Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 51 – Norme de protectia muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale şi a marmurei

Preambul

Normele specifice de protectia muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de protectia muncii.

Respectarea conţinutului normelor specifice de protectia muncii nu absolvă de răspundere pe cei ce desfăşoară aceste activităţi, fiind necesară luarea oricăror altor măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii în condiţiile concrete de desfăşurare a activităţilor respective.

Normele specifice de protectia muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
– Norme generale de protecţie a muncii cuprinzând prevederile de protecţie a muncii şi de medicină a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.
– Normele specifice de protecţie a muncii cuprin-zând prevederile de protecţie a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupuri de activităţi.

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au aplicabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activităţile pe care le reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii, urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de protecţie a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii.

Conform acestor abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de protectia muncii în cadrul Normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de protecţie a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei muncii la nivelul fiecărui element al sistemului, executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, proprii proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea protecţiei muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, bază pentru:
– activitatea de concepţie şi proiectare a echipamente-lor şi tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la protecţia muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– controlul realizării măsurilor de protecţie a muncii;
– fundamentarea programului de protecţie a muncii.

În contextul general prezentat, Normele specifice de protecţie a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale şi a marmurei au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul protecţiei muncii pentru această activitate, precum şi pe baza studierii procesului de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel puţin o măsură de prevedere la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestei norme a fost făcută după modul de desfăşurare a fluxului tehnologic de prelucrare, felul rocilor prelucrate şi tipul utilajului cu care se efectuează prelucrarea.

Prelucrarea manuală a pietrei a fost tratată în cadrul capitolului privind activitatea din atelierele de cioplitorie.

În cadrul normei nu a fost tratată activitatea din laboratorul de încercări fizico-mecanice şi de chimie, aceasta fiind tratată în Normele specifice de securitatea muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice.

De asemenea nu au fost elaborate prevederi de protecţie a muncii pentru pietrarii montori şi ajustorii care lucrează pe şantierele de montaj, acestea regăsindu-se în Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj, prefabricate şi finisaje în construcţii şi în Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.

Normele mai cuprind un capitol cu prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate, prin standardele în domeniu.

În finalul lucrării, se prezintă anexe care cuprind norme conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale şi a marmurei, lista standardelor conexe şi ghidul de terminologie de protecţie a muncii.

1.Prevederi generale

Conţinut. Scop

Art.1
Prezentele norme cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice activităţii de prelucrare a pietrelor naturale şi a marmurei.

Art.2
Scopul acestor norme este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediul de muncă).

Domeniul de aplicare

Art.3
Prevederile acestor norme specifice se aplică salariaţilor persoanelor juridice precum şi ai persoanelor fizice care desfăşoară activitatea de prelucrare a pietrelor naturale şi a marmurei, cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiţii prevăzute de lege, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi modul de organizare al acestuia.

Relaţii cu alte acte normative

Art.4
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică cumu-lativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţii de prelucrare a pietrelor naturale şi a marmurei se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii prezentate în anexa 1.
(3)Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

Revizuirea normelor

Art.5
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar şi ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică, de standarde etc., survenite la nivel naţional, la nivelul unităţilor sau la modificarea proceselor tehnologice.

2.Prevederi comune privind activitatea de prelucrare a pietrelor naturale şi a marmurei

2.1.Încadrarea personalului

Art.6
Încadrarea şi reaprtizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform Normei generale de protecţie a muncii.

Art.7
Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit reglementărilor emise de Ministerului Sănătăţii.

Art.8
Toate procesele de muncă vor fi asigurate cu personal care a corespuns controlului medical conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.9
Persoanele care după angajare prezintă afecţiuni ale aparatelor auditiv sau respirator, alergii sau intoleranţă faţă de praf şi de unele substanţe folosite în procesul de muncă, vor fi repartizate la alte activităţi.

Art.10
(1)Deservirea maşinilor este permisă numai operatorilor calificaţi şi intruiţi special pentru acest scop.
(2)Operatorii În formare (calificare) vor putea să fie supravegheaţi de către un operator calificat şi trebuie să lucreze singuri numai după ce conducătorul locului de muncă se va asigura prin testare teoretică şi practică că aceştia cunosc prevederile de securitate privind utilizarea maşinii (instrucţiuni, norme etc.).

Art.11
Se interzice lucrul la maşină fără ca operatorii să posede documentaţia necesară (desen sau piesa model, fişe tehnologice, schema de ungere şi instrucţiuni specifice de protecţie a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnică a maşinii).

Art.12
Ajutorul de operator trebuie să lucreze numai în prezenţa operatorului.

2.2.Instruirea personalului

Art.13
Instructajul de protecţie a muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii în vigoare.

Art.14
Conducătorul unităţii este obligat să elaboreze instrucţiuni proprii cuprinzând măsurile concrete de protecţie ce urmează a fi respectate în timpul efectuării sarcinii de muncă, precum şi instrucţiuni pentru funcţionarea în deplină securitate a utilajelor şi instalaţiilor din exploatare, care vor fi aduse la cunoştinţa salariaţilor.

Art.15
Personalul trebuie să fie instruit referitor la: riscurile la care este expus, părţile periculoase ale echipamentelor tehnice, dispozitivele de protecţie, modul de intervenţie în caz de avarie, măsurile de protecţie şi de autoprotecţie etc.

Art.16
Personalul trebuie să fie instruit pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare la locul de muncă.

2.3.Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.17
(1)Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie se va face conform Normativului-cadru pentru acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie aprobat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin Ordinul 225/21.07.1995 şi Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va face astfel încât acestea să asigure protecţia lucrătorilor împotriva tuturor riscurilor existente în activitatea de prelucrare a pietrelor naturale şi a marmurei.

2.4.Organizarea locului de muncă

2.4.1.Generalităţi

Art.18
La toate locurile de muncă trebuie să se ia măsuri pentru a nu se depăşi concentraţia admisibilă pentru gaze, vapori şi pulberi nocive, precum şi limitele maxime admise pentru zgomot şi vibraţii, stabilite conform Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.19
Circulaţia mijloacelor de transport şi a instalaţiilor de ridicat pe teritoriul unităţii, pentru transportul pietrei şi marmurei de la depozit la hale şi staţii, se va face numai pe căi de circulaţie şi acces special amenajate în acest scop.

Art.20
Amenajarea căilor de circulaţie şi acces (lăţime, întreţinere, iluminare etc.), vitezele de circulaţie şi staţionarea mijloacelor de transport, precum şi circulaţia pietonilor, se va face ţinând seama de prevederile Normei generale de protecţie a muncii şi a Normei specifice de securitate a muncii privind transportul intern.

Art.21
Conducătorul locului de muncă trebuie să se asigure că iluminatul spaţiilor de lucru este corespunzător şi să ia măsuri pentru marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase.

Art.22
Activitatea de transport auto, feroviar şi cu mijloace de ridicat din incinta unităţii se va face respectând prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul intern şi prescripţiile tehnice ISCIR.

Art.23
Exploatarea transbordoarelor trebuie să se facă numai după ce s-a verificat:
– dacă organele de comandă (butoane, pârghii, manete etc.) de pornire şi oprire sunt marcate cu culori distincte având inscripţionate comenzile OPRIT-PORNIT;
– dacă s-au înlocuit rolele de susţinere defecte ale cablurilor de tracţiune;
– dacă spaţiile de refugiu ale transbordorului sunt libere;
– dacă treptele de la canalul transbordorului nu sunt deteriorate (luându-se măsuri de remediere);
– dacă şi cablurile de alimentare cu energie elec-trică a transbordorului sunt pozate corespunzător, astfel încât să nu poată fi atinse de către personal;
– dacă pe traseul transbordorului sunt amplasate la locuri vizibile mijloace de semnalizare.

Art.24
Înainte de punerea în mişcare a căruciorului transbordorului trebuie să se verifice starea tehnică şi de întreţinere a acestuia, existenţa dispozitivelor de protecţie şi dacă de-a lungul liniei de deplasare nu sunt persoane sau materiale depozitate.
Pornirea se va face numai după darea semnalului de avertizare.

Art.25
Pe timpul deplasării transbordorului este interzis accesul pe căruciorul acestuia.

Art.26
Pe timpul deplasării, vagonetul trebuie să rămână fixat pe căruciorul transbordorului, dispozitivele de fixare decuplându-se numai după oprire.

Art.27
Reparaţiile căruciorului trebuie să se execute numai când acesta este oprit, cablul de tracţiune desfăcut şi motorul deconectat de la reţea (în cazul celor cu motor propriu).

Art.28
Manipularea, încărcarea, transportul şi descărcarea materiilor prime şi finite, manual sau cu mijloace mecanizate se va face cu respectarea prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii şi a Normelor specifice de protecţie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.

Art.29
În incinta depozitelor, sarcinile vor fi transportate numai pe trasee bine stabilite, pentru a nu lovi stivele.

Art.30
În cazul În care se prevede Încărcarea concomitentă a mai multor mijloace de transport, depozitele trebuie să aibă spaţii corespunzătoare.

Art.31
La transportul pietrelor naturale şi a marmurei, precum şi a produselor finite rezultate, se vor respecta următoarele:
– blocurile masive Încărcate în autovehicule sau vagoane se vor aşeza prin intermediul a două şipci de lemn plasate la baza acestora pentru crearea spaţiului de retragere a dispozitivului de legare sau de ridicare;
– încărcătura se va distribui uniform pe suprafaţa podinei pentru a se evita răsturnarea ei, prin împănare cu pene de lemn fixate în obloanele laterale şi din spate; la încărcarea unui singur bloc, acesta se va aşeza pe mijlocul podinei;
– plăcile din piatră se vor manevra numai pe cant;
– placajele finite sau semifinite pot fi rezemate de capre, cu înclinaţie de 20 m, bine consolidate pe podină;
– placajele şi semifinitele de dimensiuni mai mici se vor stivui direct pe podină sau pe palete, astfel încât înâlţimea lor să nu depăşească 1,5 m.

2.4.2.Organizarea depozitului de materii prime

Art.32
Terenul pentru depozitarea blocurilor de piatră şi marmură trebuie să fie plan, bine drenat şi consolidat pentru a rezista la presiunea exercitată.

Art.33
În cazul căilor de circulaţie cu linii de cale ferată, acestea vor fi îngropate, şinele găsindu-se la nivelul pardoselii şi a celorlalte căi de acces.

Art.34
Distanţa între stive şi liniile de cale ferată cele mai apropiate va fi de minimum 2 m.

Art.35
Blocurile se stivuiesc prin suprapunere, păstrându-se verticalitatea, pe sortimente şi dimensiuni, asigurându-le stabilitatea în aşa fel încât atunci când este necesar un anumit tip de bloc acesta să poată fi scos prin manipulări cât mai puţine.

Art.36
Între şirurile de blocuri se lasă căi de circulaţie de cel puţin 1,5 m pentru accesul legătorului de sarcină şi pentru a se putea citi marca de inventar a blocului.

Art.37
La descărcare, blocul va fi legat cu două perechi de cabluri pentru a fi bine echilibrat; aşezarea blocului se va face pe şipci de lemn sau pene, verificându-se stabilitatea suportului.

Art.38
La legarea blocului, cablul trebuie să fie tras pe sub el, folosindu-se o tijă metalică, evitându-se astfel introducerea mâinilor sub bloc.

Art.39
Se interzice circulaţia în depozit a persoanelor care nu au sarcini de lucru În acest loc.

Art.40
Se interzice ocuparea suprafeţelor din depozite cu produse declasate, colaterale etc.; acestea vor fi depozitate în locuri special amenajate.

Art.41
În cazul în care există pericol de accidentare, în depozite trebuie să se utilizeze mijloace şi dispozitive de semnalizare adecvate, conform standardelor.

Art.42
În incinta depozitelor de piatră şi marmură este interzisă depozitarea unor materiale toxice, inflamabile sau explozive.

Art.43
În incinta depozitelor trebuie să se prevadă spaţii libere uşor accesibile pentru personal şi mijloacele de transport.

Art.44
La depozitele aflate În aer liber se vor prevedea:
– spaţii de siguranţă conform prescripţiilor tehnice ISCIR între gabaritul macaralei şi gabaritul de liberă trecere;
– îngrădiri corespunzătoare pentru zonele pericu-loase în care funcţionează instalaţiile şi mecanismele de ridicat;
– căi de acces la locurile de urcare pe instalaţiile de ridicat şi la întrerupătoarele liniei principale de alimentare cu energie electrică;
– iluminarea corespunzătoare a căilor de acces;
– spaţii de liberă trecere, cu bună vizibilitate atunci când manevrarea mijloacelor de ridicat se face cu comandă de la sol.

Art.45
Spaţiile de depozitare în aer liber nu se vor alege în apropierea locurilor unde există linii de înaltă tensiune, depozite cu materiale inflamabile sau periculoase etc.

2.4.3.Organizarea halelor, secţiilor, staţiilor şi atelierelor

Art.46
Halele de producţie, secţiile, atelierele de cioplit, inclusiv încăperile auxiliare şi social sanitare ale acestora se vor amplasa şi amenaja în aşa fel încât să fie respectate Normele generale de protecţie a muncii, Normele de pază şi stingere a incendiilor precum şi Normele specifice de protecţie a muncii privind distribuţia şi utilizarea gazelor.

Art.47
Utilajele, maşinile şi agregatele vor fi astfel amplasate încât distanţele minime dintre gabaritul lor funcţional maxim şi celelalte elemente înconjurătoare să fie conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.48
Fundaţia utilajului trebuie să fie independentă de fundaţia clădirii.

Art.49
La amplasarea utilajelor, maşinilor şi agregatelor precum şi a dotărilor locului de muncă se va ţine seama de:
– caracterul producţiei, fluxul tehnologic, mări-mea seriei de fabricaţie şi mărimea loturilor;
– forma, mărimea şi greutatea produselor;
– modul de alimentare cu materii prime şi modul de evacuare a produselor;
– gradul de mecanizare şi automatizare;
– modul de acţionare a operatorului şi a echipei de lucru;
– modul de organizare şi dotare a locului de muncă;
– complexitatea şi particularităţile constructive şi funcţionale ale utilajelor (spaţii necesare deplasării organelor mobile, existenţa unor agregate auxiliare ale utilajelor amplasate în afara gabaritului acestora ca: rezervoare, silozuri, transbordoare, transportoare, rezerve materii prime etc.);
– frecvenţa şi complexitatea operaţiilor de revizie şi reparaţie a utilajelor pe locul de funcţionare;
– existenţa spaţiilor de acces pentru anumite mijloace de ridicat şi transportat;
– existenţa unor construcţii speciale aferente utilajelor (fundaţii, canale);
– particularităţile constructive ale clădirilor (fun-daţii, subsoluri sau niveluri inferioare, structura de rezistenţă etc.);
– existenţa unor canale pentru reţelele energetice la care este racordat utilajul.

Art.50
Instalaţiile de scurgere trebuie să asigure în totalitate evacuarea şlamului rezultat de la prelucrare şi de la operaţiunile de spălare ale utilajelor şi a locului de muncă.

Art.51
Toate utilajele care degajă pulberi, trebuie prevăzute cu dispozitive de aspiraţie locală, iar spaţiile de lucru trebuie prevăzute cu instalaţii de ventilare, care să asigure filtrarea corespunzătoare a aerului, pentru prevenirea poluării mediului înconjurător.

2.4.4.Organizarea depozitului de produse finite

Art.52
În incinta depozitului trebuie să se asigure spaţii corespunzătoare pentru transport, manevrare şi circulaţie. Locurile de stivuire trebuie să fie bine nivelate şi tasate.

Art.53
Produsele finite sau semifinite, în funcţie de dimensiuni şi forme, se vor aşeza în lăzi, rastele, stive, palete de lemn etc.

Art.54
Distanţa între stive sau şirurile de stive trebuie să fie de minimum 1 m.

Art.55
Depozitarea produselor finite plate În stive se va face astfel încât să aibă marginile paralele şi să nu prezinte muchii sau colţuri nealiniate (ieşite în afara limitelor stivei).

Art.56
Înălţimea stivelor nu va depăşi 1 m pentru placajele de dimensiuni mici şi 2 m pentru placajele de dimensiuni mari.

Art.57
Piesele mici depozitate în stelaje, se vor aranja cu faţa neprelucrată pe stelaj sau stive, aşezându-se şipci între fiecare rând.

Art.58
Piesele de dimensiuni mari se pot depozita pe pardoseală, aşezându-se pe palete de lemn pentru a se putea introduce dispozitivul de preluare.

Art.59
Piesele care au forme neregulate se depozitează separat şi se asigură prin sprijinire sau după caz se depozitează în lăzi suprapuse.

Art.60
Piesele sculptate se vor depozita pe muchie, spate la spate, două câte două, sau pe un singur rând, cu faţa prelucrată în sus.

Art.61
Placajele cu suprafeţe prelucrate se vor depozita în acelaşi fel ca piesele sculptate.

Art.62
Atunci când produsele finite sau semifinite sunt aşezate în stive întreţesute în formă de piramidă, se va asigura stabilitatea acestora, având la bază apărători împotriva rostogolirii.

Art.63
Depozitarea în stive cu rânduri întreţesute a produselor cu secţiune rotundă este admisă numai în pachete bine legate, sortate pe lungimi de fabricaţie, spre a se evita rostogolirea sau răsturnarea stivelor.

Art.64
Depozitarea produselor finite sau semifinite cu secţiuni rotunde se va face în lăzi având o rezistenţă corespunzătoare.
Între lăzi se vor prevedea suprafeţe libere de trecere de minimum 1 m pentru accesul legătorilor de sarcină.

Art.65
Scoaterea din lăzi sau stive a produselor depozitate, se va face începând numai cu rândul superior.

Art.66
Se interzice manipularea placajelor, dalelor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea şi prinderea lor în mÂini.

2.5.Prevederi privind funcţionarea utilajelor, agregatelor, sculelor utilizate în activitatea de prelucrare a pietrei şi a marmurei

Art.67
Montarea utilajelor şi instalaţiilor trebuie să se facă numai pe baza unor proiecte de amplasare precum şi a procesului tehnologic.

Art.68
Punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor, inclusiv cele importate trebuie să se facă numai pe baza unei recepţii interne efectuate de o comisie numită de persoana juridică sau persoana fizică care va întocmi un proces verbal în care va menţiona că utilajul sau instalaţia îndeplineşte toate măsurile de securitate a muncii şi a fost dotat cu toate mijloacele de protecţie prevăzute în Declaraţia de conformitate pe baza procedurilor din “Norma metodologică referitoare la certificarea calităţii din punctul de vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice”.

Art.69
După montarea definitivă a utilajului sau instalaţiei trebuie să se efectueze probe de mers în gol şi de mers în sarcină conform proiectului de execuţie şi cărţii tehnice.

Art.70
Echipamentul electric al utilajelor şi instalaţiilor trebuie verificat înainte şi după montare pentru a corespunde gradelor de protecţie precizate în documentaţia tehnică.

Art.71
Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă şi indirectă, toate echipamentele şi instalaţiile electrice vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.72
La pornirea utilajelor şi instalaţiilor trebuie să se verifice starea tehnică a acestora, existenţa şi starea protectorilor.

Art.73
Se interzice pornirea sau exploatarea utilajelor şi instalaţiilor de către persoane neinstruite sau neautorizate în acest scop.

Art.74
Dacă în timpul funcţionării se constată defecţiuni ale utilajelor şi instalaţiilor, acestea se vor opri, anunţându-se imediat conducătorul locului de muncă.

Art.75
Remedierea defecţiunilor constatate la utilaje şi instalaţii, se va face numai de către persoane autorizate.

Art.76
Orice fel de defecţiune a utilajelor şi instalaţiilor se va înscrie în registrul de tură.

Art.77
La primirea-predarea schimbului, operatorul care intră în schimb va prelua de la schimbul anterior toate sarcinile, inclusiv restricţiile rezultate din desfăşurarea procesului tehnologic.

Art.78
După preluarea postului, operatorul va cere de la persoana cu atribuţii de conducerea liniei respective, confirmarea începerii lucrului.

Art.79
La liniile cu flux tehnologic în care activitatea productivă se desfăşoară în mod continuu, predarea – primirea schimbului între operatori se va face pe postul respectiv “din mers”, cu precizarea sarcinilor şi restricţiilor ce au rezultat în urma desfăşurării activităţii în schimbul precedent.

Art.80
Utilajele şi instalaţiile vor fi exploatate în limita parametrilor proiectaţi.
Se interzice supraîncărcarea utilajelor şi instalaţiilor, precum şi prelucrarea altor materiale sau cu alte caracteristici decât cele prevăzute în cartea tehnică.

Art.81
Înlăturarea deşeurilor şi pulberilor de piatră de pe maşini se va face cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor.
Se interzice înlăturarea acestora cu mâna, sau suflarea cu jet de aer.

Art.82
Se interzice folosirea utilajelor, instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor uzate, improvizate sau improprii lucrărilor care se execută.

Art.83
La intervenţiile accidentale sau executarea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii, trebuie să se deconecteze instalaţia electrică a utilajului şi anexele acestuia de la reţeaua generală şi să se scoată siguranţele fuzibile care se vor păstra la conducătorul formaţiei de lucru.
La tabloul de conectare trebuie să se pună un panou de avertizare a interdicţiei de a se cupla.

Art.84
Se interzice operatorilor să remedieze singuri defectele care apar la aparatura şi la instalaţia electrică.

Art.85
Se interzice intrarea şi staţionarea la posturile de comandă ale utilajelor şi instalaţiilor a oricăror persoane care nu sunt nominalizate de către conducătorul locului de muncă în lista întocmită pe schimburi, care se va afişa la loc vizibil.

Art.86
Operatorii au obligaţia de a urmări permanent desfăşurarea procesului şi fluxului tehnologic; se interzice operatorilor să părăsească locul de muncă, să pornească utilajele şi instalaţiile înainte de a se fi asigurat că toate condiţiile sunt normale (mărcile de restricţie sunt la post, nu există persoane sau materiale străine pe linia tehnologică etc.).

Art.87
În apropierea utilajelor, instalaţiilor şi platformelor de lucru etc., din loc în loc se vor amplasa recipiente cu materiale necesare întreţinerii căilor de acces pentru evitarea accidentărilor prin alunecare (nisip, rumeguş etc.).

Art.88
Se interzice trecerea şi staţionarea pe utilaje, agregate, instalaţii, linii tehnologice, căi cu role, canale etc., în funcţiune sau oprite, aceasta făcându-se numai dacă este nevoie, prin utilizarea unor pasarele de trecere.

Art.89
Lângă fiecare utilaj, într-un loc vizibil, trebuie să se afişeze instrucţiunile de funcţionare a acestuia şi instrucţiunile proprii de securitate a muncii.

3.Prelucrarea pietrei şi marmurei

3.1.Generalităţi

Art.90
Înainte de Începerea operaţiilor de prelucrare, conducătorul locului de muncă va întocmi un plan de lucru şi va repartiza sarcini personalului, arătându-se fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin.
Totodată se va asigura dacă echipamentul individual de protecţie (în special cel împotriva zgomotului şi prafului), este folosit conform instrucţiunilor proprii de securitate a muncii.

Art.91
Înainte de începerea operaţiilor de tăiere, cioplire şi şlefuire, lucrătorii trebuie să verifice dacă blocul sau piesa este bine fixată pe masa de lucru sau în dispozitivul de prindere.

Art.92
Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiile de tăiere, cioplire şi şlefuire trebuie făcută de către conducătorul formaţiei de lucru, în funcţie de felul, volumul şi greutatea materialului, de complexitatea operaţiilor şi tipul utilajului de prelucrare.

Art.93
La manipulare, salariaţii trebuie să se asigure că blocul sau piesa respectivă se poate prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile.

Art.94
Înainte de pornirea utilajului, operatorul se va asigura că nu există pericolul accidentării persoanelor aflate în apropiere.

Art.95
Pe timpul lucrului, trebuie să se îndepărteze în permanenţă şlamul rezultat în urma prelucrării, pentru a se evita pericolul de alunecare.

3.2.Tăierea

Tăierea cu gaterele

Art.96
În hala gaterelor de-a lungul acesteia se va prevedea un spaţiu de circulaţie, de minimum 2 m.

Art.97
Între două gatere vecine se va prevedea un spaţiu liber de cel puţin 0,8 m.

Art.98
Puţurile pompelor pentru barbotină vor fi înconjurate cu balustrade prevăzute cu scări de acces şi vor avea surse pentru iluminat de tensiuni nepericuloase.

Art.99
Pompele trebuie să fie aşezate pe dispozitive care să permită scoaterea din puţ şi demontarea sau repararea lor la nivelul solului.

Art.100
Canalele deschise de scurgere a mâlului către decantoare vor fi acoperite cu capace din tablă rezistentă, demontabile.

Art.101
Blocurile de piatră trebuie fixate pe vagonetele gaterelor prin împănare cu pene de lemn sau dispozitive metalice, în aşa fel încât să fie prevenită deplasarea acestora.

Art.102
Blocurile mici sub 1 mc trebuie să se cimenteze între ele pe platforma gaterului pentru a se evita deplasarea acestora în timpul tăierii.

Art.103
Vagonetele încărcate introduse sub gatere în poziţiile de lucru, trebuie să fie fixate prin dispozitive mecanice, pene, şpraiţuri pentru a împiedica orice deplasare a acestora în timpul funcţionării gaterului.

Art.104
Blocurile cu un volum până la 1 mc, care nu sunt cimentate, trebuie şpraiţuite de cadrul fix al gaterului cu şpraiţuri de lemn.

Art.105
La gaterele cu pânze diamantate, înaiante de a fixa blocul de piatră pe vagonet, trebuie să se verifice ca acesta să nu prezinte fisuri perpendiculare pe lina de tăiere.

Art.106
Înainte de pornirea gaterului trebuie să se înlăture sculele sau alte obiecte aflate pe masa acestuia.

Art.107
Pânzele gaterului trebuie să fie astfel fixate în rame încât să se prevină căderea sau ruperea lor accidentală. Bolţurile vor fi scoase numai când gaterul este oprit.

Art.108
Pânzele trebuie verificate periodic, luându-se măsuri de înlocuire a celor uzate.

Art.109
Se interzice executarea operaţiunii de întindere a pânzelor în timpul funcţionării gaterului.

Art.110
Pe timpul funcţionării gaterului operatorul este obligat:
– să verifice funcţionarea normală a motorului electric;
– să verifice permanent întinderea corectă a lamelor şi să oprească gaterul dacă una din lame nu este bine întinsă, luând măsuri de remediere;
– să verifice stabilitatea blocurilor;
– să observe dacă placajele nu s-au rupt din cauza fisurilor existente.

Art.111
Este interzisă intrarea personalului sub căruciorul gaterului în timpul funcţionării acestuia.

Art.112
Când mai rămân circa 10 cm de gaterire din blocuri, trebuie să se oprească funcţionarea gaterului diamantat, luându-se măsuri pentru împănarea placajului cu pene de lemn montate între ţăruşii de fixare şi placaje, după care se va porni gaterul. La desfacerea semifabricatelor din blocurile gaterite se vor respecta instrucţiunile proprii de protecţie a muncii.

Art.113
Este interzis ca pe timpul funcţionării gaterului, salariaţii să intervină cu mâinile la pânzele diamantate, la rolele căruciorului, la mecanismul bielă-manivelă sau la instalaţia de stropire.

Art.114
La scoaterea vagonetelor de sub gater trebuie să se monteze mai întâi barele metalice pentru şpraiţuirea placajului.

Tăierea cu maşinile de tăiat

Art.115
Spaţiile libere dintre rândurile de maşini vor fi dimensionate în funcţie de piesele manipulate şi nu vor fi mai mici de 2 m.

Art.116
Spaţiile libere dintre maşinile de pe acelaşi rând vor fi de cel puţin 1 m.

Art.117
Fiecare maşină de tăiat piatră va fi prevăzută cu panouri de protecţie pentru protejarea salariaţilor contra lovirii de fragmente ce se pot desprinde sau stropirii cu apă.

Art.118
Pentru prevenirea alunecării salariaţilor, fiecare maşină de tăiat piatră va fi prevăzută cu un grătar de protecţie confecţionat din lemn.

Art.119
Înainte de începerea lucrului, operatorul este obligat să verifice dacă pe direcţia de deplasare a mesei sau discului nu se află persoane sau alte materiale.

Art.120
Discurile de tăiere trebuie să fie protejate cu apărători care să acopere cel puţin 50% din suprafaţa discului.

Art.121
Manipularea placajelor mari trebuie să se facă numai în prezenţa conducătorului formaţiei de lucru.

Art.122
Înainte de manipularea placajului semifinit, acesta va fi verificat pentru a nu prezenta fisuri care prin desprindere pot genera accidente.

Art.123
Placajele fisurate parţial trebuie să se manipuleze cu grijă şi numai pe verticală (pe cant).

Art.124
Placajul fisurat va fi aşezat pe masa maşinii de tăiat în aşa fel încât partea fisurată să nu depăşească marginea mesei (în consolă).

Art.125
Placajul va fi prins de masa maşinii de tăiat cu clame; atunci când placajul este fisurat, el trebuie să fie prins în ambele părţi ale fisurii.

Art.126
În situaţia în care placajul nu aderă la masa de tăiere, prinderea trebuie să se facă cu dispozitive speciale care să asigure o stabilitate bună.

Art.127
Este interzis lucrul la maşina de tăiat piatră dacă discul de tăiere şi furca de stropire cu apă nu sunt fixate corespunzător.

Art.128
Este interzisă pornirea maşinii de tăiat piatră fără ca apărătorile organelor exterioare în mişcare să fie fixate corespunzător.

Art.129
Pe timpul funcţionării maşinii de tăiat piatră este interzisă introducerea mâinilor la cele două ghidaje şi cremaliere de la extremitatea grinzii de susţinere, la sistemul de role cilindrice pe care alunecă grinda şi pe şinele de pe masa de tăiere pe care circulă căruciorul.

Art.130
Pe timpul funcţionării maşinii de tăiat piatră, este ineterzis ca operatorul sau alt lucrător să intre sub masa de tăiere sau să stea sub contragreutate.

Art.131
Este interzis ca în timpul funcţionării maşinii, să se umble la apărătorile de protecţie.

Art.132
Este interzis să se lucreze cu maşina de tăiat piatră fără un debit corespunzător de apă.

Art.133
La tăierea plăcilor semifinite mici este interzisă ţinerea lor cu mâna, aceasta făcându-se cu un dispozitiv din lemn.

Art.134
Este interzis accesul oricărei persoane, pe timpul tăierii, între discul tăietor şi paravanul de protecţie aflat în spatele discului.

Art.135
Canalele mesei trebuie permanent curăţate de corpuri străine.

Art.136
Deşeurile rezultate de la debitarea placajului trebuie să fie depozitate pe paletele destinate acestui scop. Este interzisă aruncarea acestora în spaţiile unde se circulă sau în spaţiile de prelucrare.

Art.137
La tăierea în pasuri succesive cu două motoare trebuie să se păstreze verticalitatea discului tăietor.

Art.138
Periodic trebuie să se verifice subansamblurile în mişcare, precum şi starea discurilor, luându-se măsuri ca cele uzate să fie înlocuite la timp. Piuliţele şi elementele de siguranţă trebuie să fie strânse.

3.3.Prelucrarea la dimensiuni

Art.139
Spaţiile libere dintre rândurile de maşini de prelucrat piatră şi marmură trebuie să fie de minimum 2 m. Spaţiile libere dintre maşinile de pe acelaşi rând trebuie să fie de minimum 1 m.

Art.140
Semifabricatele şi piesele finite trebuie să se depoziteze în aşa fel încât să nu fie împiedicată circulaţia în zona maşinilor prelucrătoare.

Art.141
Pe timpul lucrului cu maşinile automate de debitat şi despicat semifabricate este interzis ca operatorul sau alte persoane să pătrundă cu mâinile în zona capetelor de tăiere cu discuri.

Art.142
Pe timpul funcţionării, la maşinile universale de tăiat marmură şi piatră este interzisă:
– intervenţia operatorului cu mâinile la sculele de găurire, lărgire, tăiere şi şlefuire;
– ungerea angrenajului cremalieră-pinion;
– curăţarea ghidajelor şi a saniei axului de frezare verticală;
– folosirea unor scule şi dispozitive defecte, neascuţite, ştirbite sau cu părţi lipsă;
– folosirea unor scule sau dispozitive improvizate.

Art.143
După fixarea şi reglarea frezei, se va regla şi dispozitivul de protecţie astfel încât dinţii frezei să nu poată prinde mâinile sau îmbrăcămintea operatorului în timpul lucrului.

Art.144
Atunci când la prelucrarea pietrei şi marmurei se folosesc maşini unelte de prelucrat metale prin aşchiere, se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.

3.4.Şlefuirea – lustruirea

Art.145
Spaţiile libere dintre rândurile de maşini de şlefuit precum şi spaţiile libere dintre maşinile de pe acelaşi rând trebuie să fie aceleaşi ca şi la maşinile de prelucrat la dimensiuni.

Art.146
Pentru fiecare maşină de şlefuit piatră trebuie prevăzute spaţii de depozitare şi suporţi de lemn pentru placajul semifinit.

Art.147
Fiecare maşină de şlefuit piatră trebuie să fie prevăzută cu o apărătoare care să nu permită stropirea cu apă sau lovirea cu fragmente ce se pot desprinde.

Art.148
Înainte de începerea lucrului cu maşina de şlefuit piatră trebuie să se verifice:
– modul de prindere al plăcilor de marmură şi piatră pe masa de şlefuire;
– modul de fixare al dispozitivului de şlefuire;
– dacă sunt instalate apărătorile şi dispozitivele de protecţie.

Art.149
Este interzisă punerea în funcţiune a maşinii de şlefuit piatră cu defecţiuni la capul axului port sculă şi la instalaţia hidraulică.

Art.150
Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit dacă dispozitivul abraziv nu este corect fixat şi centrat.

Art.151
Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit dacă pietrele abrazive sunt fisurate, ştirbite sau dacă nu sunt corespunzător fixate pe dispozitivul de şlefuire.

Art.152
Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit fără debitul de apă, prescris în cartea tehnică.

Art.153
Este interzis ca pe timpul funcţionării să se scoată spărturile de material din bazinele maşinilor de polizat, aceasta făcându-se numai după oprirea rotirii platourilor.

Art.154
La maşina de şlefuit caneluri trebuie să se urmărească ca jetul de apă să fie în permanenţă îndreptat spre capetele de lucru.

Art.155
Este interzis ca pe timpul funcţionării maşinii de şlefuit operatorul sau salariaţii să acţioneze cu mâinile sub sculă, pe placaj sau pe căile de rulare.

Art.156
Mesele maşinilor de şlefuit vor avea borduri pentru protejarea personalului contra stropirii cu materiale de şlefuit sau a eventualelor loviri produse de piesele ce s-ar putea desprinde.

Art.157
La maşinile portabile de şlefuit este interzisă purtarea cablului electric pe corpul operatorului. Acesta va fi fixat printr-un dispozitiv de susţinere montat pe maşină.

Art.158
Este interzisă lăsarea sau târârea cablului electric pe pardoseală. Cablurile trebuie să fie suspendate pe suporţi de lemn sau agăţate în cleme de-a lungul traseului de lucru.

Art.159
Polizorul nu se va lăsa din mână decât după oprirea completă a corpului abraziv.

Art.160
Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului, polizoarele portabile se vor aşeza în suporţi speciali.

Art.161
Polizoarele portabile vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai în cazul în care corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasă de protecţie corespunzătoare.

Art.162
Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi dimensiunile piesei, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii şi de felul operaţiei de prelucrare.

Art.163
Montarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane instruite şi autorizate.

Art.164
Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu trebuie pornite În cazul În care corpul abraziv este În contact cu piesa de prelucrat.

Art.165
La prelucrările cu corpuri abrazive trebuie să se evite contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc; contactul cu piesa trebuie să se realizeze lent şi progresiv.

Art.166
În timpul lucrului trebuie să se evite uzura neuniformă a corpului abraziv procedându-se imediat la corectarea sau înlocuirea celui uzat neuniform.

Art.167
La utilizarea maşinilor de şlefuit şi bizotat în flux, se vor respecta instrucţiunile de lucru specifice prevăzute în cartea tehnică.

3.5.Cioplirea

Art.168
Între bancurile de lucru ale cioplitorilor se vor prevedea paravane de protecţie, astfel încât aşchiile de piatră şi marmură rezultate din cioplire să nu lovească salariatul vecin.

Art.169
Pentru motocompresoarele care deservesc ciocanele cu aer comprimat se vor prevedea locuri special amenajate În afara atelierului de cioplit.

Art.170
Maşinile de polizat fixe vor fi dotate cu sisteme proprii de absorbţie a prafului.

Art.171
Pentru strunguri, maşini de frezat, maşini de găurit şi alte utilaje se prevăd locuri special amenajate, separat de bancurile de lucru.

Art.172
Piesele pentru cioplire trebuie să fie fixate solid în bancurile de lucru fiind interzisă sprijinirea acestora de obiecte improvizate şi nestabile.

Art.173
Dacă se lucrează la despicarea blocurilor cu ajutorul penelor, locul de muncă al salariatului trebuie să fie în afara câmpului de rostogolire a părţilor despicate.

Art.174
La prelucrarea manuală sculele trebuie să fie în bună stare pentru a nu genera accidente de muncă.

Art.175
La folosirea ciocanelor trebuie să se verifice dacă acestea nu sunt crăpate şi sunt bine împănate în coadă cu pene de siguranţă.

Art.176
Praful de pe piesele În lucru trebuie să se îndepărteze cu măturica umedă, fiind interzisă folosirea aerului comprimat de la ciocanul pneumatic.

Art.177
La folosirea ciocanelor pneumatice trebuie să se lucreze cu atenţie, pentru a preveni alunecarea ciocanului de pe materialul prelucrat şi căderea acestuia pe picioare.

Art.178
Este interzisă polizarea uscată fără aspirarea permanentă a prafului rezultat.

3.6.Concasarea, măcinarea şi sortarea pentru obţinerea mozaicurilor granulate

Buncăre şi silozuri

Art.179
Buncărele şi silozurile pentru depozitarea materiilor prime vor fi prevăzute cu capace şi grătare, menţinute permanent închise, asigurate împotriva deschiderii lor întâmplătoare.

Art.180
În cazul depozitării materiilor prime care degajă pulberi, în buncăre şi silozuri, acestea trebuie să fie prevăzute cu capace etanşe şi sistem de ventilaţie.

Art.181
Buncărele şi silozurile cu acces la partea superioară trebuie să fie prevăzute cu balustrade de protecţie de cel puţin 1 m înălţime. Scările de acces trebuie să fie de construcţie solidă prevăzute cu mână curentă, iar în cazul scărilor verticale să fie prevăzute cu coşuri de protecţie.

Art.182
Punctele de încărcare şi descărcare ale silozurilor vor fi racordate la instalaţia de desprăfuire.

Art.183
Se admite intrarea În buncăre şi silozuri numai dacă:
– se Întrerupe alimentarea cu materiale;
– se asigură un iluminat corespunzător;
– se supraveghează permanent întreaga operaţiune de către conducătorul locului de muncă;
– se foloseşte pentru accesul în interior numai gu-ra de vizitare;
– se asigură coborârea salariatului prin dublă legătură (una fixă şi una mobilă) utilizându-se centura şi frânghia de siguranţă sau troliul (acţionat manual sau mecanic);
– se utilizează masca cu aducţiune de aer.

Concasoare cu fălci

Art.184
Dacă gura concasorului este situată mai sus de nivelul pardoselii, se va prevedea o platformă de lucru la o înălţime corespunzătoare, lată de cel puţin 1 m şi prevăzută cu balustradă.

Art.185
Dacă amplasarea concasorului se face pe fundaţii înalte sau pe o platformă specială, trebuie să se prevadă o platformă de lucru la o înălţime corespunzătoare.
Platforma de lucru va fi înconjurată de o balustradă de 1 m înălţime şi va avea o scară de acces bine consolidată.

Art.186
Pentru spargerea bucăţilor de material cu dimensiuni mai mari decât cele admisibile trebuie să se prevadă şoproane în afara atelierului (pentru protejarea salariaţilor de intemperii) în care se vor instala grătarele de spargere.

Art.187
Încărcarea şi descărcarea concasoarelor cu fălci trebuie să se execute de regulă cu dispozitive mecanizate (alimentatoare, transportoare etc.).

Art.188
În situaţia în care alimentarea concasorului se face manual, deasupra gurii de alimentare trebuie să se monteze un grilaj metalic rezistent având mărimea ochiurilor în funcţie de dimensiunile maxime admise ale bucăţilor de material.

Art.189
Pentru a evita căderea bucăţilor de material, gura de încărcare a concasorului cu fălci trebuie să fie prevăzută cu un jgheab de alimentare.

Art.190
Pe timpul funcţionării concasorului cu fălci este interzis a se sta pe grătarul de alimentare.

Art.191
Volanţii concasorului cu fălci trebuie să fie bine echilibraţi.

Art.192
Este interzisă funcţionarea concasorului când sunt deteriorate arcurile de întindere.

Art.193
Este interzis ca pe timpul funcţionării concasorului cu fălci să se împingă sau să se scoată cu mâna sau cu alte mijloace, bucăţile de material înţepenite în gura de alimentare.

Elevatorul

Art.194
Pentru amplasarea elevatoarelor în incinta staţiei de mozaicuri trebuie să se prevadă locuri perfect orizontale şi consolidate.

Art.195
În anumite situaţii trebuie amenajate treceri pentru traversarea peste elevatoare.

Art.196
Înainte de pornirea elevatorului trebuie să se verifice:
– starea lanţurilor, fixarea cupelor şi a celorlalte piese ale elevatorului;
– starea dispozitivelor de protecţie;
– starea cuvei corpului inferior.

Art.197
Alimentarea elevatorului cu material trebuie să înceapă numai după pornirea acestuia.

Art.198
În timpul funcţionării elevatorului sunt interzise:
– controlarea cu mâna a lanţurilor şi cupelor;
– repararea unor deficienţe apărute la cupe, lanţuri etc.

Art.199
Este interzisă supraîncărcarea sau blocarea elevatorului în timpul funcţionării.

Art.200
Este interzisă pornirea elevatorului cu mâna trăgându-se de lanţuri şi cupe.

Ciurul vibrator

Art.201
În jurul ciurului vibrator trebuie să se prevadă un spaţiu liber cu lăţimea de minimum 1 m, degajat de materiale.

Art.202
Podina platformei de lucru trebuie să aibă scară de acces şi parapeţi cu înălţimea de cel puţin 1 m.

Art.203
Înainte de pornirea instalaţiei trebuie să se verifice:
– dacă sitele sunt bine fixate pe rame;
– dacă şi carcasa ciurului este bine fixată pe su-porţi;
– dacă la piesele în mişcare sunt instalate apără-tori.

Art.204
Pornirea instalaţiei şi a anexelor acesteia trebuie să se facă în ordinea procesului tehnologic, iar oprirea instalaţiei trebuie să se facă în ordinea inversă.

Art.205
Pe timpul funcţionării este interzisă:
– montarea sau demontarea apărătorilor;
– urcarea pe ciurul vibrator şi intrarea în pâlniile de alimentare sau evacuare;
– desfundarea sitelor cu mÂna;
– remedierea defecţiunilor la instalaţia electrică.

Concasoare cu rotor şi ciocane articulate

Art.206
Este interzisă decuplarea instalaţiei de captare şi absorbţie a prafului în timpul funcţionării concasoarelor.

Art.207
Pâlniile şi jgheaburile trebuie să aibă o pantă suficientă care să asigure trecerea materialelor fără aglomerări şi înfundări.

Art.208
Pentru prevenirea aruncării bucăţilor de material sfărâmate, gurile de alimentare a concasoarelor cu ciocane trebuie prevăzute cu apărători.

Art.209
Înainte de pornirea concasorului cu ciocane trebuie să se verifice vizual starea tehnică a rotoarelor.

Art.210
Este interzisă funcţionarea concasorului în următoarele situaţii:
– când lipsesc apărătorile;
– când sunt slăbite penele de fixare ale şaibelor volanţilor şi ale roţilor dinţate pe arborii respectivi;
– când nu sunt montate bolţurile de siguranţă la bucşa volantului;
– cÂnd sunt slăbite buloanele de fixare a diferi-telor părţi ale concasorului (lagăre, capace, ciocane, carcasă etc.);
– când nu funcţionează instalaţia de ventilaţie.

Art.211
Pornirea concasorului cu ciocane şi a celorlalte instalaţii care îl deservesc trebuie să se facă în ordinea prevăzută de procesul tehnologic.
Întregul flux tehnologic trebuie prevăzut cu sistem de interblocare, necesar pentru evitarea producerii accidentelor în cazul defectării unui utilaj din flux.

Art.212
Alimentarea concasoarelor cu ciocane trebuie să fie făcută numai cu instalaţii mecanizate.

Art.213
Încărcarea gurii de alimentare trebuie să înceapă numai atunci când rotorul a atins turaţia de regim normal.

Art.214
Funcţionarea concasorului cu ciocane trebuie supravegheată permanent.

Art.215
Dacă pe timpul funcţionării se defectează un ciocan sau bolţul său de fixare, concasorul trebuie să fie imediat oprit.

Art.216
Este interzis ca pe timpul funcţionării concasorului să se împingă cu mâinile bucăţile de material în gura de alimentare sau cele înţepenite în ochiurile grătarului.

Art.217
Este interzisă deschiderea capacelor gurilor de vizitare în timpul funcţionării; deschiderea gurilor de vizitare este permisă numai după decuplarea motorului şi oprirea concasorului.

Alimentarea

Art.218
Platforma de lucru pentru alimentarea instalaţiilor trebuie să fie curată, îndepărtându-se periodic, cel puţin odată pe schimb, materialele ce pot cădea în mod accidental pe aceasta.

Art.219
Gura de încărcare a alimentatorului trebuie să fie acoperită cu un grătar metalic solid cu ochiuri de mărime corespunzătoare.

Art.220
Alimentatoarele trebuie să intre în funcţiune numai după pornirea prealabilă a celorlalte instalaţii din linia tehnologică la comanda conducătorului locului de muncă.

Art.221
Încărcarea alimentatorului cu materiale trebuie să înceapă numai după pornirea acestuia.

Art.222
Pentru a preveni atingerea pieselor în mişcare (transmisia cu lanţ şi cea în cruce, axul cu ciocane, tamburul), trebuie să se prevadă apărători.

Art.223
În timpul funcţionării alimentatorului este interzisă:
– desfundarea gurii de alimentare a concasorului;
– desfundarea de pământ şi piatră a alimentatorului cu lanţ.

Art.224
Este interzisă spargerea bulgărilor pe grătarul alimentatorului, pentru a preveni slăbirea sau ruperea grătarului şi căderea salariatului în alimentator.

Art.225
În cazul necesităţii de intervenţie pentru deblocarea ochiurilor grătarului, salariaţii trebuie să fie asiguraţi cu centuri, frânghii de siguranţă, cască şi ochelari de protecţie.

Art.226
Descărcarea autovehiculelor în buncărul de alimentare trebuie precedată de avertizarea sonoră dată de către conducătorul auto.

Art.227
Momentul de începere a umplerii buncărului trebuie semnalizat acustic din cabina de comandă a alimentatorului.

4.Fabricarea dalelor mozaicate

Art.228
Buncărele deschise pentru prepararea straturilor I şi II trebuie prevăzută cu pasarele la partea superioară şi balustrade de protecţie.

Art.229
Benele trebuie prevăzute cu dispozitive de blocare mecanică a sistemului de golire, pentru prevenirea căderii materialului în timpul deplasării.

Art.230
Aşezarea mortarului şi aranjarea lui în tipar trebuie să se facă cu un şpaclu.

Art.231
Este interzisă introducerea mâinii sau a unor corpuri dure în dozator, pe timpul funcţionării.

Art.232
Comanda de pornire a presei trebuie dată de şeful formaţiei de lucru după ce în prealabil s-a asigurat că nu se află persoane în zona de lucru şi că masa presei este liberă.

Art.233
Este interzisă urcarea pe discul rotativ al presei pe timpul funcţionării acesteia.

Art.234
Este interzisă urcarea pe instalaţia de prelucrare în timpul funcţionării acesteia.

Art.235
În dreptul liniei de încărcare şi de preluare a teancurilor se vor prevedea apărători solide pentru a împiedica răsturnarea stivelor în timpul manevrelor de încărcare şi preluare.

Art.236
Înainte de închiderea uşilor şi deschiderea robineţilor pentru introducerea de abur saturat trebuie să se verifice dacă în interiorul camerelor de aburire nu se află persoane sau alte obiecte.

Art.237
Încărcarea instalaţiei de preluare trebuie să se facă numai când maşina este oprită.

Art.238
Este interzis să se umble cu bare de lemn sau metal pe instalaţia de preluare pe timpul cât aceasta funcţionează.

Art.239
Permanent trebuie să se verifice dacă pe banda ce deserveşte maşina de şlefuit nu se găsesc dale sparte sau fisurate.

Art.240
Pe timpul lucrului cu benzile transportoare, trebuie respectate prevederile Normelor specifice de securitatea muncii pentru activităţile de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă.

5.Fabricarea dalelor cu poliesteri

Art.241
Pentru protecţia personalului la instalaţia de amestec polimerizare se vor instala apărători pe întreaga lungime a acesteia.

Art.242
Pentru depozitarea butoaielor cu răşini sintetice de întărire (nestrapol) precum şi a altor substanţe chimice, trebuie să se prevadă locuri special amenajate, conform instrucţiunilor proprii de lucru.

Art.243
Sistemul de ventilaţie prin absorbţie trebuie să fie amplasat aproape de pardoseală datorită persistenţei gazelor la nivel inferior.

Art.244
În secţia de dale cu poliesteri, încăperile trebuie să fie dotate conform Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art.245
În încăperile de lucru trebuie menţinută temperatura stabilită prin instrucţiunile tehnologice de fabricaţie.

Art.246
Înainte de începerea funcţionării instalaţiilor din cadrul fluxului tehnologic, şeful de schimb trebuie să verifice cu atenţie starea acestora şi apoi să le pornească.

Art.247
În timpul funcţionării liniei de fabricaţie a dalelor cu poliesteri este interzisă:
– urcarea pe bandă;
– scoaterea apărătorilor;
– părăsirea locurilor de muncă;
– intrarea cu foc deschis şi fumatul în hală;
– introducerea mâinilor la organele de maşini în mişcare;
– atingerea periilor de ştergere;
– înlăturarea unor defecţiuni apărute.

Art.248
Se interzice folosirea unguenţilor diluaţi cu benzină sau petrol.

Art.249
După oprirea funcţionării utilajelor şi scoaterea semifabricatului rămas, se va trece la curăţarea şi verificarea acestora.

Art.250
Pentru operaţiile de tăiere şi şlefuire a dalelor cu poliesteri, trebuie respectate prevederile de la capitolele referitoare la maşinile de tăiat şi şlefuit.

6.Fabricarea marmorocului

Art.251
La aprinderea radianţilor trebuie respectate Normele specifice de protecţie a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor.

Art.252
În tunelul de polimerizare trebuie să se instaleze robinete pentru fiecare coloană de radianţi.

Art.253
În timpul funcţionării este interzisă manevrarea robinetelor de gaz.

Art.254
Tunelul de polimerizare trebuie să fie prevăzut cu instalaţie de evacuare a gazelor arse.

Art.255
Este interzisă funcţionarea liniei tehnologice de marmoroc pe timpul cât nu funcţionează ventilaţia.

Art.256
Instalaţia de evacuare a gazelor arse din tunelul de polimerizare trebuie pornită cu cel puţin 10 minute înainte de pornirea liniei tehnologice.

Art.257
Camera sistemului de pulverizare şi întărire a liantului trebuie să fie închisă ermetic.

Art.258
Instalaţia de fabricare a marmorocului trebuie să fie prevăzută cu apărători la organele de maşini în mişcare (curele, discuri tăietoare, angrenaje etc.).

Art.259
În jurul instalaţiei trebuie prevăzut un spaţiu de siguranţă menţinut în permanenţă curat.

Art.260
Transportul materialelor şi substanţelor nocive de la locul de depozitare până în secţie trebuie să se facă numai în vase destinate special pentru acest scop.

Art.261
Este interzisă amestecarea substanţelor chimice cu mâna liberă, aceasta se va face numai cu ajutorul canciocului sau a altor unelte.

Art.262
După oprirea funcţionării şi scoaterea de sub tensiune a instalaţiei de fabricare, trebuie să se execute următoarele:
– să se menţină în stare de funcţionare minimum 10 minute instalaţia de evacuare a gazelor arse;
– să se cureţe glisanţii şi duzele;
– să se cureţe spaţiul din jurul maşinii;
– să se verifice sculele ajutătoare.

Art.263
Pentru îndepărtarea prafului şi a substantanţelor nocive, secţia trebuie prevăzută cu un loc special amenajat pentru spălare. De asemenea vor fi prevăzute locuri special amenajate pentru servitul mesei, păstrarea îmbrăcămintei şi a echipamentului de lucru.

7.Fabricarea corpurilor abrazive

Generalităţi

Art.264
În timpul transportului şi depozitării materiilor prime pentru prepararea amestecului abraziv şi a corpurilor abrazive se vor respecta prevederile din Norma specifică de protecţie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.

Art.265
Butoaiele cu acid clorhidric trebuie să fie manipulate numai cu dispozitive adecvate, iar salariaţii vor purta echipament antiacid.

Art.266
În timpul operaţiei de sitare şi preparare a amestecului abraziv, hala trebuie să fie bine ventilată, iar salariaţii trebuie să poarte echipament individual de protecţie adecvat.

Art.267
Stingerea clorurii de magneziu în acidul clorhidric trebuie executată în aer liber, în locuri special amenajate cu folosirea echipamentului de protecţie adecvat.

Art.268
Pentru concentrarea bachelitei prin fierbere trebuie să se prevadă nişe speciale cu sistem de ventilaţie.

Art.269
Lucrul cu lianţii magnezitici trebuie să se facă numai cu dispozitive din lemn, în vase care au un strat de ipsos pe pereţi sau în vase din plastic.

Art.270
Rinichii de şerlac trebuie să se prepare sub nişă, iar în timpul preparării trebuie să funcţioneze instalaţia de ventilaţie.

Art.271
În timpul curăţării resturilor vechi din forme, cât şi la eliminarea bavurilor după întărirea amestecului nou, conducătorul locului de muncă trebuie să verifice utilizarea ochelarilor de protecţie.

Mori cu bile

Art.272
Pentru protecţia personalului, în jurul corpului morii, pe ambele părţi, trebuie să se prevadă un spaţiu liber înconjurat cu panouri cu înălţimea de minimum 1 m.

Art.273
Înainte de pornirea morii, trebuie să se verifice:
– dacă blindajele sau capacele sunt perfect etanşe;
– starea lagărelor şi a şuruburilor de prindere;
– dacă utilajul funcţionează la capacitatea norma-lă;
– dacă dispozitivele de protecţie sunt instalate.

Art.274
Încărcarea şi descărcarea morii trebuie să se facă numai în situaţia în care aceasta este oprită.

Art.275
Încărcarea şi descărcarea morilor trebuie să se facă cu atenţie, pentru a se evita căderea bilelor pe picioare sau producerea altor accidente; la moara mare se va urmări ca la deschiderea acesteia să nu cadă capacul.

Art.276
Morile pentru măcinarea uscată şi dispozitivele lor auxiliare trebuie să fie legate la o instalaţie de absorbţie şi captare a prafului.

Art.277
Este interzis ca personalul de deservire al morilor să aibă echipamentul rupt sau descheiat.

Art.278
Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice şi să interzică desfăşurarea activităţii fără utilizarea echipamentului individual de protecţie.

Malaxoare

Art.279
În jurul malaxorului trebuie să se prevadă un spaţiu de siguranţă de minimum 2 m, care va fi menţinut liber şi în stare de curăţenie.

Art.280
Înainte de pornirea malaxorului trebuie să se verifice:
– dacă limitatoarele de oprire a cursei benei func-ţionează;
– dacă sculele auxiliare sunt în perfectă stare.

Art.281
Este interzisă încărcarea benei cu o cantitate de material mai mare decât capacitatea de încărcare.

Art.282
Dacă în timpul funcţionării, se aud zgomote suspecte, se va opri malaxorul.

Cuptoare

Art.283
La folosirea arzătoarelor cu gaz metan, trebuie respectate prevederile Normei specifice de protecţie a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor.

Art.284
Periodic trebuie să se verifice etanşeitatea ventilelor de la conductele de gaz metan. Dacă se constată scăpări de gaze, se va opri arderea, luându-se măsuri de remediere.

Art.285
Cuptorul de ardere a corpurilor abrazive trebuie prevăzut cu instalaţie de absorbţie şi evacuare a gazelor arse.

Art.286
Este interzisă depozitarea materialelor inflamabile în zona cuptoarelor.

Art.287
Pentru evitarea pericolului de arsuri, locurile periculoase vor fi prevăzute cu panouri.

Art.288
În timpul încărcării şi descărcării cuptoarelor, piesele se vor manipula cu atenţie pentru a se evita căderea acestora.

Art.289
Stivuirea în cuptor trebuie să se facă cu precauţie pentru a se evita dărâmarea.

8.Revizia, întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor

Art.290
(1)În cazul în care lucrările de reparaţii se execută de către alte întreprinderi, se vor încheia convenţii scrise între beneficiar şi executant.
(2)Convenţiile vor cuprinde obligaţiile şi responsabilităţile pe linie de protecţie a muncii ale beneficiarului şi executantului.
(3)Pentru executarea lucrărilor de reparaţii este obligatorie întocmirea unei fişe tehnologice.

Art.291
Înainte de începerea reparaţiilor planificate, persoana cu atribuţii în acest sens va face instruirea specială a tuturor celor care participă la efectuarea reparaţiilor.

Art.292
Pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii care se execută la înălţime se vor respecta prevederile Normei specifice de securitatea muncii pentru lucrul la înălţime.

Art.293
La efectuarea lucrărilor de reparaţii în puţuri, canale sau recipiente, şeful lucrărilor va dispune începerea lucrărilor numai după aerisirea acestora şi dotarea salariaţilor cu măşti de protecţie cu furtun de aducţiune a aerului.

Art.294
În situaţia în care la un utilaj sau pe linia tehnologică, lucrează mai multe echipe cu specific de lucru diferit, lucrarea va fi coordonată de o singură persoană.

Art.295
Lucrările de curăţare şi reparare a gaterelor, maşinilor de tăiat, concasoarelor etc. se vor executa conform instrucţiunilor de lucru şi de protecţie a muncii.

Art.296
La efectuarea lucrărilor de reparaţii, se vor respecta următoarele reglementări:
– pentru lucrările de instalaţii electrice, Normele specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice în medii normale;
– pentru lucrările de instalaţii de ridicat şi sub presiune, prescripţiile tehnice ISCIR;
– pentru instalaţiile de gaze, Normele specifice de protecţie a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor.

Art.297
Punerea în funcţiune a utilajelor după reparaţiile planificate, este permisă numai după efectuarea probelor, încheierea procesului verbal de recepţie a utilajelor şi de predare a lor În exploatare.

Art.298
Punerea în funcţiune a utilajelor se va face cu respectarea strictă a succesiunii operaţiilor tehnologice şi numai după ce au fost anunţaţi factorii interesaţi.

Art.299
La liniile de prelucrare În flux tehnologic, punerea în funcţiune, se face când toate utilajele componente sunt în stare normală de funcţionare.

9.Prevederi de proiectare a mijloacelor de producţie utilizate în activitatea de prelucrare a pietrelor şi marmurei

9.1.Clădiri şi alte construcţii

Art.300
Soluţiile constructive care se vor adopta la proiectarea halelor, secţiilor, atelierelor şi depozitelor, vor respecta prevederile Normei generale de protecţie a muncii.

Art.301
Fundaţiile pe care se vor amplasa utilajele şi instalaţiile vor avea caracteristicile prevăzute în cărţile tehnice ale acestora şi standardele în vigoare şi vor fi independente de fundaţiile clădirilor.

Art.302
Iluminatul din hale, secţii, ateliere şi depozite trebuie să respecte condiţiile de iluminare din Normele generale de protecţia muncii, Normele pentru iluminatul spaţiilor de lucru şi celelalte prevederi legale în vigoare.

Art.303
Scările de acces în clădiri, tuneluri, subsoluri, platforme, pasarele, construcţii interioare, posturi de comandă etc. trebuie proiectate şi construite în aşa fel încât să se prevină pericolele de cădere în gol sau alunecare şi să nu solicite eforturi deosebite din partea personalului care le utilizează frecvent.

Art.304
Golurile, canalele, rigolele etc., aflate la nivelul suprafeţelor de lucru sau carosabile, vor fi acoperite.

Art.305
Grupurile social-sanitare trebuie să fie dotate cu vestiare, duşuri, spălătoare etc. conform Normelor generale de protecţie a muncii.

9.2.Cerinţe constructive ale utilajelor şi instalaţiilor de prelucrare a pietrei şi marmurei

Art.306
Amplasarea şi montarea utilajelor şi a instalaţiilor trebuie să se facă respectând prevederile Normelor generale de protecţie a muncii şi a standardelor în vigoare.

Art.307
În cazul deservirii simultane a mai multor utilaje sau instalaţii de către un singur operator, amplasarea acestora trebuie să asigure posibilitatea de urmărire a funcţionării în condiţiile impuse procesului tehnologic, fără pericole de accidentare.

Art.308
La amplasarea utilajelor, instalaţiilor şi anexelor acestora, trebuie să se ţină seama de caracterul producţiei şi al fluxului tehnologic, de forma, mărimea şi greutatea produselor, de modul de organizare şi dotare a locului de muncă şi modul de acţionare a salariaţilor, de complexitatea operaţiilor de revizie.

Art.309
La proiectarea utilajelor, agregatelor, instalaţiilor trebuie să se respecte prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, stnadardele şi alte reglementări privind echipamentele tehnice.

Art.310
Elementele de comandă ale maşinilor-unelte şi instalaţiilor nu se vor amplasa în zonele de aruncare a bucăţilor de material, de alimentare cu materii prime sau în zonele de evacuare a produselor finite. Când o astfel de amplasare nu poate fi evitată, se vor lua măsuri de protejare a maşinilor (scuturi, elemente de deviere a direcţiei bucăţilor de rocă etc.).

Art.311
Destinaţia elementelor de comandă trebuie să se indice prin simboluri sau inscripţii executate clar şi vizibil, montate cât mai aproape de acestea.

Art.312
Elementele de coamndă a poziţiilor funcţionale trebuie să fie marcate în culori diferite, pentru a elimina confuziile în timpul lucrului, iar construcţia şi amplasarea acestora trebuie să excludă posibilitatea de accidentare a operatorilor care acţionează.

Art.313
Sensul de mişcare a elementelor de comandă manuale trebuie să corespundă cu sensul de mişcare a organului de maşină sau a mecanismului comandat.

Art.314
Conductele trebuie să fie vopsite conform standardelor în vigoare.

Art.315
Conductele instalaţiilor hidraulice şi pneumatice, precum şi a instalaţiilor de ungere şi răcire, care se prevăd a fi amplasate deasupra solului, trebuie să permită trecerea persoanelor şi a mijloacelor de transport.

Art.316
Conductele instalaţiilor hidraulice şi pneumatice, precum şi a instalaţiilor de ungere şi răcire, care se prevăd a fi amplasate sub nivelul solului, trebuie să fie acoperite cu planşee sau capace rezistente şi nealunecoase.

Art.317
Pe manometrele montate pe conductele hidraulice şi pneumatice se va indica cu un semn distinctiv presiunea maximă admisă.

Art.318
Amplasarea elementelor de ungere manuală trebuie să se facă în afara zonelor periculoase ale utilajelor, în locuri comode pentru deservirea lor. Locurile de ungere trebuie să se vopsească într-o culoare contrastantă faţă de culoarea utilajului.

Art.319
Maşinile care degajă în timpul lucrului pulberi, praf, vapori de orice fel, vor fi prevăzute fie cu instalaţii proprii, fie că vor fi racordate la instalaţiile generale de absorbţie şi filtrare.

Concasoare cu fălci, cu rotor şi ciocane articulate

Art.320
Concasoarele cu fălci vor fi prevăzute cu apărători, pâlnii de alimetnare şi grătare pentru separarea bucăţilor mari de material, în vederea prevenirii blocării şi a introducerii mâinilor.

Art.321
Concasoarele cu rotor şi ciocane articulate trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de captare şi absorbţie a prafului.

Art.322
Capacele gurilor de vizitare ale concasoarelor trebuie să fie etanşe.

Malaxoare

Art.323
Vasele de amestec ale malaxoarelor vor fi prevăzute cu capace rezistente fixate deasupra părţii superioare.

Art.324
Malaxoarele prevăzute cu dispozitive de interblocare vor funcţiona astfel încât capacul să nu poată fi deschis până când mecanismul de antrenare al paletelor nu a fost oprit.

Art.325
Malaxoarele trebuie racordate la instalaţia de absorbţie şi filtrare a prafului.

Prese

Art.326
Zonele periculoase ale preselor vor fi îngrădite sau prevăzute cu apărători şi dispozitive astfel fixate încât să asigure protecţia salariaţilor.

Art.327
Elementele de comandă manuală ale preselor (pârghii, manete etc.) vor fi amplasate încât să fie vizibile şi uşor accesibile pentru manevrare, fără pericol de accidentare prin confundarea sau inversarea comenzilor. Construcţia şi amplasarea acestora trebuie să excludă posibilitatea manevrărilor accidentale, butoanele de pornire şi oprire având culori diferite.

Art.328
În sectoarele unde lucrează preponderent femei se elimină acţionarea prin pârghii cu contragreutare sau pedale la picior, înlocuindu-se cu comenzi pneumatice manuale, sisteme automate sau semiautomate.

Cuptoare

Art.329
Cuptoarele vor fi astfel proiectate încât partea exterioară a pereţilor să nu depăşească temperatura de 550C.

Art.330
Instalaţiile de uscare sau ardere care pot genera gaze sau pulberi peste concentraţiile admise, vor fi capsulate şi puse sub depresiune.

Art.331
Orificiile de vizitare şi locurile de amplasare a injectoarelor vor fi protejate prin ecrane protectoare mobile.

Art.332
Uscătoarele cameră prevăzute cu încălzitoare directe (flacără deschisă) vor fi dotate cu instalaţie de aprindere a arzătoarelor situate în afara camerelor.

Art.333
Uşile tuturor tipurilor de cuptoare şi uscătoare trebuie să fie prevăzute cu pârghie cu contragreutate pentru a uşura închiderea şi deschiderea acestora.

Art.334
La uşile cuptoarelor trebuie să se prevadă dispozitive de protecţie împotriva radiaţiilor termice (perdele din şnur de azbest, perdele de apă, paravane, carcase răcite etc.).

Maşini de tăiat piatră

Art.335
Carcasa de protecţie a discului trebuie să acopere cel puţin 500 din suprafaţa discului.

Art.336
Maşinile de tăiat trebuie să fie prevăzute cu prize de aspiraţie şi racordate la instalaţia de desprăfuire.

Art.337
Este obligatorie marcarea vizibilă a sensului de rotire a discului tăietor.

Art.338
Maşinile pentru debitat material de lungime mare vor fi prevăzute cu suporţi suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului.

Vagonete

Art.339
Pardoselile şi căile de acces pe care circulă vagonetele nu trebuie să aibă denivelări.

Art.340
Vagonetele vor fi prevăzute cu dispozitive de ancorare de şine de care se vor prinde în timpul basculării.

Transbordoare

Art.341
Cărucioarele transbordoarelor trebuie să aibă o bună stabilitate.

Art.342
Şinele de vagonete de pe platformele cărucioarelor transbordoare trebuie să aibă dispozitive de blocare, care să permită fixarea solidă a vagoneţilor pe platformă.

Art.343
Cablurile de tracţiune ale transbordoarelor, cârligele şi ochiurile lor de prindere trebuie să fie calculate cu un coeficient de sigurnaţă de cel puţin 6, faţă de rezistenţele la rupere.

Art.344
Rolele de întoarcere a cablurilor trebuie să aibă diametrul de minimum 300 de ori mai mare decât cel al sârmei.

Art.345
Troliile de manevrare a transbordoarelor trebuie să fie prevăzute cu apărători de tablă sau plasă de sârmă.

Art.346
Transbordoarele trebuie să fie prevăzute cu instalaţie de semnalizare acustică.

Art.347
Înălţimea transbordorului trebuie să fie calculată astfel încât şina de rulare a vagonetului de pe transbordor să se afle la aceeaşi înălţime cu şina de pe sol.

Art.348
Transbordoarele trebuie să fie prevăzute cu o comandă a sistemului de frânare la cele două capete pentru a putea fi manevrate în ambele sensuri.

Gaterul

Art.349
Cureaua volantului şi biela trebuie să fie prevăzute cu apărători din plasă de sârmă.

Art.350
Pe ampermetrul montat pe tabloul de comandă al gaterului trebuie să se traseze cu vopsea roşie o linie care marchează limita maximă pe care trebuie să o indice acul acestuia pentru a se preveni arderea motorului.

Maşina de şlefuit piatră

Art.351
Mesele maşinilor de şlefuit trebuie să fie prevăzute cu borduri pentru protecţia salariaţilor contra stropirii cu materiale de şlefuit.

Art.352
La maşinile de şlefuit mobile trebuie să se prevadă un dispozitiv de susţinere a cablului electric, montat pe corpul maşinii.

Moara cu bile

Art.353
Morile pentru măcinarea uscată şi dispozitivele auxiliare ale acestora trebuie să fie legate la o instalaţie de absorbţie şi captare a prafului.

Art.354
În lungul morii trebuie să se prevadă balustrade la distanţa de minimum 1 m de suprafaţa cilindrului, pentru a împiedica accesul.

Silozuri şi buncăre

Art.355
Partea inferioară a silozurilor va fi astfel executată încât să nu fie necesară intervenţia manuală la descărcarea materialului.

Art.356
Buncărele şi silozurile pentru depozitarea materiilor prime trebuie să fie prevăzute cu sisteme de ventilaţie, cu capace şi grătare menţinute permanent închise împotriva deschiderilor întâmplătoare.

Art.357
Buncărele şi silozurile cu acces la partea superioară vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie de cel puţin 1 m înălţime.
Scările de acces trebuie să fie de construcţie solidă prevăzute cu mână curentă sau coşuri de protecţie în cazul scărilor verticale.

9.3.Dispozitive de protecţie, prindere, fixare, blocare şi siguranţă

Art.358
Părţile mobile ale utilajelor care depăşesc gabaritul acestora şi care prezintă pericol de accidentare trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie tip apărătoare, de rezistenţă corespunzătoare.

Art.359
Dispozitivele de protecţie care nu necesită intervenţii frecvente, trebuie să fie fixate pe utilaj, constituind un întreg al acestuia.

Art.360
Dispozitivele de protecţie care necesită intervenţii frecvente, trebuie să fie prevăzute cu sisteme de deconectare sau blocare automată a utilajului, în cazul unor intervenţii accidentale. Suprafeţele ce trebuie protejate cât şi interiorul apărătorilor, vor fi vopsite în alte culori decât utilajul respectiv şi anume în culori de avertizare roşu şi portocaliu.

Art.361
Dispozitivele de protecţie a transmisiilor prin curele şi a angrenajelor cu roţi dinţate vor fi prevăzute cu un sistem de întrerupere a alimentării motorului, care să nu permită punerea în funcţiune a utilajului decât atunci când aceste dispozitive sunt în poziţie de protecţie.

Art.362
Dispozitivele de prindere trebuie să fie astfel concepute încât să asigure o fixare rigidă a materialelor de prelucrat pe maşini.

Art.363
Utilajele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să prevină pornirea accidentală a acestora sau a altor subansambluri mobile.

Art.364
Utilajele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să oprească funcţionarea în caz de avarie, de oprire a apei sau de sfârşit de cursă.

Art.365
Utilajele sau subansamblurile acestora trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de suprasarcină.

Art.366
Subansamblurile utilajelor care se deplasează mecanizat trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să nu permită depăşirea cursei acestora dincolo de limitele traseelor stabilite; în caz contrar, acestea trebuie să fie îngrădite cu elemente care să nu permită accesul persoanelor în zona periculoasă.
-****-
ANEXA 1: Norme de protecţie a muncii complementare prezentei norme

Normele specifice de protecţie a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale şi a marmurei vor fi completate cu alte norme, după cum urmează:
1.Norme generale de protecţie a muncii
2.Normativ-cadru de acordare a echipamentului de protecţie
3.Norme ce reglementează lucrul cu foc deschis şi norme P.S.I. în general
4.NSPM la utilizarea gazelor naturale
5.NSSM pentru activitatea de producere a aerului comprimat – cod 40
6.NSPM pentru utilizarea energiei electrice
7.NSPM pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei termice
8.NSSM pentru alimentări cu apă, a localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuţie) – cod 20
9.NSSM pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice – cod 19
10.NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor – cod 57
11.NSSM pentru transportul intern – cod 6
12.NSSM pentru transportul rutier – cod 23
13.NSSM pentru lucrul la înălţime – cod 12
14.NSPM pentru benzi transportoare (altele decÂt cele din minerit)
15.NSSM pentru fabricarea produselor abrazive
16.NSPM pentru exploatarea zăcămintelor de marmură
17.NSSM pentru fabricarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului – cod 3
18.NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi pecomprimat – cod 7
19.NSSM pentru lucrări de zidărie, montaj, prefabricate şi finisaje în construcţii – cod 27
20.NSSM pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire – cod 28
21.NSPM pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate
22.NSPM pentru activităţi din domeniul sănătăţii
Până la apariţia tuturor normelor prezentate în anexă rămân valabile actualele norme departamentale existente în domeniu.
a)Normele editate până în prezent au titulatura de Norme specifice de securitate a muncii (NNSM)
b)Normele ce urmează a se edita îşi vor schimba titulatura, la sugestia Ministerului Justiţiei în Norme specifice de protecţie a muncii (NSPM)

ANEXA 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii
1.
STAS 12894-90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
2.
SR EN 60903:1997
Specificaţii pentru mănuşi de materiale electroizolante pentru lucrări în instalaţii electrice
3.
STAS 7408-75
Încălţăminte de protecţie. Încălţăminte electroizolantă din cauciuc
4.
STAS 6687-81
Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate
5.
STAS 3159-81
Material de protecţie. Căşti de protecţie
6.
STAS 11336/1-80
Acustica psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului
7.
STAS 10627-76
Ventilatoare. Principii de securitate
8.
STAS 8114/2-4-91
Corpuri de iluminat.Corpuri de iluminat portabile de uz general. Condiţii tehnice speciale
9.
SR 12294:1993
Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
10.
STAS CEI 598-2-8-92
Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8: Lămpi portabile de mână
11.
STAS 10898-85
Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie
12.
STAS 11841-83
Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clase de incendii
13.
STAS 2612-87
Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise
14.
STAS 12216-84
Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii
15.
STAS 12604-87
Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale
16.
STAS 12217-88
Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile.Prescripţii
17.
STAS 12604/4-89
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii
18.
STAS 12604/5-90
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare
19.
STAS 297/2-92
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări
20.
STAS 8589-70
Culori convenţionale pentru identificarea conductelor care transportă fluide în instalaţiile terestre şi navale
21.
STAS 5089-71
Produse din piatră naturală pentru construcţii. Terminologie
22.
STAS 5090-83
Pietre naturale pentru construcţii. Clasificare
23.
STAS 662-89
Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră
24.
STAS 9577-74
Marmură albă măcinată pentru fabricarea electrozilor de sudură
25.
SREN 292-2:1997
Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare. Partea 2: Prinicipii şi condiţii tehnice
26.
STAS 12961-91
Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni
27.
STAS 1185-87
Mori cu bile. Bile metalice
28.
STAS 7600-80
Corpuri de măcinare fină pentru mori cu bile
29.
STAS 10743/1-88
Concasoare. Tipuri
30.
STAS 10743/2-88
Concasoare cu fălci. Parametri principali
31.
STAS 10743/3-88
Concasoare cu con. Parametri principali
32.
STAS 10743/4-88
Concasoare cu ciocane articulate. Parametri principali
33.
STAS 10743/5-88
Concasoare cu ciocane fixe. Parametri principali
34.
STAS 10743/6-88
Concasoare cu cilindri. Parametri principali
35.
STAS 9665/1-80
Ciururi vibrante. Tipuri
36.
STAS 10271/2-80
Prese hidraulice cu batiu deschis. Prescripţii de precizie geometrică şi de rigiditate
37.
STAS 9876-87
Transportoare. Prescripţii generale de securitate
38.
STAS 8925-80
Elevatoare cu cupe. Tipizare
39.
STAS 6689/1-81
Vehicule rutiere. Tipuri. Terminologie
40.
STAS 9064/1-82
Instalaţii de ridicat. Tipuri. Terminologie
41.
STAS 10278-87
Instalaţii de ridicat. Limitatoare de sarcină şi limitatoare ale momentului de sarcină. Condiţii tehnice generale de calitate
42.
STAS 4661-81
Poduri rulante. Deschideri şi spaţii pentru căi de circulaţie
43.
STAS 6773-79
Poduri rulante. Linii de contact. Prescripţii de proiectare şi execuţie
44.
STAS 6177/1-87
Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securităţii la utilizare
45.
STAS 10720-90
Corpuri abrazive. Terminologie, clasificare, simbolizare şi forme de bază
46.
STAS 10721-84
Materiale abrazive. Terminologie, clasificare şi simbolizare

ANEXA 3: Ghid de terminologie

Noţiuni de bază
1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
2.Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea sau deteriorarea acestora.
3.Boli profesionale : afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau a unei profesii, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul muncii.
4.Condiţii normale de exploatare: condiţii de lucru prevăzute în cartea tehnică a maşinii.
5.Defectare : încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specifică.
6.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
7.Distanţe de securitate: distanţa minimă la care o structură de protecţie trebuie să fie amplasată faţă de o zonă periculoasă.
8.Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice şi persoanele fizice le acordă participanţilor la procesul de muncă pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
9.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă, pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
10.Echipament tehnic: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
11.Factori de risc : factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului de muncă – executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care conducând la o disfunţie a sistemului, pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
12.Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
13.Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
14.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii : componente ale sistemului de reglementare în domeniul protecţiei muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când Normele generale de protecţie a muncii şi Normele specifice de protecţie a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
15.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
16.Lucru la înălţime: activitate desfăşurată la minimum 2 m, măsuraţi de la tălpile picioarelor salariatului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de referinţă artificială, bază faţă de care nu există pericolul căderii în gol.
17.Mijloace individuale de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care i se aplică acestuia.
18.Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
19.Operator: persoană însărcinată cu instalarea, funcţionarea, încercarea, întreţinerea, curăţarea, repararea sau transportarea unei maşini.
20.Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
21.Persoană avertizată: o persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
22.Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
23.Persoană expusă: o persoană care se află în întregime sau parţial într-o zonă periculoasă.
24.Prevenire: ansamblul proceselor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
25.Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinsecă.
26.Protector: partea unei maşini utilizată special pentru a asigura o protecţie prin intermediul unui obstacol fizic. În funcţie de construcţia sa, un protector poate fi numit: carter, apărătoare, ecran, uşă, carcasă de protecţie etc.
27.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
28.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
29.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
30.Spaţiul de circulaţie: spaţiul limitat între maşină, utilaj, linie tehnologică şi părţile fixe ale construcţiei clădirii sau ale obiectelor existente în care are acces personalul de exploatare şi în care nu sunt executate lucrări speciale de reparaţii şi întreţinere.
31.Spaţiul de muncă: spaţiul limitat între instalaţii, maşini, utilaje, linii tehnologice şi părţile fixe ale construcţiei clădirii sau ale obiectelor existente în care este necesară efectuarea unor lucrări de demontare-montare la reparaţii şi întreţinere.
32.Substanţă periculoasă: substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizice, poate constitui un pericol pentru sănătatea omului.
33.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.