuie să fie clare, distincte, precise şi bazate pe un cod prestabilit.

Art.133.
Operatorii de la posturile de comandă ale agregatelor de laminare trebuie să manevreze dispozitivele numai după ce s-au asigurat că personalul se află retras din faţa calibrelor, a căilor de rulare, a jgheaburilor etc. pe poziţia de aşteptare.

Art.134.
Utilajele care nu pot fi supravegheate din locul amplasării pupitrelor de comandă se pun în funcţiune numai după confirmarea semnalului de pornire dat de către operatorii posturilor de supraveghere.

Art.135.
Introducerea şi scoaterea manuală a dopurilor se face numai cu ajutorul cleştelui, stând pe platforma de lucru a cajei, în poziţia laterală faţă de direcţia intrării ţevii în calibru şi a tijei portdop.
Operatorii trebuie să execute comenzile de aducere a ţevii în faţa cajei de laminare, numai după ce laminatorul a scos dopul şi s-a retras pe platformă în aşteptare.

Art.136.
Deblocarea liniilor de laminare de ţevi strâmbe, de aşchii sau alte defecte rămase pe paturi sau pe căile cu role se face sub supravegherea şefului de echipă şi numai după întreruperea laminării. Ţevile eboş, deformate sau cu defecte, care nu pot fi relaminate, se evacuează cu macaraua la locul special destinat.

Art.137.
Orice intervenţie la liniile de laminare, pentru deblocarea ţevilor rămase în calibru, curăţarea matriţelor de zgură, schimbarea sculelor de lucru, controlul sau reglarea cilindrilor, efectuarea unor măsurători etc. se face numai după oprirea funcţionării utilajului, şi scoaterea de sub tensiune. Comanda de la pupitru trebuie să fie pe poziţia “blocat”, iar operaţiile se fac sub supravegherea şefului de echipă.

Art.138.
Curăţarea zgurei şi ţunderului din canalele agregatelor se face de cel puţin două persoane, numai în timpul opririi pentru revizia liniilor de laminare şi după aerisirea emanaţiilor de gaze şi evacuarea apei din canale.
După terminarea lucrării, conducătorul locului de muncă trebuie să verifice prezenţa oamenilor şi numai după aceea să deschidă vanele de apă pentru spălarea ţunderului.

Art.139.
Intervenţiile la liniile de comandă automată pentru schimbarea sculelor, reglaje şi verificări se fac numai după oprirea din funcţiune şi trecerea pe poziţia “blocat”. Operaţiile respective se execută pe comandă manuală, sub supravegherea şefului de echipă sau a maistrului.

Art.140.
La căile cu role pentru transport, situate în faţa sau în spatele calibrului, trebuie asigurată funcţionarea dispozitivelor de blocare şi oprire automată a maşinilor, pentru cazurile când se defectează aruncătoarele automate.

Art.141.
Este interzisă punerea mâinii pe ţevi în timpul deplasării acestora pe trenurile de role.

Art.142.
La laminoarele Stiefel, este interzisă introducerea blocului în perforator, până ce nu sunt puse dopurile şi dornştanga în poziţia de lucru.

Art.143.
Manevrarea tijei portdop şi a capacului jgheabului de la perforator trebuie făcută astfel încât să nu producă lovirea lucrătorului stopar.

Art.144.
Se interzice ridicarea capacului de protecţie de la tija port-dop înainte de formarea completă a eboşului.

Art.145.
În timpul operaţiei de perforare a blocului este interzis laminatorilor să stea în apropierea valţurilor.

Art.146.
Comanda de aruncare a eboşului pe patul de rostogolire spre laminorul tip DUO se execută numai după retragerea completă a tijei portdop.

Art.147.
Introducerea şi scoaterea ţevii din laminorul tip DUO se face după ce stoparul a scos dopul şi s-a retras în poziţie de aşteptare.

Art.148.
Pornirea sau oprirea laminorului calibror se face numai de către electricianul de serviciu, în colaborare cu maistrul de schimb.

Art.149.
Controlul sau reglarea valţurilor calibroare, în timpul mersului, este interzisă.

Art.150.
La schimbarea sculelor de presare de la presa hidraulică de perforat blocuri, pentru laminarea prin banc împingător STOSSBANK, se folosesc numai unelte corespunzătoare prevederilor de securitate a muncii (ciocane, chei, dornuri de strângere a piuliţelor etc.) .
Nu se admite depozitarea sculelor şi a pieselor de schimb în jurul presei, lucrătorii fiind obligaţi să le evacueze imediat după schimbarea celor uzate şi după revizii.

Art.151.
Perforarea blocului cald la presa de perforat verticală se efectuează numai după introducerea lui completă în matriţă.

Art.152.
Dornul de perforare şi matriţa de găurit trebuie răcite în permanenţă în timpul funcţionării presei, pentru a preveni deformarea şi spargerea lor.

Art.153.
Este interzisă schimbarea sculelor de perforat, dacă lucrătorul-presator nu se află la postul de comandă.

Art.154.
Este interzisă schimbarea sculelor de perforare -dorn, matriţă – fără ca să fie luate măsurile de asigurare contra mişcării de revenire a traversei presei.

Art.155.
La preluarea şi predarea laminorului elongator, personalul numit la acest agregat, verifică:
-comenzile electrice, hidraulice şi pneumatice atât la postul de intrare cât şi la ieşire;
-utilajele anexe (rolele de evacuare, lanţul transportor, dispozitivul de rabatare etc.) .

Art.156.
Pentru laminarea prin banc împingător, înainte de pornirea fabricaţiei, în fiecare schimb, se verifică dacă sunt în bună stare de funcţionare siguranţele filierelor, instalaţia de ungere şi cea a apei de răcire.

Art.157.
La cursa înapoi a blocului împingător, se controlează retragerea completă a tijei şi numai după aceea se introduce un nou dorn şi se închid fălcile.

Art.158.
Comanda de la intrarea cremalierei se efectuează numai după ce s-a închis corect tot sistemul fălcilor cremalierei.

Art.159.
Se interzice folosirea cremalierei la scoaterea ţevilor rămase în banc sau la laminorul expanzitor.

Art.160.
Este interzisă laminarea unei noi ţevi până ce nu a fost prelucrată complet ţeava precedentă.

Art.161.
Strângerea capacelor filierelor şi reglarea lor se face numai în timpul nefuncţionării laminorului .

Art.162.
Răcirea rolelor trebuie să se facă continuu, iar cele gripate trebuie să se înlocuiască imediat.

Art.163.
Se interzice controlul liniarelor şi înclinarea valţurilor în timpul funcţionării expanzitorului.

Art.164.
Intrarea în trenul cu role şi în aruncătoarele pentru evacuarea ţevilor se face numai după oprirea agregatului.

Art.165.
În timpul retezării fundului de pahar cu ferăstraie, lucrătorii care lucrează la evacuarea ţevilor trebuie să se afle la cel puţin 3 m de ferăstrău.

Art.166.
Introducerea laminatului în agregatul perforator se face numai după ce dornştanga şi dopul au fost aduse în poziţia de lucru.

Art.167.
Perforarea blocului se face numai cu capacele instalaţiei închise, iar comanda de aruncare a eboşului se execută numai după retragerea completă a tijei portdop.

Art.168.
Masa de ieşire şi calea cu role de transport a eboşelor spre laminorul continuu trebuie să fie menţinute în stare curată, degajate de eboşe reci, rebuturi şi alte materiale.

Art.169.
Înainte de începerea lucrului la laminorul continuu, se verifică fixarea ghidajelor, modul cum s-au montat sculele şi dispozitivele pentru calibrul respectiv precum şi reglajul cajelor.

Art.170.
Se interzice introducerea eboşului la laminare, fără efectuarea de câteva probe de funcţionare în gol a mecanismelor şi dispozitivelor. Comanda de acţionare trebuie făcută numai după îndepărtarea oricărei persoane
din jurul acestora. Reglajul calibrelor se efectuează numai după evacuarea ţevii.

Art.171.
Se interzice funcţionarea instalaţiei de ungere a dornurilor fără instalaţia de captare a fumului şi vaporilor de lubrifianţi rezultat în timpul ungerii dornurilor după laminare. În jurul instalaţiei de ungere trebuie asigurate mijloace de intervenţie.

Art.172.
Înainte de începerea lucrului, se verifică funcţionarea dispozitivelor de evacuare şi dirijare a dornurilor către instalaţia de răcire, iar pentru ţevi, către maşina de retezat capete.

Art.173.
Introducerea şi scoaterea dornurilor din baie se face numai cu dispozitivele mecanice cu care este prevăzută instalaţia de răcire.

Art.174.
Se interzice lucrul fără protector (apărătoare) la maşina de retezat capete de ţevi deformate sau cu menghina şi dispozitivul de strângere al ţevii defecte.

Art.175.
Se interzice transportul ţevilor pe căile cu role, pe transportoarele cu lanţ şi pe paturile metalice, fără existenţa opritoarelor de capete şi intermediare sau cu dozatoarele şi aruncătoarele defecte. De-a lungul acestora trebuie prevăzute butoane de comandă pentru oprirea imediată în caz de necesitate.

Art.176.
Orice intervenţie sau reluarea a lucrului, în fluxul de laminare, se face numai la semnalul şi sub supravegherea conducătorului locului de muncă, după ce acesta a sigurat condiţiile necesare efectuării operaţiilor respective.
Reducerea ţevilor pe laminorul reductor-alungitor

Art.177.
Înainte de punerea în funcţiune a laminorului reductor-alungitor trebuie să se verifice:
– fixarea trenului de caje în maşină, corespunzător dimensiunii de ţeavă ce se laminează;
– montajul corect al ghidajelor şi instalaţiilor de ungere;
– pâlnia de ieşire din reductor şi canalul de distribuţie a laminatelor;
– buna funcţionare a patului de răcire şi starea acestuia;
– dacă transportorul cu role de alimentare a ferăstraielor este liber;
– prinderea pânzelor circulare la ferăstraie şi starea acestora;
– dacă şeile colectoare pentru ţevi sunt libere;
– dacă sunt aşezate la locul lor lăzile colectoare.

Art.178.
Pornirea laminorului reductor – alungitor se efectuează numai după ce s-a verificat aşezarea cajelor, centrarea rolelor, montarea protectorilor (apărătorilor) , fixarea ghidajelor, reglarea racordurilor de ungere şi circulaţie a apei de răcire şi după îndepărtarea personalului din zonă.

Art.179.
După pornirea agregatelor, se verifică turaţiile fiecărei caje care trebuie să corespundă dimensiunilor ce se laminează.

Art.180.
La agregatul laminor reductor, sistemele de reglaj automat trebuie să se menţină tot timpul în stare de funcţionare.

Art.181.
La pornirea tranportorului se verifică modul de antrenare a tuturor axelor melcate de la patul de răcire.

Art.182.
La operaţia de retezare, ţevile trebuie să fie asigurate în dispozitivul de strângere.

Art.183.
Capetele rezultate din tăiere se colectează numai în containere anume concepute, cu sisteme de blocare şi de basculare pentru descărcare.

Art.184.
Pentru siguranţa în exploatare, se verifică, cel puţin, o dată pe schimb, buna funcţionare a patului de răcire, a trenului de evacuare, a mesei expulzatoare, a şeilor colectoare, a şnecurilor şi a barelor mobile.

Art.185.
Patul de alimentare cu ţevi, din faţa cuptorului tunel de încălzire, trebuie să aibă şinele bine fixate în şuruburi. Dirijarea ţevilor pe pat se face numai cu răngi, din partea opusă direcţiei de rostogolire.

Art.186.
În cazul supravegherii vizuale a prelucrării filetului se folosesc ochelari de protecţie, având în vedere că maşinile de filetat folosesc din abundenţă emulsie.

Art.187.
Se interzice pornirea maşinii, până ce nu s-a asigurat strângerea ţevii pe platoul maşinii.

Art.188.
Introducerea sau evacuarea ţevii din maşină se face numai după ce aceasta a fost oprită.

Art.189.
Schimbarea cuţitelor de filetat se face numai după decuplarea comenzilor şi scoaterea de sub tensiune a maşinii.

Art.190.
Se interzice continuarea lucrului la maşină, cu cuţite uzate sau deteriorate.

Art.191.
Se interzice lăsarea cheii de strâns în platoul maşinii.

Art.192.
Pentru siguranţa în exploatare, operatorii filetori de la maşinile de filetat mufe trebuie să controleze dacă mandrina de strîns sau dornul cu cap filetat sunt bine centrate şi fixate în lăcaş.

Înşurubarea mufelor

Art.193.
În vederea înşurubării, filetele vor fi lubrifiate. Lubrifierea filetului cu vaselină antigripantă se face cu mijloace adecvate. Nu este admisă aplicarea lubrifiantului cu mână neprotejată.

Art.194.
La înşurubarea mecanică (pe maşină) se interzice ţinerea mâinii pe ţeavă în timpul înşurubării.

Art.195.
Personalul de deservire este obligat să supravegheze starea de funcţionare a dispozitivelor de siguranţă , a aparatelor de măsură şi control ale presei.

Art.196.
Înlocuirea sculelor şi reglajul presei se efectuează numai sub supravegherea şefului formaţiei de lucru sau a maistrului de schimb.

Art.197.
Ţevile scoase din cuptor se ridică de pe vatră numai după răcirea lor.

Art.198.
La cuptoarele cu vatră păşitoare, ţevile se introduc pe rând, bucată cu bucată, la intervale determinate de pasul vetrei. Pentru a se evita avariile şi accidentele trebuie să se asigure aşezarea paralelă a ţevilor şi rotirea continuă a rolelor de evacuare din cuptor şi de la patul de răcire .

Art.199.
Se interzice lucrul, dacă instalaţiile de ventilaţie a încăperilor băilor nu funcţionează.

Art.200.
Aprinderea arzătoarelor la băile de săruri şi plumb este permisă numai după umplerea acestora cu soluţiile corespunzătoare.

Art.201.
Se interzice folosirea cuptoarelor, când aparatura de control a regimului termic şi de reglaj automat nu funcţionează.

Art.202.
La răcirea cu lichid în bazine, trebuie asigurată funcţionarea pompelor de recirculare a agentului de răcire.
De asemenea, trebuie asigurată funcţionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor, deoarece există pericolul de aprindere a lichidului de răcire (în cazul uleiului sau motorinei) .
La răcirea cu apă sub presiune, trebuie folosiţi protectorii împotriva jeturilor.

Art.203.
Ţevile, aşezate pe pat şi rezemate cu opritori, trebuie trecute numai una câte una pe trenul cu role la îndreptat şi apoi în colectoare.

Art.204.
În timpul apăsării pistonului presei pe ţeavă, lucrătorii care deservesc presa trebuie să stea în poziţie laterală faţă de axul presei şi al ţevii.

Art.205.
În cazul cÂnd presa este deservită de mai multe persoane, acţionarea berbecului, a rolelor, a linetelor etc. se face numai de către şeful formaţiei de lucru, care asigură securitatea, cerând lucrătorilor retragerea laterală în timpul apăsării berbecului.

Sudarea racordurilor

Art.206.
La operaţia de sudare a racordurilor la prăjini se respectă normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea metalelor.

Art.207.
Prăjinile aduse cu macaraua se aşează numai pe un rÂnd, pe patul de alimentare.

Art.208.
Înainte de începerea operaţiei de sudare, se verifică funcţionarea dozatorului şi a trenului de role, pentru introducerea în maşina de sudat.

Art.209.
Înainte de începerea lucrului, se verifică funcţionarea dispozitivului de ridicare şi centrare a racordurilor.

Art.210.
La maşina de sudat şi la cuptorul pentru tratamentul termic al sudurii, se face verificarea săpămânală şi ori de câte ori situaţia o impune, a elementelor de securitate spre a preveni electrocutările.

Art.211.
La prelucrarea capetelor pentru sudură, prin strunjiri interioare şi exterioare ale capetelor prăjinilor şi la strunjirea bavurilor de la sudură, care se execută pe maşini speciale, trebuie respectate prevederile din “Normele de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere”.

Art.212.
Depozitarea prăjinilor cu racorduri sudate se face în loji anume destinate, pe dimensiuni, punându-se transversal, între rânduri, minimum trei distanţiere, cu o grosime care să nu permită curbarea prăjinilor la aşezarea lor cap la cap în poziţie orizontală astfel încât, să poată fi legate cu cabluri în cârligul macaralei.

Art.213.
Pe bancuri se trag numai ţevi care se încadrează în caracteristicile tehnice ale utilajului: lungime, masă, cursă utilă, diametru ţeavă, calitate material, putere motor etc.
În cazul unor comenzi speciale, trebuie adoptate tehnologii adecvate.

Art.214.
La debitarea ţevilor eboş cu discurile abrazive trebuie să se verifice, înainte de începerea lucrului, dacă fixarea discului este corect efectuată şi dacă gradul de uzură al acestuia este admisibil.

Art.215.
La debitarea eboşului, maşinile cu discuri abrazive trebuie să lucreze numai cu protectorii (apărători) în poziţia de protecţie.

Art.216.
Retezarea ţevilor lungi, care depăşesc gabaritul paturilor de alimentare-evacuare, se efectuează asigurând îngrădirea zonei de depăşire a gabaritului de lucru.

Art.217.
Se interzice retezarea ţevilor care nu pot fi prinse în bancurile de fixare a ţevii în maşină.

Art.218.
La îndreptarea ţevilor eboş pentru tragere, trebuie respectate prescripţiile articolelor din subcapitolul “Ajustarea ţevilor”. Este interzisă introducerea eboşelor strâmbe pentru tragere sau laminare.

Ciocane de şpiţuit la cald

Art.219.
Înainte de începerea lucrului, la ciocanele de şpiţuit se verifică comenzile şi sculele de lucru (poansoane, matriţe, nicovală etc.) precum şi montajul lor corect.

Art.220.
Este interzisă şpiţuirea unor ţevi scurte care nu se pot rezema pe şinele patului. Pentru asemenea situaţii se folosesc suporţii mobili speciali.

Art.221.
În timpul funcţionării ciocanului sunt interzise orice fel de intervenţii pe nicovală, cu mâinile.

Art.222.
Ciocanul de şpiţuit se opreşte astfel ca berbecul să fie lăsat pe nicovală.

Maşini de şpiţuit la rece

Art.223.
Pe platforma de sub axele principale de la maşina de şpiţuit la rece, nu trebuie să existe nici un fel de scule sau materiale care să împiedice buna funcţionare a maşinii.

Art.224.
La maşinile de şpiţuit la rece la care operaţiile sunt mecanizate, operatorul trebuie să aibă grijă ca atât mecanismul păşitor al patului cât şi cel de dozare să funcţioneze la parametrii prestabiliţi.

Art.225.
La pregătirea pentru tragere a suprafeţei eboşurilor ascuţite în prealabil la un capăt în vederea tragerii la rece, trebuie respectate prescripţiile articolelor din subcapitolul 2.11.

Art.226.
La fosfatarea ţevilor prin imersiune se vor respecta întocmai concentraţiile soluţiei calde de fosfaţi de fier şi mangan prestabilite.

Art.227.
La neutralizarea ţevilor prin imersiune se respectă întocmai concentraţia soluţiei de lapte de var sau cea a soluţiei alcaline (sodă, hidroxid de sodiu, borax etc.) .

Art.228.
La lubrifierea prin imersiune, În cazul lubrifianţilor pe bază de hidrocarburi (ex. parox sau xinox) , se respectă prescripţiile articolelor din subcapitolul 2.10.

Art.229.
La tratamentele termice, la fabricarea ţevilor trase la rece (iniţiale, intermediare, finale) se respectă prescripţiile articolelor din subcapitolul 2.8 şi din Normele specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice.

Art.230.
Ţevile aşezate necorespunzător în jgheaburile de alimentare se manipulează de la distanţă, cu ajutorul unor cârlige, fără a se depăşi balustrada platformei de lucru.

Art.231.
Pentru prevenirea accidentelor trebuie utilizate pâlniile de ghidare pe tuburile port-tijă-dop.

Art.232.
Este interzisă staţionarea persoanelor în spaţiul şeilor colectoare, în timpul funcţionării bancurilor.

Art.233.
La scoaterea ţevilor rupte din matriţă se folosesc numai ciocanele de mână.

Art.234.
Se interzice începerea lucrului fără fixarea cu siguranţe a filierei în lăcaşul său.

Art.235.
La laminoarele prevăzute cu program automat de funcţionare, eventualele intervenţii se fac numai după ce utilajul a fost trecut pe programul manual de lucru şi oprit din funcţionare.

Art.236.
Avansul la laminare se va regla în funcţie de calitatea oţelului şi de dimensiunile ţevii de laminat.

Art.237.
După pornirea laminorului, înaintarea mandrinei trebuie să se efectueze lent, fără bruscări, pentru a se evita flambarea tijei.

Art.238.
Extragerea ţevii din laminor, după operaţia de laminare, se face numai cu dispozitivul-traibaparat.

2.9.2.Fabricarea ţevilor prin extrudare

Art.239.
Pentru pregătirea materiei prime înainte de debitare, se respectă articolele prevăzute în capitolul 2.5.

Art.240.
La debitarea ţaglelor cu maşina de debitat se respectă articolele de normă prezentate în capitolul 2.6.

Art.241.
La găurirea blocurilor cu maşina de găurit cu burghie speciale, se respectă normele specifice la prelucrarea metalelor prin aşchiere şi prevederile din capitolul 2.7.

Art.242.
La şanfrenarea biletului, în scopul realizării unui contact perfect între suprafaţa frontală a biletului şi sculele de expandare şi extrudare, se respectă prevederile din capitolul 2.7.

Art.243.
La încălzirea preliminară a blocurilor, până la 9500C, în cuptorul cu vatră rotativă, cu gaze naturale, se respectă prevederile din capitolul 2.8.
La încălzirea finală, în vederea expandării sau extrudării directe, până la 1200-12500C, în cuptorul orizontal cu inducţie, se respectă prevederile din capitolul 2.8.

Art.244.
În timpul stivuirii biletelor pe paletele de transport, lucrătorii trebuie să stea pe partea laterală, pentru a nu fi expuşi pericolului de accidentare la rostogolirea acestora.

Art.245.
La încărcarea cu bilete a pachetelor cu ajutorul macaralei, biletele trebuie prinse cu cleştele numai de la mijloc.

Art.246.
Stivuirea biletelor pe palete se face cu capetele aliniate, fără a depăşi gabaritul paletei.

Art.247.
Încărcarea paletelor cu bilete, pentru alimentarea cuptorului de încălzit trebuie să se facă astfel încât în timpul transportului cu macaraua, biletele să nu alunece de pe palete.

Art.248.
La încărcarea paletelor pentru degresare, trebuie să se ţină seama ca biletele mai lungi să fie aşezate pe un singur rând şi pe centrul paletei, pentru a asigura o echilibrare corectă, fără pericol de răsturnare.

Defretarea şi fretarea containerelor

Art.249.
Înainte de pornirea cuptorului, personalul muncitor care deserveşte instalaţia de defretare-fretare verifică starea tehnică a instalaţiei şi, în special, instalaţia de ridicat a containerului din interiorul cuptorului.

Art.250.
La aşezarea pe căruciorul de transportat în interiorul cuptorului, containerul se fixează în cârligul macaralei numai cu ajutorul şuruburilor speciale, cu urechi, prin care se trec cablurile de fixare În cÂrligul macaralei.
Înainte de legare în cârligul macaralei, se verifică starea filetului la cele două şuruburi cu ureche.

Art.251.
Poziţionarea containerului în cuptor se efectuează numai cu dispozitive speciale, iar prinderea se face numai cu pene de fixare.

Art.252.
La răsturnarea containerului în poziţie orizontală pentru fretare se îndepărtează din zona periculoasă, întregul personal.

Art.253.
La locul de muncă unde se execută fretarea, pavimentul trebuie să fie nivelat, pentru a se preîntâmpina rostogolirea.

Presarea cu presa de expandare

Art.254.
Înainte de punerea în funcţiune a presei de expandare, se îndepărtează personalul din raza de acţiune a mecanismelor acesteia, atât la sol cât şi la subsol.

Art.255.
Alimentarea presei cu material se face prin intermediul containerului, numai după îndepărtarea lucrătorilor din zona respectivă.

Art.256.
Deplasarea containerului în poziţia de expandare-ejectare şi perierea acestuia se efectuează numai după ce s-au îndepărtat lucrătorii de pe masa de translaţie.

Art.257.
În timpul operaţiei de presare-ejectare-expandare, lucrătorii trebuie să stea în poziţie retrasă pentru a nu fi surprinşi de eventualele ruperi şi proiectări de scule sau de desprinderea periilor de sârmă.

Art.258.
Schimbarea tijei port-dop se face numai când operatorul se află în postul de lucru şi numai cu pompa de înaltă presiune în funcţiune pentru a menţine presa în poziţia “sus”.

Art.259.
În timpul schimbării sculelor se utilizează, pentru siguranţă, dispozitivul de susţinere a jugului presei şi se opresc vanele de înaltă presiune.

Art.260.
Este interzisă traversarea peste căruciorul lung. Trecerea se face numai pe pasarele special amenajate.

Art.261.
Este interzisă staţionarea sau intervenţia lucrătorilor sub presă, în timpul manevrelor efectuate de către operator.

Art.262.
Schimbarea şaibelor de forfecare se efectuează numai cu tija ejectorului de bilete în poziţia “sus”.

Art.263.
Deblocarea containerului se efectuează numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Presarea pentru extrudare

Art.264.
Lucrătorul care montează dispozitivul port-disc la presele de extrudare trebuie să stea întotdeauna în câmpul vizual al operatorului. În cazul întârzierii sau a unor deranjamente se apasă imediat pe butonul de semnalizare “avarie”.

Art.265.
Pentru securitatea lucrătorilor trebuie să se verifice sistemul de blocare al containerului la începutul fiecărui schimb.

Art.266.
La schimbarea dornului se urmăreşte dacă traversa de etanşare şi containerul sunt în poziţie îndepărtată.

Art.267.
În cazurile de intervenţie, în cazul blocajelor în zona cuptorului, se procedează la scoaterea de sub tensiune şi oprirea pompelor hidraulice.

Art.268.
Lucrătorii care execută operaţia de schimbare a filierei trebuie să manevreze cu atenţie dispozitivul de rotire şi introducere a filierei pentru a nu fi accidentate persoanele aflate în zonă.

Art.269.
Se interzice staţionarea lucrătorului care efectuează schimbarea dornului, în apropierea poansonului, în timpul extrudării.

Art.270.
Lucrătorii care rostogolesc ţevile de pe masa de evacuare în bazinul cu apă trebuie să execute operaţia astfel încăt să evite contactul cu apa fierbinte degajată la contactul ţevii incandescente cu apa.

Art.271.
Lucrătorul care efectuează aşezarea prafului de sticlă în interiorul biletului incandescent, trebuie să stea în poziţie laterală faţă de dispozitivul care alimentează cu bilete containerul.

Art.272.
Este interzisă staţionarea oricăror persoane în apropierea mesei de evacuare în timpul extrudării.

Art.273.
Legarea ţevilor din şaua colectoare se face numai când mecanismul de antrenare al patului de răcire şi al trenului cu role este oprit.

Art.274.
Înainte de începerea procesului de extrudare se verifică starea de funcţionare a jgheabului de preluare a ţevilor de la presa de extrudare.

Art.275.
Rostogolirea ţevii în bazine se face numai cu cârlige sau cleşti.

Art.276.
Se interzice lucrul, atunci când dispozitivul de evacuare a resturilor de metal nu funcţionează.

Art.277.
Este interzisă deblocarea ţevilor curbate de pe patul de răcire, în timpul extrudării.

Art.278.
Este interzisă staţionarea lucrătorilor în zona jgheaburilor de evacuare în timpul procesului de extrudare.

2.9.3.Fabricarea ţevilor sudate elicoidal şi longitudinal

Art.279.
În cazul debitării cu jet de plasmă se verifică funcţionarea instalaţiei şi, după aceea, se trece la montarea reductoarelor de hidrogen şi argon.

Art.280.
Brenerul se reglează numai în poziţie perpendiculară pe suprafaţa ţevii.

Art.281.
Este interzisă folosirea instalaţiei de debitat cu jet de plasmă, dacă în momentul comutării pe unul din brenere nu se aprinde becul verde de semnalizare.

Art.282.
Este interzisă apropierea de brenere în timpul cuplării instalaţiei.

Art.283.
Pentru protejarea ochilor împotriva radiaţiilor luminoase, muncitorul este obligat să folosească masca de protecţie.

Art.284.
După debitare, ţevile se depun pe patul de răcire numai după ce au fost luate măsuri de atenţionare a celor din jur.

Art.285.
Recipientele sau sursele de gaz, acetilenă şi oxigen pentru debitarea oxigaz, în flux, trebuie să fie depozitate în puncte de distribuţie special amenajate împotriva exploziilor, în afara halei.

Art.286.
Pentru asigurarea stabilităţii, la tăierea capetelor şi marginilor şi la sudare, trebuie verificată starea de funcţionare a dispozitivelor acţionate pneumatic şi a rolelor cu reglaj mecanic ori automat şi a dispozitivelor de planeitate şi împingere în matriţă sau în agregatul de formare a spirelor ţevii.

Art.287.
La desfăşurătoarele maşinilor de fâşiere trebuie verificate dispozitivele de frânare la derularea benzii, iar ghidarea rectilinie şi împingerea trebuie asigurate numai prin role.

Art.288.
Fixarea şi reglarea cuţitelor (discurilor) de fâşiere se fac numai cu maşina oprită şi asigurată cu un dispozitiv de blocare. La prinderea capetelor fâşiate şi legarea lor pe înfăşurător trebuie asigurată buna funcţionare a dispozitivelor mecanice.

Art.289.
În cazul blocării maşinii cu bucăţi metalice rezultate de la fâşierea benzilor, pentru deblocare, se folosesc numai cleşti sau cârlige anume confecţionate.

Art.290.
Rulourile de bandă fâşiată se depozitează în rastele speciale sau rânduri rezemate şi asigurate împotriva rostogolirii sau răsturnării.

Art.291.
În timpul lucrului la tocătoare este obligatorie ungerea locaşului port-cuţit, atât pentru evitarea uzurii premature a suportului şi port-cuţitului cât şi pentru evitarea desprinderii de bucăţi din acestea, în timpul funcţionării.
Este interzisă introducerea degetelor între cele două cuţite tăietoare.

Art.292.
Supravegherea funcţionării tocătoarelor se face numai din partea laterală a maşinii de format sau de pe podeţul de lemn ataşat maşinii.

Art.293.
La operaţia de tăiere a ştraifurilor trebuie să se lucreze în permanenţă cu doi lucrători: unul care taie ştraiful cu arcul electric şi al doilea care ţine ştraiful în aşa fel încât acesta să nu cadă accidental.

Art.294.
Pentru prevenirea pericolului de incendiu, este obligatoriu ca, înainte de operaţia de tăiere a ştraifurilor, să se verifice dacă există scurgeri de ulei.

Art.295.
La sudarea cap la cap a benzilor, ce se efectuează înainte de tăierea marginilor benzii şi la îndreptarea cu ajutorul rolelor la maşina de îndreptat, trebuie asigurate:
– funcţionarea corectă a capului de ghidare care fixează banda;
– reglajul şinelor de cupru care apasă pe suprafaţa benzilor;
– reglarea automatului de sudură pentru realizarea sudurii capetelor benzii;
– slăbirea benzii după sudare, ridicarea cuţitelor superioare şi aducerea în poziţia iniţială a automatului de sudură.
Formarea benzii în formă de ţeavă în vederea sudării

Art.296.
Înainte de începerea lucrului, la laminorul de formare cu cilindri trebuie să se regleze cilindrii superiori de formare în funcţie de grosimea tablei. În condiţii grele de deformare (în special la ţevi cu pereţi subţiri) şi cilindrii inferiori se vor regla corespunzător.

Art.297.
Înainte de începerea lucrului, la laminorul de format ţevi, trebuie verificate rolele libere, neacţionate pentru ghidare.

Art.298.
Înainte de începerea lucrului la laminor, se fixează corect cuţitele fixe de ghidare şi discurile de ghidare, care determină poziţia şi lăţimea deschizăturii dintre marginile benzii Îndoite.

Art.299.
Înainte de începerea formării ţevii în matriţa de tragere, se verifică starea matriţei, a tijei dornului, rolele de ghidare şi fixarea tijei dornului.

Art.300.
Schimbarea calibrului matriţei se face numai de către personalul de întreţinere sub conducerea şefului de echipă.

Art.301.
Înainte de începerea lucrului, se verifică sistemul de fixare şi se efectuează montarea acestuia numai cu scule corespunzătoare.

Art.302.
În timpul funcţionării instalaţiei de format este interzisă trecerea oricărei persoane peste bandă.

Art.303.
În timpul funcţionării instalaţiei de format se interzice sudorului să umble la instalaţia de flux sau de sudat; intervenţia se face când instalaţia de format nu funcţionează.

Art.304.
Înainte de începerea lucrului, la formarea pe prese de îndoire se verifică matriţele semirotunde (superioară şi inferioară) precum şi ghidajul care asigură rectilinitatea şi uniformitatea fantei şi împiedică suprapunerea marginilor ţevilor.

Art.305.
Înainte de începerea lucrului la formarea ţevilor pe maşini de îndoit cu trei sau patru valţuri, se verifică rolele de sprijin, lagărele rabatabile şi valţurile cilindrice, care trebuie să fie dispuse paralel.

Art.306.
La formarea ţevilor cu cusătură elicoidală, când banda se înfăşoară pe dorn, astfel încât să se obţină o înfăşurare cu fantă elicoidală, se verifică înainte de începerea lucrului rolele de tracţiune şi cele de ghidare a benzii precum şi sistemul de acţionare.

Lucrul la instalaţiile de sudare

Art.307.
Pentru operaţiile de sudură se respectă prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru sudură.

Art.308.
La liniile continue de sudare se verifică rolele de tracţiune care asigură transportul în instalaţia de sudare de la instalaţia de formare. La liniile discontinue se verifică mecanismul special care transportă ţeava cu fantă prin instalaţia de sudură.

Art.309.
Înainte de începerea lucrului, la instalaţia de sudare longitudinală, se verifică starea lamei înguste cu care se face ghidarea.

Art.310.
Înainte de începerea lucrului, la instalaţia de sudură prin rezistenţă cu curenţi de înaltă frecvenţă, se verifică rolele de presare.

Art.311.
La sudura prin procedeul Sonch, se verifică valţurile de presare laterale, precum şi lama pentru ghidarea fantei.

Art.312.
La sudarea longitudinală prin inducţie se verifică, înainte de începerea sudării, valţurile de presare a ţevii formate care trece pe sub inductor.

Art.313.
La sudarea cu arc electric se verifică, înainte de începerea sudării, valţurile de presare care se află sub electrodul de cărbune sau sub electrodul de sârmă.

Art.314.
La sudarea electrică sub strat de flux se verifică, înainte de începerea lucrului, tubul pentru aducerea fluxului de sudură (pulbere de sudură) , trompa de absorbţie a fluxului şi perna de cupru răcită cu apă.

Art.315.
La sudarea prin rezistenţă, cu marginile suprapuse, se verifică, înainte de începerea lucrului, rolele de sprijin a ţevii de sudat.

Art.316.
La sudarea prin topire cu gaz (autogenă) , înainte de începerea lucrului, se verifică valţurile de formare sau rolele de tracţiune izolate.

Art.317.
Înainte de începerea operaţiei de sudare cap la cap prin curent continuu se verifică bancurile de fixare a marginilor.

Art.318.
La lucrul la maşina de evacuat fluxul din interiorul ţevii, se interzice operatorului să intervină la instalaţiile electrice, hidraulice sau mecanice ale maşinii.
Este interzisă reglarea presiunii în instalaţie de la regulatorul de presiune de către lucrătorul de la maşină.
Este interzis atât lucrătorului de la această maşină cât şi celorlalţi lucrători să stea sau să circule în imediata apropiere a maşinii.

Art.319.
Curăţarea fluxului de sudură din interiorul ţevilor şi a zgurei de la cordoane se face prin înclinarea lor pe dispozitivul de sudură special construit. Pentru curăţarea manuală se ridică în macara numai câte o ţeavă.

2.10.Decaparea, deglasarea şi degresarea în procesele de fabricare a ţevilor

Prevederi comune

Art.320.
La utilizarea substanţelor chimice (acizi, baze) pentru băile de decapare, deglasare şi degresare se vor aplica prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea, transportarea, manipularea şi prelucrarea produselor anorganice.

Art.321.
La operaţiile de decapare, deglasare şi degresare, în cazul contactului cu substanţe utilizate se va proceda astfel:
– în cazul arsurilor cu acizi, se neutralizează locul cu o soluţie de bicarbonat de sodiu;
– arsurile cu sodă caustică se neutralizează cu apă;
– în cazul stropirii cu soluţie din baia de deglasare, se spală locul cu apă şi se neutralizează cu o soluţie slabă de acid boric sau acid acetic (în cazul stropirilor pe ochi se spală cu multă apă şi se prezintă imediat la medic) .

Art.322.
Se interzice lucrul în cazul în care concentraţiile admise de substanţe nocive sunt depăşite.

Decaparea în băi de acid

Art.323.
La toate băile de decapare trebuie menţinute temperaturi scăzute. La decaparea cu acid sulfuric nu se va depăşi temperatura de 650C, la acid clorhidric 450C, iar la acid azotic se va lucra sub 300C.

Art.324.
Pentru transportul pachetelor de ţevi la bazinele de decapare, acestea se leagă cu funii din fibre artificiale tip “Feron” pentru ţevile din inox şi cu lanţuri, pentru ţevile din oţel carbon.
Este interzisă folosirea cablurilor din oţel.

Art.325.
Pachetul de ţevi legat şi agăţat de traversa macaralei trebuie să aibă o înclinaţie de 10-150 pentru a uşura scurgerea lentă a lichidului, fără a produce stropi.

Art.326.
Introducerea şi scoaterea pachetelor de ţevi din băile de decapare şi spălare se face numai cu mişcări lente şi scurte, de mică amplitudine, pentru a preveni împroşcarea cu stropi de acid.

Art.327.
După ridicarea ţevilor din baie, acestea se ţin deasupra băii până la scurgerea totală a soluţiei.

Art.328.
Se interzice personalului muncitor să lucreze aplecat asupra băilor de decapare.

Art.329.
Locurile de trecere dintre băi şi aparatură trebuie să fie libere, iar grătarele de pe pardoseala de lângă baie să fie în stare bună.

Art.330.
În caz de vărsare a acidului sulfuric sau a altui acid pe pardoseală, zona respectivă se acoperă cu var, care apoi se evacuează obligatoriu pentru neutralizare, fără a se pune mâna pe el. Urmează spălarea pardoselei cu jet puternic de apă.

Art.331.
În halele de decapare trebuie să funcţioneze corect şi permanent în timpul procesului de lucru, atât ventilaţia locală cât şi ventilaţia generală a halei. Instalaţia de ventilaţie va funcţiona în mod obligatoriu concomitent cu scrubele spălătoare de gaze acide corozive.

Art.332.
Cu ocazia schimbării soluţiilor din băile de decapare şi cu ocazia spălării băilor, este necesară verificarea stării izolaţiei antiacide şi a cauciucului, care trebuie refăcute în cazul deteriorării.

Art.333.
Nu trebuie admisă scurgerea de soluţii acide pe faţa exterioară a băilor sau rezervoarelor, pe fundaţii sau pardoseli, din cauza neetanşeităţii pompelor.

Art.334.
Nu se admite lucrul la instalaţiile chimice fără ca acestea să fie etanşe, atât la îmbinări cât şi la armături.

Deglasarea în băi de săruri topite

Art.335.
Înainte de introducerea ţevilor în baia de săruri topite, pachetul de ţevi trebuie controlat pentru a nu exista nici o ţeavă înfundată sau îndoită.

Art.336.
Înainte de introducerea în baia de săruri topite, pachetul de ţevi se menţine suspendat în macara pentru scurgerea completă a apei din interior, apoi se trece deasupra băii şi se menţine circa 1 minut pentru preîncălzirea ţevilor, după care se coboară cu mişcări foarte lente.

Art.337.
La introducerea şi extragerea pachetului de ţevi din baia de deglasare, lucrătorii care deservesc macaraua trebuie să avertizeze, prin semnalizare sonoră, fiecare manevră.

Art.338.
Pe toată durata operaţiei de deglasare a pachetului de ţevi – introducere, menţinere şi extragere – este interzisă staţionarea sau trecerea oricărei persoane în zona băii de deglasare.

Art.339.
La introducerea colectorului de şlam în baia de săruri, se verifică dacă acesta este curat şi uscat.

Art.340.
După extragerea colectorului de şlam, acesta este trecut la locul de depozitare a şlamului, cu atenţie pentru a preveni deversarea. Se lucrează cu semnalizare sonoră a fiecărei manevre.

Art.341.
La completarea băii cu sare de deglasare, bena se coboară cu atenţie deasupra băii pentru a nu împroşca lucrătorii din zonă.

Degresarea cu percloretilenă

Art.342.
Perimetrul instalaţiei de degresat cu percloretilenă trebuie inscripţionat şi avertizat cu plăci avertizoare, indicatoare de securitate etc.

Art.343.
În timpul procesului de degresare, instalaţia de ventilaţie pentru absorbţia şi evacuarea noxelor rezultate trebuie să funcţioneze permanent la parametrii prestabiliţi.

Art.344.
Este interzis accesul în subsolul instalaţiei fără supraveghere directă.

Art.345.
Este interzisă ridicarea capacului benei în timpul operaţiei de degresare.

Art.346.
Se interzice intrarea în tancurile de lucru (recipienţi goi cu urme de percloretilenă) pentru curăţare sau alte intervenţii, fără mască izolantă autonomă cu aducţiune de aer sau aparat izolant autonom.

Neutralizarea apelor acide şi soluţiilor acide

Art.347.
La operaţiile de neutralizare a apelor acide şi a soluţiilor acide se vor aplica prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice.

2.11.Ajustarea ţevilor

Art.348.
În timpul operaţiilor de deblocare a ţevii (la operaţiile de ajustare) , atât trenurile cu role cât şi aruncătoarele trebuie oprite. Punerea în mişcare a acestora se face numai după terminarea tuturor operaţiilor de deblocare.

Art.349.
La maşinile cu role, se face îndreptarea finală numai a ţevilor rotunde. Introducerea ţevilor în maşină se face pe rând, una câte una, numai cu mijloace mecanizate, fiind interzisă introducerea lor cu mâna. De asemenea, evacuarea ţevilor din maşină şi jgheab în şaua colectoare se face numai cu mijloace mecanizate prevăzute în acest scop (role aruncătoare) .

Art.350.
Îndreptarea ţevilor se face numai cu capacele închise etanş pe jgheab pentru a împiedica aruncarea sau îndoirea ţevii în timpul mişcării de rotaţie la îndreptare. Şanfrenarea ţevilor la capete se va executa de către două persoane, care vor acţiona simultan sau independent, în funcţie de utilaj, dispozitivele de fixare şi de prelucrare.

Art.351.
Locurile de muncă din jurul maşinii de îndreptat trebuie să fie marcate cu tăbliţe avertizoare de interdicţie privind staţionarea sau accesul în timpul funcţionării.

Art.352.
Se interzice personalului operator de la maşina de îndreptat cu role următoarele:
– să introducă ţeava în rolele maşinii, cu capacele jgheaburilor ridicate;
– să introducă ţevi cu defecte;
– să staţioneze lângă jgheabul de alimentare sau colector;
– să strângă şuruburile în timpul cât maşina funcţionează;

Art.353.
Se interzice lucrul la maşina de îndreptat cu excentric, dacă suporţii de susţinere nu sunt în stare bună. Se lucrează numai cu pene din lemn de esenţă tare, corespunzătoare profilului ţevii.

Art.354.
La retezarea ţevilor în două sau a capetelor de ţevi mai lungi, zona din jur se îngrădeşte pentru a se evita lovirea în timpul retezării. Cuplarea bacurilor pe ţeavă se face numai după ce lucrătorul a luat mâna de pe ţeavă.

Art.355.
La maşinile de retezat ţevi sau capete lungi de ţevi se folosesc numai dispozitivele speciale de sprijin, care să împiedice lovirea lucrătorilor în timpul retezării.

Art.356.
Este interzisă introducerea cu mâna a ţevilor strâmbe ori cu aşchii la capete şi neîndreptate, precum şi ţinerea mâinii pe ţeavă în momentul cuplării comenzii de prindere în bancurile maşinii de retezat.

Art.357.
Ţevile prelucrate, mufele, capetele de ţevi şi şpanul de la maşini se trec pe paturi sau în containere colectoare şi se evacuează fiecare în locurile destinate, menţinând în permanenţă patul de lucru liber.

Art.358.
Remedierea defectelor de suprafaţă ale ţevilor se execută în locuri special amenajate, pe mese de lucru protejate între ele cu panouri din plasă de sârmă.
După prelucrarea unei ţevi, se blochează patul sau trenul cu role, astfel ca o altă ţeavă să nu fie introdusă accidental.

Art.359.
Ţevile se aşează pe patul de alimentare pentru remediere, pe un singur rând, iar rostogolirea lor se face manual, de la un capăt. Trenurile cu role şi paturile vor fi prevăzute cu opritoare şi dozatoare comandate sincronizat numai de operatorii maşinii.

Art.360.
La prelucrare se introduc numai ţevi drepte şi se folosesc în toate cazurile linete cu apărători de protecţie.

2.12.Protecţia anticorozivă a materialului tubular

Art.361.
La suspendarea materialului tubular în baie se iau măsuri astfel încât acesta să nu prindă goluri de aer la introducere şi să nu antreneze pungi de lichid la evacuare.

Art.362.
În cursul lucrului trebuie să se evite scurgerea, stropirea sau vărsarea pe pardoseală a soluţiilor agresive. Ori de câte ori se produc scăpări accidentale de soluţii pe pardoseală, se iau măsuri imediate de îndepărtare a lor.

Art.363.
Cel puţin odată pe lună trebuie să se facă o verificare completă a instalaţiilor de ventilaţie, urmărindu-se eficacitatea acestora. În cazul în care se constată scăderea eficienţei instalaţiei de evacuare, se procedează la curăţarea canalelor de ventilaţie de pe traseele a căror eficacitate a scăzut.

Art.364.
La terminarea schimbului de lucru trebuie executate următoarele:
– scoaterea pieselor din baie;
– curăţarea părţilor din instalaţie sau încăpere care au fost stropite cu substanţe chimice;
– închiderea tuturor robinetelor de fluide (cu care ocazie se verifică buna lor funcţionare) ;
– depozitarea în ordine a materialului tubular şi a dispozitivelor, lăsând libere căile de acces şi circulaţia;
– întreruperea tuturor alimentărilor electrice;
– închiderea secţiei sau atelierului de către conducătorul locului de muncă şi asigurarea uşilor.

Art.365.
Se interzice accesul persoanelor străine în secţia sau atelierul destinat protecţiei anticorozive a materialului tubular.
Acoperirea la cald prin imersiune

Art.366.
Uneltele de lucru pentru curăţarea băii şi pentru scoaterea ţevilor şi mufelor din baia de zincare trebuie uscate în prealabil. Este interzisă introducerea acestora în baie în stare umedă sau rece.

Art.367.
Subsolul băii de zinc trebuie să fie uscat şi bine aerisit. Pentru accesul operativ în cazul producerii perforărilor cu metal lichid, scara şi căile de acces trebuie să fie degajate permanent.

Art.368.
În cazul blocării ţevilor în maşina de extras ţevi din baie, operatorul de la pupitru trebuie să semnalizeze optic sau acustic personalul de la baie, să întrerupă operaţia de scoatere şi să oprească maşina de extras.
Acoperirea electrolitică (galvanizare) şi fosfatarea

Art.369.
Pentru operaţiile de galvanizare şi fosfatare se vor aplica prevederile din normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale.

Art.370.
Se interzice staţionarea lângă băile de fosfatare sau aplecarea deasupra acestora în timpul depunerilor.

Bituminarea

Art.371.
Se interzice lucrul la instalaţia de pregătire a soluţiei fără asigurarea ventilaţiei locului de muncă şi fără verificarea mijloacelor de aerisire generală.

Art.372.
Se interzice lucrul în încăperea şi la utilajele pentru bituminare fără dispozitive de avertizare acustică şi optică conforme normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art.373.
Se verifică zilnic legătura la pământ a instalaţiilor electrice destinate bituminării, care trebuie să corespundă condiţiilor indicate În standardele de specialitate.

Art.374.
Se interzice urcarea lucrătorilor pe paturile de lucru sau printre şinele paturilor pentru manşonarea şi marcarea ţevilor bituminate. Pe patul de şine ţevile se manevrează numai de la capete.

Art.375.
Maşina de bituminat se pune în funcţiune numai după ce s-au asigurat parametrii termici ai mecanismelor auxiliare iar protectorii (paravanele, apărătoarele de protecţie) împotriva stropirii cu bitum sunt în poziţia de funcţionare.

Art.376.
Se interzice fumatul sau altă sursă de foc în staţia de preparare a bitumului precum şi la maşinile de bituminat şi la paturile de lucru.

Art.377.
Se interzice depozitarea sau păstrarea materialelor combustibile sau inflamabile şi a celor care nu au legătură directă cu procesul tehnologic al staţiei, în apropierea acesteia.

Art.378.
Personalul de lucru este obligat să-şi ungă mâinile cu vaselină protectoare.
Acoperirea cu mase plastice – acoperirea cu polietilenă

Art.379.
Lucrătorii care lucrează la acoperirea cu polietilenă trebuie să folosească unelte corespunzătoare, la manevrarea ţevilor calde la şi dinspre instalaţiile utilizate.

Art.380.
La acoperirea prin fuziune, se verifică în prealabil procesul de lipire prin topire (fuziune) şi dacă aruncătorul de pulbere de protecţie funcţionează la parametrii prestabiliţi.

Art.381.
Între capetele ţevilor care se acoperă cu polietilenă prin extrudare trebuie să se asigure distanţa minimă posibilă printr-o bună funcţionare a cuplului de roţi acţionate pentru mişcarea de avans a ţevilor prin linia de laminare.

Uleierea

Art.382.
La băile de uleiere sau la instalaţiile de uleiere mecanizate nu se admite lucrul cu aparataj şi acţionări electrice care nu sunt capsulate.

Art.383.
La încăperea în care se efectuează uleierea trebuie să se asigure sisteme de avertizare şi mijloace de stingere a incendiilor.

Art.384.
Încălzirea uleiului din băile de imersiune sau a celui pulverizat cu aer comprimat se face numai cu serpentine cu abur şi la temperatura tehnologică de regim prescrisă.

Art.385.
Ţevile se introduc cu atenţie în baie pentru a se evita împroşcarea cu ulei fierbinte şi nu se evacuează în depozit până nu s-a scurs bine uleiul din şi de pe ţevi.

Art.386.
Se interzice lucrul la băile de uleiere atunci cînd în jurul acestora şi al trenului cu role pentru alimentare şi evacuare nu sunt montaţi protectori (paravanele de protecţie) .

Art.387.
Executarea lucrărilor de intervenţie, reparaţii şi întreţinere se face numai după ventilarea locului de muncă.

Lăcuirea

Art.388.
La lăcuirea materialului tubular se respectă normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art.389.
În timpul lăcuirii materialului tubular nu se admite nici un fel de sursă de foc în încăpere.

Art.390.
În cazul unor intervenţii exprese pentru reparaţii, trebuie aerisită bine încăperea şi numai după aceea se poate începe reparaţia.

Art.391.
Se interzice pornirea instalaţiei de lăcuire fără funcţionarea instalaţiei de ventilare.

Art.392.
Temperatura băii de lăcuire, a aerului cald de uscare din cuptorul de uscare şi a încăperii de lucru se stabileşte în funcţie de gradul de inflamabilitate şi trebuie controlată permanent.

Art.393.
Curăţarea reziduurilor de lac din canalele de scurgere şi bazinele de colectare se face numai cu unelte speciale, confecţionate din metale neferoase şi numai după încetarea operaţiei de lăcuire şi aerisire a încăperii.

Art.394.
Rezervoarele cu diluanţi se păstrează în spaţii îngrădite şi marcate cu plăci avertizoare.

Art.395.
Băile cu soluţii sau lac de aplicat pe ţevi trebuie să fie acoperite cu capace metalice.

2.13.Controlul tehnic de calitate

Art.396.
Instrumentele de măsură şi control utilizate trebuie să fie în stare bună de lucru şi depozitate în mod corespunzător în imediata apropiere a locului de muncă respectiv, astfel încât să nu incomodeze accesul în zonă sau să îngreuneze munca controlorilor.

Art.397.
La luarea probelor, la controlul vizual, la măsurarea lungimilor şi dimensiunilor, la verificarea funcţionalităţii şi la marcarea produselor, personalul trebuie să fie atent, astfel ca să nu fie surprins de utilajele în funcţiune ori de ţaglele sau ţevile în rostogolire.

Art.398.
Măsurătorile de reglaj se fac cu utilajul oprit, iar verificarea şi măsurarea ţevilor se face numai din afara paturilor, după ce ţevile au fost aşezate pe un singur rând. La paturile destinate pentru control şi sortare trebuie prevăzute distanţiere şi opritori pentru ca rostogolirea altei ţevi să nu surprindă controlorii în acţiune şi să-i accidenteze prin strivire.

Art.399.
La controlul aspectului interior al ţevilor se folosesc lămpi portative cu reflector, alimentate la tensiune de 12 sau 24 volţi. În timpul verificării aspectului ţevii, în grup, toţi controlorii trebuie să stea cu faţa în direcţia de venire a ţevilor prin rostogolire.

Art.400.
Polizarea şi curăţarea produselor tubulare pentru descoperirea defectelor precum şi marcarea prin poansonare se fac fără urcarea pe pat ori pe ţevile de pe pat. Poansoanele trebuie să aibă capul de lovire fără floare.

Art.401.
Măsurarea lungimii cu ruleta la ţevile de diametre mari se face numai când acestea sunt asigurate cu pene sau opritori la ambele capete, împotriva rostogolirii. Dacă poziţia de măsurat necesită utilizarea scării se vor folosi scări adecvate.

Art.402.
La locurile de muncă unde controlorii sunt obligaţi a staţiona în medii deosebite (umiditate, emulsie, temperatură etc.) se folosesc grătare din lemn ce trebuie menţinute curate şi în bună stare, protectori împotriva radiaţiilor calorice etc. Controlorii trebuie să fie dotaţi cu echipament de protecţie corespunzător mediului de lucru.

Art.403.
La locurile de muncă unde se execută operaţii speciale de control (radiografierea sudurii, a racordurilor sudate la prăjini) se plantează indicatoare de avertizare a pericolului.

Art.404.
Este interzis controlorilor să comande macaragiului care deserveşte procesul de producţie. Pentru manipularea pachetelor de ţevi, controlorii trebuie să conlucreze cu legătorii de sarcini.

Art.405.
Este interzisă intervenţia controlorilor pentru remedierea defectelor mecanice, electrice sau hidraulice ale utilajelor şi instalaţiilor de la locul de muncă.

Art.406.
Controlul mufelor se execută numai pe mese special amenajate, iar mufele galvanizate sau fosfatate se controlează numai după ce acestea au fost scoase din baie, degresate, spălate şi uscate.

Art.407.
Operaţia de marcare se face numai de la capătul ţevii când aceasta este la marginea paturilor.

Art.408.
Curăţarea şabloanelor încărcate cu vopsea se face prin ardere în locuri special amenajate, în afara halelor de fabricaţie.

Art.409.
Controlul şi marcarea ţevilor, lăcuite, bituminate etc. se efectuează după uscarea stratului. Ţevile trebuie aşezate pe un singur rînd pe paturile de control.

Art.410.
Controlul prăjinilor de foraj şi a celor pentru mare adâncime se face pe paturi special amenajate, după ce acestea au fost aşezate pe un singur rând şi asigurate împotriva rostogolirii. Este interzisă examinarea suprafeţei acestora pe trenurile cu role şi nu este admis controlul dimensional în timpul prelucrării pe maşini.

Art.411.
Controlul sculelor de laminare (valţuri, role, liniale, dopuri, tije portdop etc.) se face pe liniile de montaj sau pe maşinile unelte, după ce în prelabil aceastea au fost oprite din funcţiune.

Art.412.
La instalaţiile de control ultrasonic, curăţarea palpatoarelor se face cu mijloace adecvate, după scoaterea de sub tensiune. Se interzice atingerea palpatoarelor (piezoelementelor) cu mÂna, cÂnd emit fluxuri ultrasonice.

Art.413.
Persoanelor care efectuează operaţiile de control tehnic al ţevilor la instalaţiile nedistructive (ultrasunete, cu surse radioactive) trebuie supuse periodic controlului medical.

Art.414.
La scrierea cu creionul electric a probelor de control şi a produselor finite, masa metalică pe care sunt aşezate trebuie să fie legată la pământ, iar mânerul creionului trebuie să fie bine izolat şi răcit cu apă sau aer.

Art.415.
La controlul vizual al sudurii ţevilor cu diametru mare, intrarea în interior se face după evacuarea gazelor şi răcirea sudurii, folosind cărucioare speciale pentru deplasarea în interior, de-a lungul ţevii, timp în care controlorul trebuie supravegheat din exterior de o altă persoană.

Art.416.
Controlul ţevilor sudate cu instalaţii cu surse radioactive se face de către persoane specializate şi anume instruite pe baza normelor specifice utilizării surselor radioactive.

Art.417.
Zonele de lucru unde se execută radiografierea sau radioscopia ţevilor sudate trebuie împrejmuite cu paravane din plumb şi semnalizate cu indicatoare “PERICOL RADIAŢII”.
De asemenea se vor semnaliza acustic şi optic în timpul funcţionării instalaţiilor de control.

Art.418.
Persoana care lucrează în această zonă trebuie să fie dotată cu echipament de protecţie adecvat şi cu fotodozimetru.

Art.419.
În zonele de lucru cu surse radiaoctive se interzice păstarea alimentelor sau a obiectelor de uz personal şi nu se permite accesul altor persoane.

Art.420.
Orice intervenţie pentru revizie, întreţinere sau reparaţii se face numai după oprirea funcţionării instalaţiei de radiografiere sau radioscopie.

Art.421.
Probarea ţevilor la presiune hidraulică se face numai pe baza instrucţiunilor tehnice în care trebuie indicate dimensiunile pereţilor şi limitele maxime de presiune la care trebuie încercate acestea.

Art.422.
Ţevile cu diametre mici, care se încearcă la maşinile de probat cu mai multe fire, trebuie să aibă aceeaşi lungime pentru a putea fi strînse în dispozitivele de fixare.

Art.423.
Înainte de începerea lucrului, la maşinile de probat ţevi la presiune hidraulică, se verifică starea de funcţionare:
– a pompei de apă
– a multiplicatorului
– a dispozitivului de strângere şi aruncare
– a garniturilor de etanşare
– a ventilelor
– a aparatelor de comandă şi control.

Art.424.
Se interzice încercarea ţevilor la presiune când maşina are manometre defecte sau lipsă.

Art.425.
Introducerea apei sub presiune, în ţeavă, se face numai după ce s-a realizat blocarea căruciorului, ţeava a fost prinsă etanş în dispozitivele de fixare şi a fost umplută cu apă la joasă presiune.

Art.426.
Se interzice tragerea ţevii cu mâna şi introducerea ei în capul de strângere.

Art.427.
Se interzice depăşirea presiunii de încercare a ţevilor stabilită de instrucţiunile tehnologice.

Art.428.
La controlul ţevilor ajustate, fiecare controlor este obligat să verifice starea tehnică a locului de muncă, a aparatelor sau uneltelor de lucru. Trebuie să verifice dacă paturile sunt în perfectă stare şi nu au şine rupte, cleme şi şuruburi de fixare lipsă.

Art.429.
Controlul ţevilor ajustate se face numai după ce patul a fost îmbrăcat complet şi toate ţevile asigurate contra rostogolirii necomandate.

Art.430.
Controlul analizei spectrale a ţevilor cu aparatele “stiloscop-metascop” se face respectându-se următoarele reguli de protecţie:
– conectarea generatorului se face numai după legarea la priza de împământare;
– lucrul cu stiloscopul-metascopul, se efectuează numai echipat cu mănuşi şi galoşi din cauciuc electroizolant;
– când aparatul este sub tensiune, se interzice atingerea corpului acestuia şi a electrodului;
– după terminarea lucrului, aparatul se scoate de sub tensiune.

3.Lucrări de întreţinere, revizii şi reparaţii

3.1.Prevederi comune

Art.431.
Lucrările de întreţinere, revizii, reparaţii ale maşinilor, utilajelor, aparatelor, instalaţiilor tehnologice trebuie executate în conformitate cu normele specifice de securitate a muncii şi reglementările în vigoare.
Pentru instalaţiile de ridicat sau cele sub presiune se ţine seama de prescripţiile ISCIR.

Art.432.
Maşinile, utilajele, instalaţiile reparate, modernizate sau reconstruite sunt repuse în funcţiune numai după efectuarea probelor necesare unei exploatări în deplină siguranţă, încheierea procesului verbal de recepţie şi predarea utilajului către secţia de exploatare.

Art.433.
Înainte de începerea lucrărilor, conducătorul locului de muncă trebuie să facă instructajul pentru toţi muncitorii care iau parte la reparaţii.

Art.434.
Înainte de începerea lucrărilor, conducătorii secţiilor de fabricaţie sunt obligaţi să asigure spaţiul necesar desfăşurării procesului de reparaţii, prin curăţarea şi evacuarea diferitelor materiale depozitate în zona utilajului sau dedesubt: oxid de fier, deşeuri, semifabricate, scule etc.

Art.435.
Toate maşinile, utilajele sau instalaţiile oprite trebuie curăţate înainte de reparaţii: de ulei, zgură, oxizii, moloz, praf etc. Depunerile trebuie colectate şi evacuate imediat într-un loc care să nu prezinte pericol de incendii.

Art.436.
Se interzice personalului de întreţinere şi reparaţii să manevreze maşinile, utilajele sau instalaţiile în timpul lucrărilor şi în timpul probelor.

Art.437.
Zonele în care se fac reparaţii trebuie marcate şi delimitate, stabilindu-se concret trecerile şi căile de acces.

Art.438.
Se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii de lucru în zona de reparaţii.

Art.439.
În timpul manevrelor de ridicare sau coborâre a pieselor de la înălţime trebuie evacuaţi muncitorii şi îndepărtate tuburile de oxigen şi generatoarele de acetilenă din zona de lucru a mecanismelor de ridicat. Zona în care se lucrează se îngrădeşte şi se marchează cu steguleţe roşii sau lămpi electrice vopsite în roşu.

Art.440.
Se interzice accesul muncitorilor pe platforme, pe grinzi sau pe construcţiile metalice, înainte să fie verificată existenţa parapeţilor, balustradelor etc.

Art.441.
Lucrările de reparare a maşinilor, instalaţiilor care se găsesc montate sub cotă 0 (zero) se încep după montarea balustradelor de protecţie în jurul gurilor de vizitare şi a căilor de acces.

Art.442.
Sculele folosite pentru lucrările de reparaţii se verifică periodic de către maistru sau şeful de echipă.

Art.443.
Înaintea începerii probelor de recepţie, după reparaţie, trebuie verificată starea maşinii, a utilajului sau a instalaţiei, înlăturându-se sculele, piesele, materialele etc. Se montează dispozitivele de protecţie şi se face legătura la centura de împământare.

Art.444.
Tuburile de oxigen utilizate la lucrările de reparaţii se depozitează la un loc ferit de temperaturi ridicate, lovituri sau atingeri cu ulei sau unsoare.

Art.445.
La reparaţia cuptoarelor trebuie evitată aglomerarea locurilor de muncă cu materiale, evacuându-se permanent molozul sau alte materiale rezultate. Accesul muncitorilor pentru evacuarea molozului din cuptor este permis numai după ce temperatura din cuptor a scăzut sub 40 0C.

Art.446.
Demolarea zidăriei cuptorului trebuie făcută succesiv, de sus în jos pentru a exclude posibilitatea prăbuşirii unor porţiuni mai mari de zidărie.

Art.447.
Răcirea cuptoarelor se face lent, prin reducerea treptată a numărului de arzătoare şi micşorarea debitului de combustibil şi aer. Apa de răcire se opreşte numai după răcirea cuptorului.
La zidirea cuptoarelor se folosesc schele, platforme etc., anume destinate şi verificate periodic privind rezistenţa.

Art.448.
După terminarea reparaţiei cuptorului se verifică întregul utilaj în vederea punerii în funcţiune înaintea aprinderii cuptorului.

Art.449.
La punerea în funcţiune a cuptorului, după reparaţie, conducătorul lucrării trebuie să predea maistrului de fabricaţie taloanele de securitate a muncii, care se păstrează în cabina de comandă a cuptorului.

Art.450.
Pentru lucrările de complexitate, la instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, instalaţiile de gaz, instalaţiile de oxigen, instalaţiile cu substanţe inflamabile sau explozive se vor da, în mod obligatoriu, dispoziţii de lucru scrise.

Art.451.
Scările, podeţele, platformele, grinzile şi alte construcţii metalice se verifică periodic înaintea începerii oricărei lucrări de reparaţii la utilajele din zonă. Accesul personalului pe acestea este admis numai după verificarea în prealabil de către maistrul de specialitate.

Art.452.
Instalaţiile sub presiune, de la agregatele de laminare, care sunt prevăzute cu ungere automată, amenajate la subsol (staţii de lubrifiere SL şi staţii de ungere consistentă UC) , trebuie supravegheate de persoane autorizate.

Art.453.
Curăţarea reziduurilor sau scurgerilor de ulei de pe căile de acces, de pe treptele scărilor şi de pe pardoseala din staţiile de ungere se face în permanenţă.
Ştergerea pompelor de ungere şi strângerea ori etanşarea racordurilor sau conductelor de alimentare se execută numai cu utilajul oprit.

Art.454.
Transportul butoaielor de lubrifiant (uleiuri sau vaseline) se face cu mijloace auto sau electro, amenajate cu juguri sau suporturi pentru stabilitatea butoaielor.

Art.455.
În staţiile de ungere se interzice păstrarea îmbrăcămintei, a alimentelor sau servirea mesei, iar ventilaţia încăperii trebuie asigurată în permanenţă.

Art.456.
Curăţarea ţunderului din canalele agregatelor, de sub trenurile cu role şi paturile de transfer, se face numai cu lucrătorii de la utilajele respective, care trebuie să fie dotaţi cu unelte şi echipamente adecvate.

Art.457.
Înainte de intrarea în canale, pentru curăţarea ţunderului, se verifică dacă au fost închise toate vanele instalaţiilor de alimentare cu apă.

Art.458.
În canalele de ţunder, sub căile cu role şi paturile de transport, trebuie să se asigure iluminatul electric la tensiunea de 24 V.

Art.459.
La curăţarea canalelor de ţunder se folosesc minimum doi lucrători, care trebuie să ţină legătura permanent cu exteriorul. Se interzice intrarea În canale a unei singure persoane.

3.2.Lucrări de întreţinere, revizii şi reparaţii la liniile de laminare, tragere, extrudare şi sudare

Art.460.
Pe toată durata lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii, operatorul de la pupitrul de comandă trebuie să asigure blocarea comenzilor de la postul său, astfel încât instalaţia să nu poată fi pornită.

Art.461.
La începerea lucrului, şeful formaţiei trebuie să ia măsuri ca instalaţia să nu poată fi pornită inoportun, nici de la posturile de comandă şi nici de la secţia ce alimentează postul general de comandă. Instalaţia hidraulică sau pneumatică va avea un robinet de descărcare care să evacueze fluidul, rezultat în urma unor comenzi întâmplătoare.

Art.462.
Intervenţiile şi verificările se fac numai cu acordul maistrului sau şefului formaţiei de lucru, care stabileşte timpul şi locul intervenţiei şi verificării.

Art.463.
Se interzice efectuarea de reglaje la frâne şi la alte mecanisme de către personalul tehnologic de exploatare.

Art.464.
Periodic, este necesar să se verifice cablurile flexibile cu protecţie metalică, iar cele neizolate se înlocuiesc.

Art.465.
În timpul lucrărilor de întreţinere sau revizie tehnică se ridică obligatoriu, de la panou, marca de restricţie pentru instalaţia respectivă pentru a preîntâmpina pornirea accidentală a instalaţiei.

Art.466.
După terminarea reviziei, operatorul din postul de comandă porneşte utilajul numai dacă:
-a primit înapoi toate mărcile de restricţie;
-electricianul a conectat instalaţia electrică;
-a primit avizul laminatorului şef sau al maistrului.

Art.467.
Demontarea şi montarea pieselor grele (cilindri, valţuri, caje reductoare, trenuri cu role, lagăre etc.) se execută numai sub supravegherea directă a conducătorului lucrării.

Art.468.
Se interzice începerea separată a rodajului cajelor în timp ce se lucrează la alte operaţii de montare, fie cu caje fie cu căile cu role din faţa sau spatele cajelor.

Art.469.
Se interzice ajustarea lagărelor şi pinioanelor, când acestea sunt suspendate în macara. Pentru ajustare, piesele trebuie aşezate pe suporţi.

Art.470.
La instalaţia de presat şi depresat role este interzis:
-a se lucra fără apărători;
-a se lucra cu manometrul şi siguranţa defecte;
-a se lucra când manometrul de presiune indică mai mult decât presiunea maximă admisă.

Art.471.
Ridicarea tamburilor şi aşezarea lor pe suport, în vederea derulării, se face numai cu macaraua sau alte dispozitive de ridicat.

Art.472.
În timpul operaţiilor pentru matisarea cablurilor, lucrătorii trebuie să poarte echipamentul prevăzut în normativul-cadru.

3.3.Lucrări de prelucrare a materialelor metalice

Art.473.
Pentru operaţiile de strunjire, găurire, rabotare, mortezare, frezare, polizare, sudare etc. se vor respecta prevederile normelor specifice în vigoare şi Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.

Art.474.
Este interzis lucrul la maşini-unelte în atmosferă impurificată (pulberi abrazive, vapori inflamabili proveniţi de la spălarea lagărelor şi portlagărelor etc.) .

3.4.Intervenţii în caz de avarie

Art.475.
În caz de avarii sau alte accidente tehnice, şefii de secţie, ateliere sau alte compartimente de producţie sunt obligaţi să participe la lichidarea urmărilor acestora, la cercetarea cauzelor şi stabilirea măsurilor pentru repunerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor şi la conducerea operaţiunilor pentru intrarea în regim normal de funcţionare.

Art.476.
Întotdeauna, remedierea deficienţelor, incidentelor sau avariilor se face numai după scoaterea maşinii, utilajului sau instalaţiei de sub tensiune, presiune etc. şi blocarea contra pornirii accidentale . Dacă blocararea nu este posibilă, se asigură paza la dispozitivul de pornire.

Art.477.
La intrarea în instalaţie, personalul de intervenţie trebuie să ridice marca de restricţie de la postul central de comandă, iar în staţie şi la posturile centrale de comandă trebuie amplasate panouri de avertizare cu textul “ATENŢIUNE! NU CUPLAŢI SE LUCREAZĂ”. Dacă operatorul de la postul central de comandă părăseşte staţia, el trebuie să asigure maşina, utilajul sau instalaţia împotriva punerii în funcţiune prin încuierea staţiei, blocarea comenzii şi afişarea inscripţiei de avertizare.

Art.478.
Punerea sub tensiune sau sub presiune etc. se face numai la comanda persoanei care a cerut scoaterea de sub tensiune sau de sub presiune.

Art.479.
La locurile cu temperaturi ridicate, ce depăşesc limitele normale, lucrările de intervenţii se fac în reprize scurte (min.15 minute) cu asigurarea unor locuri de refacere şi repaus cu climat normal.

3.5.Intervenţii la instalaţiile de decapare, degresare, deglasare

Art.480.
Înaintea oricărei intervenţii la instalaţiile care funcţionează cu acizi sau soluţii acide se efectuează, în mod obligatoriu, următoarele operaţiuni:
a)întreaga instalaţie (baie, pompe, ventile, conducte etc.) se goleşte complet, se aeriseşte, se neautralizează cu lapte de var, se verifică pH-ul, se spală cu apă şi apoi se verifică prezenţa hidrogenului cu explozimetru;
b)se închid ventilele şi se pun panouri avertizoare cu textul: “ATENŢIE! SE LUCREAZĂ! NU DESCHIDEŢI VENTILELE!”;
c)în cazul intervenţiei la băile de decapare continuă (cu bandă) , se pun la posturile şi pupitrele de comandă panouri cu textul: “ATENŢIE! SE LUCREAZĂ PE LINIE! NU PORNIŢI BANDA!”;
d)lămpile electrice portabile şi uneltele portabile acţionate electric se alimentează de la sursele de tensiune redusă (12 – 24 V) ;
e)lucrările de reparaţii executate în interiorul recipientelor se supraveghează în permanenţă din exterior de către persoane corespunzător echipate şi instruite;
f)în timpul lucrului, persoanele din interiorul recipientului trebuie să poarte centuri de siguranţă ale căror legături să fie ţinute de persoanele aflate afară, care supraveghează lucrul;
g)agăţătoarele sau alte piese în mişcare din rezervor, se blochează şi se pun panouri avertizoare cu textul: “ATENŢIE! SE LUCREAZĂ! NU PORNIŢI!”.

Art.481.
Înaintea operaţiilor de sudură pe conductele şi recipienţii în care a fost adus acid clorhidric sau acid sulfuric (de pe conductă sau rezervor) , se neutralizează cu soluţie bazică şi apoi se suflă cu un jet de azot.

Art.482.
La intervenţiile urgente, când nu mai este timp pentru neutralizare şi suflare cu azot, se intră cu mască de gaze şi echipament de protecţie adecvat şi se interzice executarea lucrărilor de sudură, tăiere cu flacără, folosirea focului deschis (brichete, chibrituri) etc.

Art.483.
Pentru executarea lucrărilor din interiorul instalaţiilor şi rezervoarelor în care au fost depozitaţi acizi, personalul care efectuează operaţia trebuie instruit asupra modului în care se execută intervenţia.

4.Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate la laminarea – tragerea – extrudarea – sudarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel

4.1.Clădiri şi alte construcţii

Art.484.
Halele de fabricare a ţevilor şi alte unităţi productive sau de control tehnic de calitate vor trebui să fie dimensionate astfel încât să poată permite un flux tehnologic raţional şi posibilitatea de circulaţie a personalului productiv fără pericol de accidente.

Art.485.
Clădirile unităţilor pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel (inclusiv încăperile auxiliare, administrative şi social – culturale) se vor amplasa şi amenaja în aşa fel încât să fie respectate prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, ale Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, ale prezentei norme şi ale normelor de securitate a muncii conexe.
În cazul în care există divergenţe între aceste norme, se aplica prevederea cea mai restrictivă.

Art.486.
Soluţiile constructive care se vor adopta la prevederea mijloacelor de producţie utilizate la formarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel vor trebui să ţină seama de asigurarea condiţiilor necesare pentru:
-efectuarea periodică a curăţeniei locului de muncă şi îndepărtarea ritmică a prafului, reziduurilor, deşeurilor etc.;
-evitarea scurgerilor de ulei în subsoluri, tuneluri etc. sau după caz, colectarea uleiurilor şi evacuarea periodică a acestora;
-evacuarea apelor infiltrate;
-asigurarea iluminatului natural şi artificial în limitele normelor prescrise;
-asigurarea ventilaţiei naturale şi prin intermediul exhaustoarelor conform normelor legale în vigoare;
-încălzirea halelor de producţie prin montarea de elemente de încălzire, exceptând zonele cu radiaţii termice suficiente pentru asigurarea încălzirii;
-asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor termice în locurile unde acestea sunt prea puternice (plăci izolatoare sau ventilaţie) ;
-mecanizarea lucrărilor de transport, încărcare – descărcare etc., în scopul eliminării muncii fizice grele;
-asigurarea căilor de acces şi circulaţie separate pentru pietoni şi mijloace de transport (rutiere şi CFR) ;
-evitarea fluxurilor tehnologice încrucişate etc.

Art.487.
La proiectarea amplasamentelor de mijloace de producţie pentru fabricarea ţevilor din incinta întreprinderilor integrate (uzine, combinate) se va ţine seama de poziţia halelor faţă de direcţia dominantă a vânturilor (în sezonul cald) , poziţie care tebuie să se aleagă astfel încât să fie evitată poluarea cu noxele produse de alte secţii (cocserii, furnale, oţelării, turnătorii etc.) şi concomitent să fie asigurate condiţii normale de ventilaţie naturală în halele în care au loc degajări termice importante.

Art.488.
Ferestrele halelor de producţie vor fi prevăzute cu geamuri din sticlă armată (mai ales ferestre mobile) sau vor fi protejate prin plase de sârmă împotriva căderilor accidentale de sticlă.

Art.489.
Scările de acces în clădiri, subsoluri, tuneluri, platforme, pasarele, construcţii interioare, posturi de comandă etc. se vor proiecta şi construi astfel încât să fie prevenite pericolele de accidentare prin cădere în gol sau alunecare şi să nu solicite eforturi deosebite din partea personalului care le utilizează.

Art.490.
Pentru lubrifianţi şi alte materiale inflamabile se vor prevedea depozite subterane sau la sol, după gradul de periculozitate, pentru prevenirea incendiilor.

4.2.Utilaje şi posturi de comandă pentru formarea ţevilor

Art.491.
La posturile şi pupitrele de comandă unde comenzile se dau prin acţionarea unor manete şi/sau butoane, acestea se vor amplasa astfel încât să fie uşor accesibile operatorului din poziţia normală de lucru şi cu deplasări minime. Maneta (butoanele) pentru comenzile principale (PORNIT, OPRIT, AVARIE etc.) se vor executa în culori diferite.
Este obligatorie dotarea posturilor şi pupitrelor cu butoane de comandă pentru avarii, care să acţioneze optic şi acustic.

Art.492.
La proiectare se va urmări ca amplasamentele posturilor şi pupitrelor de comandă să fie cât mai ferite de traficul podurilor rulante şi al mijloacelor de transport la sol. Atunci când respectarea prezentei prevederi nu este întru totul posibilă, din motive tehnologice obiective, se vor adopta măsuri suplimentare de prevenire a accidentelor de muncă prin limitatoare de cursă, bariere, instrucţiuni speciale.

Art.493.
Se interzice amplasarea posturilor şi pupitrelor de comandă în zone periculoase sau de solicitare fizică şi psihică sporită a operatorilor (radiaţii termice, lumină strălucitoare, zgomot sau trepidaţii intense, degajări de gaze sau vapori etc.) . În asemenea cazuri se poate apela la instalaţii de televiziune industrială.

Art.494.
În funcţie de condiţiile mediului ambiant, posturile şi pupitrele de comandă vor fi climatizate, ventilate şi protejate împotriva împroşcărilor de materiale (ţunder, apă etc.) .

4.3.Cuptoare de încălzire şi tratament termic

Art.495.
Cuptoarele vor fi proiectate astfel încât partea exterioară a pereţilor să nu depăşească temperatura de + 55 0C.
La cuptoare se vor prevedea măsuri de protecţie împotriva accidentării prin contact cu suprafeţele fierbinţi.

Art.496.
Zonele de lucru din jurul cuptoarelor vor fi prevăzute cu ventilaţie naturală sau mecanică, unde este cazul.

Art.497.
Accesul la cuptoare, la mecanisme şi la aparatele termotehnice se va asigura prin scări, pasarele, platforme.

Art.498.
Canalele şi golurile din pardoseală trebuie să fie acoperite sau împrejmuite.

Art.499.
Pentru răcirea sculelor de lucru se vor prevedea bazine pentru răcire.

Art.500.
Uşile mari ale cuptoarelor se vor proiecta spre a se manevra cu mijloace mecanizate.

Art.501.
Ventilatoarele pentru aerul primar se vor amplasa la minimum + 2000 mm faţă de cota 0,00 şi vor fi prevăzute cu plase de sârmă.

Art.502.
La conductele prin care circulă fluide cu temperaturi care pot produce accidente la atingere se vor prevedea izolaţii termice, indiferent de poziţia şi amplasarea lor.

Art.503.
La cuptoarele cu atmosferă de protecţie şi anume la capetele cuptoarelor continue sau a celor unde se evacuează în mod continuu gazul, se vor prevedea perdele antiflacără.

Art.504.
Cuptoarele care funcţionează la temperaturi sub 650 0C vor fi prevăzute cu “supraveghetor de flacără” format din arzător pilot şi detector de flacără.

Art.505.
Instalaţiile de alimentare a cuptoarelor cu gaze combustibile sau cu gaze de protecţie precum şi armăturile acestor instalaţii vor fi etanşe.

Art.506.
Pentru evacuarea gazelor de protecţie necombustibile se vor stabili locurile de evacuare care vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu instalaţii de absorbţie, iar zonele adiacente, cu echipament pentru ventilare.

Art.507.
Se vor prevedea instalaţii pentru “spălare” cu gaz inert la cuptoarele cu gaz de protecţie combustibil, atât la punerea în funcţiune cât şi în caz de necesitate.

Art.508.
Se va asigura semnalizarea optică şi acustică la întreruperea funcţionării instalaţiilor de absorbţie şi ventilare cu care sunt echipate cuptoarele de tratament termic cu gaz de protecţie.

Art.509.
Se vor asigura instalaţiile, aparatura şi echipamentele pentru înregistrarea permanentă a preunii gazului de protecţie din spaţiul de lucru al cuptorului şi pentru semnalizarea acustică şi optică a creşterii sau scăderii acestei presiuni faţă de valoarea de funcţionare stabilită.

Art.510.
Se vor prevedea semnalizări acustice şi optice la întreruperea încălzirii şi alimentării cu gaz de protecţie.

Art.511.
La proiectarea cuptoarelor cu inducţie, se vor respecta normele de securitate a muncii în instalaţiile electrice de 1000 volţi.

Art.512.
În încăperea sălii maşinilor (în subsol) şi lângă blocurile inductoarelor se va prevedea un set complet cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor.

4.4.Utilizarea gazelor şi a lichidelor combustibile

Art.513.
Se interzice amplasarea surselor de încălzire sau aprindere în apropierea conductelor de gaze.

Art.514.
Conductele prin care circulă gazele toxice vor fi amplasate în afara încăperilor de lucru şi la distanţe corespunzătoare care să asigure evitarea scurgerilor accidentale de gaz.

Art.515.
Se va asigura semnalizarea optică şi acustică a defecţiunilor la instalaţiile de gaze din zona cuptoarelor, la posturile şi pupitrele de comandă sau la cabinele AMCR.

Art.516.
Se va prevedea utilajul necesar pentru stingerea incendiilor, conform prescripţiilor PSI.

Art.517.
Se vor prevedea mijloace de ventilare (naturală, artificială sau combinată) a încăperilor care prezintă pericole generate de prezenţa gazelor.

Art.518.
Încălzirea încăperilor în care există pericolul prezenţei gazelor se va face numai printr-un sistem de calorifer cu aburi de joasă presiune sau cu apă fierbinte.

Art.519.
Pentru fiecare instalaţie de gaze se va asigura, în mod obligatoriu, schema instalaţiei şi instrucţiunile de deservire, afişate pe instalaţie şi depuse la serviciul tehnic sau la cabinetul de protecţie a muncii.

Art.520.
Se va asigura iluminatul din exterior cu reflectoare şi instalaţii electrice antiexplozive în încăperile în care sunt instalaţii pentru epurarea sau prelucrarea gazelor combustibile (dozatoare, exhaustoare, ventilatoare, reflectoare, refulatoare, cabine cu aparate, staţii de reglare etc.) .

Art.521.
Pentru întreruperea totală a curentului electric care acţionează instalaţiile interioare de gaze, butonul de întrerupere va fi prevăzut în afara încăperii respective.

Art.522.
La cuptoare se vor prevedea dispozitive de închidere rapidă a alimentării cu gaze în caz de lipsă de aer, gaz sau energie electrică.

Art.523.
În instalaţiile de aer de combustie de pe cuptoare distribuitoarele vor fi echipate cu capace antiexplozive.

Art.524.
Conductele de alimentare ale fiecărui consumator sau grup de consumatori de gaze vor fi prevăzute cu dispozitive automate de închidere rapidă, în momentul scăderii presiunii gazelor sau aerului de combustie şi la întreruperea alimentării cu energie electrică. Dispozitivele se vor asigura Împotriva deschiderii spontane la revenirea presiunii gazului, aerului sau tensiunii electrice.

Art.525.
Se va asigura iluminatul corespunzător al locurilor de muncă, al platformelor şi al scărilor de acces la robineţi, vane, clapete de închidere şi reglare, precum şi al punctelor de lucru sau de control periodic.

4.5.Băi de decapare şi instalaţii anexe

Art.526.
Băile de decapare vor fi confecţionate din materiale rezistente la acţiunea acizilor care intră în componenţa soluţiilor decapante, pentru a evita infiltraţiile de soluţii corozive.

Art.527.
Se va prevedea montarea băilor de decapare în cuve protejate antiacid prevăzute cu pante de scurgere şi sistem de colectare a apelor acide scurse accidental.

Art.528.
Pentru băile de decapare se va prevedea pardoseală protejată antiacid şi cu pante şi rigole de scurgere către bazine de neutralizare.

Art.529.
Cuvele băilor de decapare se vor prevedea cu izolaţie hidrofugă pentru a preveni infiltraţiile spre exteriorul acestora.

Art.530.
Instalaţiile de decapare se vor amplasa, pe cât posibil, separat de celelalte instalaţii hidraulice.

Art.531.
Băile de decapare vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu ventilare locală şi vor fi menţinute sub presiune.

Art.532.
Halele cu băi de decapare deschise vor fi prevăzute cu încălzire pentru a evita formarea condensului şi a ceţii. În acest scop se va asigura o temperatură de minimum 180C.

Art.533.
Pentru spălarea şi neutralizarea cu soluţii alcaline a vaporilor absorbiţi deasupra băilor de decapare prin sistemul de ventilaţie se vor prevedea scrubere spălătoare.

Art.534.
Ventilaţia în halele de decapare va asigura un climat de lucru corespunzător, respectându-se valorile CMA.

Art.535.
Căzile, cuvele şi rezervoarele instalaţiilor de decapare vor fi prevăzute cu conducte de preaplin având o capacitate de evacuare mai mare decât cea de alimentare, pentru a fi evitată deversarea pe pardoseală a soluţiilor acide.

Art.536.
În apropierea instalaţiei de decapare se vor prevedea duşuri de protecţie pentru spălarea cu apă a persoanelor, în caz de stropire cu acid.

Art.537.
Toate pompele pentru soluţii acide vor fi prevăzute cu robinete de golire atât pe conductele de aspirare cât şi pe conductele de refulare.

Art.538.
Toate conductele vor fi prevăzute cu pante şi posibilităţi de purjare, pentru a putea evacua complet conţinutul în caz de opriri şi intervenţii.

Art.539.
Conductele prin care circulă fluide cu temperaturi ce pot produce accidente sau care, datorită suprafeţei lor pot schimba microclimatul în hală, se vor izola termic, indiferent de poziţia şi amplasarea lor.

Art.540.
Conductele prin care circulă substanţe toxice, corozive sau caustice se vor îmbina numai prin sudură şi prin flanşe cu şuruburi. Sunt interzise îmbinările demontabile de tip mufe cu filet, racorduri olandeze etc.

Art.541.
Se interzice montarea conductelor cu apă, abur sau substanţe corozive în apropierea cablurilor electrice.

Art.542.
Conductele montate în instalaţiile de decapare vor fi vopsite antiacid.

Art.543.
Rezervoarele de acid şi sodă caustică vor fi amplasate pe fundaţii înalte pentru a putea permite controlul etanşeităţii fundului rezervorului.

Art.544.
Rezervoarele de acizi se vor amplasa în cuve căptuşite cu cărămizi antiacide. În caz de avarie, cuva va trebui să poată prelua conţinutul unui rezervor, în scopul recuperării acidului.

Art.545.
Toate ventilele şi vanele de lucru de pe bazinele de neutralizare şi decantare vor fi dotate cu platforme de acces prevăzute cu scări, balustrade etc.

4.6.Instalaţii hidraulice şi de ungere

Art.546.
Subsolurile vor fi dotate cu instalaţii de ridicare pentru pompe, motoare, schimbătoare de căldură etc.

Art.547.
În subsoluri şi casa scării se va asigura iluminatul corespunzător.

Art.548.
La cuptoarele cu vatră păşitoare, trebuie prevăzute ventile şi dispozitive de siguranţă pentru închiderea automată în cazul scăderii presiunii gazului ori a întreruperii accidentale a acestuia.

Art.549.
La trenurile cu role de la ieşirea din agregatele de laminare, trebuie prevăzute tampoane elastice la capăt, pentru oprirea ţevilor. La trenurile lungi cu role, care alimentează mai multe puncte de lucru în flux, trebuie prevăzute opritoare intermediare.

Art.550.
La agregatele de laminare: perforator, duo, netezitoare, calibror, reductor şi la paturile de alimentare ori evacuare, trebuie prevăzute dispozitive de blocare şi îngrădiri pentru oprirea trecerii oricăror persoane prin faţa sau spatele acestora în timpul funcţionării.

Art.551.
Cajele de laminare trebuie prevăzute cu protectori: apărători la cuplaje şi paravane protectoare contra stropilor apei de răcire.

Art.552.
La patul pentru răcirea ţevilor reduse trebuie să se prevadă platforme de acces pentru intervenţii, care se vor menţine libere şi curate.

Art.553.
La maşinile pentru retezarea ţevilor reduse trebuie prevăzuţi protectori la discurile de tăiere şi la sistemul de antrenare.

Art.554.
La şeile colectoare de ţevi retezate din apropierea căilor de acces trebuie prevăzute împrejmuiri pentru a se opri intrarea persoanelor În zona acestora.

Art.555.
Toate utilajele de manipulare a materialului în flux: aruncătoare, dozatoare, capace la jgheaburi, grătare de trecere, transportoare etc. trebuie să fie asigurate cu dispozitive de blocare, iar părţile ( piesele) aflate în mişcare trebuie să fie echipate cu mijloace tehnice de protecţie.

Art.556.
La presele de refulare, paturile de alimentare trebuie prevăzute cu opritori la extremităţi, iar spaţiul de rostogolire al ţevilor la căderea în şeile colectoare, trebuie prevăzut cu balustrade.

Art.557.
Paturile de alimentare trebuie prevăzute cu balustrade şi cu dozatoare de trecere a prăjinilor pe trenul cu role, la introducerea În cuptor.

Art.558.
Trenurile cu role la ieşirea din cuptoare, precum şi cele de introducere trebuie prevăzute cu tampoane elastice de capăt.

Art.559.
În apropierea băilor de spălare, din atelierele de întreţinere, trebuie prevăzute capace metalice pentru acoperirea lor în cazul unor eventuale aprinderi ale uleiului sau motorinei, iar atelierul trebuie dotat cu mijloace de stingere a incendiilor.

Art.560.
Bancurile de tragere cu un fir sau mai multe fire trebuie prevăzute cu dispozitivele necesare pentru: limitareea cursei căruciorului, pornirea lină în sarcină, frânarea la întoarcerea căruciorului, cuplarea în sarcină, evitarea arcuirii în afară a ţevilor scăpate din bancurile de prindere sau rupte, aruncarea ţevilor trase în şaua colectoare, fixarea filierei de tragere în suport, blocarea căruciorului împotriva pornirii necomandate etc.

Art.561.
Laminoarele de deformare la rece trebuie prevăzute cu siguranţe sau limitatori de supra-sarcină la deformarea plastică.

Art.562.
Paletele de transportat bilete trebuie dotate cu sisteme de prindere pentru agăţarea cablurilor.

Art.563.
Instalaţiile de formare şi sudare a ţevilor trebuie prevăzute cu butoane de avarie, la care să poată interveni oricare lucrător de la posturile fixe, în caz de nevoie.

Art.564.
În încăperile în care sunt montate turbosuflantele necesare barbotării soluţiilor neutralizante trebuie prevăzute mijloace de atenuare a zgomotului.

Art.565.
La descărcarea nămolului în halde, este necesar să se prevadă estacade pentru evitarea accidentelor prin răsturnare a malurilor, dezechilibrare etc.

Art.566.
Maşinile de îndreptat cu role trebuie să fie prevăzute cu jgheaburi acoperite cu capace basculante, de-a lungul trenului cu role.

Art.567.
Paturile de alimentare trebuie prevăzute înspre exterior cu rezemători pentru pachetele de ţevi, iar zona de la capătul jgheabului de evacuare trebuie îngrădită pentru a împiedica lovirea cu ţevi lungi.

Art.568.
Maşinile cu role pentru îndreptat ţevi cu diametre mai mari de 30 mm trebuie prevăzute cu căi cu role pentru introducere şi evacuare.

Art.569.
La retezarea ţevilor cu discuri metalice sau abrazive trebuie prevăzute dispozitive de strÂngere.

Art.570.
Paturile de alimentare trebuie prevăzute cu rezemători şi opritori la extremităţi, împotriva căderilor ţevilor pe calea cu role de alimentare. De asemenea trebuie prevăzute opritori la patul de evacuare înaintea căderii ţevilor în şeile colectoare.

Art.571.
Toate maşinile de filetat mufe verticale trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de dezarmare şi acţionare rapidă a capului, la terminarea unui ciclu.

Art.572.
Maşinile de şanfrenat trebuie prevăzute cu sistem de fixare a ţevii reglat astfel ca avansul cuţitului de aşchiere să înceapă numai după strângerea ţevii, iar îndepărtarea să se facă după retragerea cuţitului.

Art.573.
La executarea reparaţiei unei linii învecinate cu o altă linie tehnologică în funcţie, se asigură protectori cu înălţimea de minimum 1,5 m.

Art.574.
În jurul rampelor de scurgere cu canale colectoare de ulei, cu care sunt prevăzute băile de uleiere şi instalaţiile mecanice, trebuie să se prevadă grătare de lemn.

Art.575.
În încăperea unde se execută matisarea cablurilor, pentru fiecare lucrător trebuie asigurat un loc de muncă cu o suprafaţă de minimum 4,5 m.p. şi un volum de minimum 15 m.c.

Art.576.
Operaţiile de galvanizare şi fosfatare se execută numai în încăperi special amenajate, prevăzute cu bazine, cu instalaţie de ventilaţie locală şi aerisire generală.

Art.577.
Pregătirea bitumului se face în încăperi special amenajate pentru prevenirea exploziilor şi incendiilor.

Art.578.
Iluminatul încăperii de lăcuit trebuie să se asigure cu instalaţie ANTIEX.

Art.579.
La depozitarea în stive se vor amenaja platforme cu grinzi de sprijin care să asigure stabilitatea stivei.
-****-

ANEXA 1: Norme specifice de securitate a muncii şi prescripţii iscir complementare prezentelor norme *

Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea ţevilor şi produselor tubulare din oţel vor fi completate de alte norme, după cum urmează:
1.
Norme generale de protecţie a muncii
2.
Normativ cadru de acordare a echipamentului de protecţie
3.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald
4.
Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern
5.
Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purjare şi cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor
6.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere
7.
Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor
8.
Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice În medii normale
9.
Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor naturale
10.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat
11.
Norme specifice de securitate a muncii la fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei
12.
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului
13.
Norme ce reglementează lucrul cu foc deschis şi norme PSI în general
14.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de captare, epurare, distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi procesele tehnologice
15.
Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie
16.
Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice
17.
Norme specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice, termochimice
18.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime
19.
Prescripţii ISCIR privind activitatea de sudare şi prescripţii privind autorizarea sudorilor (CR 9 – 84)
20.
Prescripţii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat şi dispozitivelor lor auxiliare (R1 – 87)
21.
Prescripţii pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune

_____________________________________
* Întrucât în prezent sistemul naţional al normelor specifice de securitate a muncii este în curs de elaborare, pînă la apariţia tuturor normelor specifice se vor respecta şi aplica, după caz, normele departamentale existente, referitoare la aceste activităţi.

ANEXA 2: Standarde de referinţă
1.
STAS 6177/1-87
– Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securităţii la utilizare.
2.
STAS 12961-91
– Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni.
3.
STAS 12604-87
– Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
4.
STAS 12165-83
– Maşini-unelte pentru prelucrarea prin aşchiere a metalelor Condiţii pentru prevenirea pericolelor mecanice..
5.
STAS 11358-80
– Maşini şi utilaje. Mijloace de protecţie faţă de pericole mecanice.
6.
STAS 2612-87
– Protecţia împotriva electrocutărilor.Limite admise.
7.
STAS 12604/4-89
– Protecţia împotriva electrocutărilor.Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.
8.
STAS 12217-88
– Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.
9.
STAS 12216-84
– Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.
10.
STAS 11336/1-80
– Acustica psihofiziologică Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului..
11.
STAS 6687-81
– Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
12.
STAS 3159-81
– Material de protecţie. Căşti de protecţie.
13.
STAS 11841-83
-Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clase de incendiu.
14.
STAS 297/1-88
– Culori şi indicatoare de securitate.Condiţii tehnice generale.

ANEXA 3: Ghid de terminologie – noţiuni de bază –

1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate ori deces.
2.Dispozitiv de protecţie: dispozitivul care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
3.Echipament individual de lucru: mijloacele pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale, în timpul procesului de muncă.
4.Echipament individual de protecţie: mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă, pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
5.Echipamente tehnice: echipamentele tehnice sunt: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
6.Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
7.Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are drept scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
8.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi: elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci când Normele generale de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
9.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
10.Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului cu ajutorul mijloacelor de producţie.
11.Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia, prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
12.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.