Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 34 – Norme de protectia muncii pentru activităţile care utilizează surse generatoare de radiatii neionizante

Preambul

Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:
– Normele generale de protectia muncii care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de securitatea muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri similare.

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror altor măsuri, corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

Întrucât, sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice corespunzătoare, atât activităţii de bază, cât şi celor conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de protectia muncii la nivelul fiecărui element al sistemului – executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor în domeniul securităţii muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.

În contextul prezentat anterior, Normele specifice de securitat a muncii pentru radiaţii neionizante, au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă ce pot genera în mediul de muncă radiaţii neionizante cu valori superioare fondului natural, cuprinzând măsuri de prevenire la nivelul fiecărui element component al sistemului de muncă.

La elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate referitoare la radiaţiile neionizante, existentă în standardele şi normele naţionale şi internaţionale în vigoare.

Pentru ca Normele specifice de securitatea muncii pentru radiaţii neionizante să răspundă cerinţelor actuale în concordanţă cu cunoştinţele ştiinţifice, parametrii care caracterizează diversele radiaţii neionizante sunt stabiliţi în aşa fel încât să fie evitate expunerile la pericolele datorate radiaţiilor neionizante.

Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmărind abordarea problemelor specifice fiecărei categorii de radiaţii, prin prevederea unor măsuri de protecţie adecvate, în corelaţie cu pericolele existente.

Pentru a veni în sprijinul activităţii de concepere şi proiectare a echipamentelor tehnice şi a proceselor tehnologice care pot constitui surse de radiaţii neionizante, normele prezintă un capitol de măsuri de securitate a muncii, necesar a fi asigurate din faza de concepţie şi proiectare, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate şi sănătate în muncă.

De asemenea, normele cuprind, în anexe, o serie de informaţii utile, necesare atât producătorilor, cât şi utilizatorilor de echipamente sau tehnologii care pot constitui surse de radiaţii neionizante.

1.Prevederi generale

Conţinut

Art.1
Prezentele norme specifice de securitate a muncii pentru radiaţii neionizante cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului care îşi desfăşoară activitatea la echipamentele tehnice care pot constitui surse de radiaţii neionizante sau în vecinătatea acestora.

Scop

Art.2
Prevederile cuprinse în prezentele norme au ca scop diminuarea sau eliminarea pericolelor specifice acestor activităţi şi desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate.

Domeniu de aplicare

Art.3
Prevederile prezentelor norme specifice se aplică persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi la care se pot crea în mediul de muncă radiaţii neionizante superioare fondului natural, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activităţi.

Art.4
Aceste norme nu reglementează activităţile ce se desfăşoară în medicină şi sănătate în scop de diagnostic şi tratament, în care caz se produce expunerea intenţionată a pacienţilor la diverse tipuri de radiaţii neionizante (fizioterapie, diatermie, rezonanţă magnetică nucleară etc.) .

Conexiunea cu alte acte normative

Art.5
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.6
Pentru activităţile nespecifice sau complementare activităţilor unde se utilizează echipamente tehnice care constituie surse de radiaţii neionizante, la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica normele specifice de securitate a muncii pentru respectivele activităţi.*
*Notă: În anexa 1 se prezintă orientativ lista normelor specifice de securitate a muncii care, după caz, pot fi aplicate pentru activităţi nespecifice sau complementare activităţilor în care se utilizează echipamente tehnice ce constituie surse de radiaţii neionizante, în vederea asigurării condiţiilor de securitate a muncii.

Art.7
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor normelor PSI.

Revizuirea prezentelor norme

Art.8
Prezentele norme specifice de securitate a muncii se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi a particularităţilor metodelor de lucru care urmează a fi reglementate din punctul de vedere al securităţii muncii.

2.Prevederi comune tuturor activităţilor care utilizează surse generatoare de radiaţii neionizante

2.1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.9
La locurile de muncă la care se utilizează surse de radiaţii neionizante vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice generatoare de radiaţii neionizante şi procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost instruite din punctul de vedere al securităţii muncii.

Art.10
(1)La efectuarea operaţiilor cu surse generatoare de radiaţii neionizante vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului medical obligatoriu solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii pentru lucrul în medii cu radiaţii neionizante.
(2)Se interzice lucrul la sursele generatoare de radiaţii neionizante, persoanelor care prezintă afecţiuni ale ochiului şi pielii, constatate la controlul medical şi care sunt contraindicate pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate.
(3)Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit prevederilor Ministerului Sănătăţii.

2.2.Instruirea personalului

Art.11
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor realiza conform Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.12
Persoanele juridice şi fizice au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau în colaborare cu instituţii specializate, instrucţiuni proprii de securitate a muncii, în funcţie de specificul activităţilor care utilizează diverse surse de radiaţii neionizante.

Art.13
În încăperile în care se desfăşoară activităţi cu surse generatoare de radiaţii neionizante se vor afişa la loc vizibil instrucţiuni specifice de securitate a muncii.

Art.14
În cadrul procesului de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor transmite toate informaţiilor referitoare la:
– riscurile la care sunt expuşi;
– părţile periculoase ale surselor generatoare de radiaţii neionizante;
– dispozitivele de protecţie existente;
– mijloacele de protecţie şi de autoprotecţie;
– modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
– sistemele de avertizare/alarmare.

Art.15
Măsurile de prim ajutor se vor stabili în funcţie de natura sursei de radiaţii neionizante, cu avizul medicului de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a muncii prin instrucţiuni proprii.

2.3.Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.16
Dotarea cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau lucrare se va face conform prevederilor Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie aprobat prin Ordinul nr.225/21.07.1995 al Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art.17
În spaţiile de lucru în care există pericolul apariţiei electricităţii statice, îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice. Se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice, generatoare de sarcini electrice.

Art.18
(1)La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special amenajate.
(2)Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare a echipamentului individual de protecţie.

Art.19
Pe lângă echipamentul individual de protecţie corespunzător, personalul lucrător care desfăşoară activităţi cu surse generatoare de radiaţii neionizante va fi dotat, după caz, cu unguente de protecţie pentru protejarea mâinilor.

Art.20
Personalului care lucrează cu surse de radiaţii neionizante i se va administra, după caz, alimentaţie de protecţie în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii.

Art.21
Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare , înainte de servirea mesei, lucrătorii îşi vor spăla mâinile şi faţa.

2.4.Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art.22
Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie permanentă, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil pentru a se evita expunerea personalului lucrător la radiaţiile periculoase.

Art.23
Se interzice accesul persoanelor neautorizate în spaţiile de lucru cu surse de radiaţii neionizante periculoase (peste limitele admisibile) .

Art.24
Activităţile care utilizează surse generatoare de radiaţii neionizante periculoase se vor desfăşura în încăperi special amenajate şi destinate.

Art.25
(1)În cazul în care o încăpere serveşte desfăşurării şi altor activităţi productive decât cele care utilizează surse de radiaţii neionizante, sursele vor fi separate de restul spaţiilor de lucru prin utilizarea de paravane sau pereţi despărţitori.
(2)Paravanele sau pereţii despărţitori se vor executa din materiale rezistente la foc, la temperaturi înalte, care să nu degaje noxe chimice şi să prezinte un coeficient de reflexie cât mai mare sau cât mai mic, după caz.
(3)Ecranarea surselor de radiaţii neionizante în vederea protejării personalului lucrător se va realiza cu ecrane sau filtre din materiale cu specificitate de absorbţie corespunzătoare radiaţiei faţă de care se face protecţia.

Art.26
Se interzice deteriorarea filtrelor, ecranelor, capacelor, carcaselor, becurilor, care acoperă sursele de radiaţii neionizante.

Art.27
Acolo unde sursele de radiaţii neionizante există în încăperi separate, pe uşile încăperilor vor fi amplasate plăcuţe avertizoare de interzicere a accesului persoanelor străine în încăperi.

Art.28
Pentru sursele de radiaţii neionizante pentru care există indicatoare de securitate standardizate, uşile încăperilor vor fi inscripţionate conform standardelor în vigoare.

Art.29
Pereţii, tavanul, pardoseala, uşile şi ferestrele încăperilor în care funcţionează surse de radiaţii neionizante vor fi, după caz, supuse unor amenajări speciale, în aşa fel încât radiaţiile generate de surse să nu fie direcţionate spre personalul lucrător.

Art.30
Iluminatul încăperilor în care se desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii neionizante se va realiza în aşa fel încât să se asigure acomodarea ochiului la solicitările vizuale intense, de luminanţă ridicată, acolo unde este cazul.

Art.31
Amplasarea surselor generatoare de radiaţii neionizante, ale căror efecte nocive vizează ochii, se va face în aşa fel încât ele să fie la un nivel diferit de nivelul ochilor unei persoane care stă în picioare sau pe scaun în funcţie de operaţia pe care o efectuează.

Art.32
Sunt interzise introducerea şi consumarea alimentelor în încăperile în care se lucrează la producerea şi fabricarea diverselor surse de radiaţii neionizante (lămpi, becuri, tuburi fluorescente etc.) cu substanţe toxice (mercur, halogeni, fosfor, miniu de plumb etc.) .

Art.33
Pentru servirea mesei şi fumat vor fi amenajate încăperi speciale.

Art.34
La locurile de muncă unde se lucrează cu surse de radiaţii neionizante se vor prevedea grupuri sociale dotate cu duşuri cu apă rece şi caldă.

Art.35
Verificarea periodică a stării de funcţionare şi lucrările de întreţinere şi reparaţie a echipamentelor tehnice generatoare de radaiţii neionizante vor fi efectuate numai de către personal calificat şi autorizat în acest scop, la solicitarea conducătorului locului de muncă şi conform unui grafic de revizie şi reparaţii, ce va fi respectat întocmai. Periodicitatea de execuţie a lucrărilor va fi cea menţionată de producătorul instalaţiei.

Art.36
(1)Se interzice personalului care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii neionizante să intervină la surse în cazul apariţiei defecţiunilor.
(2)Orice intervenţie la sursele de radiaţii neionizante va fi efectuată de către personal autorizat.

Art.37
La apariţia defecţiunilor, personalul de deservire a echipamentului tehnic generator de radiaţii neionizante va deconecta sursa de la reţea şi va anunţa conducătorul locului de muncă.

Art.38
Se interzice orice intervenţie la sursa de radiaţii neionizante, atât timp cât aceasta se află în funcţiune.

2.5.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

Art.39
La amenajarea spaţiilor de lucru în care se desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii neionizante, care pot genera incendii sau explozii, se vor aplica prevederile normelor PSI.

Art.40
Încăperile în care funcţionează surse de radiaţii neionizante, care au efect caloric şi deci există pericolul producerii incendiilor, vor fi dotate cu stingătoare de incendiu.

Art.41
Se interzice depozitarea unor materiale uşor inflamabile în spaţiile de lucru cu surse de radiaţii neionizante cu efect caloric.

Art.42
Se interzice accesul personalului lucrător cu flacără, foc sau ţigări în spaţiile de lucru cu surse de radiaţii neionizante cu efect caloric, în medii de lucru cu pericol de incendii şi explozii.

Art.43
În încăperile în care intensitatea radiaţiilor calorice emanate depăşeşte limita maximă ( 1 cal/cm2/min.) se vor utiliza dispozitive pentru termoizolarea surselor respective sau pentru combaterea radiaţiilor (uşi răcite cu apă, perdele de apă, duşuri de aer etc.) .

Art.44
În cazul lucrului cu surse de radiaţii neionizante care utilizează gaze comprimate (hidrogen, azot, argon etc.) , tuburile de gaze comprimate vor fi depozitate şi manevrate în conformitate cu prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru respectivele activităţi, precum şi cu prevederile ISCIR în vigoare.

Art.45
Încăperile în care se desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii neionizante, care pot genera incendii sau explozii, vor fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică de introducere şi de evacuare a aerului.

Art.46
În spaţiile de lucru în care funcţionează surse de radiaţii neionizante care pot genera incendii sau explozii, instalaţiile electrice vor fi în construcţie antiex.

2.6.Protecţia împotriva electrocutării

Art.47
(1)Fiecare echipament electric va avea o carcasă care să asigure un grad de protecţie de cel puţin IP 3X, astfel încât să nu poată fi atinse piesele aflate normal sub tensiune.
(2)Pentru prevenirea electrocutării, la lucrul cu surse de radiaţii neionizante vor fi respectate prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice, precum şi standardele de electrosecuritate aflate în vigoare.

Art.48
Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice etc.

Art.49
Se interzice deschiderea carcaselor la echipamentele aflate sub tensiune.

Art.50
Masele echipamentelor electrice vor fi legate la nul, ca măsură principală de protecţie împotriva electrocutării prin atingerea indirectă, şi la pământ, ca măsură suplimentară.

Art.51
Pe lângă legarea la pământ, ca protecţie suplimentară, se poate utiliza una din următoarele măsuri:
– legare de echipotenţialitate între echipamente;
– protecţie automată la curenţi de defect.

Art.52
(1)Siguranţele fuzibile vor fi calibrate la curentul nominal indicat de proiectantul echipamentului.
(2)Protecţia automată maximală de curent va fi reglată să acţioneze la curentul de reglaj indicat de proiectant.

Art.53
Conductoarele electrice mobile vor avea tensiunea nominală de maximum 220 V şi o izolaţie întărită.

Art.54
(1)Circuitele cu tensiune mai mare de 0,4 KV vor fi protejate împotriva atingerii şi se vor afla în interiorul unei singure carcase.
(2)Pe carcasa echipamentului care conţine o tensiune mai mare de 0,4 KV se va inscripţiona vizibil „Pericol de electrocutare! Tensiune de ….. KV” (se va indica tensiunea nominală respectivă) .

Art.55
(1)Circuitele de comandă, semnalizare şi sesizare, vor fi alimentate la o tensiune de maximum 24 V, dintr-un transformator separator, care să separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare.
(2)Transformatoarele separatoare vor fi conform standardelor În vigoare.

Art.56
Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor face numai după întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de întreţinere, instruiţi şi autorizaţi corespunzător.

Art.57
Intervenţiile planificate la partea electrică a echipamentelor tehnice generatoare de radiaţii neionizante se vor face numai în baza unui ordin de serviciu sau a unui ordin scris al conducătorului electricienilor.

Art.58
(1)Instrucţiunile de lucru cu sursele generatoare de radiaţii neionizante vor cuprinde şi măsurile de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
(2)În instrucţiuni se va prevedea şi modul de întrerupere a tensiunii electrice de către personalul lucrător sau conducătorul locului de muncă.
(3)La loc vizibil, vor fi montate plăcuţe avertizoare de interdicţie, de admitere etc.

Art.59
Intervenţia la părţile aflate normal sub tensiune va fi făcută numai după efectuarea, în ordinea dată, a următoarelor operaţii:
– scoaterea vizibilă de sub tensiune a echipamentului generator de radiaţii neionizante*;
– descărcarea condensatoarelor;
– luarea tuturor măsurilor necesare pentru împiedicarea apariţiei accidentale a tensiunii;
– verificarea lipsei tensiunii;
– amplasarea unei o celule fotoelectrice de avertizare şi prevederea unui sistem de interblocare în instalaţiile electrice.
*Notă: Scoaterea vizibilă de sub tensiune se poate realiza într-unul din următoarele moduri:
a)scoaterea fişei (ştecherului) din priza de alimentare;
b)scoaterea siguranţelor fuzibile.

3.Prevederi specifice fiecărui tip de radiaţii neionizante

3.1.Radiaţii ultraviolete (UV)

Art.60
Prezentele reglementări se aplică activităţilor care se desfăşoară la echipamentele tehnice care constituie surse de radiaţii ultraviolete, precum şi activităţilor care se desfăşoară în vecinătatea acestor surse.

Art.61
Valorile maxime admise ale expunerii la radiaţiile ultraviolete sunt prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.

Art.62
Producătorii de echipamente tehnice care constituie surse de radiaţii ultraviolete au obligaţia de a indica parametrii tehnici şi caracteristicile de emisie ale sursei, conform standardelor în vigoare.

Art.63
(1)Măsurile de securitate care trebuie adoptate la utilizarea echipamentelor care constituie surse de radiaţii ultraviolete diferă în funcţie de caracteristicile echipamentului, de tipul şi condiţiile de utilizare ale acestuia.
(2)La lucrul cu sursele de radiaţii ultraviolete utilizatorul va respecta întocmai informaţiile furnizate de catre producătorul echipamentului, aflate în cartea tehnică, referitoare la caracteristicile utilajului, care vor fi completate cu instrucţiuni proprii de lucru.

Art.64
Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii ultraviolete are obligaţia de a asigura măsurile şi mijloacele de protecţie adecvate pentru protejarea lucrătorilor contra radiaţiilor ultraviolete periculoase.

Art.65
(1)Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii ultraviolete se va face astfel încât să se evite reflexia sau difuzia accidentală a radiaţiilor.
(2)Încăperile în care funcţionează surse de radiaţii ultraviolete cu lungimi de undă scurte vor fi dotate cu instalaţie de ventilare corespunzătoare pentru a se evita creşterea concentraţiei de ozon peste valorile limită admise.

Art.66
(1)Pereţii, tavanul şi pardoseala încăperilor în care funcţionează surse de radiaţii ultraviolete vor fi acoperite cu materiale care nu reflectă radiaţiile ultraviolete, ci absorb aceste radiaţii .
(2)Se interzice dotarea spaţiilor de lucru în care există surse de radiaţii ultraviolete, cu mobilier sau echipamente tehnice cu suprafeţe lucioase. Se vor utiliza numai mobilier şi/sau echipamente cu suprafeţe mate, cu coeficienţi de reflexie cât mai mici.

Art.67
Amplasarea surselor pe fluxul tehnologic se va face în aşa fel încât radiaţiile ultraviolete să nu fie direcţionate spre uşile de acces în încăpere.

Art.68
(1)În cazul în care în aceeaşi încăpere funcţionează mai multe surse de radiaţii ultraviolete se va realiza, după caz, separarea spaţiilor dintre acestea, prin utilizarea de paravane sau pereţi despărţitori.
(2)Paravanele sau pereţii despărţitori vor fi confecţionaţi din materiale rezistente la foc, la temperaturi înalte, care să nu degaje noxe chimice şi să prezinte un coeficient de reflexie cât mai mic.

Art.69
În cazul în care nu este necesară separarea surselor de radiaţii ultraviolete, echipamentele vor fi orientate astfel încât radiaţiile ultraviolete să nu fie direcţionate spre câmpul vizual al operatorului care deserveşte echipamentul respectiv sau al oricărei alte persoane aflate în vecinătate, evitându-se totodată, interferenţa cu radiaţiile provenite de la alte surse.

Art.70
La organizarea locului de muncă, amplasarea surselor de radiaţii ultraviolete se va face astfel încât nivelul radiaţiilor incidente la ochi sau piele neacoperită, să fie sub valorile maxime admise, indiferent de poziţia de lucru a operatorului.

Art.71
În zona în care se desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii ultraviolete se interzice introducerea unor elemente optice reflectante sau difuzante precum şi a unor materiale inflamabile, volatile şi fotochimice.

Art.72
(1)Pentru lucrul cu surse de radiaţii ultraviolete se interzice repartizarea persoanelor care prezintă afecţiuni ale ochiului sau pielii, constatate la controlul medical.
(2)Controlul medical periodic este obligatoriu şi va fi efectuat conform prevederilor Ministerului Sănătăţii.

Art.73
(1)Lucrul cu sursele de radiaţii ultraviolete este permis numai lucrătorilor instruiţi, atât din punct de vedere profesional cât şi al securităţii muncii.
(2)În cadrul procesului de instruire se vor transmite informaţii referitoare la:
– riscurile la care sunt expuşi
– părţile periculoase ale sursei
– dispozitivele de protecţie existente
– mijloacele individuale de protecţie
– modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente
– sistemele de avertizare/alarmare.

Art.74
În încăperile în care funcţionează surse de radiaţii ultraviolet, se vor afişa, la loc vizibil, instrucţiuni specifice de securitate a muncii.

Art.75
(1)Efectuarea probelor tehnologice sau a reglajelor se va face în aşa fel încât să fie evitate emisiile accidentale de radiaţii.
(2)Operaţia de la punctul (1) se va efectua numai de către personal autorizat, cu respectarea strictă a instrucţiunilor tehnologice, pentru a nu se produce modificarea parametrilor emisiei, propagarea radiaţiei, reflexiile intempestive etc.

Art.76
(1)Mijloacele individuale pentru protecţia ochilor (ochelari, viziere etc.) trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale de securitate şi să fie avizate şi certificate din punctul de vedere al securităţii muncii pentru lucrul cu radiaţiile ultraviolete, în funcţie de caracteristicile de emisie ale sursei.
(2)Factorul de transmisie spectral va fi astfel ales încât iluminarea energetică şi expunerea energetică la nivelul ochiului să fie sub valorile maxime admise, pentru fiecare lungime de undă a radiaţiei ultraviolete.
(3)Filtrele ochelarilor trebuie să absoarbă radiaţiile ultraviolete periculoase, să nu se deformeze la căldură sau prin utilizare şi să fie incombustibile.
(4)Construcţia ochelarilor, forma şi dimensiunile lor trebuie să ofere confortul necesar pentru lucru şi să împiedice penetrarea laterală a radiaţiilor.
(5)Alegerea ochelarilor se va face în funcţie de lungimea de undă a radiaţiei ultraviolete.
(6)Ochelarii vor fi însoţiţi de o etichetă pe care vor fi indicaţi parametrii şi caracteristicile produsului.

Art.77
(1)Echipamentul individual de protecţie va fi confecţionat din fibre naturale, termorezistente, care nu se topesc sub acţiunea căldurii şi nu propagă flacăra.
(2)Sunt interzise, pentru confecţionarea echipamentului individual de protecţie, materialele sintetice care sunt transparente la radiaţiile ultraviolete.

Art.78
Pentru protecţia mâinilor şi a feţei se vor utiliza unguente de protecţie, care absorb şi disipează energia radiaţiilor ultraviolete, reducând astfel pericolul apariţiei eritemelor.

3.2.Radiaţii vizibile (optice) , cu referire specială la laser

Art.79
Prezentele reglementări se aplică activităţilor care se desfăşoară la echipamentele tehnice care constituie surse de radiaţii vizibile (optice) , cu referire specială la laser.

Art.80
Prezentele prevederi se referă la radiaţiille optice periculoase, cu indicaţie specială pentru radiaţia laser*) şi nu reglementează aspectele referitoare la radiaţiile vizibile provenite de la sursele incandescente, fluorescente, fosforescente, arcurile electrice etc., pentru care există reglementări în standardele şi normele în vigoare.

Art.81
La evaluarea nivelului de risc laser, în scopul asigurării protecţiei personalului lucrător, se va lua în considerare clasificarea laserelor, conform normelor internaţionale recunoscute pe plan intern şi parametrii emisiei lor:
a)mediul activ
b)lungimea de undă a radiaţiei
c)puterea şi densitatea maximă de putere la ieşire
d)divergenţa fascicolului (în cazul fascicolelor cu secţiune necirculară divergenţele pe cele două axe)
e)forma şi dimensiunea fascicolului la ieşire
f)existenţa eventuală a unor sisteme de focalizare şi distanţa focală
*) Notă: Prezentele norme au în vedere clasificarea tehnică a laserilor în clasele I-IV, iar parametrii de emisie sunt prezentaţi în Normele de Medicina Muncii.
g)distanţa de la sursa laser la punctul de lucru
h)pentru laserii În impulsuri:
– forma şi durata impulsului
– energia unui impuls
– frecvenţa de repetiţie a impulsurilor
– caracteristicile trenurilor de impulsuri
i)indicaţii referitoare la dispozitivele de protecţie şi mijloacele de protecţie prevăzute pentru postul de lucru.

Art.82
(1)Măsurile de securitate care trebuie adoptate la utilizarea instalaţiilor laser diferă, în funcţie de caracteristicile laserului, de tipul şi condiţiile de utilizare ale acestora.
(2)Pentru instalaţiile laser din clasa 1 şi 2 nu se prevăd cerinţe specifice de securitate în afară de instruirea corectă a personalului de deservire (operatori laser) privind interzicerea dirijării fascicolului laser spre alte persoane şi utilizarea mijloacelor individuale de protecţie prevăzute.
(3)Pentru instalaţiile laser din clasele 3 şi 4, unde există riscurile de afectare a organului vizual, a pielii, precum şi a ţesuturilor interne, se prevăd cerinţe specifice de securitate, în funcţie de modul de utilizare şi condiţiile concrete în care se desfăşoară activităţi cu laser.

Art.83
(1)Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser are obligaţia de a asigura măsurile şi mijloacele de protecţie adecvate pentru protejarea lucrătorilor contra radiaţiilor nocive.
(2)În cazul în care tipul constructiv al laserului nu face posibilă realizarea unor sisteme tehnice de izolare, ecranare sau a altor măsuri generale de protecţie, atunci se vor asigura mijloacele individuale de protecţie împotriva radiaţiei, zgomotului sau a altor noxe degajate în procesul de prelucrare.

Art.84
(1)Activităţile la instalaţiile laser se vor desfăşura în încăperi special amenajate şi destinate.
(2)Prevederea de la alineatul (1) nu este necesară în cazul instalaţiilor laser din clasa 1 şi 2 (sub 1 mW) , utilizate pe şantiere, pentru reglaje de instalaţii industriale (aliniamente, tuneluri, interferometrie, aplicaţii medicale, ştiinţifice etc.)

Art.85
(1)Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi cu laser se va face astfel încât să se evite reflexia sau difuzia accidentală a radiaţiei – în special în cazul laserilor din clasele 3 şi 4, cu emisie în ultraviolet, vizibil sau infraroşu.
(2)Pereţii, tavanul şi pardoseala vor fi acoperite cu materiale care nu reflectă lumina. Zugrăvelile şi vopsitoriile pentru finisare se vor realiza cu materiale absorbante de lumină.
(3)Mobilierul şi clanţele uşilor nu vor avea suprafeţe netede şi lucioase.
(4)În încăperile în care se desfăşoară activităţi cu laseri din clasele 3 şi 4 nu se vor depozita materiale uşor inflamabile.

Art.86
Deschiderile încăperilor spre exterior nu vor fi pe axul radiaţiei directe sau reflectate.

Art.87
(1)În cazul în care o singură încăpere este destinată funcţionării mai multor instalaţii laser se va realiza, după caz, separarea spaţiilor dintre acestea prin utilizarea de paravane sau pereţi despărţitori.
(2)Paravanele sau pereţii despărţitori se vor executa din materiale rezistente la foc, la temperaturi înalte, care să nu degaje noxe chimice şi să prezinte un coeficient de reflexie cât mai mic.

Art.88
În cazul în care nu este necesară separarea prin pereţi sau paravane despărţitoare, instalaţiile laser vor fi orientate astfel încât să se excludă posibilitatea direcţionării radiaţiei laser de la o instalaţie la alta.

Art.89
(1)Pentru amplasarea corectă a instalaţiilor laser este necesară cunoaşterea parcursului (traiectoriei) fasicolului laser deschis, a reflexiilor şi difuziilor normale şi accidentale ale acestuia.
(2)Determinarea parcursului fascicolului laser se va realiza numai cu mijloace specifice: hârtie fluorescentă pentru ultraviolete şi infraroşu apropiat, folii de material plastic etc.

Art.90
În zona În care se efectuează activităţi cu laser se interzice introducerea în fascicolul laser a unor elemente optice reflectante sau difuzante, precum şi a unor materiale uşor inflamabile.

Art.91
Uşile încăperilor în care se desfăşoară activităţi cu instalaţii laser vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare asupra pericolului radiaţiei laser.

Art.92
(1)Orice instalaţie laser va fi dotată cu indicatoare de avertizare asupra pericolului de radiaţie, care vor fi plasate sub formă de etichetă în locuri vizibile.
(2)Indicatoarele de avertizare vor conţine informaţii referitoare la:
– clasa laserului
– puterea de ieşire
– lungimea de undă
– apertura de ieşire a radiaţiei laser.

Art.93
(1)Mijloacele individuale pentru protecţia ochilor (ochelari antilaser) trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale de securitate şi să fie avizate şi certificate din punctul de vedere al securităţii muncii pentru lucrul cu laserul, în funcţie de caracteristicile acestuia.
(2)Filtrele vor fi absorbante la lungimea de undă a radiaţei laser şi vor trebui să fie transparente în domeniul vizibil.
(3)Filtrele trebuie să fie rezistente şi să nu se distrugă la expunerea şi iluminarea energetică laser.
(4)Grosimea filtrelor ochelarilor va fi determinată de nivelul de expunere şi iluminare energetică laser şi de factorul de atenuare a radiaţiei laser în materialul din care sunt confecţionate.
(5)Factorul de transmisie spectral va fi astfel ales încât iluminarea energetică şi expunerea energetică a ochiului să fie sub limitele maxime admisibile pentru fiecare laser, stabilite prin standardele sau regulile tehnice internaţionale recunoscute pe plan intern.
(6)Filtrele trebuie să fie stabile la radiaţii ultraviolete, căldură şi să fie incombustibile.
(7)Densitatea de putere va fi În limitele stabilite prin standardele sau regulile tehnice internaţionale recunoscute pe plan intern.
(8)Construcţia ochelarilor trebuie să împiedice penetrarea laterală a luminii şi să ofere confortul necesar pentru lucru.

Art.94
(1)În cazul În care există posibilitatea ca în zona de lucru să se depăşească nivelul maxim de expunere pentru piele, atunci personalul implicat va utiliza, pe lângă ochelari de protecţie adecvaţi, mănuşi de protecţie şi îmbrăcăminte adecvată.
(2)Mijloacele individuale pentru protecţia pielii (halat, salopetă, mănuşi) se vor confecţiona din materiale termorezistente care nu se topesc sub acţiunea căldurii şi nu propagă flacăra.
(3)Culoarea acestor mijloace de protecţie va fi închisă, cu suprafaţă mătuită, pentru reducerea la minimum a coeficientului de reflexie.

Art.95
(1)Ochelarii trebuie să fie însoţiţi de o etichetă pe care să fie indicată densitatea optică şi lungimea de undă.
(2)Folosirea ochelarilor este obligatorie la lucrul cu laserii din clasele 3b şi 4, cu excepţia situaţiilor în care mijloacele de protecţie exclud posibilitatea depăşirii expunerii maxime admise.

Art.96
La efectuarea activităţilor cu instalaţii laser de tip deschis se vor adopta soluţii tehnice de ecranare provizorie a fascicolului deschis al radiaţiei şi scoatere a pupitrului de comandă din zona periculoasă.

Art.97
Zona laser periculoasă va fi marcată şi izolată corespunzător.

Art.98
Materialele din care se confecţionează ecranele împotriva radiaţiei laser vor îndeplini următoarele condiţii:
a)vor fi absorbante pe lungimea de undă a radiaţiei laser;
b)vor fi rezistente la foc şi cu punct de topire ridicat;
c)nu vor degaja noxe chimice;
d)vor fi de culoare închisă şi cu suprafaţa mată, pentru reducerea coeficientului de reflexie în cazul radiaţiilor vizibile şi invizibile;
e)pentru radiaţiile vizibile pot fi utilizate, după caz, ecrane transparente care să permită reperarea fascicolului de laser şi vizualizarea operaţiilor de prelucrare.

Art.99
În cazul în care, tipul constructiv al instalaţiei laser nu permite practicarea unor soluţii tehnice de ecranare a zonelor periculoase, iar la instalaţiile respective se lucrează cu sisteme de focalizare directă, pe lângă mijloacele individuale adecvate de protecţie se va asigura şi trimiterea periodică a personalului de deservire a instalaţiilor laser pentru efectuarea consultaţiilor şi tratamentelor oftalmologice necesare.

Art.100
Pentru instalaţiile laser de mare putere se vor adopta soluţii tehnice de implementare a unor dispozitive de avertizare asupra intrării personalului în zona periculoasă, în cazul în care acestea nu au fost prevăzute prin proiectare.

Art.101
(1)Pentru lucrul la instalaţiile laser se interzice repartizarea femeilor gravide, precum şi a persoanelor care prezintă afecţiuni ale ochiului sau pielii, constatate la controlul medical şi care sunt considerate contraindicate pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate.
(2)Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit prevederilor Ministerului Sănătăţii.

Art.102
Lucrul la instalaţiile laser este permis numai lucrătorilor special instruiţi şi autorizaţi.

Art.103
În cadrul procesului de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor transmite toate informaţiile referitoare la riscurile la care sunt expuşi, părţile periculoase ale instalaţiilor, dispozitivele de protecţie şi modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente.

Art.104
În încăperile în care se desfăşoară activităţi cu instalaţii laser se vor afişa la loc vizibil instrucţiuni specifice de securitate a muncii.

Art.105
Accesul în încăperile în care se desfăşoară activităţi cu instalaţii laser este permis numai persoanelor autorizate.

Art.106
Personalul de deservire a instalaţiilor laser nu va purta în timpul lucrului obiecte care pot reflecta radiaţia directă: ceasuri, nasturi de metal, catarame, bijuterii etc.

Art.107
Reglarea instalaţiei laser se va realiza astfel încât să se evite emisiile accidentale de radiaţii.

Art.108
Manipularea pieselor, manevrele la instalaţii, reglajele necesare şi alte intervenţii la instalaţiile laser se vor efectua numai de către personalul autorizat cu respectarea strictă a instrucţiunilor tehnologice pentru a nu se produce modificarea parametrilor emisiei, propagarea radiaţiei, reflexiile intempestive etc.

Art.109
La efectuarea operaţiilor de aliniere şi reglare care preced emisiile laser puternice se pot folosi atenuatoare sau laseri de mică putere, coaxiali cu laserul principal.

Art.110
La instalaţiile laser de tip închis (protejat) comanda de declanşare a fascicolului laser se va da numai după obturarea dispozitivului optic de vizare şi după asigurarea etanşării incintei de lucru.

Art.111
În cazul în care se lucrează cu incinte deschise, comanda de declanşare a fascicolului laser se va da numai după echiparea corespunzătoare a operatorului laser cu mijloacele individuale de protecţie prevăzute şi numai după asigurarea, că în încăpere nu se află alte persoane neprotejate.

Art.112
Se interzice a se privi în radiaţia laser şi a se alinia laserul cu ochiul liber, privind axial sau paraaxial în cavitate.

3.3.Radiaţii infraroşii (RI)

Art.113
Prezentele reglementări se aplică activităţilor care se desfăşoară în sectoarele calde (prelucrări la cald, tratamente termice, sudare, uscarea vopselelor şi emailurilor, fabricarea sticlei) şi tuturor activităţilor în care se utilizează echipamente tehnice care constituie surse de radiaţii infraroşii (cunoscute şi sub denumirea de radiaţii calorice) .

Art.114
Valorile maxime admise pentru expunerea la radiaţiile infraroşii sunt prezentate în Normele generale de protecţie a muncii.

Art.115
Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii infraroşii, are obligaţia de a asigura măsurile şi mijloacele de protecţie adecvate, în vederea protejării lucrătorilor împotriva acestui tip de radiaţii neionizante.

Art.116
(1)Încăperile în care funcţionează surse de radiaţii infraroşii vor fi amplasate în clădiri fără etaje, cu respectarea normelor PSI În vigoare.
(2)Încăperile vor avea cel puţin un perete exterior.

Art.117
La amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii infraroşii (calorice) , pentru protejarea personalului lucrător împotriva radiaţiilor calorice, se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii privind capitolul de microclimat.

Art.118
(1)Încăperile vor fi prevăzute cu ferestre cu posibilitate de deschidere a unor suprafeţe mari, în vederea asigurării ventilaţiei naturale corespunzătoare.
(2)Suplimentar, încăperile vor fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică de introducere şi evacuare a aerului.

Art.119
(1)Încăperile vor fi dotate cu sisteme de protecţie contra radiaţiilor infraroşii (paravane antiradiante, sisteme de răcire cu aer sau apă etc.) care trebuie să funcţioneze permanent.
(2)Orice defecţiune la nivelul acestor sisteme va fi remediată de personalul de întreţinere specializat.

Art.120
(1)Pardoselile încăperilor în care funcţionează surse de radiaţii infraroşii vor fi rezistente la temperaturi ridicate, netede şi nealunecoase.
(2)La lucrări speciale cu surse de radiaţii infraroşii (sudură, tăiere, lipire etc.) personalul lucrător va sta pe un covor de cauciuc căptuşit cu pâslă (sau alt material) ignifugat sau pe covoare de orice alt material electro-termoizolant.

Art.121
Căile de acces în zonele de lucru vor fi în permanenţă menţinute libere, curate şi marcate vizibil, în vederea prevenirii accidentelor de muncă.

Art.122
Spaţiile de lucru în care funcţionează surse de radiaţii infraroşii cu degajări calorice mari, vor fi prevăzute cu grupuri sanitare proprii, vestiare, duşuri, spălătoare şi post de prim ajutor, iar la locurile de muncă cu peste 100 de femei pe schimb, se vor amenaja încăperi destinate igienei intime a femeilor, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.123
(1)Se interzice persoanelor neautorizate accesul în spaţiile de lucru cu surse de radiaţii infraroşii.
(2)Pe uşile încăperilor în care funcţionează echipamente tehnice care constituie surse de radiaţii infraroşii, vor fi montate tăbliţe avertizoare şi indicatoare de securitate, conform standardelor în vigoare.

Art.124
În încăperile de lucru cu surse de radiaţii infraroşii cu degajări calorice mari, depozitarea şi manipularea unor materiale inflamabile, gaze combustibile etc. se vor efectua cu respectarea prevederilor normelor PSI, a normelor ISCIR, precum şi a Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.125
Echipamentele de orice tip, care constituie surse de radiaţii infraroşii , vor fi bine etanşate şi izolate termic, în aşa fel încât temperatura maximă admisă, pentru părţile de care se poate atinge personalul lucrător, să nu depăşească:
-pentru părţi metalice: + 55 0C
-pentru părţi din ceramică sau sticlă: + 65 0C
-pentru părţi din material plasatic: + 75 0C.

Art.126
(1)Acolo unde temperatura suprafeţelor metalice, cu care personalul lucrător poate veni în contact, depăşeşte 55 0C, vor fi montate plăcuţe de avertizare asupra pericolului de accidente.
(2)Echipamentele vor fi împrejmuite cu paravane din plasă de sârmă, perdele de aer, ecrane pentru a preveni atingerile întâmplătoare.

Art.127
Echipamentele tehnice care constituie surse de radiaţii infraroşii (cuptoare electrice cu arc, cuptoare electrice cu inducţie, cuptoare Siemens -Martin etc.) vor fi dotate cu dispozitive de răcire cu apă, în vederea reducerii nivelului radiaţiilor calorice.

Art.128
În faţa uşilor cuptoarelor vor fi montate paravane din materiale reflectante (tablă sau folie de aluminiu) lustruite şi cu suprafaţa curată, în vederea realizării unui indice de reflexie crescut al radiaţiei.

Art.129
(1)Conducerea persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii infraroşii, are obligaţia de a afişa la locul de muncă, instrucţiunile tehnologice şi de securitate a muncii, conform documentaţiei tehnice furnizate de proiectantul sursei, precum şi de firma producătoare; la locurile de muncă vor fi afişate şi instrucţiunile proprii, conform tehnologiei şi sursei de radiaţii utilizate.
(2)Persoanele care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii infraroşii vor respecta întocmai instrucţiunile de la punctul (1) , în vederea prevenirii accidentelor de muncă.

Art.130
(1)Punerea în funcţiune şi orice intervenţie (reparaţii, revizii, modificări, încercări etc.) la echipamentele tehnice se vor efectua numai de către personal autorizat şi instruit în acest scop, cu respectarea întocmai a instrucţiunilor tehnologice.
(2)La constatarea oricărei defecţiuni, personalul de deservire a instalaţiei sau a echipamentului îl va anunţa imediat pe conducătorul locului de muncă, iar acesta va desemna persoana sau persoanele autorizate să remedieze defecţiunea.

Art.131
(1)La locurile de muncă unde funcţionează surse de radiaţii infraroşii vor fi repartizate persoane care au împlinit vârsta de 18 ani, care cunosc instalaţiile, echipamentele şi procedeele de lucru, sunt calificate şi autorizate pentru a executa activităţi în acest domeniu şi care au fost instruite din punctul de vedere al securităţii muncii.
(2)Se interzice repartizarea femeilor la locurile de muncă în care funcţionează surse de radiaţii infraroşii cu degajări calorice mari (sudarea la cald a pieselor mari de fontă, cuptoare de turnătorie etc.) .

Art.132
(1)Se interzice, pentru lucrul cu surse de radiaţii infraroşii, repartizarea persoanelor care prezintă afecţiuni ale ochiului sau pielii.
(2)Controlul medical periodic este obligatoriu şi va fi efectuat conform prevederilor Ministerului Sănătăţii.

Art.133
(1)Personalul lucrător va fi dotat cu echipamentul individual de protecţie, conform Normativului – cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie pentru radiaţiile emise.
(2)Echipamentul individual de protecţie va fi confecţionat din materiale incombustibile şi ignifugate, reflectante, rezistente la temperaturi ridicate.

Art.134
(1)Pentru protecţia ochilor, personalul lucrătorilor va fi dotat cu ochelari, viziere etc.
(2)Ochelarii vor fi confecţionaţi din sticlă filtrantă, care să absoarbă în întregime radiaţiile periculoase.
(3)Ochelarii vor avea caracteristici constructive şi funcţionale adecvate specificului activităţii desăşurate.

Art.135
Persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii infraroşii au obligaţia de a asigura curăţarea şi înlocuirea echipamentului individual de protecţie care prezintă pete de substanţe inflamabile, grăsimi, ulei etc.

Art.136
Personalului lucrător care desfăşoară activităţi cu surse de radiaţii infraroşii (calorice) i se va administra lichide de protecţie (apă carbogazoasă salină etc.) .

Art.137
Pentru protecţia mîinilor personalul lucrător va fi dotat cu unguente de protecţie.

3.4.Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă (RF) şi microunde (MU)

Art.138
Prezentele reglementări se aplică activităţilor cu surse generatoare de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă (RF) şi microunde (MU) în domeniul de frecvenţă cuprins între 0,1 – 300.000 MHz, produse de emiţători de radiodifuziune, televiziune, emiţători pentru comunicaţii profesionale, staţii de radiolocaţie, instalaţii cu microunde, instalaţii cu curenţi de înaltă frecvenţă şi alte activităţi care se desfăşoară la echipamente tehnice ce pot constitui surse artificiale de astfel de radiaţii în mediul de muncă.

Art.139
Valorile maxime admise pentru expunerea la radiaţiile electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde, exprimate prin intensitatea eficace a câmpului neperturbat şi densitatea de putere echivalentă sunt prezentate în Normele generale de protecţie a muncii.

Art.140
(1)Măsurarea cîmpului electromagnetic de radiofrecvenţă şi microunde se va efectua în condiţiile în care echipamentele emiţătoare funcţionează la puterea maximă.
(2)Dacă emiţătorii au mai multe regimuri de lucru care se deosebesc prin parametrii generaţi sau când aceştia pot emite pe sisteme de antene diferite, măsurarea se va face pentru fiecare regim în parte.
(3)Alegerea metodei şi a aparaturii de măsurare se va face, în funcţie de frecvenţa şi caracteristicile câmpului (câmp apropiat sau îndepărtat) , precum şi de forma undei (unde continue, unde modulate în impulsuri sau amplitudine şi cu frecvenţe diferite) .

Art.141
Se exclud de la măsurări echipamentele la care sursa de radiaţii are puterea nominală, conform datelor din documentaţia tehnică, mai mică de:
-2,5 W pentru domeniul de frecvenţă cuprins între 0,1 – 3 MHz;
-400 mW pentru domeniul de frecvenţă cuprins între 3 – 30 MHz;
-100 mW pentru domeniul de frecvenţă cuprins între 30 – 50 MHz;
-25 mW pentru domeniul de frecvenţă cuprins între 50 – 300 MHz;
-100 mW pentru domeniul de frecvenţă cuprins între 300 – 300.000 MHz.

Art.142
(1)În timpul efectuării măsurătorilor, personalul care deserveşte sursele va fi îndepărtat din zona de măsurare.
(2)Persoanele care efectuează măsurarea nu vor sta între sursa de emisie a radiaţiilor şi sonda aparatului de măsurare.
(3)Măsurătorile vor fi efectuate conform standardelor în vigoare.

Art.143
Rezultatele măsurărilor vor fi consemnate într-un buletin de măsurare, care va cuprinde:
– data şi locul măsurării
– durata măsurării
– parametrii sursei emiţătoare
– condiţiile meteorologice
– parametrii măsuraţi
– valorile constatate
– metoda şi tipul de aparat utilizat la efectuarea măsurării
– persoana care a efectuat măsurarea
– observaţii, constatări şi aprecieri comparative cu valorile maxime admise.

Art.144
(1)Utilajele şi instalaţiile situate în clădiri care pot constitui surse de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde vor fi amplasate în încăperi separate de alte procese tehnologice sau în incinte ecranate.
(2)La amplasarea în încăperi a echipamentelor respective se va urmări aşezarea lor în zone diferite, pe frecvenţe.
(3)Echipamentele vor fi amplasate în aşa fel încât, distanţele dintre ele să nu determine apariţia unui cumul de câmpuri de radiaţie periculoasă.

Art.145
În încăperile în care funcţionează surse de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde se va asigura o ventilare artificială de la nivelul solului de cel puţin patru schimburi de aer pe oră.

Art.146
Pereţii, ferestrele, uşile, plafonul şi podeaua încăperilor în care funcţionează sursele, vor fi prevăzute cu armături metalice, care să prevină pericolul propagării radiaţiilor în exterior sau în spaţiile de lucru învecinate.

Art.147
Pardoseala încăperilor în care sunt amplasate sursele va fi menţinută în stare de curăţenie permanentă .

Art.148
În încăperile de lucru în care pardoseala se umezeşte în permanenţă (ex.la tratamentele termice – călire cu curenţi de înaltă frecvenţă) sau este executată din materiale cu inerţie termică (piatră, beton) , aceasta va fi acoperită cu grătare de lemn sau alte materiale termoizolante.

Art.149
(1)Accesul în spaţiile de lucru destinate surselor va fi permis numai persoanelor autorizate.
(2)Se interzice accesul sau staţionarea persoanelor neautorizate în spaţiile de lucru în care funcţionează surse de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde.

Art.150
(1)Uşile spaţiilor de lucru în care funcţionează sursele vor fi prevăzute cu plăcuţe şi inscripţii privind interzicerea accesului persoanelor neautorizate.
(2)Deschiderea uşilor se va realiza în direcţia necesară evacuării personalului, în caz de urgenţă.

Art.151
Zonele care prezintă pericol de expunere la radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde vor fi delimitate prin marcaje vizibile şi inscripţionate cu plăcuţe avertizoare.

Art.152
Echipamentele şi instalaţiile care constituie surse, precum şi diferitele componente ale acestora (generatoare, transformatoare, cabluri de alimentare etc.) vor fi ecranate corespunzător, în vederea diminuării şi/sau eliminării pericolului de propagare/transmitere a radiaţiilor în spaţiul de lucru.

Art.153
(1)Ecranele vor fi realizate din tablă sau ţesături metalice tip plasă, din cupru, alamă, inox, dural etc.
(2)Nu se vor utiliza ecrane din materiale plastice, care nu sunt eficiente.

Art.154
Pentru a se evita propagarea radiaţiilor în mediul de muncă, periodic, se vor verifica izolaţiile tuturor îmbinărilor cablurilor , integritatea subansamblurilor şi a părţilor componente ale echipamentelor, conform specificaţiilor din instrucţiunile de lucru.

Art.155
(1)Echipamentele generatoare de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde vor fi revizuite periodic, în vederea menţinerii parametrilor tehnologici şi a prevenirii accidentelor de muncă.
(2)Echipamentele uzate vor fi înlocuite, acestea constituind surse de radiaţii electromagnetice nedorite şi necontrolabile, perturbatoare.

Art.156
Staţiile de producere a energiei electrice de înaltă frecvenţă, medie sau joasă frecvenţă, cu racord direct sau indirect la reţeaua industrială, împreună cu echipamentele şi instalaţiile aferente vor fi transportate, montate, puse în funcţiune pentru probe şi dare în exploatare-întreţinere, numai pe baza documentaţiei tehnice, furnizată de firma producătoare.

Art.157
Punerea în funcţiune, exploatarea şi întreţinerea echipamentelor care constituie surse de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde vor fi asigurate de către personal calificat, autorizat şi instruit din punctul de vedere al securităţii muncii.

Art.158
Se interzice intervenţia la orice fel de tip de antenă emiţătoare de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde, în timpul funcţionării sale (emisie) , precum şi la echipamentele de transfer al energiei de radiofrecvenţă către antene (feedere, ghiduri de undă, cabluri etc.) .

Art.159
Întreaga instalaţie electrică a echipamentelor va fi legată la centura de împământare, conform normelor şi standardelor în vigoare.

Art.160
Sunt interzise îndepărtarea sau deteriorarea tuturor paravanelor sau a ecranelor surselor, care ar conduce la propagarea radiaţiilor în spaţiile de lucru

Art.161
Orice intervenţie la echipamentele care constituie surse de radiaţii se va face cu scoaterea parţială sau totală de sub tensiune, după caz.

Art.162
Toate piesele şi cablurile electrice vor fi izolate corespunzător tensiunilor de lucru.

Art.163
Instalarea conductorilor de înaltă tensiune se va face cu respectarea întocmai a reglementărilor RENEL, în vederea prevenirii accidentelor pe toată durata funcţionării şi exploatării lor.

Art.164
La punerea în funcţiune, exploatarea şi întreţinerea echipamentelor care constituie surse de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde vor fi respectate prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru producerea şi utilizarea energiei electrice, precum şi pentru fabricarea componentelor şi echipamentelor e__lectronice, electrotehnice şi materialelor electroizolante.

Art.165
Se interzice repartizarea pentru lucrul cu sursele de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde a persoanelor care prezintă boli cronice ale sistemului nervos central, boli psihice, afecţiuni cronice ale aparatului cardiovascular, afecţiuni endocrine, şi afecţiuni ale ochiului.

Art.166
La locurile de muncă în care se lucrează cu sursele de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde, vor fi afişate la loc vizibil instrucţiunile de lucru cu sursele în care vor fi incluse şi măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi modul de acţionare în caz de avarii sau accente.

Art.167
Dotarea lucrătorilor cu echipamentul individual de protecţie se va face în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie pentru activităţile cu diverse surse de radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde.

3.5.Câmpuri electrice şi magnetice de joasă tensiune

Art.167
Prezentele reglementări se aplică activităţilor la care apar câmpuri electrice şi magnetice statice şi variabile în timp, de joasă frecvenţă şi, în special, la frecvenţă industrială de 50 Hz (generatoare de putere, sisteme de transformare, de transmisie şi distribuţie a curentului electric, procese industriale care folosesc curenţi de inducţie, echipamente de încălzire cu curent electric de înaltă tensiune etc.) .

Art.168
Valorile maxime admise pentru parametrii câmpului electric şi magnetic de joasă frecvenţă sunt prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.

Art.169
Măsurarea câmpurilor electrice şi magnetice de joasă frecvenţă se va face conform standardelor în vigoare.

Art.170
Măsurarea parametrilor câmpurilor electrice şi magnetice de joasă frecvenţă se va efectua în condiţii de funcţionare normală a echipamentelor care constituie surse de astfel de câmpuri.

Art.171
Măsurarea câmpurilor electrice şi magnetice de joasă frecvenţă se va face cel puţin o dată pe an sau în următoarele situaţii:
– la punerea În exploatare a unor echipamente noi;
– la producerea unor modificări în construcţia, amplasarea sau regimul de lucru al echipamentelor;
– după efectuarea oricăror lucrări de reparaţii şi revizii care pot determina schimbarea parametrilor de funcţionare a echipamentelor.

Art.172
În cazul în care echipamentele au mai multe regimuri de lucru care se deosebesc prin parametrii generaţi, măsurările trebuie să se facă pentru fiecare regim de lucru În parte.

Art.173
În timpul efectuării măsurătorilor, personalul lucrător va fi îndepărtat din zona de măsurare.

Art.174
Persoanele care efectuează măsurările nu se vor afla între sursa de câmp şi sonda aparatului de măsurat, pentru a nu perturba cÂmpurile.

Art.175
Persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi la echipamentele care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă au obligaţia de a asigura toate măsurile şi mijloacele de protecţie adecvate, pentru protejarea lucrătorilor.

Art.176
La activităţile cu echipamente care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă vor fi respectate prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice.

Art.177
(1)Echipamentele care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice puternice (peste limitele maxime admise) vor fi amplasate în încăperi separate de alte procese tehnologice.
(2)Atunci cînd în aceeaşi încăpere funcţionează mai multe surse de cîmpuri electrice şi magnetice, acestea vor fi amplasate în aşa fel încât distanţele dintre ele să nu determine apariţia unui cumul de câmpuri.

Art.178
Pereţii, ferestrele şi uşile în care funcţionează surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă vor fi prevăzute cu armături sau plase metalice care să prevină pericolul de dispersare a energiei în spaţiile de lucru învecinate.

Art.179
În încăperile de lucru în care funcţionează surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă pentru sectoare calde, pardoseala şi balustradele scărilor de acces spre echipamente vor fi realizate din materiale termoizolante.

Art.180
După caz, în încăperile în care funcţionează surse de cîmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă, pardoseala va fi acoperită cu covoare electroizolante.

Art.181
(1)Uşile spaţiilor de lucru în care funcţionează surse de câmpuri electrice şi magnetice puternice vor fi menţinute închise sub cheie.
(2)Cheia de la uşile spaţiilor de lucru va fi încredinţată conducătorului locului de muncă, care, după caz, va permite accesul la echipamente personalului autorizat să efectueze lucrări în zona respectivă.

Art.182
Uşile spaţiilor de lucru în care funcţionează surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă tensiune vor fi prevăzute cu plăcuţe şi inscripţii privind interzicerea accesului persoanelor neautorizate.

Art.183
Prin instrucţiuni proprii de lucru se vor specifica şi condiţiile de acces în spaţiile de lucru cu surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă.

Art.184
Căile de acces la surse vor fi menţinute în permanenţă curate, libere şi bine delimitate prin marcaje vizibile.

Art.185
După caz, în cadrul proceselor automatizate, panoul de comandă al echipamentelor va fi amplasat într-o încăpere special amenajată (cameră de comandă) .

Art.186
Echipamentele şi instalaţiile care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă, precum şi diferitele componente ale acestora (generatoare, transformatoare, cabluri de alimentare etc.) vor fi ecranate corespunzător, în vederea diminuării şi/sau eliminării pericolului de dispersie a câmpurilor.

Art.187
Pentru reducerea posibilităţilor de apariţie a descărcărilor capacitive, echipamentele şi toate obiectele conductoare aflate în zona câmpului electric vor fi legate la pământ.

Art.188
Orice intervenţie la sursele care pot genera câmpuri electrice şi magnetice (punere în funcţiune, scoatere din funcţiune, revizii, reparaţii, supraveghere şi urmărire permanentă etc.) vor fi efectuate numai de către personal calificat, autorizat şi instruit cu respectarea instrucţiunilor tehnologice şi a regulamentelor de organizare, exploatare şi funcţionare proprii unităţii în care se află sursele.

Art.189
(1)Pentru lucrul cu surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă se interzice repartizarea femeilor gravide, precum şi a persoanelor care poartă implante metalice şi stimulatoare cardiace.
(2)Controlul medical la angajare, ca şi cel periodic sunt obligatorii şi se vor desfăşura potrivit prevederilor Ministerului Sănătăţii.

Art.190
Lucrul la echipamentele care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă este permis numai lucrătorilor special instruiţi şi autorizaţi.

Art.191
Instruirea lucrătorilor pentru lucrul cu surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă precum şi pentru intervenţii în caz de avarii sau accidente se va efectua pe baza instrucţiunilor elaborate de persoanele fizice sau juridice.

Art.192
În încăperile în care se desfăşoară activităţi cu surse de cîmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă se vor afişa la loc vizibil instrucţiuni specifice de securitate a muncii.

Art.193
Se interzice staţionarea inutilă a personalului lucrător în zonele în care există pericol de expunere la câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă.

Art.194
Se interzic fumatul, intrarea cu flacără deschisă sau depozitarea unor materiale inflamabile, combustibile, în zonele de lucru cu surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă.

Art.195
Personalul care desfăşoară activităţi în cîmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă va fi dotat cu echipament individual de protecţie electroizolant, conform Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.

Art.196
În funcţie de intensitatea câmpului magnetic generat de sursă, personalul de deservire va fi amplasat la o distanţă care să conducă la diminuarea expunerii nedorite la acţiunea câmpurilor magnetice.

Art.197
La organizarea activităţii cu surse de câmpuri magnetice şi electrice se vor lua toate măsurile necesare care să determine reducerea timpului efectiv de lucru, în scopul diminuării expunerii la acţiunea câmpurilor.

4.Prevederi de proiectare

Art.198
În activitatea de concepţie şi proiectare a echipamentelor tehnice care constituie surse de radiaţii neionizante se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, normelor PSI, Normelor specifice de securitate a muncii pentru radiaţii neionizante precum şi prevederile standardelor de securitate a muncii.

Art.199
Prevederile cuprinse în acest capitol constituie cerinţe minime de proiectare, în vederea asigurării nivelului de securitate necesar în cadrul lucrului cu radiaţii neionizante, luând în considerare pericolele existente şi nu exclud prevederea oricăror altor soluţii, pe baza evoluţiei ştiinţei şi tehnologiei în domeniu, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate a muncii.

Art.200
Echipamentele tehnice în care sunt încorporate surse de radiaţii neionizante vor fi dotate din proiectare cu dispozitive de descărcare a electricităţii statice.

Art.201
Echipamentele tehnice în care sunt încorporate surse de radiaţii ultraviolete vor fi prevăzute din proiectare cu dispozitive care să întrerupă alimentarea sursei şi deci emisia de radiaţii, atunci când nivelul emisiei depăşeşte limitele maxime admise.

Art.202
Sursele de radiaţii ultraviolete care nu emit concomitent şi radiaţii vizibile vor fi prevăzute cu dispozitive de avertizare sonoră, care vor funcţiona pe tot timpul emisiei, pentru a nu permite accesul personalului lucrător în zona periculoasă.

Art.203
Echipamentele tehnice care constituie surse de radiaţii ultraviolete vor fi prevăzute cu ecrane din materiale absorbante pe lungimea de undă a radiaţiilor ultraviolete periculoase şi transparente pentru restul spectrului.

Art.204
La amplasarea echipamentelor care constituie surse de radiaţii ultraviolete este necesară cunoaşterea caracteristicilor de emisie ale radiaţiei, precum şi a fenomenelor de reflexie şi difuzie pentru a preveni expunerile accidentale.

Art.205
La proiectarea fluxurilor tehnologice care includ şi utilizarea surselor de radiaţii ultraviolete se vor adopta soluţii tehnice privind amplasarea surselor pe flux, în aşa fel, încât radiaţiile ultraviolete să nu fie direcţionate spre uşile de acces ale încăperilor de lucru.

Art.206
La alegerea soluţiilor tehnice de ecranare (carcasare) a surselor de radiaţii ultraviolete se va ţine cont
de particularităţile sursei, precum şi de particularităţile procesului tehnologic.

Art.207
Se vor prevedea, din faza de proiect, materialele din care se execută pereţii, pardoseala şi tavanul încăperilor în care funcţionează surse de radiaţii ultraviolete. Aceste materiale trebuie să fie absorbante de radiaţii şi să împiedice reflexia sau difuzia accidentală a radiaţiilor. Materialele vor avea un coeficient de reflexie cât mai mic.

Art.208
La proiectarea locurilor de muncă se vor adopta soluţii tehnice care să nu permită incidenţa radiaţiilor ultraviolete periculoase la ochi şi piele, indiferent de poziţia operatorului în timpul lucrului.

Art.209
Încăperile în care există pericolul acumulării de noxe chimice, peste concentraţia maximă admisă, rezultate din procesele tehnologice care utilzează surse de radiaţii ultraviolete, vor fi dotate cu instalaţii de ventilare, de introducere şi evacuare a aerului.

Art.210
La proiectarea instalaţiilor laser se vor respecta cerinţele de securitate prevăzute prin standardele internaţionale recunoscute, pentru fiecare tip de laser.

Art.211
Amplasarea instalaţiilor laser se va realiza astfel încât traiectoria fascicolului laser să fie la un nivel diferit de nivelul ochilor unei persoane, care stă în picioare sau pe scaun, în funcţie de operaţia pe care o efectuează.

Art.212
Proiectul instalaţiilor laser trebuie să cuprindă referiri nu numai la funcţionarea curentă a acestora, dar şi la intervenţiile necesare pentru întreţinerea corespunzătoare.

Art.213
Zonele periculoase ale instalaţiilor laser se vor proteja prin ecranări adecvate şi vor fi dotate cu sisteme de avertizare.

Art.214
Instalaţiile laser vor fi prevăzute cu o carcasă de protecţie care să împiedice accesul personalului de deservire la radiaţia laser periculoasă.

Art.215
Dacă în timpul funcţionării instalaţiei laser, un releu de blocare este scos din funcţie prin înlăturarea părţii asociate din carcasa de protecţie sau prin altă metodă, se va produce un semnal vizual sau audio de avertizare.

Art.216
Orice parte a carcasei care poate fi îndepărtată şi nu este protejată cu relee de blocare va fi asigurată astfel încât ,înlăturarea sau deplasarea ei să necesite folosirea unor scule mecanice specializate.

Art.217
Orice instalaţie laser din clasele 3a, 3b şi 4 va fi prevăzută cu un dispozitiv de semnalizare sonoră sau vizuală de avertizare care să funcţioneze atunci când instalaţia laser lucrează.

Art.218
Dacă instalaţia laser şi sursa de alimentare se află la o distanţă mai mare de 2 m una faţă de cealaltă, trebuie ca fiecare din acestea să fie prevăzută cu mijloace de avertizare sonoră sau vizuală.

Art.219
Instalaţiile laser din clasele 3a, 3b şi 4 vor avea încorporat cel puţin un obturator sau atenuator capabil să prevină accesul operatorului la instalaţia laser.

Art.220
Punctele de acces vizual sau ecranele de afişare încorporate în instalaţiile cu laser trebuie prevăzute cu mijloace de atenuare care să împiedice accesul personalului la radiaţia laser, peste limita de emisie admisă, corespunzătoare clasei 1 de risc laser.

Art.221
Instalaţiile laser din clasele 3a, 3b şi 4 vor fi dotate cu dispozitive de blocare electromecanice care să nu permită punerea în funcţiune a instalaţiei atunci când cheia de comandă este îndepărtată.

Art.222
Instalaţiile laser de mare putere vor fi echipate cu un conector pentru blocarea de la distanţă.

Art.223
Sursele de alimentare laser care conţin condensatoare de energie vor fi prevăzute cu circuite de descărcare a condensatoarelor în momentul decuplării sursei de la reţeaua de alimentare.

Art.224
(1)Pentru instalaţiile laser din clasele 3 şi 4 se vor prevedea sisteme de blocare prin care să se realizeze oprirea automată a funcţionării instalaţiei la intrarea personalului de deservire în zona periculoasă.
(2)Se vor prevedea, de asemenea, soluţii tehnice care să nu permită declanşarea comenzii de pornire a instalaţiei în cazul în care există persoane situate în zona laser periculoasă.
(3)Pupitrul de comandă şi control va fi amplasat în afara zonei periculoase.

Art.225
În cazul laserilor cu baleiaj, comanda direcţiei fascicolului laser va fi automată şi subordonată unor dispozitive optice (oglindă basculantă etc.) . Oprirea accidentală a baleiajului va determina simultan şi încetarea emisiei.

Art.226
(1)Pentru protecţia împotriva radiaţiilor electromagnetice se vor adopta soluţii tehnice de ecranare sau carcasare a surselor generatoare de câmpuri electromagnetice (blocul de alimentare, sistemul de comandă şi control, bateriile de condensatoare etc.) .
(2)Alegerea ecranelor ( carcaselor) se va face în funcţie de particularităţile sursei (gama de unde, puterea lor) şi particularităţile procesului tehnologic, astfel încât să se respecte principiile radiofizice de reflexie sau absorbţie a energiei electromagnetice.

Art.227
Carcasele metalice ale subansamblurilor generatoare de cÂmpuri electromagnetice (tuburi electronice cu tensiuni anodice, baterii de condensatoare etc.) vor fi prevăzute cu sisteme de decuplare automată a tensiunii la deschiderea uşilor.

Art.228
La construcţia ecranelor se va ţine cont de faptul că orificiile (guri de observare, uşi etc.) cât şi eventualele fisuri de-a lungul îmbinărilor, dacă sunt mai mari decât lungimea de undă a radiaţiei electromagnetice, pot fi considerate ca radiatori cu fante.

Art.229
Pentru instalaţiile laser de mare putere care lucrează cu tensiuni mai mari de 20KV se vor adopta soluţii tehnice prin care să se realizeze protecţia împotriva radiaţiilor ionizante:
– timpul de expunere la sursă să fie minim posibil;
– manipularea de la distanţă;
– ecranele de protecţie ale surselor să fie construite din materiale care să atenueze fascicolul de radiaţii în raport cu densitatea sa;
– limitatorul de fascicol;
– dispozitive care să întrerupă emisia radiaţiilor în caz de necesitate.

Art.230
(1)Instalaţiile laser de mare putere (clasa 4) vor fi prevăzute cu sisteme de oprire automată de urgenţă pentru cazuri de avarie sau accidente.
(2)Instalaţiile laser de mare putere (în impuls sau în regim continuu) vor fi prevăzute cu filtre de atenuare a radiaţiei laser reflectate.

Art.231
Clădirile în care funcţionează surse de radiaţii infraroşii vor fi amplasate, pe cât posibil, cu latura lungă pe direcţia vânturilor dominante în anotimpul cald, în vederea asigurării unei ventilări naturale corespunzătoare şi a diminuării efectelor calorice ale surselor.

Art.232
Clădirile în care funcţionează surse de radiaţii infraroşii cu efect caloric puternic (turnătorii, forjă, cuptoare de încălzire prin inducţie etc.) se vor amplasa, faţă de alte clădiri ,în sensul în care bat vânturile dominante.

Art.233
La proiectarea noilor obiective în care vor funcţiona echipamente care constituie surse de radiaţii infraroşii (calorice) se vor delimita precis spaţiile ocupate de fiecare atelier sau secţie în parte.

Art.234
Persoanele juridice sau fizice vor fi dotate obligatoriu cu instalaţii de ventilare şi sisteme de control al funcţionării acesteia pentru asigurarea condiţiilor de microclimă, conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii pentru lucrul în spaţiile cu degajări calorice mari.

Art.235
Ferestrele, luminatoarele şi uşile vor permite deschiderea şi închiderea lor în grup sau separat, dinspre interior spre exterior, în vederea asigurării unei ventilări naturale optime.

Art.236
Căile de acces şi magistralele de circulaţie din interiorul spaţiilor de lucru vor fi pavate cu dale de culoare deschisă. Acolo unde pavimentul nu a fost realizat cu dale de culoare deschisă, marcarea căilor de acces se va face utilizând vopsea de culoare deschisă.

Art.237
Utilajele şi instalaţiile care constituie surse de radiaţii infraroşii (calorice) vor fi amplasate astfel încât, latura posterioară a gabaritului funcţional să se găsească retrasă cu minimum 100 mm faţă de linia de marcaj a căii de acces, iar dacă utilajul se află cu faţa la calea de acces se va respecta zona de lucru cu lăţimea minimă de 0,8 m pentru evitarea contactului cu sursele de radiaţii calorice.

Art.238
La amplasarea utilajelor, din proiectare se vor respecta distanţele prevăzute în Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi care se desfăşoară în sectoarele calde.

Art.239
Pardoselile vor fi realizate din materiale rezistente la temparaturi înalte, antiderapante şi rezistente la uzură.

Art.240
Iluminatul local se va asigura cu lămpi de alimentare la tensiuni nepericuloase (24V) .

Art.241
Iluminatul artificial şi natural se vor realiza în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii şi a standardelor în vigoare.

Art.242
Echipamentele care constituie surse de radiaţii infraroşii (cuptoare de uscare, topire, coacere etc.) trebuie să indeplinească următoarele condiţii:
– să aibă zidăria şi mantaua etanşe;
– uşile să se închidă etanş;
– temperatura pereţilor exteriori să nu depăşească 550C.

Art.243
Sursele emiţătoare de radiaţii calorice puternice vor fi prevăzute cu blocaje electrice pentru a se evita închiderea accidentală a persoanelor în interiorul lor.

Art.244
Din proiectare, cabinele podurilor rulante care deservesc surse de radiaţii calorice puternice vor fi prevăzute cu instalaţii de condiţionare a aerului.

Art.245
Pentru reducerea nivelului de radiaţii calorice, uşile echipamentelor vor fi prevăzute cu sisteme de răcire cu apă sau cu alt agent de răcire.

Art.246
Platformele de lucru vor fi prevăzute cu duşuri de aer, pentru reducerea nivelului de radiaţii calorice.

Art.247
Uşile de acces la echipamentele ce constituie surse de radiaţii infraroşii (calorice) vor fi prevăzute cu sisteme acustice de semnalizare.

Art.248
Platformele de lucru (alimentare cuptoare etc.) vor fi prevăzute cu izolaţie termică.

Art.249
La proiectarea noilor tehnologii care utilizează surse de radiaţii infraroşii cu efect caloric puternic se vor adopta soluţii tehnice care să permită automatizarea proceselor şi manevrarea de la distanţă a surselor, în vederea limitării expunerii nedorite la efectul radiaţiilor infraroşii.

Art.250
La proiectarea spaţiilor de lucru cu surse de radiaţii infraroşii se vor prevedea toate amenajările necesare igienei corporale a personalului lucrător (vestiare, duşuri, băi etc.)

Art.251
Echipamentele care constituie surse de radiaţii de radiofrecvenţă şi microunde vor fi astfel proiectate încât să corespundă cerinţelor de securitate a muncii.

Art.252
Amplasarea surselor de radiaţii de radiofrecvenţă şi microunde se va face în încăperi special amenajate, în care condiţiile de microclimă se vor situa în următoarele limite:
– temperatura Între +50 – +35 0C;
-umiditatea relativă între 45 – 75%.

Art.253
Echipamentele vor fi realizate (proiectate şi construite) astfel încât să nu poată provoca şocuri electrice periculoase sau arsuri ale pielii, datorate unor tensiuni de radiofrecvenţă sau microunde.

Art.254
Din proiectare se vor prevedea parametrii tehnici şi condiţiile de funcţionare a echipamentelor care constituie surse de radiaţii de radiofrecvenţă şi microunde (tensiune, frecvenţă, putere etc.)

Art.255
Se vor prevedea soluţii tehnice pentru ca uşile de acces, panourile sau alte capace de protecţie , dacă există, să fie închise sau fixate în poziţia lor, cu excepţia celor care sunt prevăzute să fie deschise sau îndepărtate cu mâna, în timpul funcţionării.

Art.256
Uşile de acces la părţile componente ale echipamentelor emiţătoare care lucrează cu tensiuni înalte vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare electromecanice, care să se deblocheze numai după deconectarea emiţătorului de la circuitul electric de înaltă tensiune.

Art.257
Dispozitivele de comandă ale echipamentului vor fi accesibile utilizatorului, în oricare din poziţiile regimului de lucru.

Art.258
Conectoarele surselor vor fi astfel concepute încât să nu poată fi cuplate într-un mod care să creeze un pericol.

Art.259
Comutatoarele, incluzând disjunctoarele şi întrerupătoarele de securitate vor fi proiectate în aşa fel încât să permită deconectarea echipamentului simultan, de la toţi polii sursei de alimentare şi astfel ,echipamentul să devină nepericulos, în caz de defecţiune.

Art.260
Echipamentul va fi prevăzut cu un indicator pentru poziţia cuplat sau decuplat a comutatorului ,care să fie clar vizibil.

Art.261
Echipamentul va fi astfel proiectat şi construit încât să nu existe nici un pericol de expunere la radiaţii de radiofrecvenţă sau microunde, ca urmare a unei degradări prin deteriorarea sau coroziunea oricărei părţi a acestuia.

Art.262
Echipamentul va fi realizat din materiale neinflamabile, cu rezistenţă mecanică adecvată pentru asigurarea securităţii în muncă.

Art.263
(1)Marcarea şi inscripţionarea echipamentelor care constituie surse de radiaţii de radiofrecvenţă sau microunde se vor realiza cu materiale rezistente la intemperii şi care să nu permită ştergerea, În timp, a acestora. Marcajele vor fi amplasate la loc vizibil.
(2)Marcarea şi inscripţionarea vor rămâne clare şi lizibile pe toată durata de viaţă a echipamentului.

Art.264
Elementele (părţile) care servesc la protecţia contra radiaţiilor periculoase şi care trebuie înlăturate în timpul depanării vor fi marcate cu o avertizare corespunzătoare.

Art.265
Toate carcasele şi capacele de protecţie, prevăzute prin proiectare, vor rămâne închise în condiţii normale de funcţionare, astfel încât să împiedice contactul accidental cu tensiunile periculoase.

Art.266
Toate sursele de radiaţii de radiofrecvenţă sau microunde, care emit în spaţii deschise, vor fi îngrădite şi marcate cu panouri şi inscripţii de avertizare, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate.

Art.267
În vecinătatea echipamentelor emiţătoare de radiaţii de radiofrecvenţă şi microunde nu vor fi amplasate obiecte metalice sau mase metalice mari, nelegate la centura de împământare.

Art.268
Prin proiectare trebuie asigurată ecranarea împotriva radiaţiilor X, în cazul surselor de radiofrecvenţă şi microunde care lucrează cu tensiuni înalte.

Art.269
Echipamentele care lucrează cu tensiuni periculoase vor fi comandate prin relee la distanţă.

Art.270
În cazul când pe pereţii clădirii în care funcţionează emiţătoare se află fixate instalaţii metalice, acestea vor fi izolate şi protejate corespunzător.

Art.271
Staţiile de producere a energiei electrice care reprezintă surse de câmpuri electrice şi magnetice cu racord direct sau indirect la reţeaua industrială, precum şi orice alt echipament emiţător vor fi amplasate în spaţii special amenajate şi destinate, conform standardelor şi normativelor în vigoare.

Art.272
Din proiectare, se vor adopta soluţii tehnice optime de dispunere spaţială a celor trei faze, în cazul unor surse trifazate, în scopul reducerii câmpurilor electrice şi magnetice în mediul de muncă.

Art.273
Carcasele metalice ale oricăror aparate şi echipamente generatoare de câmpuri electrice şi magnetice vor fi legate la pământ.

Art.274
Echipamentele care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă vor fi împrejmuite cu gard din plasă de sârmă, înalt de minimum 2-3 m.

Art.275
La proiectarea echipamentelor se vor adopta soluţii tehnice care să conducă la reducerea posibilităţii de apariţie a unor diferenţe de potenţial mari între personalul lucrător şi obiectele conductoare aflate în jur.

Art.276
Ecranarea surselor de cÂmpuri magnetice puternice se va realiza cu ecrane din materiale feromagnetice care „captează” liniile de flux şi reduc densitatea de flux exterioară.

Art.277
La proiectarea echipamentelor electrotehnice vor fi adoptate soluţii tehnice care să conducă la reducerea pierderilor nedorite de energie şi a disipării acesteia în mediul înconjurător, sub formă de câmpuri şi radiaţii.

Art.278
Toate echipamentele, staţiile etc. care constituie surse de câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă vor fi proiectate şi construite conform prevederilor standardelor, normativelor şi Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electice, precum şi normelor PSI în vigoare.
-****-

ANEXA 1: Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe şi / sau complementare

1.Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatarea în subteran a minereurilor feroase, neferoase, rare, radioactive şi a nemetaliferelor.
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru industria poligrafică.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea sticlei pentru menaj, ambalaje şi sticlărie tehnică.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru elaborarea şi turnarea fontei.
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru elaborarea şi turnarea oţelului.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi navale.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico chimice şi mecanice.
10.Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale (electroeroziuni, electrochimice, laser şi ultrasunete) .
12.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lămpilor electrice, tuburilor cinescop şi corpurilor de iluminat.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea energiei electrice.
14.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
15.Norme specifice de securitate a muncii pentru telecomunicaţii.
16.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.
17.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea în turnătorii.
18.Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţile din domeniul sănătăţii.
19.Norme specifice de securitate a muncii pentru radiocomunicaţii.
20.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportarea produselor anorganice.
21.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului.
22.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului.
23.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
24.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea echipamentelor electronice, electrotehnice şi a materialelor electroizolante.

Anexa 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii

1.STAS 9638-74
-Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalaţiilor electrice.
2.STAS 832-79
-Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii.
3.STAS 4936-87
-Marcarea barelor şi baretelor colectoare pentru centrale şi staţii electrice de conexiuni şi transformatoare.
4.STAS 4102-85
-Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie.
5.STAS 10413/1-84
-Unelte electrice portabile. Condiţii tehnice generale de securitate.
6.STAS 12441/2-87
-Reguli de securitate privind echipamentele de emisie radioelectrică. Prescripţii de electrosecuritate.
7.STAS 12216-84
-Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.
8.STAS 2612-87
-Protecţia împotriva electrocutării. Limite admise.
9.STAS 12604/4-89
-Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.
10.STAS 12604/5-90
-Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
11.STAS 6877/10-77
-Echipamente electrice pentru atmosferă explozivă. Încadrarea gazelor şi vaporilor în grupe de explozie.
12.STAS 6877/2-86
-Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive.. Capsulare antideflagrantă d.
13.STAS 12710-89
-Echipamente electrice protejate prin carcase şi destinate utilizării în zone cu prafuri combustibile. Prescripţii generale.
14.STAS 10327/1-87
-Aparate electronice de măsurat. Prescripţii generale de securiate.
15.STAS 10327/2-87
-Aparate electronice de măsurat. Prescripţii de electrosecuritate.
16.STAS 10327/3-87
-Aparate electronice de măsurat. Prescripţii de securitate referitoare la componente şi accesorii.
17.STAS CEI 598-2-22-92
-Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea22:Corpuri de iluminat de siguranţă.
18.STAS CEI 598-2-8-92
-Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8:Lămpi portabile de mână.
19.STAS 11588-83
-Simbol de bază şi indicatoare de securitate pentru radiaţii laser.
20.STAS 2862-79
-Filtre de sticlă pentru protecţie.
21.STAS 3052-79
-Echipament de protecţie. Măşti pentru sudori. Condiţii tehnice generale de calitate.
22.STAS 6687-81
-Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
23.STAS 7761-81
-Echipament de protecţie din cauciuc. Mănuşi electroizolante.
24.STAS 9153-90
-Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoasă.
25.STAS 11054-78
-Aparate electrice şi electronice. Clase de protecţie contra electrocutării.
26.STAS 11237/1-80
-Echipament electromedical utilizat în vecinătatea pacientului. Condiţii tehnice generale de securiate. Prescripţii generale şi reguli de verificare.
27. STAS 11237/22-88
-Echipament electromedical. Echipament pentru electrochirurgie cu curent de înaltă frecvenţă. Condiţi tehnice generale de securitate.
28.SR 12294 :1993
-Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie.
29. SR.CEI 479-2:1995
-Efectele trecerii curentului prin corpul omului .Partea 2: Aspecte particulare. Capitolul 4: Efectele curentului alternativ cu frecvenţa mai mare de 100 Hz. Capitoul 5: Efectele curenţilor cu forme speciale de undă. Capitolul 6: Efectele curenţilor de impuls unic de scurtă durată.

ANEXA 3: Ghid de terminologie

1.Noţiuni din domeniul securităţii muncii
1.1.Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
1.2.Defectare: încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaje etc., de a-şi îndeplini funcţia specificată.
1.3.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.
1.4.Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei persoanelor în timpul procesului de muncă.
1.5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în procesul de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.
1.6.Echipament tehnic: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizată în timpul muncii.
1.7.Factor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională (abr. factori de risc) : factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate în procesul de muncă ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
Notă: factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de muncă, mijlocele de producţie şi mediul de muncă. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate în orice proces de muncă, constituie un obiectiv important al evaluării riscului şi fundamentării activităţii de prevenire.
1.8.Funcţii de securitate: funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care, fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezenţa unui pericol.
1.9.Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.10.Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire În domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.11.Instrucţiuni de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute de specialitate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.12.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.
1.13.Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care i se aplică acestuia.
1.14.Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.15.Noxă (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
1.16.Pericol:
a)Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă:
În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale) .
1.17.Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.18.Persoană avertizată: o persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
1.19.Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.20.Persoană expusă: o persoană care se află în întregime sau parţial într-o zonă periculoasă.
1.21.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.22.Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;
– limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.23.Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.24.Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.25.Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
1.26.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
1.27.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.28.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.29.Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
1.30.Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
1.31.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau
– poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/neprevăzută etc.)
2.Noţiuni tehnologice
2.1.Absorbţie: fenomenul prin care energia radiantă este transformată într-o altă formă de energie prin interacţiune cu substanţa.
2.2.Atenuare: micşorare a intensităţii (sau amplitudinii) undelor progresive la trecerea printr-un mediu.
2.3.Câmp: regiune din spaţiu caracterizată în fiecare punct de o mărime scalară (câmp scalar) sau de una vectorială (câmp vectorial) .
2.4.Câmp electric: câmp vectorial purtător al interacţiei dintre sarcinile electrice, caracterizat În fiecare punct de intensitatea cÂmpului electric.
2.5.Câmp electromagnetic: formă a materiei care prezintă o anumită continuitate în spaţiu, caracteritată printr-un câmp electric şi unul magnetic, variabile în timp, care se condiţionează reciproc şi se propagă cu viteza luminii.
2.6.Câmp magnetic: câmp vectorial, caracterizat în fiecare punct al său, prin forţe care acţionează asupra magneţilor, conductorilor parcurşi de curentul electric sau particulelor încărcate electric în mişcare, valoarea acestor forţe fiind determinată de intensitatea câmpului magnetic.
2.7.Cuantă: unitatea unei mărimi fizice care poate lua doar valori egale cu multiplii întregi ai acestei unităţi. Constituie unitatea structurală de bază a corpurilor fizice (de exemplu, fotonul pentru cÂmpul electromagnetic) .
2.8.Doza absorbită: este raportul dintre energia absorbită de un corp iradiat şi masa acestuia.
2.9.Emisie: producere de unde sau de particule materiale.
2.10.Energie electromagnetică: energie care se propagă în spaţiu sub formă de radiaţie electromagnetică.
2.11.Expunere energetică: raportul dintre energia radiantă incidentă pe un element de suprafaţă şi aria acelui element (J/m2) .
2.12.Fascicol de radiaţii: ansamblul de radiaţii (electromagnetice) care se propagă în acelaşi sens, având o lungime de undă mică în comparaţie cu dimensiunile obstacolelor întâlnite.
2.13.Filtru (optic) : dispozitivul cu transmisie regulată care serveşte la modificarea fluxului energetic (sau luminos şi/sau a repartiţiei spectrale relative) a unei radiaţii optice care-l traversează.
2.14.Frecvenţa: mărime ce caracterizează un fenomen periodic şi reprezintă numărul de cicluri (oscilaţii complete) produse în unitatea de timp.
2.15.Iluminarea energetică: iluminarea energetică într-un punct al unei suprafeţe este câtul dintre fluxul energetic primit de la un element al suprafeţei care conţine punctul şi aria respectivului element de suprafaţă. Se măsoară în W/m.
2.16.Flux radiant (putere radiantă) : putere emisă, transmisă, recepţionată sub formă de radiaţie (W) .
2.17.Inducţie electromagnetică: apariţia unei tensiuni electromotoare într-un circuit electric, datorită variaţiei în timp a fluxului magnetic care străbate conturul circuitului.
2.18.Inducţie magnetică: mărime vectorială fundamentală care caracterizează câmpul magnetic mediu, egală cu produsul dintre permeabilitatea mediului şi intensitatea câmpului magnetic. Se măsoară în T (tesla) .
2.19.Intensitatea energetică (de radiere sau radiantă) : mărime egală cu limita raportului dintre fluxul energetic emis de o sursă punctiformă într-un unghi solid elementar din jurul unei anumite direcţii şi unghiul solid respectiv, când valoarea sa tinde către zero. Se măsoară în W/srad. Caracterizează izvorul de unde electromagnetice şi nu propagarea acestora, în acest sens deosebindu-se calitativ de intensitatea de radiaţie.
2.20.Lumina: radiaţie electromagnetică cu lungimea de undă cuprinsă între 400 – 780 nm, care impresionează retina ochiului uman.
2.21.Radiaţie (sau raze) : emisie şi propagare în spaţiu a unor unde (radiaţia ondulatorie) sau particule (radiaţia corpusculară) însoţite de un transport de energie.
2.22.Radiaţie electromagnetică: câmp electromagnetic variabil în timp şi spaţiu, care se propagă sub formă de unde electromagnetice însoţit de un transport de energie radiantă.
2.23.Radiaţie optică: radiaţia electromagnetică cu lungimi de undă cuprinse între domeniul de tranziţie spre RX (aproximativ 100 nm) şi domeniul de tranziţie spre undele radioelectrice (aproximativ 1 mm) .
2.24.Radiaţie vizibilă: radiaţia optică susceptibilă să producă direct o senzaţie vizuală.
2.25.Radiaţie infraroşie: radiaţia optică cu lungimi de undă mai mari decât ale radiaţiei vizibile (între 780 nm şi 1 mm) .
2.26.Radiaţie ultravioletă: radiaţia optică cu lungimi de undă mai mică decât ale radiaţiei vizibile (între 100 şi 400 nm) .
2.27.Laser: termen care derivă din prescurtarea cuvintelor din limba engleză „Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation ” şi care semnifică „Amplificarea luminii prin intermediul unei emisii stimulate de radiaţii”.
2.28.Tren de impulsuri: succesiunea unui număr limitat de impulsuri.
2.29.Reflexie speculară: reflexie pe o suprafaţă care menţine corelaţia spaţială între fasciculele de radiaţie incident şi cel reflectat, ca în cazul reflexiei luminii pe o oglindă.
2.30.Reflexie difuză: schimbarea distribuţiei spaţiale a unui fascicul de radiaţie, când este împrăştiat în multe direcţii de o suprafaţă sau un mediu.
2.31.Zona de lucru laser: o arie delimitată prin marcaje de avertizare vizibile în care operează surse de radiaţie laser cu niveluri de emisie laser accesibile, superioare nivelului de expunere maxim admis pentru persoane. Personalul implicat în această activitate este supus unor măsuri de protecţie împotriva radiaţiei laser. Prin măsuri corespunzătoare de protecţie laser, în afara acestei zone nivelul de emisie accesibilă nu trebuie să depăşească nivelul maxim admis de expunere pentru persoane.