Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 53 – Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice

Preambul

Normele specifice de protecţie a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de protecţie a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de protecţie a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective, prin instrucţiuni proprii.

Normele specifice de protecţie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
– Normele generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii, general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri similare.

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare în care se desfăşoară activitatea reglementată.

Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de protecţie a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de protecţie a muncii practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul muncii;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul Normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de protecţie a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei muncii la nivelul fiecărui element al sistemului, executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări în domeniul protecţiei muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, bază pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la protecţia muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– controlul realizării măsurilor de protecţie a muncii;
– fundamentarea programului de protecţie a muncii.

În contextul prezentat, normele specifice de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice pentru substanţe minerale utile solide, au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă în care pot să se producă accidente, astfel:
– la prospecţiuni geologice datorită terenurilor accidentate şi lucrului în zone izolate;
– la explorări cu lucrări miniere, datorită ansamblului de condiţii de mediu subteran (umiditate, aer viciat, căderi şi prăbuşiri de roci etc.) ;
– la explorări cu lucrări de foraj, datorită alunecărilor pe platforma de foraj, operaţiunilor efectuate la înălţime şi căderilor de piese desprinse de la înălţime;
– la toate activităţile menţionate, datorită utilizării materiilor explozive (care au un grad ridicat de periculozitate) , precum şi datorită multiplelor utilaje în mişcare utilizate în această activitate;
– la utilizarea în operaţiunile de teren, a salariaţilor sezonieri, cu un grad de pregătire scăzut.

Prezentele norme cuprind măsuri de prevenire la nivelul fiecărui element component al sistemului de muncă.
La elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate referitoare la activitatea de cercetare geologică (prospecţiuni şi explorări geologice) , existentă în standardele şi normele naţionale şi internaţionale în vigoare.

Pentru ca normele specifice de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice să răspundă cerinţelor actuale în concordanţă cu cunoştinţele ştiinţifice, parametrii care caracterizează diversele activităţi sunt stabiliţi, în aşa fel încât să fie evitate accidentele provocate datorită cauzelor menţionate anterior.

Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmărind abordarea problemelor specifice fiecărei activităţi şi operaţiuni ale fluxului tehnologic, prin prevederea unor măsuri de protecţie adecvate, în corelaţie cu riscurile existente.

Pentru a veni în sprijinul activităţii de concepere şi proiectare a echipamentelor tehnice şi a proceselor tehnologice, normele prezintă un capitol de măsuri de protecţie a muncii, necesar a fi asigurate din faza de concepţie şi proiectare, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate şi sănătate în muncă, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor care se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

CAPITOLUL 1: Prevederi generale

Art. 1: Conţinut
Normele specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de prospecţiuni şi explorări geologice cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale specifice activităţilor de prospecţiuni şi explorări geologice.

Art. 2: Scop
Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop diminuarea sau eliminarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă propriu fiecărui element component al acestuia (executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă) .

Art. 3: Domeniu de aplicare
Prezentele norme specifice se aplică persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi de prospecţiuni şi explorări geologice, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social sau modul de organizare al acestora.

Art. 4: Conexiunea cu alte acte normative
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 5
Pentru activităţile nespecifice sau complementare activităţii de prospecţiuni şi explorări geologice, la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica prevederile normelor specifice de protecţie a muncii prezentate în ANEXA 1.

Art. 6: Revizuirea prezentelor norme
Prezentele norme specifice de protecţie a muncii se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru la nivelul proceselor de muncă.

CAPITOLUL 2: Prevederi comune pentru activităţile de prospecţiuni şi explorări geologice

SECTIUNEA 1: Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art. 7
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 8
Repartizarea salariaţilor pe locuri de muncă se va face în funcţie de starea de sănătate, aptitudini fizice şi psihice, calificare şi experienţă în muncă.

Art. 9
Pentru meseriile care necesită autorizare se vor respecta prevederile actelor normative care reglementează procedura de autorizare precum şi prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 10
Angajarea personalului în vederea practicării unei activităţi, fără aviz medical favorabil, este interzisă.

Art. 11
Controlul medical periodic se efectuează în mod obligatoriu tuturor salariaţilor.

Art. 12
Examenul medical la angajare şi cel periodic, se efectuează conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

SECTIUNEA 2: Instruirea personalului

Art. 13
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul protecţiei muncii se face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 14
Personalele juridice şi fizice vor asigura informarea salariaţilor asupra riscurilor la care sunt expuşi în timpul procesului de producţie precum şi asupra modului de acţionare în caz de producere de accidente sau avarii.

Art. 15
Instructajul de protecţie a muncii se va desfăşura pe bază de tematică întocmită la nivelul fiecărei persoane juridice sau fizice ţinând seama de specificul locului de muncă.

Art. 16
Tematica va fi aprobată de conducerea persoanei juridice sau fizice.

Art. 17
Durata şi intervalul dintre două instructaje periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, dar nu va fi mai mare de 6 luni pentru salariaţi, iar pentru personalul tehnico-administrativ de 12 luni.

SECTIUNEA 3: Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art. 18
Dotarea şi alegerea sortimentelor de echipament individual de protecţie se face în funcţie de factorii de risc care apar în îndeplinirea sarcinii de muncă şi în conformitate cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie aprobat prin Ordinul nr. 225/21.07.1995 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 19
Analiza factorilor de risc, alegerea sortimentelor şi a tipurilor de mijloace individuale de protecţie, durata normală de folosire, diferenţiat pe categorii de personal şi condiţii concrete de muncă, precum şi modul de acordare al acestuia se face de către comisii mixte compuse din personal de specialitate aparţinând agentului economic şi un reprezentant al organizaţiei sindicale sau a salariaţilor şi se aprobă de Consiliul de Administraţie.

Art. 20
La modificarea condiţiilor de muncă conducerea agentului economic are obligaţia de a asigura mijloacele de protecţie conform noii situaţii şi instruirea în legătură cu utilizarea corectă.

Art. 21
Agenţii economici au obligaţia să asigure verificarea periodică a calităţii, să asigure condiţii pentru curăţare şi denocivizare, să creeze condiţii pentru depozitare, întreţinere, reparare şi să instruiască personalul privind utilizarea mijloacelor individuale de protecţie.

SECTIUNEA 4: Organizarea locului de muncă

Art. 22
Căile de acces către locurile de muncă vor fi menţinute libere, fiind interzise depozitarea diverselor materiale pe traseul acestora.

Art. 23
În perioada de iarnă, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă luându-se măsuri de presărare cu materiale antiderapante (nisip, cenuşă etc.) .

Art. 24
Deplasarea personalului şi materialelor la locurile de muncă se face numai pe traseele stabilite de conducerea agentului economic.

Art. 25
Este interzisă deplasarea personalului prin locurile unde se execută operaţiuni de exploatare a materialului lemnos sau prin locurile unde există tendinţe de alunecări de teren sau zone care prezintă pericol (mlăştinoase, căderi de roci, avalanşe etc.) .

Art. 26
Este interzis salariaţilor accesul în alte locuri de muncă decât în acelea unde au fost repartizaţi.

Art. 27
Deservirea echipamentelor tehnice nu este admisă decât persoanelor calificate şi instruite în acest scop.

Art. 28
La fiecare formaţie de lucru compusă din două sau mai multe persoane se va desemna un „responsabil” prin decizie de către conducerea agentului economic.

Art. 29
Atunci când activitatea se desfăşoară în schimburi la predarea, respectiv preluarea serviciului se vor da informaţii asupra stării tehnice a lucrării, respectiv a utilajului.

SECTIUNEA 5: Protecţia împotriva electrocutării

Art. 30
Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, toate echipamentele electrice în construcţie deschisă vor fi folosite numai dacă s-au luat măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibile unei atingeri neintenţionate.

Art. 31
La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere directă se utilizează mijloacele individuale de protecţie verificate conform reglementărilor în vigoare.

Art. 32
La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere indirectă toate echipamentele electrice vor fi legate la pământ.

Art. 33
Toate părţile conducătoare ale echipamentelor electrice care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru dar care accidental pot ajunge sub tensiune vor fi legate 1a instalaţia de protecţie prin legare la pământ.

Art. 34
În toate locurile de muncă unde se exploatează echipamente electrice se vor respecta măsurile prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii, Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi Normele specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.

SECTIUNEA 6: Protecţia împotriva incendiilor

Art. 35
Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în Normele generale de prevenire şi stingere a incendii1or cât şi a altor reglementări PSI sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici.

Art. 36
Materialele combustibile se amplasează sau se protejează faţă de sursele de căldură astfel încât să fie evitată aprinderea lor.

Art. 37
Carburanţii şi lubrifianţii vor fi păstraţi în recipienţi şi depozitaţi în spaţii special amenajate în acest scop şi dotate cu mijloace antiincendiare.

Art. 38
Este interzisă folosirea focului deschis în zonele în care există pericolul declanşării unui incendiu (clădiri din lemn, plantaţii agricole, arboreturi, păduri etc.) . În cazuri excepţionale se admite folosirea focului deschis cu luarea unor măsuri suplimentare pentru a se evita extinderea (îngrădirea zonei cu paravane, val de pământ etc) .

Art. 39
În condiţii de furtună sau vânt este interzisă folosirea focului deschis.

Art. 40
Pentru încălzirea diverselor încăperi nu se vor folosi decât mijloace de încălzire standardizate.

Art. 41
Instalaţiile utilitare ale construcţiilor precum şi cele tehnologice se vor folosi cu respectarea regulilor stabilite de producător şi proiectant.

SECTIUNEA 7: Protecţia contra exploziilor

Art. 42
În spaţiile cu pericol de explozie accesul persoanelor fără echipamentul de protecţie corespunzător este interzis.

Art. 43
Este interzisă utilizarea sculelor care pot produce scântei sau folosirea echipamentelor tehnice fără protecţie corespunzătoare mediului.

Art. 44
Folosirea recipienţilor improvizaţi, nestandardizaţi pentru gaze combustibile lichefiate este interzisă.

Art. 45
Utilizarea recipienţilor de oxigen şi acetilenă este permisă numai personalului calificat, instruit şi autorizat.

Art. 46
Depozitarea acestor recipienţi se face în spaţii îngrădite cu luarea măsurilor prevăzute de producător.

Art. 47
Pentru recipienţii sub presiune, cazane sub presiune se vor respecta prescripţiile tehnice ISCIR.

SECTIUNEA 8: Aparatură de măsură şi control

Art. 48
Toate echipamentele tehnice se vor folosi numai cu aparatura de măsură şi control prevăzută în cartea tehnică fiind interzisă scoaterea lor din funcţiune.

Art. 49
Atunci când din diverse motive aceasta este deteriorată, este interzisă funcţionarea în continuare a echipamentului tehnic.

Art. 50
Dacă aparatura de măsură şi control se constată că dă indicaţii eronate sau are sigiliul îndepărtat aceasta se va înlocui cu alta în stare de funcţionare.

Art. 51
Aparatura da măsură şi control se va verifica conform reglementărilor în vigoare fiind interzisă utilizarea ei atunci când termenul scadent de verificare este depăşit.

SECTIUNEA 9: Instrucţiuni proprii

Art. 52
Agenţii economici funcţie de particularităţile proceselor de muncă şi condiţiile specifice desfăşurării acestor activităţi au obligaţia de a elabora instrucţiuni proprii de protecţie a muncii în ceea ce priveşte aplicarea prezentelor norme pentru ca procesul de producţie să se desfăşoare în condiţii de deplină securitate.

Art. 53
Conducerea agentului economic va stabili responsabilităţile pe funcţii pentru aplicarea şi urmărirea acestor norme pe toată durata de desfăşurare a activităţii, precum şi modalităţile de formalizare a documentelor (cine întocmeşte instrucţiunile, cine le verifică, cine le aprobă etc) .

SECTIUNEA 10: Lucrări de revizii şi reparaţii

Art. 54
Este interzisă orice fel de intervenţie la echipamentul tehnic în timpul funcţionării acestuia.

Art. 55
Dacă anumite intervenţii la echipamente tehnice nu se pot face decât atunci când acestea sunt în stare de funcţionare, acestea se vor executa numai sub supraveghere cu luarea unor măsuri suplimentare, prevăzute în cartea tehnică.

Art. 56
Reparaţia şi întreţinerea echipamentelor tehnice se face pe bază de grafic de revizii şi reparaţii conform cărţilor tehnice şi prevederilor actelor normative în vigoare.

Art. 57
Repararea echipamentelor tehnice se face numai după oprirea, blocarea şi decuplarea alimentării cu energie. Dacă blocarea nu este posibilă se pune pază la dispozitivele de pornire.

Art. 58
Lucrările de revizii şi reparaţii se vor efectua numai de personal calificat în specialitatea respectivă.

Art. 59
Este interzisă scoaterea din funcţie a dispozitivelor de protecţie, fără aprobarea scrisă a conducătorului lucrărilor şi numai în situaţii deosebite.

Art. 60
Echipamentele tehnice nu vor putea fi folosite dacă nu sunt certificate de către organele competente.

SECTIUNEA 11: Controlul preventiv la intrarea în schimb şi predarea, respectiv preluarea schimbului

Art. 61
La intrarea În schimb personalul trebuie să se prezinte la locul de muncă odihnit, fără a fi consumat băuturi alcoolice.

Art. 62
Personalul cu atribuţii de îndrumare şi control are obligaţia să interzică accesul în unitate şi la locurile de muncă a persoanelor în stare de ebrietate şi introducerea băuturilor alcoolice.

Art. 63
Conducerea unităţii prin regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin fişele posturilor, stabileşte atribuţii, sarcini şi responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii pentru întregul personal.

Art. 64
Este interzisă începerea lucrului fără a se efectua controlul locului de muncă respectiv controlul stării echipamentelor tehnice, din punctul de vedere a1 stării tehnice şi în special al existenţei dispozitivelor de protecţie.

Art. 65
La locul de muncă respectiv este interzisă prezenţa altor persoane care nu au atribuţii de serviciu.

Art. 66
În cazul când în timpul serviciului un salariat care din diferite motive trebuie să părăsească locul de muncă acesta va anunţa şefu1 ierarhic superior.

Art. 67
Salariaţii sunt obligaţi să execute lucrările corespunzătoare atribuţiilor ce le revin conform funcţiei pe care o deţin.

Art. 68
În cazul în care se constată deficienţe care pun în pericol viaţa salariaţilor se opreşte lucrul şi se iau măsuri de remediere pentru a se reintra în situaţia normală.

SECTIUNEA 12: Supravegherea şi controlul desfăşurării procesului de muncă

Art. 69
Controlul locurilor de muncă se efectuează de către personalul tehnic şi de supraveghere numit de conducerea unităţii. Periodicitatea controlului se stabileşte de către conducătorul unităţii.

Art. 70
La locurile de muncă izolate acestea vor fi controlate în toate schimburile de către o persoană numită de conducerea unităţii.

Art. 71
Controlul echipamentelor tehnice se face de către personalul de specialitate urmărindu-se în special existenţa dispozitivelor de protecţie, fiind interzisă funcţionarea acestora atunci când dispozitivele de protecţie sunt defecte sau înlăturate.

Art. 72
Dacă la controalele efectuate se constată abateri de la normele de protecţie a muncii sau situaţii ce pun în pericol viaţa salariaţilor, cei ce observă deficienţele sunt obligaţi să ia măsuri operative de remediere în limita posibilităţii şi pregătirii profesionale şi să anunţe şeful ierarhic superior.

Art. 73
Personalul cu atribuţii de îndrumare şi control va consemna constatările şi măsurile dispuse în timpul controlului în scris, stabilind termene şi responsabilităţi.

SECTIUNEA 13: Circulaţia şi transportul persoanelor şi materialelor la suprafaţă

Art. 74
Mijloacele de transport auto pe teritoriul unităţii vor circula numai pe căile de circulaţie special amenajate în acest scop.

Art. 75
Lăţimea căilor de circulaţie se face în funcţie de gabaritul mijloacelor de transport utilizate, natura şi dimensiunile materialelor transportate dar nu vor fi mai mici decât cele prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 76
Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto se aplică selectiv prevederile Regulamentului de circulaţie pe drumurile publice şi prevederile Normelor specifice de securitatea muncii pentru transport intern.

Art. 77
Vitezele de circulaţie a mijloacelor de transport în incinta unităţii se vor stabili de către conducerea acesteia şi se vor limita, în aşa fel încât să fie asigurată protecţia circulaţiei.

Art. 78
Circulaţia salariaţilor va fi separată de circulaţia autovehiculelor. Dacă lipsesc trotuarele, aceştia vor circula, pe partea stângă a căilor de circulaţie în direcţia lor de mers.

SECTIUNEA 14: Introducerea de noi tehnologii sau echipamente tehnice

Art. 79
Experimentarea sau introducerea de noi tehnologii de lucru sau echipamente tehnice se face pe bază de documentaţii tehnice avizate de consiliile tehnico-economice din unităţile respective.

Art. 80
Echipamentele tehnice nu vor putea fi introduse în exploatare dacă nu sunt certificate din punctul de vedere al protecţiei muncii de către organele abilitate.

Art. 81
La achiziţionarea de echipamente tehnice se va urmări ca acestea să aibă toate dispozitivele de protecţie a muncii şi instrucţiuni de protectie a muncii prevăzute în cartea tehnică.

Art. 82
Utilizarea echipamentelor tehnice sub rezerva completării ulterioare a măsurilor de protecţie a muncii este interzisă.

CAPITOLUL 3: Prevederi specifice lucrărilor de prospecţiuni şi explorări geologice

SUBCAPITOLUL 11: Lucrări de prospecţiuni geologice

SECTIUNEA 1: Generalităţi

Art. 83
În vederea prevenirii insolaţiilor, personalul care activează pe teren va circula în perimetrul de lucru cu capul acoperit.

Art. 84
La efectuarea lucrărilor de prospecţiuni şi toate genurile de lucrări conexe (geofizice, hidrogeologice, geochimice, paleontologice, precum şi ridicări topografice) este interzis:
– executarea altor lucrări neprevăzute în proiectul geologic;
– traversarea râurilor şi pâraielor prin vad, cu adâncimea apei mai mare de 0,5 m;
– scăldatul;
– aprinderea focului în pădure;
– consumul ciupercilor;
– deplasarea pe terenuri neconsolidate, pe marginea carierelor, prăpăstiilor şi de-a lungul malurilor supuse surpării;
– instalarea corturilor în aria torenţilor, pe grohotişuri sau în zone expuse căderii stâncilor;
– poposirea În zonele cu pericol de avalanşe;
– deplasarea în timpul nopţii pe terenuri accidentate, împădurite sau pe drumuri necunoscute;
– staţionarea pe o rază de 50 m de arbori ce se taie sau au fost smulşi de furtună.

Art. 85
(1)Atunci când zona de lucru este străbătută de cursuri de apă cu debit mare ce trebuie traversată, formaţia de lucru va fi dotată cu centuri de salvare, şi cu bărci de cauciuc, a căror capacitate nu va fi depăşită.
(2)Traversarea cursurilor de apă nu se face decât prin locurile marcate sau pe podeţele special amenajate în acest scop.

Art. 86
(1)În timpul furtunilor şi ploilor însoţite de descărcări electrice, se va evita adăpostirea sau trecerea pe sub arbori, de asemenea pe creste sau în alte locuri expuse trăznetelor (construcţii înalte etc. ) .
(2)Uneltele şi sculele metalice vor fi depuse în lăzi sau la sol, la o distanţă de minimum 50 m de la locul de staţionare al oamenilor.
(3)Se interzice, în situaţiile menţionate, continuarea drumului prospectorului purtând asupra sa şi în special pe umăr, ciocanul geologic sau orice altă sculă de lucru din metal.

Art. 87
La deplasările în zonele în care s-a semnalat prezenţa şerpilor veninoşi (vipere) formaţiile de lucru vor fi dotate corespunzător cu ser antiviperin şi cu mijloace de injectare a serului iar personalul formaţiilor va fi instruit pentru utilizarea acestora.

SECTIUNEA 2: Lucrări în zone cu morfologie grea şi foarte grea

Art. 88
Zonele se vor recunoaşte şi se vor marca itinerariile admise pentru deplasarea personalului de la sediul formaţiei de lucru spre punctele de lucru şi înapoi; în regiunile necunoscute şi predominat înpădurite, se va marca traseul.

Art. 89
(1)Deplasările în zone foarte accidentate se vor face numai în grupuri de cel puţin 2 persoane, asigurate cu bastoane şi cu corzi.
(2)În timpul urcării sau coborârii pantelor abrupte, persoanele din grup, vor fi dispersate pentru a se evita lovirile cu pietre dislocate.

Art. 90
Se interzice deplasarea în timpul nopţii, în special pe timp de ceaţă, ninsori sau ploi abundente, furtuni, descărcări electrice; de asemenea, se interzice deplasarea pe coastele periculoase expuse alunecărilor de teren, căderilor de pietre sau avalanşelor de zăpadă.

Art. 91
Se interzice mersul pe marginile ravenelor, a malurilor abrupte, pe grohotişuri, pe cornişe sau pe terenuri alunecoase, precum şi staţionarea dedesubtul cornişelor sau a malurilor înalte care se pot prăbuşi.

SECTIUNEA 3: Lucrări în zone de influenţă ale căii ferate electrificate

Art. 92
(1)Toate persoanele care lucrează în zone de influenţă ale căii ferate electrificate, vor purta pe toată durata executării lucrărilor, mănuşi şi cizme de cauciuc electroizolante, indiferent de lucrarea pe care o prestează.
(2)Se interzice lucrul În maieu, cu mÂnecile suflecate sau cu capul descoperit.

Art. 93
Înainte de începerea lucrărilor ce se execută în zonele de influenţă ale căii ferate electrificate, conducătorul formaţiei de lucru va lua legătura cu organul de exploatare a căii ferate electrificate din porţiunea unde se va lucra, lucrul putând începe nunai după obţinerea acordului scris al acestei autorităţi competente.

Art. 94
Orice lucrare care se efectuează în zonele de influenţă ale căii ferate electrificate se întrerupe când locomotiva electrică se află la cel puţin 700 m de punctul de lucru şi se reia numai după ce ultimul vagon s-a îndepărtat cu cel putin 200 m faţă de acesta.

Art. 95
Apropierea sau îndepărtarea locomotivei electrice de zona de lucru, va fi semnalată prin posturi de observaţie şi semnalizare dispuse la cca. 1000 m faţă de spaţiul efectiv de lucru şi dotate cu sisteme de semnalizare acustice sau optice şi cu aparate de radio emisie-recepţie de tip portabil pentru semnalizare şi confirmarea semnalizării.

Art. 96
Circulaţia personalului salariat prin zonele de influenţă ale căii ferate electrificate, fără sarcini de lucru, este permisă numai prin locurile de acces special amenajate.

Art. 97
În timpul deplasării personalului salariat prin zonele de influenţă ale căii ferate electrificate, conducătorul formaţiei de lucru va urmări dacă nu sunt căzute la pământ firele liniei de contact. În cazul că se observă linia de contact pusă la pământ, conducătorul formaţiei de lucru nu va permite personalului în subordine să se apropie la o distanţă mai mică de 20 m de locul defectului şi va anunţa urgent autorităţile competente În acest scop.

Art. 98
Instalaţiile, utilajele, aparatura se vor amplasa la distanţe de cel puţin 20 m faţă de axul căii ferate electrificate marginal.

Art. 99
La toate locurile de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare orientate cu faţa către exteriorul zonei de influenţă a căii ferate electrificate.

Art. 100
Supravegherea execuţiei lucrărilor în apropierea căii ferate electrificate şi răspunderea cu privire la respectarea strictă a măsurilor de protecţie a muncii revin conducătorului formaţiei de lucru.

Art. 101
În timpul întreruperii lucrului pentru odihnă sau masă, personalul formaţiei de lucru va fi scos din zonele de influenţă ale căii ferate electrificate.

SECTIUNEA 4: Zone de prospecţiune în condiţii de deltă şi similare

Art. 102
Transportul utilajelor, al maşinilor şi al materialelor din portul de încărcare la una din subbaze sau de la o subbază la alta, precum şi la traversarea canalelor sau ghiolurilor, se va face cu adoptarea tuturor măsurilor de prevenire a deplasării sau căderii încărcăturii.

Art. 103
Transportul personalului în zonele de deltă şi similare (canale navigabile, ghioluri etc.) se face numai cu şalupe sau cu bărci conduse de personal navigant, în limitele locurilor admise de Căpitănia portului unde sunt înscrise navele.

Art. 104
(1)În timpul Îmbarcării, al transportului şi al descărcării, este interzisă staţionarea personalului în zonele de lucru sau pe gabare, cu excepţia personalului ce efectuează lucrări în această zonă.
(2)De asemenea, este interzisă staţionarea personalului în partea din spate (pupa) a şalupei remorcher în dreptul cablului de remorcă, în timpul remorcării.

Art. 105
(1)În timpul traversării canalelor, ghiolurilor, lacurilor sau mlaştinilor etc. autoinstalaţiile de tip amfibiu vor fi remorcate de autovehicule uşoare (puşcă, transport cablu etc.) de asemenea de tip amfibiu, dotate cu mijloace individuale de salvare.
(2)Autoinstalaţia remorcată va fi însoţită numai de şofer, dotat cu echipament individual de protecţie corespunzător, iar autoinstalaţia nu va fi acţionată de motor decât în momentul intrării în lucru.

Art. 106
La trasarea profilelor se vor lua următoarele măsuri :
– înainte de trasare, profilele vor fi recunoscute, stabilindu-se măsurile ce trebuiesc luate pentru executarea în condiţii de securitate a lucrărilor pe profile;
– trasarea profilelor prin ghioluri şi canale se va face cu şalupe sau cu bărci;
– la trasarea profilelor se vor lua măsuri ca salariaţii care susţin jaloanele şi stadiile să rămână în locuri ferite de pericole de scufundare;
– se interzice plecarea în recunoaştere în zone necunoscute, cu un singur autovehicul de tip amfibiu; aceste operaţii se vor executa cu cel puţin 2 autovehicule de tip amfibiu.

Art. 107
(1)StrÂngerea personalului de pe profile se va face cu autovehicule de tip amfibiu, fiind interzisă deplasarea persoanelor de-a lungul profilelor pe distanţe mai mari de l00 m.
(2)De-a lungul profilelor se va circula numai În grupuri de minimum 2 persoane echipate cu câte o prăjină de cca. 3 m lungime, pentru sondaje sau pentru salvare.

Art. 108
Se interzice intrarea sau ieşirea autovehiculelor, căruţelor şi persoanelor pe sau de pe bacurile de trecere, înainte ca acestea să fie asigurate prin legare de pontoanele de acostare.

Art. 109
Este interzis a se efectua reparaţii, reglări sau alimentări cu combustibil ale autovehiculelor în timp ce acestea se află pe platforma bacului de trecere.

Art. 110
Este interzisă staţionarea şoferilor şi persoanelor în interiorul sau în cabina autovehiculelor, în timp ce acestea se află pe platforma bacului de trecere.

Art. 111
Este interzis a se fuma pe bacurile de trecere.

Art. 112
Este interzisă urcarea sau coborârea pe sau de pe şalupe, gabare sau bacuri de trecere, prin alte locuri În afara celor amenajate În acest scop.

3.1.1.Prospecţiuni geologice propriu-zise

SECTIUNEA 5: Pregătirea campaniei de teren

Art. 113
Pregătirea campaniei de teren se va face de către conducătorul formaţiei de prospecţiuni numit de conducătorul persoanei juridice sau fizice.

Art. 114
Înainte de a pleca în campanie de teren, conducătorul echipei de prospecţiuni va lua toate măsurile necesare în vederea desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă.

SECTIUNEA 6: Campania de teren (cartarea lucrărilor)

Art. 115
La plecarea pe teren geologul prospector este obligat să aibă asupra sa, dotarea necesară (hartă, scule, trusă medicală etc.) .

Art. 116
Conducătorul formaţiei de lucru, zilnic sau pe o perioadă limitată, va stabili traseele de lucru, marcând pe hartă zonele în care acţionează şi se află membrii care compun formaţia de prospectori, verificând personalul la întoarcere.

Art. 117
Pentru zonele considerate foarte grele şi de mare dificultate, în mod obligatoriu, va fi introdus în echipă şi un însoţitor localnic, cunoscător al zonei, care va fi instruit şi va primi sarcini de muncă din partea conducătorului formaţiei de lucru.

Art. 118
La sosirea în zona de lucru, conducătorul formaţiei geologice este obligat să anunţe autorităţile competente locale de prezenţa formaţiei şi perioada de lucru pe teren, locul unde este cazată. Aceleaşi date vor fi obligatoriu comunicate organului imediat superior (secţie, sector, subunitate sau unitatea centrală) cât şi organele inspectoratului teritorial pentru protecţia muncii.

Art. 119
În cazul când echipa este surprinsă de fenomene naturale (ninsori abundente, ploi torenţiale etc.) , se va părăsi drumul trasat şi formaţia va fi retrasă în zone cu un pericol redus, de regulă stabilite cu ocazia recunoaşterii terenului.

Art. 120
(1)În zonele accidentate, cu pante abrupte, este interzis geologului prospector să coboare sau să urce la afloriment fără a fi asigurat cu o funie cu centură manipulată de către omul de însoţire.
(2)În caz de mare pericol (pante foarte mari, peste 45 0 sau surplombe) funia va fi asigurată prin prindere de un element stabil şi rezistent.

Art. 121
În cazul când formaţia se rătăceşte sau este surprinsă de întuneric, conducătorul formaţiei sau ajutorul acestuia este obligat ca, din timp, să caute un loc corespunzător care să fie pe cât posibil amenajat pentru a putea servi de adăpost în timpul nopţii, fiind interzisă coborârea de pe munte în timpul nopţii.

Art. 122
(1)În timpul deplasărilor pe traseu se vor evita locurile în care se află animale sălbatice.
(2)În cazul apariţiei unor animale sălbatice (urşi carnivori, lupi, râşi) acestea nu vor fi asmuţite. Animalele vor fi ocolite, iar în cazuri de excepţie, rapid se va improviza un foc.

Art. 123
În cazul accidentării unui membru din formaţie (trăsnet, avalanşe, cădere, prăbuşire, alunecare) , cei care îl însoţesc îi vor acorda primul ajutor şi imediat vor fi anunţate organele administrative aflate la sediul formaţiei.

SECTIUNEA 7: Cartarea dezvelirilor naturale şi a lucrărilor executate

Art. 124
(1)Conducătorul formaţiei este obligat să întocmească şi să comunice colectivului de muncă programul lucrărilor de cartare cu cel puţin 2 – 3 zile înaintea începerii acestuia.
(2)La rândul lor, membrii formaţiei vor comunica periodic – daca este posibil zilnic – locul unde şi-au programat lucrările de cartare.

Art. 125
Conducătorul formaţiei va anunţa şi va lua avizul conducătorilor din incintele unde urmează să fie executate lucrările, precizând şi programul desfăşurării acestuia.

Art. 126
În cadrul lucrărilor de cartare, personalul salariat va respecta regulamentele de lucru ale unităţilor în raza cărora îşi vor desfăşura activitatea.

Art. 127
În timpul desfăşurării activităţii pe teren, dezvelirile naturale alese să fie cartate, să aibă taluz normal şi să fie consolidate, pentru a nu se produce surpări în timpul cartării şi recoltării de eşantioane (eventual probe geologice) .

Art. 128
În zonele în care se cartează aflorimente cu roci toxice, radioactive sau de altă natură, conducătorul formaţiei va face, înainte de plecarea pe teren, în mod obligatoriu, un instructaj privind riscurile pe care le prezintă aceste roci şi principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor.

Art. 129
Intrarea în subteran pentru cartarea galeriilor aflate în zonă se va face numai cu anunţarea conducătorului formaţiei cu aprobarea şefului minei, căruia i se va prezenta traseul stabilit şi punctele de lucru.

Art. 130
La cartarea unei dezveliri naturale (afloriment) şanţ sau puţ, prima operaţie va consta în înlăturarea bucăţilor de rocă ce se desprind şi numai după aceea se va trece la efectuarea şi consemnarea observaţiilor respective şi colectare de eşantioane sau probe, după caz

Art. 131
În mod obligatoriu, la intrarea în subteran, formaţia va fi însoţită de un miner care cunoaşte topografia locului şi care este instruit În acest scop.

Art. 132
Se interzice intrarea şi cartarea în zonele cu pericol de prăbuşire sau căderi de rocă şi pe porţiunile cu posibile viituri de apă, până la îndepărtarea tuturor pericolelor posibile; de asemenea, în zone neaerisite sau cu atmosfera necorespunzătoare.

Art. 133
În zonele cu pericole de apariţii de gaze sau viituri de apă, geologul va fi avertizat de conducătorul minei, care va stabili măsurile necesare pentru prevenirea oricăror accidentări şi modul de evacuare a formaţiei din zona respectivă în caz de urgenţă.

Art. 134
Intrarea în incinta de foraj în scopul cartării carotelor extrase, prin foraje, se va face cu aprobarea conducătorului formaţiei de prospecţiune şi cu înştiinţarea şefului de formaţie de foraj.

Art. 135
Se interzice salariaţilor care desfăşoară activităţi de prospectiuni geologice să intervină în lucrările de foraj.

SUBCAPITOLUL 32: Prospecţiuni seismice pe uscat

SECTIUNEA 1: Lucrările de foraj seismic

Art. 136
Înainte de punerea în funcţiune a unei instalaţii de foraj seismic noi, sau după o imobilizare îndelungată se va verifica starea tehnică şi în mod deosebit existenţa dispozitivelor de protecţie.

Art. 137
La instalaţiile cu acţionări hidraulice se va utiliza numai uleiul prescris în cartea tehnică. Uleiul nu poate fi folosit dacă nu are certificat de calitate.

SECTIUNEA 2: Lucrul cu instalaţii de foraj seismic autopurtate

Art. 138
Se interzice deplasarea instalaţiei de foraj seismic autopurtate (inclusiv mutarea acesteia de pe o locaţie pe alta) cu turla ridicată sau cu turla lăsată pe suport fără a fi asigurată.

Art. 139
Se interzice transportarea pe instalaţia de foraj seismic autopurtată a materialelor care nu sunt fixate (prăjini, butoaie, capre etc.) .

Art. 140
Se interzice ca instalaţiile de foraj seismic autopurtate, să intre în zona de influenţă a liniilor electrice aeriene. Se vor respecta distanţele prevăzute în Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice. Măsurarea distanţelor se va face cu ajutorul teodolitului sau a altui aparat similar.

Art. 141
Viteza de deplasare a agregatului se stabileşte de către conducerea unităţii, funcţie de caracteristicile drumului.

Art. 142
Prăjinile de foraj trebuie aşezate în aşa fel pe instalaţia de foraj seismic autopurtată, încât să nu depăşească gabaritul vehiculului pe lungime cu mai mult de doi metri, semnalizate cu fanion.

Art. 143
Se interzice încărcarea în vehiculul pe care este montată instalaţia de foraj seismic autopurtată a altor piese decât cele din dotarea instalaţiei respective.

Art. 144
Este interzisă deplasarea instalaţiilor de foraj seismic autopurtate cu prizele de putere pentru acţionarea agregatelor şi mecanismelor de foraj cuplate.

Art. 145
În timpul deplasării instalaţiei de foraj seismic autopurtate pe căi de acces periculoase, în cabina instalaţiei va sta numai conducătorul autorizat al vehiculului, restul formaţiei de lucru ce deserveşte instalaţia de foraj seismic mergând lateral sau înainte, la o distanţă la care să nu poată fi loviţi în cazul răsturnării instalaţiei.

Art. 146
Fixarea pe locaţie a instalaţiei de foraj seismic autopurtat se face în aşa fel încât aceasta să fie într-o poziţie stabilă astfel încât gazele de eşapare să nu fie duse înspre gura puţului.

Art. 147
Înainte de ridicarea sau coborÂrea turlei instalaţiei se va face o verificare tehnică a întregului agregat şi în mod special al dispozitivelor de protecţie.

Art. 148
În timpul operaţiunii de ridicare sau coborâre a turlei este interzis a se staţiona în raza de acţiune a acesteia. Manevrele care se execută la ridicarea sau coborârea turlei se fac fără a se folosi sisteme improvizate sau a se lăsa în poziţii intermediare.

Art. 149
După ridicarea turlei aceasta se asigură contra prăbuşirii, urcarea pe aceasta fiind permisă numai după ce conducătorul formaţiei de lucru a verificat acest lucru şi a constatat că nu este nici un pericol.

Art. 150
(1)În timpul executării lucrărilor de foraj este interzis a se manevra garnitura de prăjini sau burlane când pe turlă sunt salariaţi sau a se urca pe turlă sau pe platformă fără dispoziţia conducătorului formaţiei de lucru.
(2)Manevrarea tijei de antrenare se face numai sub supraveghere.

Art. 151
Este interzis a se folosi cabluri de manevră uzate. Ori de câte ori se constată că acesta are peste 5% fire rupte pe lungimea unui pas de răsucire acesta se va înlocui. Conducătorul formaţiei de lucru are obligaţia ca înainte de începerea schimbului să efectueze controlul stării cablului.

Art. 152
Înainte de a începe efectuarea lucrărilor de instrumentaţii se face verificarea tehnică a instalaţiei, a sculelor şi dispozitivelor folosite în această operaţiune.

Art. 153
Când se lucrează cu vinciuri sau prese hidraulice, acestea trebuie instalate în poziţie verticală pe o bază rezistentă, în aşa fel încât să fie evitată prăbuşirea instalaţiei.

Art. 154
Atunci când se lucrează cu instalaţia pe timp de noapte se iau măsuri pentru iluminarea corespunzătoare a locului de muncă.

Art. 155
Se interzice a se lucra cu instalaţia de foraj atunci când starea tehnică a acesteia este necorespunzătoare (lipsesc dispozitivele de protecţie, AMC-uri defecte, furtunuri sparte, nefuncţionarea sistemului de frânare,supape defecte etc.) .

Art. 156
În timpul funcţionării instalaţiei de foraj se interzice orice fel de intervenţie (reparaţie, schimbare piese, ulei etc.) .

Art. 157
După efectuarea unei intervenţii asupra instalaţiei de foraj (revizii, reparaţii etc.) se efectuează probe privind funcţionarea şi numai după aceea se poate lucra cu ea. La fel se va proceda şi după reviziile şi reparaţiile periodice.

SECTIUNEA 3: Transportarea fluidului pentru foraj (TFF) cu cisterne montate pe tractoare articulate forestiere (TAF)

Art. 158
Conducerea şi exploatarea tractoarelor articulate forestiere (TAF) va fi încredinţată numai unei persoane care posedă carnet de conducere pentru acest tip de utilaj.

Art. 159
(1)Este interzisă punerea în exploatare şi exploatarea TAF-ului atunci când acesta prezintă defecţiuni.
(2)Înainte de punerea în funcţiune se face verificarea tehnică şi în mod deosebit a dispozitivelor de protecţie.

Art. 160
Se interzice transportul fluidului de foraj de la sursa de alimentare la punctele de lucru cu cisterna parţial umplută.

Art. 161
În timpul transportului, uşile tractorului vor fi în permanenţă închise, iar în cabina acestuia, în afara conducătorului utilajului, se interzice prezenţa altor persoane sau a unor obiecte nefixate de cabină.

Art. 162
Deplasarea la, şi de la sursele de alimentare cu fluid pentru foraj se face numai pe traseele stabilite de conducătorul unităţii.

Art. 163
Atunci cÂnd tractorul (TAF) este oprit în pantă se iau măsuri de asigurare suplimentare contra pornirii accidentale (de ex.saboţi de lemn) .

Art. 164
(1)În condiţii de vizibilitate redusă conducătorul tractorului va circula numai pe traseul stabilit (profil seismic) avertizând personalul cu semnale acustice şi luminoase.
(2)În caz de defecţiune a motorului tractorul (TAF) va fi remorcat numai prin intermediul unui proţap metalic.

SECTIUNEA 4: Lucrări cu vibratorul

Art. 165
Înainte de urcarea în cabină şi pornire, operatorul va efectua controlul stării tehnice şi se va asigura că pe o rază de 5 m în jurul acestuia, înaintea şi în spatele roţilor precum şi sub placa vibratoare nu se găseşte vreo persoană.

Art. 166
Este strict interzis ca utilajul să circule cu mai mult de două persoane (operatorul şi încă o persoană) în cabină, sau cu persoane agăţate pe scări, pe acoperiş, pe barele de protecţie etc.

Art. 167
(1)Controlul părţilor de dedesubtul utilajului se va face numai cu motorul oprit şi cu frâna acţionată.
(2)Nu se va intra sub utilaj atâta timp cât există în cabină o persoană.

Art. 168
Alimentarea cu motorină sau ulei hidraulic se face numai cu motorul oprit.

Art. 169
Înainte de a pune vehiculul în mişcare, operatorul va verifica dacă ocupantul de pe strapontină s-a asigurat contra izbiturilor datorită şocurilor brusce ce au loc în timpul deplasărilor.

SECTIUNEA 5: Înregistrarea seismică

SUBSECTIUNEA 1: Lucrări de profil

Art. 170
La instalarea pe punctul de lucru, masa staţiei de înregistrare seismică, precum şi masa staţiei de radio emisie-recepţie se va lega la o priză de pământ.

Art. 171
(1)La executarea profilelor peste ape curgătoare sau stătătoare care au o adâncime mai mare de 0,6 m dispozitivele de înregistrare se întind numai cu amfibii special amenajate în acest scop.
(2)Traseul cablului se va marca cu geamanduri.

Art. 172
(1)Se interzice efectuarea de înregistrări pe timp de ploaie, pe timp nefavorabil, furtună, descărcări electrice etc.
(2)În astfel de situaţii atât la staţia de înregistrare seismică cât şi la punctul de împuşcare se coboară antena staţiei de radio emisie-recepţie, se deconectează cablul de înregistrare telefonic, iar cablul de împuşcare se pune în scurt circuit.

Art. 173
Se interzice deplasarea staţiei de înregistrare seismică şi a maşinii puşcă pe care este montat sistemul de împuşcare, cu antena radio ridicată.

Art. 174
Se interzice salariaţilor care deservesc staţia de înregistrare seismică să staţioneze pe platforma ei în timpul deplasării.

Art. 175
Se interzice folosirea flăcării deschise în cabina staţiei de înregistrare seismică.

Art. 176
Când staţia de înregistrare seismică lucrează în puncte imediat vecine cu punctul de împuşcare, în special în cazul împuşcărilor la suprafaţa solului, salariaţii care deservesc staţia nu au voie să se deplaseze spre punctul de împuşcare fără aprobarea operatorului de pe staţie şi a artificierului responsabil al locului de muncă de la respectivul punct de împuşcare.

Art. 177
Staţia de înregistrare seismică trebuie să fie dotată cu cel puţin un extinctor cu praf şi bioxid de carbon, în afara extinctorului cu care este dotat autovehiculul.

SUBSECTIUNEA 2: Lucrări de seismocarotaj

Art. 178
Înainte de începerea lucrărilor de seismocarotaj se vor lua toate măsurile pentru evitarea căderii de corpuri străine în gaura de sondă unde urmează să se efectueze seismocarotajul.

Art. 179
Înaintea fiecărei operaţii de seismocarotaj se va verifica starea tehnică a întregului utilaj folosit pentru manevrarea geofonului.

Art. 180
Se interzic împuşcările în timpul nopţii sau atunci când vizibilitatea naturală este insuficientă şi ar necesita utilizarea de surse de lumină artificială.

Art. 181
Se va asigura legătura telefonică între punctele de împuşcare, staţia de înregistrare seismică, troliu şi sonda în care se execută seismocarotajul.

Art. 182
În cazul utilizării radioemiţătoarelor portabile, este interzisă folosirea acestora la o distanţă mai mică de 30 m de la locul unde se confecţionează încărcăturile explozive.

Art. 183
Înainte de începerea lucrărilor de seismocarotaj, se va verifica geofonul de sondă din punctul de vedere al sensibilităţii, al umplerii cu gaz şi al închiderii ermetice.

Art. 184
Nodul de pe cablul geofonului, în cazurile în care se lucrează cu nod, va fi executat şi verificat de către personalul troliului.

Art. 185
Toate operaţiunile ce privesc instalarea blocbalansului, comptorul de ture la coborârea şi ridicarea geofonului în sondă, precum şi toate operaţiile ce privesc numai manevrarea troliului, se execută de personalul troliului.

Art. 186
(1)Orice complicaţii care ar surveni în timpul manevrării geofonului în sondă trebuie rezolvate de către personalul troliului.
(2)În caz de prindere a garniturii de geofoni în sondă se va anunţa imediat conducerea schelei, care este singura componentă să execute lucrări speciale de degajare.

Art. 187
Găurile de sondă în care se vor produce exploziile nu vor fi situate mai aproape de 50 m de sonda în care urmează să se efectueze seismocarotajul. În cazul în care se întrebuinţează încărcături explozive mai mari de 1,5 kg gaura de sondă în care se va produce explozia va fi situată la distanţa minimă de 100 m de sonda în care se va executa seismocarotajul şi de alte construcţii industriale, şi va fi adâncă de cel puţin 40 m.

Art. 188
După executarea seismocarotajului, găurile de sondă în care s-au produs exploziile vor fi astupate.

SUBCAPITOLUL 13: Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de împuşcare în prospecţiuni seismice

SECTIUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 189
Înaintea fixării punctelor de împuşcare seismice se vor strânge toate informaţiile referitoare la amplasarea conductelor şi a cablurilor subterane, de către personalul de specialitate din cadrul brigăzilor topografice.

Art. 190
Atunci când este necesar să se execute lucrări în vecinătatea posturilor de emisie sau de retransmisie (relee) de radio sau de televiziune, precum şi în vecinătatea antenelor de emisie ale acestora, se va lua în prealabil legătura cu conducerea acestor posturi şi lucrările vor putea începe numai după obţinerea acordului scris al acestor organe care în actul încheiat vor stabili şi condiţiile de lucru (distanţele minime de siguranţă, perioada din zi în care se pot executa lucrările etc.) .

Art. 191
(1)La lucrările de prospecţiuni seismice se vor folosi numai materiale explozive aprobate potrivit legislaţiei în vigoare.
(2)Explozivii produşi de fabricile de explozivi în cartuşe se vor folosi numai sub această formă. Pentru amestecurile explozive, preparate la subunităţi, modul de preparare şi de folosire va fi cel stabilit prin instrucţiuni elaborate de organele abilitate în acest sens conform Legii 126/1995 privind regimul materiilor explozive.

Art. 192
Transportul, manipularea, depozitarea şi evidenţa materialelor explozive se vor face potrivit prevederilor legale în vigoare care reglementează aceste operaţii, respectiv Legea nr.126/1995 şi Norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în activităţile deţinătorilor.

Art. 193
Lucrările de împuşcare se execută de către artificieri ajutaţi de personalul instruit special şi numit de conducerea unităţii sau subunităţii pentru efectuarea sub supravegherea artificierilor, a operaţiilor permise acestora. Artificierul gestionar poate executa numai operaţia de dare a focului la sondele preîncărcate.

Art. 194
În caz de furtună sau de descărcări electrice, este interzis a se sta în maşina puşcă în care se găsesc materiale explozive sau lângă ea, precum şi la locul unde se găsesc materiale explozive în vederea efectuării lucrărilor de împuşcare.

Art. 195
În caz de început de incendiu în apropierea materialelor explozive, este interzis a se sta lângă acestea dacă primele încercări de stingere a incendiului nu au dat rezultate şi nici nu este posibilă îndepărtarea materialelor explozive în condiţii de securitate.

Art. 196
În astfel de situaţii artificierii vor lua măsuri:
(1)ca personalul echipei să se îndepărteze imediat de maşina puşcă sau de locul unde se găsesc materiale explozive, la distanţele de siguranţă, funcţie de cantităţile existente şi să se plaseze într-un loc de unde să poată supraveghea în permanenţă maşina puşcă şi materialele explozive, şi
(2)ca nici o persoană străină să nu se apropie de maşina puşcă sau de locul unde se găsesc materiale explozive la distanţe mai mici decât distanţele de siguranţă.

Art. 197
La lucrările de împuşcare vor fi folosite numai materiale explozive din loturi a căror calitate este garantată de furnizor, prin certificatul de calitate şi al căror termen de garanţie înscris pe ambalaje nu a fost depăşit. Folosirea explozivilor alteraţi sau îngheţaţi este interzisă.

Art. 198
Este interzis a se fuma, a se face focul la o distanţă mai mică de 50 m de locul unde se găsesc depozitate materiale explozive pregătite pentru împuşcare.

Art. 199
(1)Modul de împuşcare pentru fiecare loc de muncă va fi stabilit prin dispoziţia de împuşcare, scrisă într-un registru special denumit registru cu dispoziţii de împuşcare.
(2)Dispoziţiile de împuşcare se întocmesc la începutul lucrărilor, se reînoisc lunar şi ori de câte ori se schimbă condiţiile de lucru.
În dispoziţia de împuşcare se va preciza:
– locul de muncă şi numele conducătorului locului de muncă;
– felul materialelor explozive şi de iniţiere;
– încărcătura explozivă pe gaură;
– locul de unde se declanşează explozia;
– locul de retragere a personalului şi a utilajelor;
– locul de amplasare a posturilor de pază;
– măsuri speciale locului de muncă;
– schema de împuşcare cu indicarea ordinii de aprindere a încărcăturilor şi intervalul de întârziere dintre încărcăturile vecine capabile a se influenţa, respectiv dintre prima şi ultima încărcătură.
Dispoziţiile de împuşcare se semnează de salariaţii desemnaţi pentru întocmire şi avizare şi de luare la cunoştinţă de către artificier şi salariatul desemnat cu supravegherea şi coordonarea locului de muncă respectiv.

Art. 200
Personalul nominalizat în dispoziţia de împuşcare, împreună cu cei care au emis-o (şefii subunităţii, locţiitorii etc.) vor semna de luare la cunoştinţă, respectiv emitere.

Art. 201
Materialele explozive, care nu s-au folosit până la sfârşitul schimbului, se predau la depozit artificierului gestionar împreună cu actele specifice. În cazul în care nu se pot preda, pot rămâne la locul de muncă sub pază înarmată.

Art. 202
Prin locaţia punctului de împuşcare se înţelege locul unde se produce explozia, constituit dintr-o sondă singulară, grupări de sonde în diverse geometrii sau la suprafaţă.

Art. 203
Se interzice amplasarea punctului de împuşcare în ape curgătoare sau stătătoare (fără autorizaţie specială) , pe pante mai mari de 300, ori pe partea carosabilă a drumurilor.

Art. 204
În cazul exploziilor în găuri de sondă, artificierul responsabil al locului de muncă va lua măsuri ca pe toată durata lucrărilor de împuşcare şi de înregistrare, să se respecte distanţele de siguranţă faţă de gura găurii de sondă (în cazul exploziei într-o singură gaură) sau faţă de fiecare latură a perimetrului suprafeţei în care sunt dispuse găuri de sondă (în cazul grupărilor de găuri de sondă când se explodează simultan) stabilite în tabelul 1

Tabel 1

Art. 205
În cazul exploziilor la suprafaţa solului, artificierul responsabil al locului de muncă va lua măsuri ca pe toată durata lucrărilor de împuşcare şi de înregistrare atât maşina puşcă, staţia de înregistrare seismică, vehiculele, utilajele şi personalul grupei care participă la aceste lucrări, cât şi vehiculele, utilajele şi persoanele străine, precum şi animalele să se îndepărteze faţă de locul unde se va produce explozia, la distanţele de siguranţă din tabelul 2.

Tabel 2

Art. 206
În cazul exploziilor la suprafaţa solului, punctele de împuşcare vor fi amplasate, faţă de locuinţe, căi de comunicaţii, la distanţele de siguranţă din tabelul 3.

Tabel 3

Art. 207
În cazul utilizării fitilului detonant, artificierul responsabil al locului de muncă va lua măsuri ca, pe toată durata lucrărilor de împuşcare şi de înregistrare, distanţele de siguranţă măsurate lateral faţă de liniile de fitil detonant să fie cele din tabelul de la art. 204, cu deosebirea că pentru oameni şi animale distanţa de siguranţă va fi de minimum 50 m.

Art. 208
Distanţele de siguranţă de la circuitul de împuşcare la liniile de înaltă tensiune, la staţiile de radio-eminsie şi al instalaţiile radar vor fi cele prevăzute în tabelele 4,5 şi 6.

Tabel 4

Tabel 5

Tabel 6

Art. 209
În timpul operaţiei de confecţionare şi amorsare a încărcăturilor explozive şi de plasare a lor în locul unde se vor detona, se vor respecta distanţele de siguranţă menţionate anterior.

Art. 210
Pe timp de furtună, de descărcări electrice, de ploaie, de ceaţă, noaptea ca şi în toate cazurile în care vizibilitatea naturală este insuficientă, sunt interzise lucrările cu materiale explozive (transport şi manipulare materii explozive, confecţionare şi amorsare încărcături explozive, iniţiere explozii) .

Art. 211
Iniţierea exploziei se face pe cale electrică, folosindu-se capse detonante electrice instantanee, prin intermediul circuitului de împuşcare.

Art. 212
În cazul săpării găurilor de sondă în apropierea unor găuri de sondă încărcate cu explozivi, între amplasamentul găurii ce se sapă şi găurile încărcate se va păstra o distanţă minimă de 5 m pentru găurile cu adâncimea mai mare sau cel mult egală cu 10 m şi 2 m pentru găurile cu adâncimea mai mică de 10 m.

Art. 213
Pentru verificarea continuităţii electrice a circuitului cablu de coborâre – capsă detonantă electrică şi a circuitului magistral de împuşcare – capsă detonantă electrică se va utiliza numai instrumente de măsură certificate.

Art. 214
După sosirea la punctul de împuşcare pentru efectuarea lucrărilor de împuşcare în vederea înregistrării, artificierul va lua măsuri ca maşina puşcă, staţia de înregistrare seismică, vehiculele, utilajele şi personalul grupei care participă la aceste lucrări să se se îndepărteze de locul unde se efectuează lucrările de împuşcare sau de locul unde se va produce explozia la distanţele de siguranţă şi în partea din care bate vântul.

Art. 215
Din momentul sosirii la locul de muncă, pe toată durata efectuării lucrărilor de împuşcare, până la plecarea spre sediul grupei, artificierul responsabil al locului de muncă va organiza şi va răspunde de supravegherea punctelor de împuşcare, folosind personalul din cadrul formaţiei de lucru.

Art. 216
În afară de supraveghere, artificierul responsabil va organiza pe toată durata lucrărilor de împuşcare şi un sistem de alarmare prin mijloace acustice (fluiere, portavoce etc.) şi prin mijloace vizuale (placarde avertizoare) plantate pe drumuri şi cărări, la distanţele de siguranţă.

Art. 217
Când se execută lucrări de preîncărcare a sondelor, după terminarea lucrărilor de preîncărcare, artificierul responsabil al locului de muncă va preda sondele preîncărcate personalului din cadrul grupei special instruit şi numit de conducerea grupei care va asigura supravegherea permanetă a sondelor preîncărcate până la explodarea lor.

Art. 218
Pe toată perioada efectuării exploziei şi înregistrării între operator care se găseşte în staţia de înregistrare şi artificier care se găseşte la punctul de împuşcare se stabileşte o legătură bilaterală (portavoce, viu grai, telefon, staţie de radio-emisie etc.) respectându-se distanţele de siguranţă.

Art. 219
(1)Este interzis a se folosi mai multe magistrale de împuşcare, în acelaşi timp şi la acelaşi punct de împuşcare.
(2)De asemenea, se interzice prezenţa altor cabluri (circuite electrice) întinse în jurul punctului de împuşcare, în vederea pregătirii altor încărcături explozive.

Art. 220
În duba maşinii puşcă unde este montat sistemul de împuşcare va sta permanent ajutorul de operator care deserveşte acest sistem. Această persoană are obligaţia să conecteze la sistemul de împuşcare geofonul martor de înregistrare a timpului „vertical”.

Art. 221
Materialele nerecuperabile din ambalajele materialelor explozive (carton, hârtie, aşchii din lemn) , trebuie distruse prin ardere, sub directa supraveghere a artificierului, care verifică absenţa materialelor explozive (exploziv propriu-zis sau capse detonante electrice) , într-un loc izolat, la distanţă de cel puţin 100 m de punctul de împuşcare. Nu se admite ca aceste materiale să fie folosite în alte scopuri.

Art. 222
În timpul executării microseismocarotajelor, precum şi în toate cazurile în care staţia de înregistrare seismică se află amplasată lângă punctul de împuşcare şi la distanţele de siguranţă faţă de locul unde se va produce explozia, staţia va fi aşezată astfel încât operatorul să aibă vizibilitate directă asupra punctului de împuşcare.

Art. 223
În timpul iniţierii exploziei de la distanţă prin radio sau prin cablu de împuşcare, maşina puşcă pe care este montat sistemul de împuşcare va fi amplasată lângă punctul de împuşcare, la distanţele de siguranţă, faţă de locul unde se va produce explozia şi aşezată astfel încât ajutorul de operator să aibă vizibilitate directă asupra punctului de împuşcare.

Art. 224
Confecţionarea şi amorsarea încărcăturii explozive se va face de către artificier numai lângă gura găurii de sondă în care urmează a fi introdusă, respectiv la locul stabilit pentru efectuarea exploziei la suprafaţa solului.

Art. 225
Este interzis ca în timpul executării operaţiei de amorsare, artificierul să fie asistat de o altă persoană, restul personalului din echipa de împuşcare îndepărtându-se faţă de locul amorsării la distanţele de siguranţă.

SECTIUNEA 2: Confecţionarea şi amorsarea încărcăturilor explozive pentru explozii în găuri de sondă

Art. 226
Explozivul se transportă în apropierea găurii de sondă numai sub directa supraveghere a artificierului şi în ambalajul original al fabricii producătoare.

Art. 227
Mijloacele de iniţiere se transportă numai de către artificier în lădiţele destinate special în acest scop.

Art. 228
Restul materialelor necesare efectuării lucrărilor (cablu de coborâre, prăjina de artificier etc.) vor fi transportate de celelalte persoane care ajută artificierul.

Art. 229
Cablul de coborâre se transportă scurtcircuitat şi se izolează. Atunci când reoforii capselor au lungimea mai mare decât lungimea găurii, nu este obligatorie folosirea cablului de coborÂre.

Art. 230
Artificierii şi personalul care îl ajută au obligativitatea să măsoare adâncimea găurii de sondă, după care să confecţioneze încărcătura explozivă şi să asigure burajul corespunzător.

SECTIUNEA 3: Introducerea încărcăturilor explozive în găurile de sondă

Art. 231
Se interzice a se efectua orice fel de lucrări cu surse de curent sau alte aparate de la punctul de împuşcare respectându-se în mod obligatoriu şi distanţele de siguranţă din prezentele norme atât la confecţionarea şi amorsarea încărcăturilor explozive cât şi în timpul în care încărcătura explozivă este conectată la cablul de coborâre sau când aceasta se introduce în gaura de sondă.

Art. 232
Este interzis să se ridice sau să se transporte încărcătura explozivă ţinându-se de reoforii capsei detonante electrice ori de cablul de coborÂre.

Art. 233
Introducerea încărcăturilor explozive în gaura de sondă se va face sub acţiunea propriei greutăţi a încărcăturii explozive de cărte artificier, iar lansarea până la talpa sondei se va face încet şi fără şocuri.

Art. 234
În funcţie de greutatea încărcăturii explozive şi rezistenţa la rupere a cablului de coborâre, încărcătura explozivă şi cablul de coborâre a acesteia vor fi asigurate utilizându-se sfoara de artificier care se va lega de încărcătura explozivă, astfel încât să nu existe posibilitatea ruperii cablului de coborâre în timpul lansării încărcăturii explozive la talpa sondei.

Art. 235
Artificierul se va îndepărta împreună cu restul echipei de artificieri la distanţa de siguranţă şi de la această distanţă va verifica continuitatea electrică a circuitului cablului de coborâre – capsă detonantă electrică.

Art. 236
Atunci când cablul de coborâre nu este suficient de lung, pentru măsurarea continuităţii circuitului se poate folosi un cablu prelungitor.

Art. 237
Dacă circuitul cablului de coborâre – capsă detonantă electrică este întrerupt, se va introduce o încărcătură de amorsare care va fi verificată din punctul de vedere al continuităţii circuitului.

Art. 238
După verificarea circuitului cablul de coborâre – capsă detonată electrică, artificierul şi personalul care îl ajută efectuează burajul pe toată lungimea găurii de sondă.

Art. 239
Personalul care ajută artificierul sub supravegherea acestuia vor îngropa în peretele găurii de sondă cablul de coborâre a încărcăturii explozive rămas la suprafaţa solului la o adâncime de la nivelul solului de cel puţin 0,30 m, asigurându-se în acelaşi timp dacă capătul cablului de coborâre care urmează a fi îngropat este izolat şi vor masca locul unde acesta a fost Îngropat.

Art. 240
Sondele încărcate, pe toată durata de timp ce se scurge între operaţia de încărcare şi de detonare a acestora vor fi supravegheate atât în timpul zilei, cât şi noaptea, de personalul lucrării şi de personalul de pază special instruit.

Art. 241
Organizarea pazei sondelor rămase nedetonate se va face de către artificierii şi personalul care a încărcat sondele prin întocmirea unui proces verbal în care precizează porţiunea de profil pe care se află sonde încărcate şi de care răspunde pe bază de semnătură paznicul care le-a luat în primire; numărul paznicilor desemnaţi să efectueze paza sondelor va fi stabilit de şeful echipei seismice şi şeful brigăzii de artificieri în funcţie de condiţiile morfologice, de vizibilitate etc. ale terenului şi a gradului de complexitate a lucrărilor seismice la staţiile seismice multicanal.

Art. 242
(1)În cazul că se lucrează cu grupări de sondă, găurile de sondă se vor încărca pe rând, iar conectarea între ele a cablurilor de coborâre în serie, paralel sau mixt se va face numai atunci când gruparea de găuri de sondă se leagă la magistralul de împuşcare şi când se iniţiază explozia.
(2)Conectarea în paralel sau mixt a cablurilor de coborâre ale încărcăturilor explozive în găurile de sondă se va efectua numai dacă se dispune de explozoare adecvate.

SUBCAPITOLUL 13^1: Confecţionarea şi amorsarea încărcăturilor explozive pentru explozii la suprafaţa solului, în prospecţiuni seismice

Art. 243
După aşezarea încărcăturii explozive la locul de împuşcare, artificierul îndepărtează întregul personal al brigăzii de artificieri la distanţa de siguranţă, în funcţie de mărimea încărcăturii explozive şi rămâne singur pentru amorsarea încărcăturii explozive.

Art. 244
Atunci când amorsarea se efectuează cu mai multe capse electrice, acestea vor fi introduse în găuri practicate separat în calupurile de exploziv.

Art. 245
Se interzice a se face orice fel de lucrări cu surse de curent sau cu alte aparate de la punctul de împuşcare în timpul operaţiei de amorsare, al operaţiei de legare a circuitului de împuşcare la reoforii capsei detonante electrice cu care s-a amorsat, precum şi înainte ca artificierul să se îndepărteze faţă de locul unde se va produce explozia la distanţa de siguranţă.

Art. 246
După confecţionarea şi amorsarea încărcăturii explozive se procedează imediat la efectuarea operaţiei de explodare – înregistrare.

Art. 247
În cazul exploziilor la suprafaţa solului pentru studiul zonei cu viteză mică, se vor respecta aceleaşi prevederi ca la exploziile la suprafaţă.

SECTIUNEA 1: Utilizarea fitilului detonant la lucrările de împuşcare în prospecţiunile seismice

Art. 248
Fitilul detonant se va utiliza numai în limitele de temperatură specificate de fabrica furnizoare.

Art. 249
Sunt interzise şocurile precum şi răsturnarea şi lovirea lăzilor, bobinelor sau colacilor cu fitil detonant.

Art. 250
La efectuarea lucrărilor de împuşcare, fitilul detonant trebuie să fie desfăşurat sub formă lineară, evitându-se răsucirile, buclele sau strangulările.

Art. 251
(1)Capetele fitilului detonant vor fi închise cu bandă izolatoare.
(2)La operaţiile de întindere a fitilului detonant vor participa numai artificieri şi personalul ajutător special instruit.
(3)Operaţiile de tăiere a fitilului detonant şi de amorsare a liniei de fitil detonant vor fi efectuate numai de către artificier.

Art. 252
(1)Legarea bucăţilor de fitil detonant între ele se realizează prin suprapunerea acestora pe o lungime de minimum 100 mm.
(2)Capetele de fitil detonant suprapuse se leagă strâns cu sfoară sau cu bandă adezivă.
(3)În locurile umede sau sub apă, toate capetele se vor izola.
(4)Toate operaţiile mai sus menţionate se efectuează numai de către artificier.

Art. 253
Amorsarea fitilului detonant se realizează cu ajutorul unei capse detonante electrice.

Art. 254
În cazul folosirii mai multor linii de fitil detonant pe un punct de împuşcare, liniile vor fi paralele, cu distanţa minimă între două linii alăturate egală cu ecartamentul tractorului folosit pentru îngroparea fitilului; iniţierea fiecărei linii se va face cu o capsă detonantă electrică, iar reoforii capselor detonante electrice vor fi legaţi în serie.

Art. 255
Este interzisă răsucirea fitilului detonant sau îndepărtarea unor porţiuni din îmbrăcămintea acestuia în scopul reducerii diametrului.

Art. 256
(1)În cazul folosirii tractorului pentru îngroparea fitilului detonant, aceasta se va face cu atenţie, evitându-se staţionarea membrilor brigăzii de artificieri în dreptul roţilor tractorului.
(2)În vederea asigurării capătului fitilului detonant pentru a nu fi antrenat de tractor la pornire, acesta va fi ancorat de o agrafă metalică, care se va înfige în sol prin împingere (interzisă baterea cu obiecte din fier) .

Art. 257
Operaţia de derulare a fitilului detonant de pe bobină în timpul îngropării acestuia, va fi supravegheată de către artificier.

Art. 258
Se va stabili un cod de semnalizare între artificierul care supraveghează îngroparea fitilului detonant şi tractorist.

Art. 259
Pornirea şi oprirea tractorului se va face numai la comanda artificierului.

Art. 260
(1)Este interzis ca membrii brigăzii de artificieri care supraveghează lansarea fitilului detonant să stea în picioare pe platforma tractorului în timp ce acesta se deplasează; în timpul deplasării tractorului ei vor sta pe scaunele special amenajate pe platforma tractorului.
(2)De asemenea, este interzis oricărui membru din brigada de artificieri să se urce sau să coboare pe sau de pe tractor în timp ce acesta se deplasează.

Art. 261
Cutiile care conţin fitilul detonant ce urmează a fi îngropat în pământ vor fi transportate în lăzi fixate pe platforma tractorului, căptuşite cu pâslă şi asigurate cu capace şi încuietori solide prevăzute cu lacăt.

Art. 262
În cazul folosirii mai multor linii de fitil, detonant pe un punct de împuşcare, liniile se vor amorsa pe rând şi numai după amorsarea tuturor liniilor de fitil detonant reoforii capselor detonante electrice se vor lega în serie şi apoi la magistralul de împuşcare.

Art. 263
La trecerea de la un punct de împuşcare la altul, în cazul folosirii unor linii de fitil detonant lungi de 100 m, cu o distanţă între locaţiile punctelor de împuşcare de 100 m, se va avea în vedere evitarea suprapunerii liniilor de fitil detonant, de la un punct de împuşcare la altul. În acest scop, este obligatorie respectarea unei distanţe de cel puţin 1,5 m între capetele liniilor de fitil detonant de la două puncte de împuşcare succesive. Dacă acest lucru nu este posibil, se va proceda la decalarea liniilor de fitil detonant pe o direcţie perpendiculară pe linia profilului.

Art. 264
În cazul în care profilul traversează zone acoperite cu păioase sau cu vegetaţie uscată uşor inflamabilă, se va da atenţie îngropării fitilului detonant la o adâncime de cel puţin 0,50 m pe toată lungimea acestuia.

Art. 265
Operaţia de îngropare a fitilului detonant poate fi făcută în avans cu un număr de puncte de împuşcare ce nu va depăşi posibilităţile de înregistrare ale staţiei din ziua respectivă; până la explodarea şi înregistrarea lor, punctele de împuşcare vor fi supravegheate de personalul din cadrul grupei special instruit şi numai de conducerea grupei.

Art. 266
În cazul în care, din motive de forţă majoră apar situaţii în care punctele de împuşcare nu pot fi explodate şi înregistrate în ziua în care au fost realizate, punctele de împuşcare respective vor fi predate personalului din cadrul formaţiei special instruit şi numai de conducere, care le va supraveghea până la explodarea şi înregistrarea lor.

Art. 267
Îngroparea fitilului detonant se va face astfel ca la suprafaţa solului să rămână un singur capăt, lung de cca. 0,40 m.

Art. 268
La capătul rămas la suprafaţă al fitilului detonant, se ataşează capsa electrică poziţionată cu tubul în sensul de ardere al fitilului, după care acesta se îngroapă într-un şanţ practicat la aceeaşi adâncime.

Art. 269
Este interzisă plierea fitilului detonant rămas la suprafaţă, ataşarea capsei electrice şi îngroparea în această configuraţie (ghem) .

SECTIUNEA 2: Efectuarea exploziei la lucrările de prospecţiuni seismice

Art. 270
Pentru iniţierea exploziei se vor folosi numai explozoarele şi sistemele de împuşcare cu care sunt dotate staţiile de înregistrare seismică şi maşinile puşcă de către uzina producătoare.

Art. 271
În cazul împuşcărilor în găuri de sondă, înainte de efectuarea exploziei se va verifica burajul şi dacă se va constata că, găurile de sondă s-au golit, acesta se va completa.

Art. 272
(1)Lângă explozor, respectiv lângă sistemul de împuşcare, nu este permisă prezenţa firelor neizolate, a fişelor de contact neizolate, precum şi a oricăror surse de curent neizolate (acumulatoare electrice, baterii electrice etc.) afară de fişele de contact care servesc la conectarea cablului de împuşcare.
(2)Toate fişele, inclusiv şteckerul cablului de împuşcare, trebuie să fie scurtcircuitate.

Art. 273
Artificierul va sta lângă tamburul de siguranţă de unde va supraveghea permanent punctul de împuşcare şi la ivirea vreunui pericol sau dacă explozia nu se poate executa în condiţii de deplină securitate, va scoate imediat cheia din contactul tamburului, şi va deconecta cablul de împuşcare de la bornele tamburului, anunţând imediat despre aceasta pe operatorul de pe staţia de înregistrare seismică.

Art. 274
Iniţierea exploziei se va face păstrându-se o legătură bilaterală permanentă (directă, telefonică, radio) între artificierul care execută detonaţia şi operatorul staţiei de înregistrare, pa baza unui cod dinainte stabilit, fiind interzise alte moduri de comunicare.

Art. 275
Este interzisă utilizarea cablului de împuşcare pentru convorbiri telefonice, pentru aceasta utilizându-se circuite separate.

Art. 276
După explozie, artificierul va scoate cheia din contactul tamburului de siguranţă, va deconecta cablul de împuşcare de la bornele tamburului de siguranţă, şi va lua măsuri ca atât el, cât şi orice altă persoană să nu inhaleze gazele rezultate în urma exploziei, în sensul că nu se vor apropia de locul unde s-a produs explozia decât după dispersarea gazelor în atmosferă, iar dacă vântul îşi schimbă direcţia se vor deplasa în alt loc ferit unde să nu fie ajunşi de gaze.

Art. 277
(1)În cazul rateurilor provenite din neexplodarea încărcăturilor explozive, artificierul va scoate cheia din contactul tamburului de siguranţă şi va deconecta cablul de împuşcare de la bornele tamburului de siguranţă, iar după trecerea unui timp de 15 minute va verifica circuitul de împuşcare, utilizând instrumentele de măsură certificate.
(2)Dacă se vor constata defecte la circuitul de împuşcare exterior, se vor înlătura defectele constatate şi se va repeta explozia.
(3)Dacă se vor constata defecte la porţiunea din gaura de sondă a circuitului de împuşcare sau la circuitul reofori – capsă detonantă electrică (în cazul împuşcării la suprafaţa solului) se va proceda în modul următor:
a)în cazul găurilor de sondă singulare preîncărcate, se va introduce cablul de coborâre în gaura de sondă şi se va astupa gaura de sondă cu pământ bine tasat;
b)în cazul găurilor de sondă singulare încărcate pentru explodare imediată şi burate cu apă, peste încărcătura explozivă neexplodată se va introduce o încărcătură de amorsare şi se va proceda la explodarea acesteia;
c)în cazul exploziilor la suprafaţa solului, se va plasa un nou cartuş amorsat peste încărcătura explozivă neexplodată, fără să se mişte cartuşul amorsat anterior, şi se va repeta explozia;
d)în cazul grupărilor de găuri de sondă se vor separa cele bune, cu care se reface gruparea şi se detonează; găurile defecte se vor lichida fiecare separat.

Art. 278
(1)În cazul utilizării fitilului detonant, atunci când încărcătura explozivă este constituită dintr-o singură linie de fitil detonant, se va proceda la o nouă amorsare a liniei, dar de data aceasta la celălalt capăt al liniei după care se va repeta iniţierea exploziei, iar atunci când încărcătura explozivă este constituită din mai multe linii de fitil detonant, vor fi separate liniile defecte şi vor fi reamorsate la celălalt capăt după care reoforii capselor detonante electrice ale tuturor liniilor vor fi legaţi din nou în serie şi se va proceda la repetarea exploziei.
(2)În cazul unui rateu parţial, dacă au mai rămas porţiuni de fitil detonant neexplodate, se va încerca iniţierea exploziei, de la capătul opus, amorsând cu o nouă capsă detonantă electrică. Dacă nu s-a reuşit distrugerea porţiunii rămasă neexplodată, porţiunea respectivă de fitil detonant va fi recuperată din sol fără a se folosi obiecte metalice şi apoi va fi distrusă în conformitate cu instrucţiunile privind verificarea, dezgheţarea şi distrugerea materialelor explozive stabilite în acest scop prin Normele tehnice de aplicare a Legii nr.125/1995.

Art. 279
(1)După executarea exploziei şi înainte de a părăsi punctul de împuşcare respectiv, artificierul responsabil al locului de muncă va controla personal, zona punctului de împuşcare, controlul efectuându-se pe o rază de cel puţin 30 metri în jurul locului unde s-a produs explozia, pentru a se asigura că nu au fost aruncate din gaura de sondă resturi de materiale explozive sau capse detonante electrice neexplodate.
(2)În cazul în care se constată materiale explozive neexplodate, acestea vor fi colectate şi distruse în conformitate cu instrucţiunile privind verificarea, dezgheţarea şi distrugerea materialelor explozive stabilite în acest scop prin Normele Tehnice de aplicare a Legii nr. 126/1995.
(3)Dacă după explodarea încărcăturilor explozive se produc caverne, se vor lua măsuri ca acestea să fie făcute nepericuloase pentru oameni, utilaje şi animale.

Art. 280
Lucrările de împuşcare care se fac pentru probarea aparaturii de înregistrare se execută de artificier, numai la comanda operatorului.

SECTIUNEA 3: Efectuarea exploziilor şi înregistrărilor la microseismocarotaje

Art. 281
La executarea microseismocarotajului direct se vor respecta următoarele măsuri:
– pe toată durata executării microseismo-carotajelor, artificierului va asigura măsurile de protecţie în zona punctului de împuşcare şi va îndepărta toate persoanele şi utilajele la distanţele de siguranţă faţă de locul unde se va produce explozia;
– după efectuarea exploziei artificierul va scoate imediat cheia din contactul tamburului de siguranţă şi va deconecta cablul de împuşcare de la bornele tamburului de siguranţă.

Art. 282
La executarea microseismocarotajului invers se vor respecta următoarele măsuri:
– pe toată durata executării microseismo-carotajului, artificierul va asigura măsurile de protecţie în zona punctului de împuşcare şi va îndepărta toate persoanele şi utilajele la distanţele de siguranţă faţă de locul unde se va produce explozia precizate în articol.
– exploziile se vor efectua în gaura de sondă în care se va executa microseismocarotajul; pe toată durata efectuării exploziilor, gaura de sondă va fi burată cu apă până la suprafaţa solului;
– artificierul va confecţiona încărcătura explozivă şi o va lansa în gaura de sondă cu ajutorul unui cablu prevăzut la partea inferioară cu o greutate; în timpul lansării încărcăturii explozive în gaura de sondă precum şi – după efectuarea explozivă, artificierul va fi ajutat de personalul special instruit;
– după efectuarea fiecărei explozii, artificierul va scoate imediat cheia din contactul tamburului de siguranţă şi va deconecta cablul de împuşcare de la bornele tamburului de siguranţă, după care va pregăti explozia următoare.

SUBCAPITOLUL 13^2: Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de prospecţiuni seismice pe mare

SECTIUNEA 1: Măsuri generale

Art. 283
Personalul de conducere de la lucrările de prospecţiuni seismice pe mare răspunde de starea tehnică a utilajelor şi anexelor în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi dotarea cu dispozitive de protecţie şi modul de instruire şi comportare a personalului din subordine.

Art. 284
(1)Personalul de la lucrările de prospecţiuni seismice pe mare, răspunde de prevenirea incendiilor la punctele de lucru şi interzice accesul persoanelor străine în zonele de activitate ale brigăzii respective.
(2)În zonele periculoase se vor afişa panouri avertizoare.

Art. 285
Circuitele electrice aşezate pe punte sau în coridoare, expuse deteriorării datorită manipulării materialelor, manevrării utilajelor sau circulaţiei persoanelor, vor fi protejate prin apărători corespunzătoare.

Art. 286
Toate părţile metalice principale ale maşinilor, aparatelor sau instalaţiilor electrice precum şi ale oricăror agregate acţionate electric care în mod obişnuit nu sunt sub tensiune, vor fi legate la coca vasului.

Art. 287
Materialele inflamabile se vor depozita în încăperi destinate în acest scop. Fumatul şi accesul cu lămpi cu flacără deschisă în aceste încăperi sunt interzise.

Art. 288
Personalul formaţiei de lucru va fi instruit împreună cu personalul navei asupra sarcinilor ce-i revin fiecăruia în caz de incendiu pe navă, precum şi asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare: bărci, centuri şi colaci de salvare etc.

Art. 289
Este interzis scăldatul în mare al persoanelor atât în timpul staţionării în larg, cât şi în timpul acostării în port.

Art. 290
La Începutul schimbului se face verificarea tehnică a echipamentelor tehnice luându-se măsuri de remediere atunci când se constată defecţiuni.
Lucrările de remediere se fac sub conducerea unei persoane care are în atribuţiile de serviciu această sarcină.

Art. 291
Înainte de orice intervenţie asupra unui echipament tehnic se iau măsuri de decuplare a energiei cu care este alimentat şi de blocare contra pornirii accidentale. Dacă blocarea nu este posibilă se pune pază la dispozitivele de pornire.

Art. 292
Întreg personalul va fi instruit asupra modului de acţionare atunci când o persoană cade în apă.

SECTIUNEA 2: Sistemul de radionavigaţie

Art. 293
Operatorul de la staţia de radionavigaţie răspunde de asigurarea încărcării bateriilor de acumulatoare electrice, de supravegherea aparaturii de radionavigaţie în timpul zilei şi nopţii şi de prevenirea şi stingerea incendiilor la punctul de lucru: de asemenea, operatorul interzice accesul persoanelor străine în incinta staţiei şi asigură buna păstrare şi funcţionare a utilajului şi materialelor din dotare.

Art. 294
De fiecare dată când se execută operaţiuni cu caracter special sau periculoase (de ex. ridicări de antene de emisie) conducătorul tehnic al operaţiei va face un instructaj amănunţit fixând atribuţiuni şi responsabilităţi precise pe fiecare om.

Art. 295
Este interzisă folosirea întrerupătoarelor, prizelor sau siguranţelor fără carcase protectoare.

Art. 296
Este interzisă efectuarea de improvizaţii asupra echipamentelor electrice.

Art. 297
Este interzis a lăsa aparatura sub tensiune, nesupravegheată.

SECTIUNEA 3: Manevrarea cablului seismic marin

Art. 298
Încărcarea şi descărcarea tronsoanelor de cablu seismic marin în şi din autovehicule precum şi manevrarea lor se face luându-se măsuri împotriva căderii.

Art. 299
Manevrarea troliului cu cablu seismic marin se va executa de salariatul destinat şi instruit pentru această sarcină, respectându-se instrucţiunile proprii elaborate pentru utilajul respectiv.

Art. 300
Înainte de a se începe lansarea sau strângerea cablului seismic marin se va face o verificare tehnică a troliului şi în mod special a sistemului de frânare şi a clichetului.

Art. 301
La manevrarea balizelor, personalul care execută această operaţie va evita muchiile tăioase ale aripioarelor sau prinderea mâinilor între balize şi rolele de ghidaj.

Art. 302
În timpul înfăşurării cablului seismic marin pe tambur, nava va executa manevrele, numai la comanda persoanei care are atribuţii în acest sens.

Art. 303
În timpul lucrului cu troliul este interzisă staţionarea în apropierea lui a persoanelor fără atribuţii directe în operaţia respectivă.

Art. 304
În timpul intervenţiei la cablul seismic marin, precum şi în timpul manevrării acestuia, lichidul de umplere fiind inflamabil se interzice fumatul şi prezenţa focului deschis în zona repectivă.

Art. 305
Cheile de contact de la unităţile de control electronic al comenzii de explozie a tunurilor cu aer se vor păstra într-un loc anume stabilit şi nu vor putea fi folosite decât de persoanele care prin sarcinile de serviciu au dreptul să le utilizeze şi să le manipuleze.

Art. 306
În cazul unor lucrări cu caracter deosebit, indiferent de natura lor, efectuate de diferite formaţii de lucru, care se află la distanţă unele de altele se vor asigura mijlocele de comunicaţii între acestea.

SUBCAPITOLUL 14: Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de prospecţiuni gravimetrice şi magnetometrice

Art. 307
Se interzice circulaţia personalului şi transportul aparatelor pe poteci neconsolidate şi de-a lungul malurilor supuse surpării.

Art. 308
În cazul când lucrările se execută în turnuri, clopotniţe, turle de sondă, semnale geodezice etc., se vor aplica normele şi instrucţiunile specifice în astfel de condiţii.

Art. 309
Instalarea corturilor sau a cantonamentelor se va face în poiene sau luminişuri, evitându-se zonele cu copaci înalţi şi izolaţi, precum şi terenurile neconsolidate.

Art. 310
În zona lucrărilor miniere de suprafaţă şi subteran se vor lua informaţii asupra amplasamentului acestora şi a orarului de împuşcare în scopul prevenirii accidentelor de muncă.

Art. 311
În toate perimetrele de lucru cu linii de înaltă tensiune se va evita apropierea de stâlpi şi cabluri electrice căzute la pământ.

Art. 312
Este interzisă folosirea focului şi ţigărilor aprinse în regiunile împădurite, în culturi păioase şi în locurile de depozitare a materialelor combustibile.

SUBCAPIOLUL 35: Măsuri de protecţie a muncii la lucrările aerogeofizice

Art. 313
Personalul din cadrul formaţiei aerogeofizice are obligaţia de a respecta şi aplica în timpul efectuării măsurătorilor geofizice, indicaţiile conducătorului aeronavei şi personalului navigant.

Art. 314
Încărcarea şi descărcarea materialelor şi aparaturii în aeronavă se va face în conformitate cu instrucţiunile MTTc – Departamentul aviaţiei civile.

Art. 315
Se interzice personalului din cadrul formaţiei aerogeofizice:
– să permită funcţionarea instalaţiei geofizice şi a senzorului lansat din aeronavă în condiţii meteorologice anormale;
– să ridice senzorul în timpul virajelor sau a trepidaţiilor violente.

Art. 316
Se interzice orice intervenţie asupra aparaturii exterioare a instalaţiilor geofizice în timpul funcţionării motoarelor.

Art. 317
Se interzice intrarea în staţia de emisie-recepţie în timpul lucrului a oricărei alte persoane, în afara celor autorizate pentru deservire.

Art. 318
În condiţii meteorologice nefavorabile se vor coborî telescoapele şi demonta antena staţiei de emisie imediat ce s-a recepţionat buletinul de avertizare.

Art. 319
Se interzice folosirea de improvizaţii la staţia de emisie-recepţie, la instalaţia electrică şi la instalaţia geofizică.

Art. 320
Părţile metalice ale întregii instalaţii de emisie-recepţie vor fi legate la o priză de pământ.

Art. 321
Toate părţile electrice ale instalaţiei care se află sub tensiune vor fi protejate contra atingerii accidentale (de ex. borne) .

Art. 322
Se interzice blocarea cu materiale a spaţiului din jurul aparatelor de emisie-recepţie, şi depozitarea diverselor materiale inflamabile.

Art. 323
În locurile periculoase din staţia de emisie – recepţie se vor afişa tăbliţe avertizoare.

Art. 324
Se interzice transportul staţiei de emisie – recepţie cu grupul electrogen în funcţiune.

Art. 325
Se interzice ridicarea antenelor peste semnul indicator al limitei de siguranţă şi ridicarea antenei în apropierea firelor electrice sau amplasarea ei în locuri mlăştinoase.

Art. 326
Antenele staţiei de emisie – recepţie vor fi ancorate.

Art. 327
În faţa tabloului de distribuţie al grupului electrogen şi a staţiei de emisie – recepţie va exista un covor sau podeţ electroizolant.

Art. 328
Se interzice atingerea cu mâna, în timpul funcţionării staţiei de emisie – recepţie, a firelor electrice, chiar dacă ele sunt căzute la pământ.

Art. 329
După trecerea aeronavei deasupra staţiei de emisie – recepţie pentru a face bucla de intrare pe profilul următor, se va scoate staţia de sub tensiune.

Art. 330
Orice operaţie la antene se va face numai după oprirea grupului electrogen la comanda şefului staţiei.

SUBCAPITOLUL 16: Măsuri de protecţie a muncii pentru lucrările de prospecţiuni electrometrice

Art. 331
Înaintea începerii lucrărilor de teren, conducerea formaţiei va anunţa autorităţile competente locale asupra pericolului de electrocutare.

Art. 332
Lucrările de teren se vor efectua numai după ce au fost fixate plăcuţe avertizoare la sursele de curent şi la punerile la pământ, interzicându-se persoanelor străine accesul la aceste locuri care prezintă pericol de electrocutare.

Art. 333
Înainte de începerea măsurătorilor cât şi periodic se va controla rezistenţa de izolaţie şi modul de racordare a cablurilor electrice.

Art. 334
Înainte de darea dispoziţiei de introducere a curentului la pământ, persoanlul salariat care deserveşte instalaţia se va îndepărta cu minimum 10 m de la locul de prizare şi nu va reveni decât în perioadele de întrerupere a circuitului de curent, la comanda conducătorului lucrărilor.

Art. 335
Se interzice orice intervenţie la prizele de curent, racorduri între cabluri şi alte locuri care prezintă pericol de electrocutare, după ce s-a anunţat introducerea curentului în linia de alimentare. Orice intervenţie se efectuează numai după decuplarea alimentării cu energie electrică.

Art. 336
Orice modificare a regimului de funcţionare a sursei de curent se va face numai la dispoziţia conducătorului lucrării.

Art. 337
Conducătorul lucrării este obligat să cunoască în ce condiţii este instalată linia de alimentare. La traversarea de drumuri sau a altor căi de acces, cablurile electrometrice vor fi suspendate (pe jaloane, furci etc.) , la o înălţime de 4 m sau vor fi îngropate. Se interzice suspendarea cablurilor de stâlpii liniilor de curent sau telefoane.

Art. 338
Comutatoarele şi întrerupătoarele instalaţiilor electrometrice vor fi prevăzute cu mânere izolatoare.

Art. 339
Se interzice efectuarea lucrărilor în condiţii atmosferice care prezintă pericol de descărcări electrice. Aparatura şi utilajele se protejează împotriva descărcărilor electrice.

Art. 340
Pe timp de furtună se vor coborî imediat antenele de radio, cablurile de pe jaloane şi nu se vor ridica cablurile pentru controlul scurgerilor.

Art. 341
Se interzice deplasarea instalaţiilor electrometrice cu antenele ridicate.

Art. 342
Folosirea unei tensiuni periculoase va fi în prealabil anunaţată personalului de la capetele de linii.

Art. 343
Se interzice manipularea cablurilor electrice aflate sub tensiune.

Art. 344
Orice intervenţie la grupul electrogen se va face numai cu motorul oprit, cu bujia demontată şi cureaua de transmisie scoasă de pe fulie.

Art. 345
Grupul electrogen se instalează în locuri care prezintă stabilitate, uscate, iar eşaparea gazelor va fi dotată cu dispozitive parascÂntei.

Art. 346
Grupul electrogen nu se va instala lângă materiale uşor inflamabile (fân, paie, depozite de carburanţi, material lemnos etc.) sau materiale explozive.
Este interzisă alimentarea cu benzină a motorului în timpul funcţionării acestuia.

Art. 347
Este interzisă manipularea grupului electrogen înainte de răcirea completă a tobei de eşapament. Transportul grupului motor-generator se va face numai cu rezervorul de combustibil gol.

Art. 348
Stecherul cordonului de înaltă tensiune nu trebuie să atingă părţile metalice ale echipamentului, şasiul grupului generator etc.

Art. 349
Pe timp nefavorabil (furtună, descărcări electrice, vânt etc) se va întrerupe lucrul şi se vor decupla toate cablurile.

Art. 350
Transmiţătorul va fi verificat tehnic înainte de cuplarea cu grupul generator.

Art. 351
În timpul cînd, în cazul calibrării se stabileşte intensitatea optimă de lucru, se opreşte transmiţătorul şi apoi se conectează în serie receptorul pentru calibrare.

Art. 352
Este interzisă orice intervenţie la grupul generator, transmiţătorul şi cablurile liniei de emisie, în timpul calibrării sau în timpul funcţionării.

Art. 353
Se interzice începerea lucrului în următoarele situaţii:
– în cazul când nu funcţionează semnalizarea optică a ciclurilor sau dacă întrerupătoarele nu funcţionează normal;
– în cazul când nu s-au realizat punerile la pământ ale aparaturii potrivit instrucţiunilor de lucru din cartea tehnică.

Art. 354
Se va urmări în permanenţă să nu se depăşească puterea maximă admisă pentru transmiţătorul de curent.

Art. 355
Cuplarea grupului generator şi autotransformator se va face numai după ce s-a primit confirmarea de la capetele de linie că s-a realizat montajul la prizele de curent şi întreg personalul salariat s-a depărtat la 10 m de prize.

Art. 356
Încărcarea bateriilor destinate radio-telefoanelor sau altor aparate se va efectua sub supraveghere.

Art. 357
În timpul funcţionării şi în timpul depozitării, echipamentul tehnic va fi ferit de umezeală şi de ploaie.

SUBCAPITOLUL 17: Măsuri de protecţie a muncii pentru lucrările de prospecţiuni radiometrice

Art. 358
Sursele de radiaţii, ca de altfel şi probele prelevate se vor păstra în containere speciale care se vor depozita în încăperi destinate acestui scop.

Art. 359
Se interzice consumarea apei din izvoare, pâraie etc. contaminate radioactiv pentru băut şi pregătirea lucrărilor.

Art. 360
Manipularea, transportul, depozitarea şi colectarea probelor radioactive se face în aşa fel încât personalul să nu fie expus timp îndelungat după care se va spăla pe mâini cu apă şi săpun.

Art. 361
Folosirea surselor de radiaţii pentru etalonarea şi calibrarea radiometrelor, efectuarea măsurătorilor cu radiometre şi colectarea probelor se face de către personal instruit în acest scop şi cu respectarea normelor privind lucrul cu substanţe radioactive.

Art. 362
Personalul care lucrează în laboratoare cu probe radioactive şi este încadrat (autorizat) în rândul unităţilor de prospecţiuni radiometrice va purta obligatoriu fotodozimetre pentru măsurarea şi evidenţa radiaţilor.

Art. 363
Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor va fi supus unui control medical periodic conform reglementărilor Ministrului Sănătăţii.

SUBCAPITOLUL 18: Măsuri de protecţie a muncii la executarea operaţiilor speciale în găuri de sondă

Art. 364
În lucrările ce se execută la sonde, folosind surse de radiaţii se vor aplica normele specifice privind lucrul cu surse radioactive elaborate în domeniul energiei nucleare.

Art. 365
Nu se vor executa operaţii cu surse radioactive decât după obţinerea prealabilă a autorizaţiei de funcţionare din partea autorităţii din domeniul nuclear şi a avizului sanitar.

Art. 366
Aparatele şi utilajele din dotarea echipelor de carotaj geofizic trebuie să fie în stare de funcţionare. Personalul tehnic şi salariaţii de pe autostaţii trebuie să efectueze controlul stării tehnice a utilajelor şi aparatelor din şantier şi să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor.

Art. 367
Aparatele, utilajele şi materialele, se vor amplasa judicios în autospeciale, asigurându-le împotriva deplasării în timpul transportului. Panourile de la staţiile automate vor fi fixate în locaşuri, iar cele de la staţiile portabile vor fi aşezate în lăzi de transport special amenajate în acest scop. Troliul, geamblacul, grupul electrogen, lesturile şi electrodele vor fi bine ancorate.

Art. 368
Containerele cu surse radioactive vor fi amplasate într-un locaş special, construit în partea din spatele autostaţiei, cât mai departe de scaunele pentru persoane.

Art. 369
Mijlocul de transport trebuie să fie marcat cu semnul „PERICOL DE RADIAŢII”. Pe marcaje se va indica numărul de telefon unde trebuie să intervină în caz de accident.

Art. 370
Se interzice transportul persoanelor străine în autostaţiile de carotaj geofizic.

Art. 371
Nu este admisă staţionarea mijloacelor de transport cu surse radioactive În zonele populate.

Art. 372
Autospecialele de carotaj vor putea circula pe drumurile de acces la sonde, stabilite de conducătorul unităţii. În cazul unor drumuri greu accesibile (cu noroi, gheaţă sau pante mari) staţiile de carotaj vor fi remorcate cu tractorul. Pe terenurile foarte dificile, autospecialele de carotaj, vor fi remorcate de un tractor în faţă şi ţinute de un alt tractor din spate.

Art. 373
În timpul remorcării cu tractoare, toate persoanele vor coborî din autospeciale, cu excepţia şoferului. Se interzice apropierea personalului salariat de cârligele sau ştanga de remorcare, sub sarcină. Este interzis tractoristului să efectueze manevre bruşte.

Art. 374
În zona de lucru a echipei de carotaj geofizic se interzice orice altă activitate care nu are legătură cu aceasta.

Art. 375
În timpul programului de lucru, personalul salariat din cadrul formaţiei de lucru va fi dotat cu fotodozimetre pentru măsurarea şi evidenţa radiaţiilor şi cu echipament de protecţie.

Art. 376
Echipamentul de protecţie va fi schimbat ori de câtre ori va interveni o contaminare. Este interzisă scoaterea echipamentului de protecţie din unitate.

Art. 377
În funcţie de condiţiile de lucru se vor aplica măsurile de protecţie împotriva radiaţiilor, respectându-se următoarele:
– micşorarea timpului de expunere la iradiere;
– mărirea distanţei faţă de sursa de radiaţii;
– utilizarea ecranelor de protecţie.

Art. 378
Staţia de carotaj geofizic şi autotroliul se fixează pe poziţia de lucru, după indicaţiile primite de la conducătorul formaţiei de lucru şi se asigură cu opritori. Autotroliul se va fixa faţă de gura sondei într-o poziţie convenabilă, care să asigure o derulare şi înfăşurare corectă a cablului.

Art. 379
Înainte de începerea operaţiilor de carotaj, troliul manual va fi ancorat.

Art. 380
Geamblacul va fi ancorat la gura puţului cu ajutorul unui cablu, lanţuri sau alte sisteme care să împiedice răsturnarea lui.

Art. 381
Introducerea şi extragerea în sonde a electrodei de carotaj şi a lesturilor de plumb cu greutăţi mai mari de 50 kg se va face numai cu ajutorul dispozitivelor construite în acest scop.

Art. 382
În timpul nopţii, troliul şi locul de muncă vor fi iluminate.

Art. 383
Personalul care lucrează la granic atât la introducerea aparatului, cât şi la extragerea lui, asigură derularea şi înfăşurarea corectă a cablului pe tobă. În cazul în care se constată defecţiuni ale cablului sau granicului, se opreşte lucrarea luându-se măsuri operative de remediere.

Art. 384
În timpul efectuării lucrărilor de carotaj, personalul care urmăreşte manevrarea cablului va semnaliza prinderile. De asemenea, va interzice altor persoane să se apropie de cablu sau geamblacul în mişcare.

Art. 385
Aşezarea cablului pe tobă se va face cu depanatorul. Este interzis ca aşezarea cablului să se facă cu mâna. În mod excepţional se folosesc pârghii de lemn.

Art. 386
Racordarea staţiei de carotaj şi conectarea diferitelor panouri şi dispozitive la reţeaua electrică se va face numai de electricianul care are în atribuţii această sarcină, verificând în acelaşi timp dacă sunt realizate măsurile de protecţie contra electrocutării prin atingere directă sau indirectă.

Art. 387
Se interzice folosirea prizelor, fişelor, ştekerelor, întrerupătoarelor şi cablurilor electrice deteriorate.

Art. 388
Se interzice manipularea aparatelor electrice cu mÂinile umede.

Art. 389
Se interzice orice intervenţie la aparatura electrică, când se află sub tensiune.

Art. 390
La terminarea lucrului se vor întrerupe toate legăturile surselor de alimentare cu curent a aparaturii.

Art. 391
Se interzice folosirea flăcării deschise în interiorul staţiei de carotaj.

Art. 392
După fiecare operaţie, cei ce au manipulat sursele se vor spăla pe mâini cu apă şi săpun.

Art. 393
Utilajele sau dispozitivele cu defecţiuni vor fi introduse în laboratorul electronic sau atelierul de întreţinere pentru remedieri. Recepţionarea aparaturii de teren se va face numai după o verificare radiometrică în vederea evitării posibilităţilor de contaminare. În cazul că se constată o contaminare prin activare a aparaturii respective, aceasta se depozitează în magazia laboratorului şi se lasă câteva zile pentru dezactivare.

Art. 394
Înainte de deplasarea la sondă a echipamentelor, acestora li se vor face etalonarea prin întocmirea graficelor pentru radioactivitatea naturală şi verificarea electrodelor pentru fluxuri ale surselor de neutroni şi gama. Aceste lucrări vor fi executate de către personalul laboratorului şi atelierului.

Art. 395
Aparatele şi dispozitivele electronice de măsură, materiale şi agregatele de teren din evidenţa laboratorului şi atelierului vor fi ţinute în curăţenie.

Art. 396
Toate sursele cu izotopi se păstrează numai în depozit, în containere cu ecranare corespunzătoare şi numerotate. Evidenţa surselor şi izotopilor radioactivi se ţine într-un carnet de evidenţă şnuruit şi parafat. Pentru fiecare sursă se notează seria, felul sursei, data fabricaţiei, data intrării în depozitul secţiei sau serviciului, activitatea şi orice mişcare a sursei respective, precum şi data când s-a scos definitiv din depozitul de surse, împreună cu numărul actului cu care s-a scos.

Art. 397
În caz de accident tehnic la sursă (ex. prinderea electrodelor sau a cablului de carotaj) se va raporta imediat organului ierarhic superior condiţiile de prindere şi stabilirea modului de operare în continuare conform instrucţiunilor specifice.

SUBCAPITOLUL 2: Lucrări ajutătoare

SECTIUNEA 1: Lucrări de cercetare geologică de „tip uşor” (dezveliri, şanţuri, puţuri de mică adâncime, galerii scurte, foraje de mic metraj)

SUBSECTIUNEA 1: Executarea lucrărilor

Art. 398
Lucrările de cercetare „de tip uşor” vor fi cuprinse în proiectele de lucrări de prospecţiuni.

Art. 399
Susţinerea lucrărilor se va face pe baza monografiei de armare.

Art. 400
În cazul când personalul salariat execută lucrări de prospecţiuni pentru care trebuie să intre şi în lucrări miniere subterane vechi în care activitatea a fost oprită, accesul în aceste lucrări se va face pe bază de program aprobat de conducătorul unităţii miniere (restabilirea aerajului, verificarea susţinerii, evacuarea apelor, controlul gazelor) .

Art. 401
De execuţia lucrărilor răspunde conducătorul lucrării numit prin decizie.

Art. 402
De operaţiunile de manipulare a materialelor explozive şi împuşcare, răspunde artificierul autorizat nominalizat prin dispoziţia de împuşcare.

Art. 403
Înainte de începerea fiecărei lucrări, salariaţii vor fi intruiţi, atrăgându-li-se atenţia asupra problemelor care se pot ivi în situaţia concretă de pe teren.

Art. 404
Pentru lucrările miniere de cercetare în subteran se repectă în totalitate normele de protecţie a muncii pentru industria minieră.

Art. 405
Manipularea şi transportul materialelor explozive, precum şi operaţiunile de împuşcare, se vor face conform normativelor în vigoare, cu respectarea tuturor prescripţiilor în funcţie de tipul de lucrare şi amplasamentul acestora, cu privire specială la cele situate în zonele izolate, cu posibilităţi reduse de supraveghere.

Art. 406
Se interzice transportul materiilor explozive, precum şi efectuarea operaţiunilor de împuşcare de către personal neautorizat.

Art. 407
Operaţiunile de împuşcare se efectuează după ce au fost luate toate măsurile de îndepărtare a persoanelor care se află în zonă. Pentru aceasta se plasează personal care blochează căile de acces (poteci, drumuri de munte etc.) către locul în care se execută operaţiunile de împuşcare şi se asigură că în raza lor vizuală nu mai sunt oameni.

Art. 408
Înainte de efectuarea operaţiunii de împuşcare, în special la lucrările de dezvelire, puţuri mici, amplasate pe pante, cu pericol de rostogolire a materialelor rezultate din împuşcare, se iau toate măsurile (garduri de nuiele, stăvilare din buşteni etc.) , care să împiedice căderea şi alunecarea rocilor desprinse.

Art. 409
Haldarea materialului se face În locuri stabilite prin proiect urmărindu-se stabilitatea haldei şi luându-se măsuri de consolidare atunci când se constată că aceasta are tendinţe de alunecare.

Art. 410
Şanţurile care se execută vor fi sprijinite pe ambele maluri, funcţie de dimensiunile acestora şi gradul de stabilitate al rocilor, în care sunt săpate, respectându-se soluţia impusă prin schiţa de execuţie.

Art. 411
În cazul apariţiilor unor situaţii dificile (roci moi, infiltraţii de apă, roci cu tendinţă de desprindere etc.) ,conducătorul lucrării va înmâna o schiţă conducătorului formaţiei de lucru, cu detaliile de execuţie.

Art. 412
Şanţurile cu adâncimi mai mari de 1 m vor fi prevăzute cu un număr de scări care să permită evacuarea rapidă a personalului în caz de pericol şi cu poduri pentru evacuarea materialului derocat.

Art. 413
La executarea şanţurilor este interzisă formarea pe taluz a ieşindurilor în consolă. Bucăţile de rocă desprinse sau care tind să se desprindă de pe taluz vor fi îndepărtate.

Art. 414
După atingerea obiectivelor geologice, şanţurile de cercetare se vor rambleea. Dacă unele şanţuri prezintă interes geologic deosebit, ele pot fi menţinute cu avizul scris al autorităţilor competente.
În aviz se va prevedea timpul cât vor fi menţinute şi măsurile respective necesare pentru prevenirea accidentelor, prin îngrădirea lor cu garduri de sârmă, scânduri etc.

Art. 415
Puţurile de cercetare mai adânci de 3 m se execută cu 2 compartimente unul amenajat cu scări şi poduri din 2 în 2 m, altul liber pentru transport de materiale.

Art. 416
Puţurile de cercetare geologică de peste 10 m adâncime, se consideră că sunt lucrări miniere subterane şi executarea fiecăruia se va face conform proiectului, iar armarea se va face pe baza monografiei de armare prin care se va stabili şi distanţa maximă care poate rămâne nesusţinută.

Art. 417
Răpirea armăturilor din puţ este interzisă, cu excepţia puţurilor susţinute cu armături metalice care se vor putea răpi dacă adâncimea puţurilor nu este mai mare de 10 m şi numai pe baza aprobării conducerii unităţii.

Art. 418
În cazul cercetării zăcămintelor de cărbuni sau de nisipuri bituminoase prin puţuri de cercertare geologică, salariaţii vor fi instruiţi asupra semnelor ce prevestesc apariţia sau erupţiile de gaz metan şi de praf de cărbune.

Art. 419
Repararea susţinerii sau rearmarea puţurilor de cercetare – mai adânci de 3 m – se va executa de pe poduri de lucru. La aceste reparaţii salariaţii vor lucra încinşi cu centuri de siguranţă legate de ancore bine fixate în pereţi, sau în susţinere, sau printr-un cablu de la suprafaţă. În timpul executării acestor lucrări, lucrul în front va fi oprit.

Art. 420
Evacuarea materialului derocat, transportul materialului de susţinere, a sculelor, la săparea puţurilor cu adâncimi mai mari de 3 m, se face numai cu vase acţionate de trolii.

Art. 421
La săparea puţurilor, indiferent de adâncimea lor, este interzisă folosirea cablurilor din materiale textile pentru chiblă şi transportul materialelor.

Art. 422
Starea cablurilor se va controla zilnic de către conducătorul formaţiei de lucru.
Periodic, cu ocazia controalelor, personalul tehnic va verifica starea cablului şi a troliului.
În cazul constatării unor defecte la troliu sau cablu se interzice efectuarea transportului pe puţ până la remedierea defecţiunilor.

Art. 423
Puţurile cu adâncime mai mare de 10 m vor fi prevăzute cu instalaţie de semnalizare şi mijloc de comunicare.

Art. 424
În funcţie de situaţia concretă, puţurile în săpare vor fi aerisite în conformitate cu prevederile din proiect.

Art. 425
După atingerea obiectivului geologic (documentare, cartare, eşantionare, probare) , puţurile de cercetare geologică de suprafaţă se vor rambleea. Dacă unele puţuri prezintă în continuare interes geologic deosebit, ele pot fi menţinute cu avizul scris al autorităţilor competente.
În aviz se va prevedea timpul cÂt vor fi menţinute şi măsurile respective necesare pentru prevenirea accidentelor prin închiderea puţului la gură cu uşi sau capace solide şi prin îngrădiri.
Vizibil se vor monta plăcuţe avertizoare.

Art. 426
În lucrările miniere atunci când la cartarea sau probarea rocilor este necesară desfacerea bandajelor, această operaţiune se va face numai cu aprobarea conducătorului unităţii. După terminarea operaţiunii este obligatorie montarea la loc a bandajelor.
Este interzis lucrul În fronturile care nu sunt aprovizionate cu cantitatea de materiale de susţinere suficientă pentru cel puţin un schimb de lucru. De asemenea, este interzisă îngrămădirea materialelor de susţinere în puncte unde împiedică circulaţia normală a personalului sau a aerului.

Art. 427
După atingerea obiectivului, galeriile executate, se dezafectează, iar apoi se astupă la gură.
Galeriile păstrate pentru cartare şi probare, vor fi închise la gură (uşă metalică, grilaj metalic etc.) .
De asemenea, se vor pune tăbliţe avertizoare de interdicţie a intrării în galerie.

3.2.2.Prevederi şi măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii specifice lucrărilor geodezice, topografice şi fotogrametrice

SUBSECTIUNEA 2: Măsuri organizatorice

Art. 428
Pentru transportul, manipularea şi depozitarea diverselor materiale se vor respecta prevederile Normelor specifice de protecţie pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.

Art. 429
Se interzice deplasarea personalului şi a materialelor în timpul nopţii pe terenuri accidentate, în păduri ori pe drumuri necunoscute.

Art. 430
Pentru activităţile care se defăşoară în ţinuturi unde personalul este supus agresiunii animalelor sălbatice, cât şi pentru o orientare cât mai bună în teren se vor lua măsuri adecvate (însoţirea de un localnic, personal din instituţii care deţin arme de foc, obţinerea de permise de port-armă de către personalul propriu etc.) .

Art. 431
La deplasările de durată lungă, personalul va fi dotat cu echipament necesar funcţie de condiţiile climatice.

Art. 432
Este interzis ca personalul să se deplaseze prin locurile unde au loc exploatări forestiere, prin locurile prin care se face transport de material lemnos, pe instalaţiile de transport cu cablu a materialelor, staţionând pe buştenii încărcaţi în diverse mijloace de transport etc.

Art. 433
Pentru lucările în terenurile mlăştinoase personalul va fi dotat cu materiale şi echipament adecvat (baston pentru încercarea solului şi susţinere, „labe de urs”, frânghie etc.) şi va fi instruit asupra modului de comportare şi acordare de prim ajutor În caz de accidente.

Art. 434
Închiderea sau deschiderea stadiilor se va face cu atenţie, pentru a evita accidentarea mâinilor prin închiderea bruscă a celor două părţi articulate ale stadiilor.

Art. 435
Jaloanele şi stadiile se vor aşeza pe sol, spre a nu fi doborâte de vânt sau prin atingerea lor din greşeală.

Art. 436
Este interzisă purtarea instrumentelor pe trepiede de la un punct la altul în terenuri frământate, alunecoase, prin păduri sau mlaştini. În aceste cazuri, instrumentele se vor purta numai În cutiile respective, iar trepiedele strÂnse.

Art. 437
Se interzice amplasarea stadiilor topografice în regiuni accidentale, mişcătoare, pe grohotişuri sau în zonele muntoase cu pante abrupte precum şi sub liniile electrice de înaltă tensiune.

Art. 438
La măsurătorile în terenuri cu pante mari se vor lua măsuri de îndepărtare a rocilor, copacilor doborâţi etc. care au tendiţă de rostogolire.

Art. 439
La urcarea În copaci, pentru a cerceta regiunea sau pentru fixarea unui semnal geodezic, se vor folosi în mod obligatoriu dispozitive speciale de urcare (centuri de siguranţă, gheare de pisică sau pinteni de cocoş tip Volfgang etc.) .

Art. 440
Urcarea pe stâlpi pentru recunoaşterea punctelor vecine, va fi permisă numai după ce s-au luat toate măsurile de siguranţă, privind ancorarea stâlpului respectiv, fiind interzisă urcarea pe stâlpii electrici .

Art. 441
La identificarea semnelor pe acoperişul clădirilor, urcarea se va face prin locurile de acces pe acoperiş (scări interioare sau exterioare) , folosind scări de frânghii ancorate pe acoperiş.

SUBSECTIUNEA 3: Măsuri de protecţie a muncii privind lucrările geodezice de teren

Art. 442
Depozitarea temporară a materialelor lemnoase pe rampă, lângă liniile de cale ferată, se va face la o distanţă de cel puţin 2 m de şină.
Stivuirea materialelor lemnoase în depozite de campanie se va face luându-se toate măsurile de evitare a dărâmării sau incendierii.

Art. 443
Înainte de începerea lucrărilor de construcţie a semnelor geodezice se va verifica dacă sunt în stare bună de folosire.
Ridicarea semnului geodezic în arbori se face de către doi sau trei salariaţi aflaţi pe sol, cu ajutorul frânghiei, salariatul din arbore având sarcina să ghideze şi să fixeze semnul.

Art. 444
Frânghiile de cânepă utilizate la ridicarea semnelor în arbori şi la construcţia piramidelor vor fi în perfectă stare şi de dimensiuni corespunzătoare.
Se interzice utilizarea de frânghii înnodate, reparate sau cu o uzură înaintată.

Art. 445
La construcţia semnalelor în arbori, se interzice:
a)a se urca mai mulţi salariaţi pe aceeaşi scară sau în acelaşi timp pe acelaşi arbore.
b)a se aşeza sub capetele de mai jos ale scării, pietre, bucăţi de lemne etc., şi de asemenea, a se propti capetele de jos ale scării cu pietre, bucăţi de lemne etc.;
c)a se sta pe ramuri uscate, pe ramuri subţiri sau a se agăţa cu mâna de acestea.

Art. 446
În timpul urcării în arbore şi în timpul tăierii crăcilor, salariaţii fără sarcini în acel moment, nu vor staţiona sub coroana arborelui, pentru a evita acidentarea prin scăparea uneltelor de tăiat sau prin căderea crăcilor.
Salariatul urcat în arbore va anunţa prin strigătul „Atenţie!” ori de câte ori va cădea o cracă mai mare sau va scăpa unelte ori alte obiecte.

Art. 447
La construirea piramidelor la sol, în timpul operaţiunilor de îmbinare, de batere a cleştilor şi a scândurilor, nici un salariat nu va staţiona între picioarele piramidei pentru a evita accidentele ce s-ar putea produce prin căderea uneltelor sau materialelor scăpate de cei ce lucrează pe piramidă.

Art. 448
Este interzisă construirea piramidelor de triangulaţie la o distanţă mai mică de zona de influenţă a liniilor electrice de înaltă tensiune.
Distanţa între piramidă şi liniile de cale ferată, şoselele auto, liniile telefonice sau telegrafice şi faţă de orice fel de construcţii, trebuie să fie egală cu cel puţin o dată şi jumătate înălţimea totală a piramidei.

Art. 449
La construirea piramidelor geodezice cât şi în timpul efectuării observaţiilor este interzisă prezenţa persoanelor străine pe locul construcţiei, lăsarea uneltelor în locuri de unde pot cădea, aruncarea sculelor sau materialelor de la un salariat la altul, efectuarea de improvizaţii, utilizarea unor metode de lucru contrare normelor de protecţie sau instrucţiunilor.

Art. 450
Toate lucrările care se execută în arbore, pe semnal sau alte lucrări la înălţime se vor face în mod obligatoriu sub protecţia centurii de siguranţă. Se vor respecta NSSM pentru lucrul la înălţime.

SUBSECTIUNEA 4: Măsuri de protecţie a muncii privind lucrările topografice de teren

Art. 451
Realizarea picheţilor se face de către personalul destinat a efectua această lucrare respectându-se tehnologia de confecţionare.

Art. 452
Înainte de începerea doborârii arborilor se procedează la verificarea şi curăţarea terenului şi îndepărtarea personalului din raza de cădere.

Art. 453
Doborârea arborilor se va face în aşa fel încât direcţia de cădere a acestora să fie în sens contrar personalului care conduce operaţia de tăiere.

Art. 454
Se interzice doborârea arborilor pe timp de furtună, ceaţă sau vizibilitate redusă, polei, ninsoare deasă, ploaie torenţială ori pe întuneric.

Art. 455
În cazul când arborele doborât se agaţă de un arbore alăturat, se întrerupe lucrul imediat pe o rază de 50 m în jurul acestuia luându-se măsuri de desprindere, funcţie de condiţiile concrete de la faţa locului.
Se interzice lăsarea de arbori agăţaţi.

Art. 456
Se interzice doborârea arborilor în direcţia drumurilor, căilor ferate, liniilor telegrafice, liniilor pentru transportul energiei electrice, construcţiilor.

Art. 457
Toate lucrările de tăiere sau de doborâre a arborilor se vor face sub directa supraveghere a şefului formaţiei topografice.
Înainte de începerea lucrului, şeful formaţiei topografice va face verificarea uneltelor de lucru, pentru a constata dacă acestea sunt în bună stare de utilizare.

Art. 458
Se interzice sprijinirea în jaloane la traversarea şanţurilor, denivelărilor, pâraielor sau la coborârea pantelor.

Art. 459
Salariatul care poartă aparatul (teodolitul sau nivela) nu va transporta concomitent alte lucruri sau materiale.

Art. 460
Este interzis personalului să se sprijine de arbori uscaţi sau să staţioneze în jurul lor.

Art. 461
Se interzice traversarea cu mijloace improvizate a apelor cu adÂncime mai mare de 0,6 m.

Art. 462
Se interzice aruncarea panglicii sau a firului de pichetaj peste firele de telefon sau peste cablurile electrice, indiferent de tensiune.

Art. 463
La măsurătorile topografice ce se excută în zona căilor ferate, formaţiile de lucru vor lua măsuri pentru a nu fi surprinse de trenuri în circulaţie sau obiecte care eventual ar cădea din vagoane.

Art. 464
Stadia va fi lăsată jos la trecerea trenurilor, când punctul de măsurat se află la o distanţă mai mică de 10 m faţă de linia ferată.

Art. 465
Deplasările personalului formaţiilor de lucru de-a lungul liniilor de cale ferată se va face numai pe marginea platformei căii ferate.

Art. 466
La lucrările unde este necesar accesul salariaţilor pe platforma căii ferate, vor fi desemnaţi doi salariaţi din echipă eliberaţi de orice alte obligaţii, care vor fi postaţi în locuri de unde să poată vedea trenurile care se apropie de la o distanţă de cel puţin 1 km; omul din post va anunţa apropierea trenului printr-un semnal dinainte stabilit, în care scop va fi dotat cu semnalizatoare acustice sau optice sau cu aparate de radio emisie-recepţie de tip portabil.

Art. 467
În cazul măsurătorilor topografice pe drumuri publice sau cu trafic, acestea se vor efectua numai pe partea stângă a drumului, în sensul de lucru luându-se măsuri de semnalizare a vehiculelor, de reducere a vitezei sau dacă este cazul de dirijare a circulaţiei, stabilind persoanele care au aceste atribuţii.

Art. 468
La lucrările topografice pe drumuri publice, fiecare membru al echipei topografice va purta vestă reflectorizantă.

Art. 469
Este interzisă urcarea şi executarea observaţiilor pe semnale şi piramide cu elemente putrezite sau lipsă ori care prezintă pericol pentru efectuarea observaţiilor, înainte de a se face reparaţiile respective.

Art. 470
Urcarea şi coborârea personalului pe piramidă se fac independent faţă de aparatură, aceasta urmând a se face cu ajutorul scripeţilor, frânghiilor etc.

Art. 471
Când se lucrează pe platforma piramidei, gura platformei trebuie să fie închisă.

Art. 472
În cazul declanşării furtunii sau descărcărilor electrice, toţi cei care lucrează pe piramidă trebuie să coboare, în ordine, şi să se îndepărteze de piramidă la o distanţă de cel puţin două ori înălţimea acesteia.

Art. 473
La lucrările pe malurile râurilor sau lacurilor iniţial se va cerceta stabilitatea malului, forma acestuia (abrupt sau pantă mai puţin pronunţată) existenţa crăpăturilor, luându-se măsuri de ocolire a zonelor periculoase sau realizarea unor măsuri care să preîntâmpine producerea acidentelor (construirea de trepte, poduri, defrişarea arbuştilor etc.) .

Art. 474
La trasarea profilelor peste poligoane militare, după obţinerea aprobării pentru execuţia lucrărilor, se va face un instructaj special pentru prevenirea accidentelor în eventualitatea existenţei unor proiectile neexplodate.

Art. 475
La lucrările topografice executate în incinta aeroporturilor, acestea se vor executa respectându-se Normele specifice de protecţie a muncii privind transporturile aeriene şi instrucţiunile proprii elaborate de conducerea aeroportuară, şi se vor face numai atunci când nu sunt zboruri.

Art. 476
Este interzis a se efectua lucrări topografice atunci când condiţiile de vizibilitate sunt reduse.
Măsuri de protecţie a muncii privind lucrările topografice în condiţii speciale (pentru măsurătorile geofizice, în subteran, în aer, pe mare şi în zona incintelor de foraj)

Art. 477
La executarea lucrărilor topografice executate în condiţiile speciale arătate (măsurători geofizice, în subteran, în aer, pe mare şi în zona incintelor de foraj) se vor respecta în totalitate normele specifice de protecţie prevăzute pentru aceste activităţi.

Art. 478
Şeful formaţiei de lucru topografice este obligat să ia legătura cu repsonsabilii lucrărilor menţionate anunţând din timp programul şi traseele prevăzute.

Art. 479
Şeful formaţiei de lucru topografice va verifica dacă personalul din echipă este instruit şi şi-a însuşit cunoştinţele necesare privind normele de protecţie specifice activităţilor cu care membrii echipei vor fi în incidenţă.

Art. 480
Şeful formaţiei de lucru topografice se va îngriji şi va verifica dacă personalul din echipă este echipat corespunzător în conformitate cu riscurile activităţii în care se vor implica membrii echipei.

SUBSECTIUNEA 5: Măsuri de protecţie a muncii privind lucrările fotogrametrice

Art. 481
Personalul care lucrează cu aparatură fotogrametrică este obligat să respecte măsurile de tehnica securităţii privind electrosecuritatea, instrucţiunile elaborate de firma constructoare a aparaturii.

Art. 482
Remedierea oricărei defecţiuni apărute în funcţionarea aparaturii fotogrametrice şi instalaţiei electrice se execută numai de personalul specializat în aceste scopuri.

3.2.3.Prevederi şi măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii specifice prelevării şi prelucrării probelor

SUBSECTIUNEA 6: Prelevarea probelor

Art. 483
Şeful formaţiei geologice va întocmi programul lucrărilor de probare care va fi adus la cunoştinţă şefului echipei de probare, ţinând seama că operaţiunea de probare se efectuează atât la suprafaţă cât şi în subteran.

Art. 484
Şeful formaţiei geologice, împreună cu şeful echipei de probare, vor atrage atenţia salariaţilor care compun echipa de probare asupra eventualelor riscuri ce pot surveni în timpul prelevării probelor (desprinderi de rocă, fragmente dure ce pot cauza răniri, ruperea dălţilor în roci dure, etc.) .

Art. 485
Şeful echipei de probare, pe lângă răspunderea ce o are privind corectitudinea modului de prelevare a probei, răspunde direct de protecţia muncii întregului colectiv care formează echipa, verificând în acelaşi timp dacă personalul dispune de uneltele necesare în stare tehnică corespunzătoare şi dacă poartă echipamentul individual de protecţie (de ex. ochelari de protecţie etc.) .

Art. 486
Şeful formaţiei de prospecţiuni (geologice) va anunţa şi va lua avizul conducerilor din incintele unde urmează să fie executate lucrările de prelevare a probelor, prezentând şi programul desfăşurării acestora.

Art. 487
În cadrul lucrărilor de probare, membrii care compun echipa (indiferent de pregătire şi funcţie) , vor respecta regulamentele de lucru ale unităţilor în raza cărora îşi desfăşoară activitatea.

Art. 488
Înainte de începerea lucrărilor de probare, şeful echipei de probatori va lua toate măsurile (copturire pe o zonă mai largă) astfel încât să fie înlăturat orice pericol de desprindere şi cădere a rocilor.

Art. 489
Este interzis probatorilor (la suprafaţă sau în subteran) să părăsească locul de muncă nejustificat şi să viziteze alte puncte de lucru.

SUBSECTIUNEA 7: Probarea la suprafaţă

Art. 490
Pentru probarea şanţurilor şi puţurilor de mică adâncime, înainte de începerea lucrărilor se va verifica starea podurilor şi a armăturilor pentru înlăturarea pericolului de desprindere a rocilor şi eventual de prăbuşire a pereţilor.

Art. 491
Şeful echipei de probare răspunde de transportul probelor şi modul cum este compusă, realizată şi asigurată încărcătura.
Pentru deplasarea membrilor echipei, şeful echipei de probare va alege un traseu care va evita potecile accidentate şi pantele periculoase (pe povârnişuri, ravene etc.) .

Art. 492
Este interzis transportul de probe În timpul nopţii şi pe vreme nefavorabilă (ploi cu averse, furtuni etc.) .

Art. 493
Intrarea în incinta de foraj în scopul probării carotelor extrase prin foraje se va face numai cu aprobarea salariaţilor competenţi.

Art. 494
La intrarea În incinta de foraj, membrii echipei de probare vor respecta toate regulile stabilite pentru persoanlul din formaţia de foraj.

Art. 495
Este interzis membrilor echipei de probare ca în interiorul incintei de foraj să aibă iniţiative şi să manevreze utilaje sau să schimbe poziţia materialelor depozitate.

Art. 496
La sfârşitul operaţiunilor de probare vor curăţa locul şi vor stivui lăzile cu carote în mod corespunzător, în locurile special desemnate în acest scop.

Art. 497
Şeful echipei de probare va înştiinţa şeful formaţiei de foraj despre terminarea operaţiunilor de probare.
Şeful formaţiei de foraj va verifica dacă la părăsirea locului de muncă, echipa a respectat regulile stabilite.

SUBSECTIUNEA 8: Probare în subteran

Art. 498
La intrarea în subteran şi pe tot parcursul lucrărilor, membrii care compun echipa de probare vor respecta regulile de protecţie a muncii valabile în mina respectivă şi impuse de situaţia respectivă.

Art. 499
Înainte de începerea lucrărilor de probare, se va face un instructaj special, arătând care sunt riscurile de accidentare legate de specificul minei respective, indicând locurile care prezintă pericol, modul de comportare şi măsurile de prevenire a accidentelor.

Art. 500
Se interzice intrarea şi efectuarea lucrărilor de probare în zonele cu pericol sau cu posibilităţi de prăbuşire sau căderi de rocă, precum şi în zonele cu posibile viituri de apă, până la îndepărtarea pericolelor posibile.

Art. 501
Înainte de începerea lucrărilor, şeful echipei de probare va verifica dacă zona în care se lucrează prezintă siguranţă în privinţa aerajului. Dacă zona este neaerisită, dar probarea este necesară se vor prevede instalaţii de aeraj parţial, executate pe bază de proiect.

Art. 502
În situaţia când pentru efectuarea lucrărilor de probare este necesar să fie scoase bandaje din armătură, această operaţie se va face numai cu aprobarea şefului minei sub directa supraveghere a unui cadru tehnic desemnat.

Art. 503
Pentru probarea globală, cu folosirea explozivului, persoana care răspunde de lucrările respective va pregăti o schiţă care va fi vizată şi de şeful minei.
Operaţiunea se va face sub directa supraveghere a unui cadru tehnic numit de către şeful minei.
Transportul materialului exploziv, amorsarea şi împuşcarea se vor face de către artificieri autorizaţi în baza dispoziţiei de împuşcare.

Art. 504
La sfârşitul fiecărui schimb, şeful formaţiei va raporta şefului minei şi apoi şefului formaţiei geologice sau de sector, eventualele abateri sau pericole iminente care pot provoca accidente, constatate în timpul lucrului.
În funcţie de situaţie, şeful minei va dispune măsurile necesare pentru înlăturarea situaţiilor periculoase.

SUBSECTIUNEA 9: Prelucrarea probelor

Art. 505
La proiectarea staţiilor de prelucrare a probelor se va urmări evitarea în cât mai mare măsură a producerii de praf, prevăzându-se instalaţii de ventilaţie corespunzătoare (absorbante în locurile unde se produce praf şi refulante în celelalte încăperi) .
Se va urmări modernizarea instalaţiilor prin procurarea de utilaje integrate-capsulate (moară şi agregat de reducere a probelor) , astfel încât să se asigure un climat de lucru cât mai puţin poluat.

Art. 506
În staţia de prelucrare a probelor se vor urmări în permanenţă compoziţia aerului şi a noxelor.

Art. 507
În situaţia când şeful de secţie constată că s-a depăşit cantitatea de praf admisibilă, prevăzută de normativele în vigoare, va lua măsuri imediate de intensificare a ventilaţiei. Dacă şi în aceste condiţii nu va reuşi să normalizeze atmosfera, va dispune să fie oprite instalaţiile de sfărâmare şi reducere a probelor o perioadă suficientă de timp, până la obţinerea unei atmosfere corespunzătoare desfăşurării activităţii.

Art. 508
Atelierul va fi prevăzut cu o afişare vizibilă privind schema generală cu amplasarea utilajelor, menţionându-se în dreptul fiecăruia interdicţiile impuse în funcţionare.

Art. 509
Este strict interzisă intrarea în staţia de prelucrare a probelor a persoanelor străine, fără aviz prealabil.

Art. 510
Staţiile de prelucrare a probelor vor fi dotate cu furtune racordate la reţeaua de apă necesară curăţării podelelor de praful depus În timpul lucrului.
Această operaţie se va face ori de câte ori este nevoie şi în mod obligatoriu la sfârşitul schimbului.

Art. 511
Depozitul de probe neprelucrate şi magazia de probe prelucrate (martorii) va fi astfel proiectat şi amenajat încât să fie uşor accesibil pentru ridicarea probelor fără a produce perturbaţii majore (răsturnări de stive sau saci, creării de praf etc.) .

Art. 512
Atelierul va dispune de o sală de mese – pe cât posibil scoasă din raza mediului poluat – unde pot sta salariaţii în timpul pauzei de masă.

3.2.4.Prevederi şi măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii specifice activităţii din cadrul laboratoarelor de analize geologice

SUBSECTIUNEA 10: Activitate pe teren

Art. 513
În teren echipele de lucru organizate pentru recoltarea probelor, îşi vor asigura sedii corespunzătoare din punctul de vedere al evitării accidentelor legate de instalaţiile electrice, depozite de materiale inflamabile şi substanţe active, precum şi parcarea în siguranţă a autovehicolelor.

Art. 514
Deplasarea în teren a personalului cu mijloace autospecial amenajate precum şi a autolaboratoarelor se va face numai dacă condiţiile tehnice permit staţionarea acestora în puncte unde este posibil să fie asigurate şi prevenite orice accidente.

Art. 515
Autolaboratoarele vor fi dotate cu trusă sanitară care să corespundă specificului de analize ca intervenţie de prim ajutor. De asemenea, autovehicolele de teren şi autolaboratoarele vor avea asupra lor extinctoare, cablu de tracţiune pentru intervenţie, iar pentru sezonul rece lopeţi şi lanţuri pentru roţi.

Art. 516
În timpul mersului pe teren a autolaboratoarelor vor fi luate toate măsurile (mersul încet, evitarea pantelor mari) pentru a evita alunecările şi răsturnarea maşinilor.
Materialele transportate vor fi asigurate pentru a preîntâmpina răsturnarea şi împrăştierea lor.

Art. 517
În condiţiile de lucru în perimetre izolate, fără întoarcerea zilnică la sediul echipei, instalarea componentelor se va face pe platforme sigure, evitându-se terenurile neconsolidate, expuse inundaţiilor, trăsnetelor etc.
Şeful formaţiei de lucru va lua măsuri pentru identificarea şanselor de aprovizionare permanentă a personalului cu alimente şi apă potabilă.

Art. 518
Pe teren echipa trebuie să fie formată din 2 persoane pentru a se putea acorda un prim ajutor reciproc, prompt, în caz de accidentări grave.

Art. 519
Prelevarea probelor din sedimente recente şi aluviuni se vor face numai cu echipament adecvat ( de protecţie şi de colectare) din puncte de observaţie asigurate împotriva alunecărilor sau înecului.

Art. 520
Recoltarea probelor de sol şi roci de la adâncimi mici (0,5 – 5 m) cu ajutorul carotierelor sau frezelor manuale se va face cu personal instruit în această direcţie.

Art. 521
Prepararea preliminară a probelor geologice şi geochimice pe teren în vederea ambalării şi expedierii se va face luându-se măsuri ca personalul să nu se expună la noxe (gaze toxice, praf, substanţe chimice etc.) cât şi la lovire cu materiale solide.

Art. 522
Operaţiile de ambalare – pe teren – în recipienţi de sticlă (borcane, sticle, epruvete) a probelor se vor executa astfel încât să se evite spargerea acestora şi eventuala rănire în cioburi.

Art. 523
Lăzile, cutiile, sacii în care se transportă probele se vor manipula şi depozita în condiţii de deplină securitate evitând accidentarea prin răsturnare, incendii etc.

SUBSECTIUNEA 11: Activitatea de laborator

Art. 524
Este interzisă intrarea în laborator a persoanelor străine sau a salariaţilor care nu au o legătură directă cu activitatea laboratorului.

Art. 525
Toate vasele cu substanţe chimice vor avea etichete sau indicatoare vizibile asupra conţinutului şi concentraţiilor acestor substanţe. Starea etichetelor şi conţinutul substanţelor din vase vor fi verificate periodic de responsabilul laboratorului.

Art. 526
În toate laboratoarele unde se lucrează cu substanţe chimice şi toxice trebuie să existe în permanenţă apă şi soluţii neutralizante.

Art. 527
La efectuarea lucrărilor cu substanţe chimice şi toxice vor participa cel puţin două persoane.

Art. 528
Substanţele chimice şi toxice care rezultă sau care rămân ca exces din reacţii se vor capta sau se vor neutraliza în cazul în care este permisă vărsarea lor la canal.

Art. 529
În timpul procesului de producţie, activitatea personalului salariat în laboratoare va fi condusă şi îndrumată de cadre tehnice numite de subunitate.

Art. 530
Este interzisă detectarea prin gust sau miros a substanţelor chimice din laborator.

Art. 531
Păstrarea substanţelor chimice în nişă este admisă în cazuri excepţionale şi cu aprobarea responsabilului de laborator.

Art. 532
Eliberarea substanţelor chimice se va face numai în cantităţi strict limitate pentru fiecare analiză în parte, pe baza bonurilor vizate de responsabilul laboratorului.

Art. 533
După executarea lucrărilor cu substanţe chimice şi toxice mesele din laborator se vor curăţa şi spăla. Este interzis a se consuma alimente în încăperile unde se lucrează cu substanţe toxice.

Art. 534
Încăperile în care se depozitează sau se lucrează cu substanţe chimice, toxice, inflamabile şi explozive vor fi prevăzute cu un sistem de ventilaţie eficace (natural sau mecanic) care să asigure un aeraj sub limita concentraţiilor maxime admise de gaze (vapori şi pulberi nocive) în atmosfera zonei de muncă, corespunzător prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 535
Zilnic, după terminarea programului de lucru, se vor închide robinetele de gaze şi apă din laboratoare şi se vor deconecta toate aparatele şi instalaţiile de la sursa electrică, de către o persoană numită de conducere.

Art. 536
Este obligatorie supravegherea în permanenţă a lucrărilor la care se foloseşte încălzire (cu foc sau electrică) .

Art. 537
La scoaterea probelor din etuve şi cuptoare se vor folosi cleşti de nichel sau de fier, mănuşi de azbest şi ochelari de protecţie. Aparatura de sticlă fierbinte se va feri de şoc termic.

Art. 538
Manipularea substanţelor chimice şi în special a celor toxice se va face întotdeauna de un personal instruit în acest domeniu.

Art. 539
Acizii vărsaţi se neutralizează cu lapte de var, apoi pe locul respectiv se pune un strat de nisip sau cenuşă. Amestecul se strânge şi se îngroapă în pământ. Este interzisă folosirea rumeguşului şi a pământului pentru absorbirea acidului azotic vărsat. În acest caz se va folosi numai cenuşă sau material ceramic.

Art. 540
Vasele de sticlă folosite pentru transportul şi depozitarea acizilor şi a altor substanţe corozive şi caustice cu excepţia acidului azotic, vor fi îmbrăcate cu o manta protectoare de papură, nuiele etc. Astfel protejate acestea se vor aşeza în coşuri speciale prevăzute cu două mânere şi căptuşite cu paie, talaş etc. în scopul protejării vasului împotriva spargerii.

Art. 541
Acidul azotic se va păstra în damigene aşezate în coşuri căptuşite cu ebonită sau material ceramic.

Art. 542
Ambalajele cu acizi nu vor fi depozitate în apropierea suprafeţelor încălzite şi vor fi ferite de acţiunea razelor solare. Pentru a evita degradarea ambalajelor datorită dilatării termice a lichidelor, acestea se vor umple cel mult 0,9 din capacitatea lor.

Art. 543
Înainte de umplerea damigenelor cu acizi sau cu alte subtanţe toxice, se va controla:
-dacă damigenele goale sunt neutralizate, bine spălate şi uscate;
-dacă damigenele sunt în bună stare (dacă nu sunt crăpate sau sparte la gură, sticla să nu prezinte băşici sau alte defecte) ;
-dacă ambalajul de protecţie al damigenelor (lăzi, coşuri metalice sau nuiele) sunt în stare bună şi nu au mânerele sau fundurile rupte.

Art. 544
Este interzis a se transporta damigenele cu substanţe chimice în spate, pe umeri sau în braţe. Înainte de a fi transportate damigenele se vor ridica de probă la 10-15cm de la sol pentru a încerca rezistenţa ambalajului.

Art. 545
Transvazarea substanţelor chimice din vase mari în vase mici se va face prin sifonare, prin pompare sau prin răsturnare cu ajutorul suporturilor basculante. Vasele se vor fixa bine de suporţi, astfel încât să se evite contactul soluţiilor cu operatorul.

Art. 546
Transportul substanţelor chimice se va face numai în vase bine închise. Este interzis transportul În vase deschise.

SUBSECTIUNEA 12: Analizele fizico – chimice

Art. 547
În activitatea laboratoarelor de analize fizico – chimice se vor aplica Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele fizico-chimice.

SUBSECTIUNEA 13: Analize de docimazie

Art. 548
Înainte de aprinderea focului în cuptoare se controlează ambele robinete de manevră (gaz-aer) dacă sunt închise. Se va efectua ventilarea cuptoarelor şi canalelor de gaze pe o durată de timp de cel puţin 10 minute.

Art. 549
În caz de oprire forţată se închid robinetele de alimentare cu combustibil la toate cuptoarele.

Art. 550
(1)În cazul în care defecţiunea se remediază imediat se pun în funcţiune cuptoarele prin autoaprindere.
(2)Arzătoarele, robineţii şi canalele de gaze vor fi în permanenţă curăţate şi menţinute în perfectă stare de funcţionare.

Art. 551
În timpul funcţionării, cuptoarele vor fi supravegheate în permanenţă.

Art. 552
Operaţiile de punere şi scoatere din funcţiune a cuptoarelor se vor executa de către persoane instruite special, şi vor răspunde de exploatarea corectă a receptorilor de gaze şi a celorlalte instalaţii aferente atelierului de docimazie.

SUBSECTIUNEA 14: Laboratorul de polarografie

Art. 553
Manipularea mercurului se va face obligatoriu deasupra unei tăvi pentru mercur. Mercurul poate fi încălzit într-un vas deschis, numai sub nişă. Trebuie ţinut în vas închis şi trebuie evitată răspândirea celei mai mici cantităţi de mercur în camera de lucru.

Art. 554
Lucrările cu mercur şi amalgame metalice se vor executa numai în camere separate şi special amenajate. În camera de lucru, pardoseala se va acoperi cu linoleum, iar pereţii se vor vopsi cu ulei pentru a se putea efectua denocivizarea periodică a încăperii respective.

Art. 555
Mesele de lucru vor fi prevăzute cu margini ridicate cu cel puţin 10 mm şi nu vor prezenta fisuri. Mesele se vor acoperi cu linoleum sau faianţă.

Art. 556
Lucrările cu mercur se vor executa cu atenţie, evitându-se răspândirea mercurului pe mese şi pe jos. Manipularea mercurului se va face pe tăvi emailate şi nu direct pe mese. În caz de răspândire a mercurului pe mese sau pe pardoseală, acesta va fi adunat cu ajutorul aspiratorului. În asemenea caz, urmele fine de mercur de pe jos şi de pe mese se vor completa cu floare de sulf sau soluţii de sulfat feros (10% sau 20%) , clorură ferică sau se vor aduna cu o bară sau lopăţică de cupru, pentru a preveni volatilizarea lui.

Art. 557
Resturile de mercur rezultate din lucrările de analiză se vor păstra sub apă, în vase cu pereţii groşi şi bine închise. La manipulare, vasele vor fi ţinute de bază pentru a se evita spargere lor.

Art. 558
Purificarea, spălarea şi distilarea mercurului se vor face în încăperi separate de laborator.

Art. 559
Se interzice păstrarea sau consumarea alimentelor în camera unde se lucrează cu mercur. Personalul care lucrează cu mercur este obligat să se spele în special pe mâini şi dinţi după manipularea acestuia.

Art. 560
Încăperile unde se lucrează cu mercur, vor fi bine aerisite înainte de începerea lucrului şi după terminarea lucrului. În timpul efectuării lucrărilor este obligatorie aerisirea timp de 10 minute la fiecare oră.

Art. 561
Spălarea mercurului se va face la unităţi specializate care sunt dotate corespunzător.

SUBSECTIUNEA 15: Lucrări de laborator privind spectrometria de emisie

Art. 562
Personalul salariat care lucrează la spectrografie este obligat să respecte următoarele:
– pentru arderile spectrale este obligatorie ventilaţia forţată (mecanică) , pe toată durata operaţiei;
– este interzis personalului care execută arderile spectrale să lucreze fără ochelari de protecţie şi fără paravanul de protecţie al aparatului;
– se interzice atingerea cu mâna în timpul lucrului a electrozilor de cărbune şi a suporturilor electrozilor;
– se interzice atingerea cablului de înaltă tensiune din momentul în care aparatul a fost cuplat la reţea.

Art. 563
Fasonarea cărbunilor spectrali se va face numai în locuri special amenajate şi sub nişe.

Art. 564
Personalul salariat care lucrează la proiectorul de spectru şi la Schnellfotometru va face pauze pentru protejarea ochilor.

Art. 565
La terminarea lucrului, personalul salariat este obligat să deconecteze aparatele de la reţea.

Art. 566
În timpul programului, după fiecare două ore de lucru se vor face pauze de câte 30 minute, pentru aerisirea încăperii respective.

SUBSECTIUNEA 16: Lucrări de laborator privind spectrofotometria în absorbţie atomică

Art. 567
Este interzisă deservirea aparatului de către personal neinstruit în domeniu.

Art. 568
Înainte de începerea lucrului se va verifica dacă nu există scăpări de gaze în încăpere.

Art. 569
Este interzisă funcţionarea instalaţiilor care lucrează sub presiune dacă acestea nu sunt dotate cu toate dispozitivele de siguranţă necesare.

Art. 570
Racordarea acetilenei sau protoxidului şi a aerului la aparate se face prin distribuitor în bună stare de funcţionare prin conductele prevăzute în reductor de presiune la evacuare în stare corespunzătoare.

Art. 571
Dacă se întâmplă ca flacăra să se stingă în timpul funcţionării aparatului, se închide imediat butelia de acetilenă.

Art. 572
În timpul funcţionării este interzisă lăsarea aparatului nesupravegheat.

Art. 573
În timp ce aparatul este sub tensiune este strict interzisă schimbarea lămpilor şi orice intervenţie în interiorul aparatului, această operaţie făcându-se numai după decuplarea aparatului de la reţea.

Art. 574
La terminarea lucrului se închid întâi robineţii de la butelia de acetilenă şi se aşteaptă până se stinge flacăra.

SUBSECTIUNEA 17: Analize microscopice

Art. 575
La începerea programului de lucru se va verifica buna funcţionare a tuturor instalaţiilor din laborator.

Art. 576
Se interzice manipularea aparaturii şi instalaţiilor electrice cu mâinile umede.

Art. 577
Separările de minerale grele cu bromoform, soluţie Thaulet şi alte lichide dense, se vor efectua numai sub nişă.

Art. 578
La efectuarea preparatelor de minerale din pulbere, cu nitrobenzen şi în cazul cercetării şlifurilor la microscopul calcografic, când se execută reacţii la atacuri cu diferite substanţe corozive (cianură de potasiu, acizii etc.) se vor aplica instrucţiuni proprii de protecţie specifice acestor lucrări.

Art. 579
După terminarea lucrului cu diverşi reactivi, toate ustensilele cu care s-a lucrat vor fi spălate pentru evitarea impurificării atmosferei din laborator.

Art. 580
Determinările speciale cu diverşi reactivi (indici de refracţie, reactivi de culoare, atacuri de structură etc.) se vor executa obligatoriu pe mese special amenajate şi într-un timp cât mai scurt, pentru prevenirea poluării aerului cu noxele respective.

SUBSECTIUNEA 18: Laborator de analize prin fluorescenţă de raze X şi de micro-sonda electronică

Art. 581
La intrarea pe uşa laboratorului trebuie să fie un semn convenţional pentru radiaţii care să asigure avertizarea persoanelor străine de timpul când se lucrează în vederea prevenirii şi reducerii iradierii acestora.

Art. 582
Accesul În laborator este permis numai personalului care lucrează la aparate şi cunosc instrucţiunile de folosire, de protecţia muncii la lucrările cu raze X şi electroni secundari.

Art. 583
În timpul programului de lucru, personalul salariat care lucrează la aparat va purta în mod obligatoriu aparatul de măsură şi control a dozelor de radiaţii (fotodozimetrie) , precum şi restul echipamentului de protecţie stabilit conform normativelor în vigoare.

Art. 584
În timpul iradierii probelor geologice ferestrele care nu funcţionează de la tubul de raze X, vor avea închizătoarele lăsate în jos, iar în jurul tuburilor Röntgen ale spectrometrului va fi montat dispozitivul de protecţie împotriva radiaţiilor.

Art. 585
Ajustarea fascicolelor se va face în aşa fel încât nici o parte a corpului să nu ajungă în raza directă. Pentru a menţine un fascicol cât mai îngust se va lucra numai cu colimatorul de intrare a radiaţiei. Verificarea fascicolului se va face întotdeauna cu ecranul fluorescent.

Art. 586
Lămpile avertizoare de sub ferestrele de ieşire a razelor X vor fi în permanenţă în stare de funcţionare; în caz de defectare vor fi înlocuite.

Art. 587
Se vor şterge periodic cu cârpe ferestrele de plumb ale spectometrelor.

Art. 588
Înainte de demontarea camerelor de radiografiere sau a spectometrului se vor Închide Întotdeauna ferestrele de ieşire a razelor X.

Art. 589
Regulamentul de lucru este obligatoriu pentru toate persoanele care intră în zona câmpului de radiaţii.

Art. 590
Pentru a se reduce iradierea personalului acestea nu va sta în zona de acţiune a sursei decât atâta timp cât lucrează şi la distanţă cât mai mare de sursă şi va folosi dispozitivele de protecţie.

Art. 591
Repararea şi modificarea eventuală ale dispozitivului de protecţie împotriva radiaţiilor se vor face numai de unităţi sau institute de specialitate în aparatură Röentgen.

Art. 592
În camerele de iradiere se va asigura primenirea aerului printr-o aerisire intensă (naturală şi mecanică) .

Art. 593
Personalul salariat care îşi desfăşoară activitatea în laboratore cu aparatură şi instalaţii de radiaţii va fi supus În mod obligatoriu controlului medical periodic.

Art. 594
Este interzisă punerea în funcţiune a părţii Röentgen a aparatului fără verificarea următoarelor:
– prezenţa lubrifiantului la îmbinările mobile;
– prezenţa uleiului în reductorul motorului dispozitivului de acţionare a măsuţei de probe.

Art. 595
Orice angajat care a primit o iradiere accidentală externă ce depăşeşte 25 remy pe întregul organism va fi supus examinării medicale.

Art. 596
Pentru fiecare persoană expusă profesional la radiaţii, se va alcătui o evidenţă care cuprinde rezultatele controlului dozimetric individual şi dozimetria zonei de lucru, rezultatele controlului medical la angajare şi periodic. Aceste evidenţe vor fi păstrate de şeful unităţi sau de un delegat al acestuia.

Art. 597
În fişa profesională şi dozimetrică a persoanelor expuse profesional la radiaţii se vor înscrie obligatoriu date privind:
– tipul de radiaţii la care este expusă persoana respectivă;
– dozele primite şi cele acumulate trimestrial şi anual.

SUBSECTIUNEA 19: Laborator de paleontologie

Art. 598
Manipularea şi fierberea substanţelor chimice care degajă vapori toxici, se va face sub nişă şi după terminarea operaţiilor cu substanţe toxice, mesele vor fi spălate.

Art. 599
Lucrările de fierbere a solvenţilor volatili se vor efectua numai cu baie de apă.

Art. 600
Se interzice aplecarea asupra vasului În care fierbe sau În care s-a turnat un lichid (mai ales toxic) .

Art. 601
Este interzis a se lăsa aprins becul, lampa sau aparatul de încălzire, când se părăseşte laboratorul, chiar pentru un timp scurt.

SUBSECTIUNEA 20: Laborator de lucrări geotehnice

Art. 602
Probele ce urmează a fi tăiate la maşina cu discuri abrazive vor fi cioplite pentru formarea unei feţe plane. Se interzice cioplirea şi spargerea probelor fără ochelari de protecţie cu sticlă incasabilă.

Art. 603
Înainte de pornirea maşinii, se vor verifica atât fixarea probei pe masa maşinii, cât şi montarea discului abraziv.

Art. 604
Se interzice introducerea în celula de sticlă a aparatului triaxial a unei presiuni mai mari de 5 atm.

Art. 605
Se interzice executarea analizelor granulometrice prin carnere pe site care nu sunt prevăzute cu capac şi recuperator închis ermetic.

Art. 606
Se va asigura iluminatul astfel ca lumina să cadă cu intensitatea maximă pe proba de tăiat şi pe disc.

Art. 607
Operaţiile de tăierea probei în plăci şi de confecţionarea epruvetelor, se vor efectua în mediu umed, asigurat cu un jet de apă dirijat atât asupra materialului de prelucrat, cât şi asupra discului abraziv.

Art. 608
Se interzice ca lucrările de mojarare a probelor de rocă, precum şi în timpul sortării lor prin cernere, personalul salariat să nu fie dotat cu mască de protecţie.

Art. 609
Sortarea probelor din rocile nisipoase se va face lent, astfel încât să nu se producă pulberi (praf) la locul de muncă.

Art. 610
Se interzice introducerea şi scoaterea produselor din frigider fără mănuşi de protecţie.

SUBSECTIUNEA 21: Atelierul de secţiuni subţiri

Art. 611
Eşantioanele din care se vor tăia fragmentele pentru secţiuni subţiri şi şlifuri vor fi cioplite astfel încât să se creeze două feţe plane şi paralele care să permită fixarea în deplină siguranţă a eşantionului între bacurile maşinii.

Art. 612
Înainte de executarea operaţiei de tăiere a rocilor se va verifica maşina şi discul abraziv, făcându-se o probă de funcţionare În gol.

Art. 613
După schimbarea discului abraziv se va face obligatoriu proba de funcţionare fără sarcină, timp de minimum 5 minute şi dacă nu se constată nimic deosebit se va trece la exploatarea normală a maşinii şi discului de tăiat.

Art. 614
Se interzice lucrul la maşina de tăiat roci fără dispozitivele de protecţie (apărători, ecrane etc.) .

Art. 615
Este interzisă efectuarea operaţiei de tăiere pe eşantioane şi epruvete ţinute în mână.

Art. 616
În timpul executării secţiunilor şi şlifurilor pe cale uscată se va purta în mod obligatoriu masca de protecţie şi se va face aerisirea încăperii respective.

Art. 617
Şlefuirea secţiunilor subţiri şi şlifurilor, precum şi lustruirea şlifurilor (pe hârtia şmirghel sau postav) se va face prin frecare cu carborundum sau granule de oţel, cu multă atenţie pentru a nu scăpa fragmentele de rocă. În cazul când fragmentul respectiv a fost scăpat, scoaterea lui din cuva discului se va face numai după întreruperea funcţionării maşinii şi oprirea rotaţiei discului.

SUBSECTIUNEA 22: Laborator de microbiologie

Art. 618
Este obligatoriu ca sterilizarea materialului şi mediilor de cultură să se facă într-o încăpere separată, dotată cu utilajele necesare: autoclave, cuptoare şi pentru sterilizare uscată.

Art. 619
Este obligatoriu ca În laboratorul de mibrobiologie să existe boxe speciale, luminoase, cu posibilităţi de aerisire, cu pereţii şi podeaua dintr-un material uşor de spălat şi dezinfectat, în care să se lucreze septeic.

Art. 620
Este obligatoriu ca personalul să posede haine de protecţie şi lucru destinate exclusiv lucrului În boxe.

Art. 621
Fiecare încăpere a laboratorului de microbiologie va fi prevăzută cu un vas de soluţie de sublimat 1%.

Art. 622
Pe fiecare masă de lucru va exista un vas cu soluţie sulfocromică pentru pipetele întrebuinţate.

Art. 623
În fiecare laborator vor exista mai multe găleţi cu capac pentru infecte, confecţionate dintr-un material rezistent la temperatura de sterilizare.

Art. 624
Pereţii boxelor vor fi spălaţi cu apă şi detergenţi.

Art. 625
După terminarea lucrului, la sfârşitul fiecărei zile, boxele vor fi aerisite, curăţate şi dezinfectate.

Art. 626
Echipamentul de protecţie şi de lucru se păstrează sterilizat în locuri special destinate acestui scop.

Art. 627
Este interzis a se lăsa pe mesele de lucru resturi de hârtie, pipete întrebuinţate etc.

Art. 628
Obiectele puse în găleata de infecte nu se mai scot decât după sterilizare timp de 30 minute la 127 – 1300C.

Art. 629
Culturile care nu se mai folosesc şi trebuie înlăturate se sterilizează în flacoanele respective şi numai după aceea se procedează la spălarea acestora.

Art. 630
Cupele de centrifugă în care s-au centrifugat culturi de microorganisme nu se vor spăla decât după o prealabilă sterilizare 30 – 60 minute la 120 0C.

Art. 631
Se interzice mÂncatul pe mesele de lucru şi păstrarea alimentelor în laborator.

Art. 632
La însămânţările cu microorganisme se va evita infectarea mediului înonjurător, prin dezinfectarea instrumentelor folosite. Însămânţările se vor efectua numai în nişa bacteriologică. Locurile şi materialele infectate cu culturi microbiene vor fi dezinfectate şi sterilizate.

Art. 633
În caz de accident de lucru (infectarea mediului înconjurător prin spargerea vaselor şi răspândirea culturilor microbiene pe mese, halate sau pardoseală) se vor lua imediat următoarele măsuri:
– se vor acoperi cu soluţie de clorură mercurică toate locurile infectate, lăsându-se să acţionaze cel puţin 20 minute;
– halatele vor fi stropite cu sublimat şi apoi sterilizate în autoclave;
– personalul salariat se va spăla bine pe mâini cu sublimat, iar după uscare se va spăla cu apă şi săpun.

Art. 634
Pe masa de microscop vor exista vase cu amestec sulfocromic pentru pipetele şi pentru preparatele microscopice, care după examinare vor fi depuse în vasul cu amestec sulfo-cromic.

Art. 635
Este interzisă scoaterea echipamentului de protecţie din incinta întreprindeii şi spălarea lui acasă.
Laboratoare care folosesc surse cu radiaţii nucleare

Art. 636
Conducătorii laboratoarelor care utilizează surse cu radiaţii nucleare sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru protecţia zonei, a instalaţiilor şi a personalului expus profesional.

Art. 637
Este obligatorie ţinerea unei evidenţe riguroase a surselor de radiaţii şi a circulaţiei acestora în cadrul unităţii.

Art. 638
Personalul expus profesional este obligat să cunoască modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie şi a sistemului de dozimetrie individuală.

Art. 639
Sustragerea sau pierderea oricărei surse radioactive trebuie anunţată la şeful unităţii nucleare respective.

Art. 640
Sursele închise trebuie să poarte o inscripţie rezistentă, care să permită identificarea şi stabilirea naturii şi radioactivităţii acestora:
1) sursele închise trebuie supuse unui control sistematic, în vederea asigurării că nu există contaminări sau scurgeri;
2) debitul dozei la aparatele sau instalaţiile care conţin surse închise, nu trebuie să depăşească 0,3 mRem/h la distanţa de 1 m de suprafaţa exterioară sau 10 mRem/h la suprafaţa exterioară a acestora;
3) sursele închise trebuie manipulate şi utilizate astfel încât nivelul de expunere al personalului respectiv să se situeze sub nivelul de expunere maxim admis pentru personalul expus profesional, în care scop se va folosi echipamentul de protecţie corespunzător şi se va limita durata de lucru la strictul necesar.
În cazul surselor deschise trebuie respectate prevederile de la sursele închise precum şi următoarele prevederi:
– sticlăria, utilajele şi materialele de întreţinere utilizate într-o zonă activă, nu trebuie folosite în zone neactive;
– persoanele care manipulează surse deschise trebuie să ia toate precauţile necesare pentru a evita să se rănească, în special când manipulează radionuclizi cu radiotoxicitate mare .

Art. 641
Este interzisă aducerea, păstrarea sau folosirea la locurile de muncă în care se lucrează cu surse deschise a următoarelor:
a)alimente sau băuturi;
b)ţigări, tutun;
c)serviete, poşete;
d)rujuri sau alte articole cosmetice;
e)batiste (cu excepţia celor de hârtie, care după utilizare constituie deşeuri radioactive)
f)obiecte folosite pentru mâncat sau băut.

Art. 642
Înainte de a părăsi zona de lucru, personalul este obligat să se spele pe mâini, insitând asupra unghiilor, spaţiilor interdigitale şi dosul palmei, după care mâinile şi încălţămintea de protecţie trebuie controlate.

Art. 643
Este obligatoriu ca pardoseala, acoperită cu materialele neabsorbante să fie spălată zilnic cu apă caldă şi detergent.

Art. 644
Suprafeţele de lucru este obligatoriu să fie acoperite cu materiale neabsorbante, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea agenţilor chimici cu care se lucrează şi, când este cazul, cu folii subţiri confecţionate din materiale absorbante, care după utilizare se vor considera deşeuri radioactive.

Art. 645
La depozitarea surselor deschise trebuie prevăzute măsurile corespunzătoare conform normativelor în vigoare.

Art. 646
În caz de incident nuclear se aplică planul de urgenţă elaborat în acest scop.

Art. 647
Personalul expus profesional va purta obligatoriu fotodozimetrul individual care va fi developat lunar.

Art. 648
Anual sau de cÂte ori este necesar se va efectua analiza sÂngelului pentru personalul expus profesional.

Art. 649
Orice defecţiune sau situaţie anormală observată şi care ar putea antrena supraradierea sau contaminarea personalului, este obligatoriu să fie anunţată şefului ierarhic superior.

SUBCAPITOLUL 3: Explorări prin lucrări miniere

Art. 650
În activitatea de explorare prin lucrări miniere se vor aplica prevederile, normele specifice de protecţie a muncii pentru acest tip de lucrări, prezentate în ANEXA 1.

SUBCAPITOLUL 4: Explorări prin lucrări de foraj

SECTIUNEA 1: Generalităţi

Art. 651
Punerea în funcţiune a instalaţiilor de foraj cu sondeze, precum şi a instalaţiilor auxiliare, se va face pe baza avizului comisiei de recepţie care va consemna în procesul verbal, că sunt asigurate punerea în funcţiune a instalaţiilor sub rezerva completărilor ulterioare a măsurilor de protecţie a muncii.

Art. 652
Forţa de muncă calificată se va folosi conform specificului fiecărei tehnologii sau metode de muncă. Pentru efectuarea unor lucrări în situaţii de forţă majoră, care necesită mai mult personal, pot fi folosiţi salariaţi şi de altă calificare, după efectuarea unui instructaj suplimentar de protecţie a muncii.

Art. 653
Persoanele străine vor avea acces la instalaţii, numai cu avizul conducerii unităţii sau subunităţii, după efectuarea unui instructaj corespunzător şi numai cu folosirea unui echipament de lucru şi de protecţie corespunzător.

Art. 654
Toate locurile de muncă fixe, vor avea afişate instrucţiunile tehnice de funcţionare, schemele tehnologice, instrucţiuni de protecţie a muncii şi PSI, precum şi materiale de propagandă specifice activităţii ce se desfăşoară.

Art. 655
Locurile permanente de muncă care prezintă pericol de producere a accidentelor datorită deplasărilor de utilaje şi materiale grele, a căderilor de obiecte de la înălţime, a emanaţiilor de gaze, vor fi marcate prin mijloace de semnalizare şi avertizare vizuală.

Art. 656
Se interzice personalului să se urce sau să staţioneze pe instalaţii sau utilaje aflate în funcţiune, având elemente în mişcare. Accesul personalului va fi admis numai după decuplare şi asigurare, pentru a preveni pornirea accidentală a instalaţiei

Art. 657
Maşinile, utilajele şi instalaţiile vor fi revizuite şi reparate periodic, conform prescripţiilor tehnice. Vor fi menţinute permanent în stare de funcţiune dispozitivele de protecţie şi siguranţă.

Art. 658
Sunt interzise improvizaţiile la execuţia lucrărilor. Lucrările se vor executa conform programului şi succesiunii tehnologice de lucru sau de montaj şi numai cu scule şi dispozitive potrivite.

Art. 659
Este interzisă păstrarea materialelor inflamabile în incinta instalaţiilor.

Art. 660
În cazul instalaţiilor în care sunt mai multe elemente simultan în mişcare, cu direcţie sau viteză de deplasare diferită, sau când de la postul de comandă nu este asigurată vizibilitate directă asupra elementelor în mişcare se vor stabili repere şi persoane pentru urmărirea lor şi semnalizare către postul de comandă.

Art. 661
Personalul care este folosit la lucrări în spaţii închise (rezervoare, recipienţi, batale) , va fi dotat cu echipament corespunzător operaţiilor ce se efectuează şi vor fi supravegheaţi permanent din exterior.

Art. 662
Este interzisă punerea în funcţiune şi exploatare a recipienţilor sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat auxiliare, fără avizul ISCIR.

Art. 663
(1)Este interzisă punerea în funcţiune şi exploatare a utilajelor şi instalaţiei, fără aparatură de măsură, control, protecţie şi siguranţă prevăzute în documentaţia tehnică.
(2)Înainte de punerea în funcţiune se va face verificarea tehnică a acestora, luându-se măsuri pentru remedierea eventualelor defecţiuni.

Art. 664
Desfăşurarea normală a procesului de muncă în anotimpul rece va fi asigurată prin executarea în cadrul pregătirilor de iarnă, a lucrărilor de amenajare a instalaţiilor, pentru funcţionarea în condiţii de intemperii (ploi, vânt, îngheţ, chiciură) .

Art. 665
Experimentarea şi introducerea unor noi tehnologii, tipuri de instalaţii şi utilaje neutilizate în ţară, se va face pe bază de documentaţii tehnice avizate de către organele componente.

Art. 666
Experimentarea sau introducerea de noi tehnologii, utilaje sau instalaţii folosite în ţară, însă neaplicate la unitatea respectivă, se va face pe bază de documentaţie aprobată de către organele competente.

SUBSECTIUNEA 1: Executarea lucrărilor de montaj şi demontaj a instalaţiilor de foraj

Art. 667
(1)Conducerea lucrărilor va fi încredinţată persoanelor verificate ce posedă cunoştinţe teoretice şi practice corespunzătoare.
(2)În cazul executării simultane de lucrări cu caracter diferit şi de mai multe echipe, în condiţii dificile de lucru cu risc deosebit de accidentare, conducătorul lucrărilor va fi nominalizat de conducerea unităţii în scris.

Art. 668
Conducătorul lucrărilor nu are voie să părăsească locul de muncă pe timpul desfăşurării lucrărilor.

Art. 669
Locurile periculoase din incinta unde se desfăşoară activitatea cum ar fi: gropi, crevase, linii electrice, reţele de canalizare etc., vor fi marcate şi delimitate pentru a atrage atenţia persoanelor asupra pericolului ce-l prezintă.

SUBSECTIUNEA 2: Lucrări de pregătire a terenului pentru montajul instalaţiilor de foraj şi anexelor

Art. 670
Suprafeţele necesare amplasării instalaţiilor de foraj şi anexele lor, vor fi dimensionate conform proiectelor tip sau prevederilor din proiectele de execuţie.

Art. 671
Lucrările de defrişare, săpături, nivelări ale terenului se vor executa conform prevederilor din proiect şi a schemei de montaj.

Art. 672
Se interzice prezenţa sau staţionarea persoanelor ce nu fac parte din echipa de lucru în zona de desfăşurare a activităţilor.

Art. 673
Se interzice continuarea lucrărilor în cazul descoperirii de muniţie sau proiectile rămase în urma luptelor din război sau a întâlnirii de vestigii ce ar putea constitui documente arheologice.

Art. 674
La executarea manuală a săpăturilor se vor lua măsuri pentru protejarea pereţilor împotriva dărâmării sau surpării, iar materialul rezultat se va depozita la o distanţă de cel puţin 0,6 m de marginea săpăturii.

Art. 675
În cazul executării lucrărilor de foraj în apropierea unor obiective (conducte de gaze, cabluri subterane, canale, linii electrice aeriene, funiculare etc.) pentru care nu se pot respecta normativele prevăzute în legi şi regulamente, se va anunţa unitatea care le are în inventar şi numai după ce se obţine acordul acestora se poate începe lucrarea.

SUBSECTIUNEA 3: Montarea turlelor piramidale, a masturilor şi a trepiedelor

Art. 676
Ridicarea şi coborârea turlelor, a trepiedelor, a masturilor se face în conformitate cu prevederile înscrise în cartea tehnică a uzinei constructoare.

Art. 677
Pentru utilajele aflate în exploatare şi care nu au cartea tehnică se vor elabora instrucţiuni proprii de ridicare şi coborâre.

Art. 678
Atunci când condiţiile meteorologice sunt nevaforabile (ceaţă, vânt puternic, vizibilitate redusă, temperaturi reduse etc.) , lucrul la înălţimea mai mare de 2m se opreşte.

Art. 679
Atunci când au loc descărcări electrice se opreşte în totalitate lucrul şi se iau măsuri de adăpostire a personalului.

Art. 680
(1)Înainte de a începe lucrările de montaj se face o verificare tehnică a subansamblelor şi în mod special a dispozitivelor de protecţie.
(2)Dacă în timpul efectuării probării instalaţiei apar defecţiuni se opreşte instalaţia luându-se măsuri de înlocuire a elementelor defecte interzicându-se improvizaţiile.

Art. 681
Este intezis a se efectua modificări la turle, masturi, trepiede fără avizul proiectantului, pentru instalaţiile proiectate în ţară. Pentru utilajele aflate deja în exploatare sau aduse din import, se va lua avizul conducerii unităţii.

Art. 682
Se interzice folosirea turlelor a căror elemente au suferit defecţiuni tehnice ca urmare a unor accidente tehnice (erupţii libere, foc etc.) .

Art. 683
Materialele sau sculele de lucru mari se vor ridica sau coborî numai cu ajutorul troliului exceptând cele de până la 5 kg care pot fi manipulate manual cu frânghia.

Art. 684
Folosirea troliilor de mână se va face numai după verificarea la începutul operaţiei a bunei stări tehnice a acestora şi în mod special a clichetului.

Art. 685
Scripeţii folosiţi la ridicarea şi coborârea sarcinilor vor fi verificaţi, iar cârligul prevăzut cu siguranţă pentru împiedicarea ieşirii cablului.

Art. 686
Se interzice solicitarea troliilor de mână, dispozitivelor sau altor mecanisme peste sarcinile pentru care ele au fost proiectate, construite şi autorizate să funcţioneze.

Art. 687
Pentru evitarea accidentelor prin căderea personalului în timpul montării turlelor se va prevedea o plasă de siguranţă. Montarea ei este obligatorie la toate turlele şi trepiedele ce depăşesc 12 m înălţime.

Art. 688
Coroana turlei piramidale va fi înconjurată de o platformă prevăzută cu balustradă metalică.

Art. 689
Capra de la geamblac va fi fixată astfel încât să aibă stabilitate şi va fi dimensionată pentru a susţine sarcini corespunzătoare greutăţii geamblacului.

Art. 690
(1)Podul pentru prăjini se va monta astfel încât podarul să poată manevra paşii de prăjini, fără să depună eforturi fizice mari şi fără să se aplece peste balustrade.
(2)Marginile podului vor fi aşezate faţă de axa sondei încât să nu fie posibilă agăţarea la manevră de acestea a macaralei sau cârligului.

Art. 691
(1)Podul de lucru pentru sondorul podar va fi prevăzut cu balustrade metalice, iar pe margini cu borduri pentru a preveni căderea sau alunecarea în afară.
(2)Pe partea inferioară a acestuia se va monta un cablu de oţel fixat în cuie de fiecare dulap, care să prevină căderea bucăţilor de scândură în cazul în care macaraua ar agăţa şi rupe o parte din pod. Cablul va avea capetele legate de diagonalele turlei.

Art. 692
Trepiedele se vor monta pe o suprafaţă nivelată, cu posibilitatea de fixare a ancorelor, conform documentaţiei, la o distanţă egală cu înălţimea trepiedului. În jurul trepiedului pe o rază de minimum 15 m terenul va fi liber fără obstacole şi alte amenajări.

Art. 693
Picioarele trepiedului se vor monta şi fixa fie în beton, fie în buşteni îngropaţi până la nivelul solului. Înainte de fixare se va verifica orizontalitatea lor în plan.

Art. 694
Se interzice Începerea forajului cu trepiedul, în situaţia în care:
– nu au fost montate riglele de consolidare a bazei, a centurii mediene şi fixarea ancorelor;
– s-au folosit la montaj elemente improvizate sau deformate;
– sunt jocuri la elementele de Îmbinare ale tronsoanelor picioarelor.

Art. 695
În timpul ridicării, coborârii şi montării trepiedului, mastului sau turlei salariaţii ce nu iau parte la operţaii, vor fi îndepărtaţi la o distanţă de siguranţă.

Art. 696
După terminarea montajului turlei se va verifica verticalitatea acesteia cât şi înfăşurarea corectă a cablului pe tobă.

Art. 697
În cazul în care comanda geologo-tehnică consemnează prezenţa în profilul geologic de hidrocarburi, gaze etc., turlele de foraj vor fi prevăzute cu o funie de siguranţă care va fi utilizată de podar în cazul apariţiei erupţiilor.

Art. 698
(1)La demontarea turlelor, masturilor şi trepiedelor se interzice demontarea ancorelor înainte de a ajunge cu lucrul la nivelulul lor. Pieselor şi elementele domontate de pe turlă vor fi coborâte la sol, aşezate în ordine la o distanţă de minimum 5 m, de la baza turlei în scopul asigurării spaţiului de circulaţie şi de acces.
(2)Înainte de demontarea ultimelor tronsoane de bază fiecare picior al turlei va fi ancorat cu 3 cabluri din care două amplasate în interior şi unul în exterior.

Art. 699
Revizia şi reparaţia turlelor se face conform graficului de revizii şi reparaţii sau, ori de câte ori a suferit o avarie sau accident tehnic.

Art. 700
Personalul cu atribuţii de conducere şi organizare va efectua controlul turlelor masturilor şi turlelor piramidale luând măsuri de oprire a lucrului atunci când constată deficienţe, lucrul reluându-se numai după remedierea deficienţelor.

Art. 701
Lucrările de remedieri sau reparaţii pe turle se execută ziua. În cazul unor urgenţe, conducerea unităţii poate aproba să se lucreze şi noaptea sub conducerea unui salariat desemnat şi în condiţii de iluminare corespunzătoare a locului de muncă.

SUBSECTIUNEA 4: Montajul turlelor şi masturilor rabatabile

Art. 702
Se interzice accesul sau staţionarea personalului în zona instalaţiilor de ridicat.

Art. 703
Înainte de începerea operaţiei de montaj este obligatorie verificarea stabilităţii caprei de ridicare, starea tehnică a scripeţilor, rolelor de ridicare, cablurilor ce vor servi la operaţiile de manevră, troliului instalaţiei de foraj pentru ridicarea dispozitivului de frânare.

Art. 704
După efectuarea montajului, dar înainte de operaţia de ridicare, se va efectua o verificare tehnică în ceea ce priveşte caracterul corect al montării.

Art. 705
Înainte de rabatare după aşezarea sistemului de ridicare macara-cârlig se execută operaţia de tensionare a cablurilor fără a se ridica turla de pe reazem, urmată de încă un control amănunţit al sistemului de ridicat.

Art. 706
Tensiunea În cablul de ridicare nu va depăşi sarcina prescrisă de uzina constructoare, valoarea sarcinii fiind urmărită în timpul ridicării pe indicatorul de greutate.

Art. 707
După ridicare se vor verifica tronsoanele turlei, se vor strânge şuruburile de asamblare ale tronsoanelor şi şuruburile de fixare pentru celelalte anexe.

Art. 708
Ancorele turlei şi ale podului sondorului podar se vor face conform documentaţiei. Se interzice recepţia turlelor fără a se verifica şi constata verticalitatea şi centrarea acestora.

Art. 709
La operaţiile de coborâre, scoaterea turlelor rabatabile din poziţia verticală se va realiza prin tractarea de ancorele din faţă, fără şocuri sau opriri bruşte.

SUBSECTIUNEA 5: Montarea şi demontarea instalaţiilor mobile şi semimobile pentru forajul de explorare precum şi montarea şi transportul instalaţiilor de foraj samarizate

Art. 710
(1)Transportul, montajul, punerea în funcţiune şi exploatarea instalaţiilor mobile sau semimobile (pe remorci sau trailere) se va face conform instrucţiunilor elaborate în acest scop de către firmele constructoare.
(2)Montarea utilajelor de completare, dispunerea spaţială a acestora se va face cu respectarea prevederilor proiectelor de execuţie.

Art. 711
Sunt interzise orice modificări ale instalaţiei care ar afecta capacitatea sau garanţia lucrului în condiţii de protecţie pentru personalul de deservire.

Art. 712
Responsabilul va face recunoaşterea amănunţită a traseului pe care se va deplasa instalaţia, înaintea începerii operaţiilor de transport şi a amplasamentului pe care acesta urmează a se monta. Se interzice, deplasarea instalaţiilor de foraj montate pe camioane sau semimobile, pe căi de acces (drumuri, poduri, amenajări etc.) care nu asigură condiţii de protecţie instalaţiei de foraj, respectiv personalului obligat să însoţească instalaţia (şoferi, şefi echipă etc.) .

Art. 713
Dirijarea autovehiculelor, remorcilor etc., cu ajutorul unei alte persoane se va face numai după ce conducătorul auto a stabilit locul optim şi lipsit de pericol din care acesta va semnaliza.

Art. 714
Deplasarea sau montarea instalaţiilor în apropierea liniilor electrice aeriene sau a altor obiective (clădiri, linii funicular etc.) , se face cu respectarea distanţelor de siguranţă, dar nu înainte de anunţarea conducerilor unităţilor respective.

Art. 715
Amplasarea instalaţiilor se va face pe terenuri consolidate, lipsite de vegetaţie, de pericol de alunecare sau de avalanşe în timpul iernii. Ea va fi precedată de controlul orizontalităţii amplasamentului buştenilor sau suporţilor pentru fixarea cricurilor de stabilizare, a verticalităţii şi centrării turlei.

Art. 716
La instalaţiile prevăzute cu ridicarea mecanică a mastului sau turlei, înainte de operaţia de ridicare sau coborâre, se vor verifica echipamentele şi dispozitivele ce asigură efectuarea ei în siguranţă (cablul, rolele, toba şi dispozitivul de frânare, macaraua şi geamblacul etc.) .

Art. 717
În cazul ridicării sau coborârii turlei, mastului, cu dispozitive hidraulice – se va proceda la verificarea etanşeităţii furtunelor de presiune, a dispozitivelor de comandă şi a siguranţelor de blocare a pistoanelor în orice poziţie. Se interzice ridicarea sau coborârea turlelor şi a masturilor în cazul existenţei de defecţiuni în sistemul hidraulic.

Art. 718
Instalaţiile prevăzute prin proiect să funcţioneze fără ancore exterioare vor fi puse în funcţiune şi exploatate cu respectarea instrucţiunilor tehnice elaborate de uzina constructoare.

Art. 719
Este interzisă ridicarea sau coborârea turlelor, masturilor sau trepiedelor indiferent de sistem în condiţii meteorologice nefavorabile, vizibilitate redusă, sau când la verificarea tehnică se constată deficienţe şi în mod special a dispozitivelor de protecţie.

Art. 720
Punerea în funcţiune a instalaţiilor mobile şi transportabile se face numai cu dispozitivele de siguranţă şi protecţie şi aparatura de măsură şi control în stare de funcţionare.

Art. 721
Pentru lucrările urgente, care necesită efectuarea de intervenţii la turlă în timpul nopţii, trecerea la execuţie se face numai după iluminare conform normelor în vigoare.

Art. 722
Transportul instalaţiilor samarizate se face numai în sistemul de ambalaje prevăzut de firma constructoare. Fixarea acestora în mijloace de transport pentru oameni sau alte mijloace se va face cu asigurarea lor împotriva căderii.

Art. 723
Asamblarea echipamentelor se va face conform cărţii tehnice a instalaţiei .

SUBSECTIUNEA 51: Montarea şi demontarea anexelor la instalaţiile de foraj

Art. 724
Protejarea personalului, utilajelor şi materialelor contra intemperiilor atmosferice şi asigurarea unor condiţii de lucru se realizează prin montarea de barăci ce pot fi construite din lemn, metal, PFL, prelate etc.

Art. 725
Barăcile vor fi construite şi montate conform proiectelor de execuţie specifice fiecărui tip de instalaţie. Amplasarea şi construcţia lor se face conform prevederilor normelor PSI, Normelor generale de protecţie a muncii şi a Normelor de protecţie a mediului înconjurător.

Art. 726
Barăcile metalice, cât şi scheletele din metal ale celor construite din prelate destinate protejării instalaţiilor vor fi asigurate împotriva producerii accidentelor prin electrocutare, prin legare la pământ.

Art. 727
Barăcile instalaţiilor vor fi prevăzute cu ferestre laterale dimensionate astfel încât să asigure o iluminare naturală corespunzătoare la locul de muncă. În timpul nopţii se va asigura iluminare artificală conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 728
În condiţii climaterice deosebite, în zone cu vânturi puternice sau furtuni, la altitudine mai mare de 1000 m se va prevedea obligatoriu ancorarea solidă a lucrărilor. Soluţiile de ancorare vor fi date în proiectele de execuţie.

Art. 729
Uşile de acces ale barăcilor de orice fel se vor deschide numai în afară.

Art. 730
Între pereţii barăcii şi părţile componente ale instalaţiei se va asigura un spaţiu liber de trecere cu lăţimea minimă de 0,8 m.

Art. 731
Batalele sau habele pentru depozitarea noroiului, echipamentele pentru pregătirea şi tratarea fluidului de foraj, cât şi depozitarea chimicalelor pot fi introduse în aceeaşi baracă în condiţiile în care aceasta este prevăzută în mod expres prin proiectul sondei.

Art. 732
Batalele sau habele îngropate indiferent de locul unde se găsesc vor fi împrejmuite cu bariere solide care să împiedice căderea personalului. Accesul la sorburile batalelor şi pustelor de noroi se va face pe podeţe prevăzute cu balustrade.

SUBSECTIUNEA 52: Staţiile pentru pomparea apei

Art. 733
Amplasarea lor în teren se va face conform prevederilor din proiectul sondei cu luarea măsurilor necesare de protecţie în cazuri de viituri de apă etc.

Art. 734
Pompele şi motoarele de acţionare vor fi montate pe sănii fixate pe fundaţii orizontale construite din lemn, prefabricate sau beton.

Art. 735
Pompele vor fi prevăzute cu supape de siguranţă, scurgere a conductelor şi manometre cu indicarea presiunii maxime de refulare printr-o linie roşie. Conductele de scurgere vor fi ancorate solid şi prevăzute cu ventile corespunzătoare presiunii maxime de lucru.

Art. 736
La exploatarea pompelor se interzice:
– punerea în funcţiune fără a avea asigurată iluminarea corespunzătoare în timpul nopţii;
– lipsa protectorilor pentru protejarea organelor în mişcare;
– efectuarea oricăror operaţii de întreţinere, înlocuire de piese, fără oprirea din funcţiune şi asigurarea împotriva pornirilor accidentale;
– depăşirea presiunii maxime admise de cartea tehnică a pompei sau a liniei roşii.

SUBSECTIUNEA 53: Recepţia instalaţiilor de foraj

Art. 737
După terminarea montajului şi înaintea începerii forajului, fiecare instalaţie va fi recepţionată pentru a constata, dacă corespunde condiţiilor tehnice prevăzute în comanda geologo-tehnică, în regulamentele tehnice şi normele de protecţie a muncii.

Art. 738
Recepţia va fi făcută de o comisie numită de către conducătorul unităţii sau împuternicitul acestuia.

Art. 739
În cazul în care comisia de recepţie constată lipsuri şi defecţiuni care pot periclita funcţionarea instalaţiei de foraj şi protecţia oamenilor, aceasta nu va aproba începerea lucrului şi va stabili un nou termen de recepţie, după remedierea lipsurilor.

SUBSECTIUNEA 54: Manevrarea materialului tubular

Art. 740
Manevrarea materialului tubular – prăjini, prăjini grele – în vederea formării garniturii de foraj sau carotaj, se efectuează pe podul sondei. Manipularea lor de pe stivă se face cu planuri înclinate şi frânghii, salariaţii stând în poziţie laterală faţă de direcţia lor de rostogolire.

Art. 741
Deplasarea prăjinilor de-a lungul podului sondei până la prinderea cu macaraua se execută pe role sau cu dispozitive speciale.

Art. 742
Formarea garniturii de prăjini, manevrarea cât şi alimentarea cu acestea se face conform instrucţiunilor elaborate de firma constructoare sau a celor proprii, elaborate de către unitate.

Art. 743
La instalaţiile ce lucrează cu prăjini cu flanşe, prăjinile vor fi manevrate la şi de la gura puţurilor cu căruciorul. Operaţia de tragere în sondă se va executa cu atenţie pentru a evita lovirea de turlă a macaralei sau suveiului fixat la planşe.

Art. 744
Elevatoarele utilizate pentru manevrarea prăjinilor vor fi cele indicate de firma furnizoare a instalaţiei.

Art. 745
Se interzice lucrul cu prinderea elevatoarelor la chiolbaşi de lungimi diferite, sau utilizarea elevatorilor defecţi sau necorespunzători dimensional prăjinilor ce se manevrează.

Art. 746
Se interzice lucrul cu elevatori separaţi prin bucşare sau sudare, cu joc mare la dispozitivul de blocare, cu suvee cu toarta blocată sau cu siguranţa de blocare defectă.

Art. 747
(1)Penele manuale pentru prăjini vor fi prevăzute cu toarte metalice.
(2)La introducerea garniturii de prăjini penele nu vor fi introduse până când garnitura nu a fost oprită. Nu se admite blocarea cursei penelor cu improvizaţii.

Art. 748
Se interzice utilizarea oricăror improvizaţii pentru fixarea mandrinelor mecanice pe prăjină sau pentru blocarea şuruburilor de împingere.

Art. 749
Verificarea stării bacurilor şi a şuruburilor de fixare, cât şi repararea oricărei piese din componenţa mandrinelor mecanice sau hidraulice, strângerea sau slăbirea celor mecanice la terminarea sau începerea cursei de avansare a dispozitivului hidraulic, se vor face numai după oprirea completă a mişcării de rotaţie. Se verifică decuplarea şi se va face numai după ce a fost anunţat şi a verificat, că salariatul ce a executat operaţia s-a îndepărtat suficient şi este în afara oricărui pericol.

Art. 750
Este interzisă strângerea sau slăbirea bacurilor universalului de către salariaţi prin urcarea pe troliul instalaţiei lucrul la înălţime fără a avea platformă sigură de lucru.

Art. 751
(1)Introducerea în locaşul practicat pe prăjini a furcilor se face după oprirea rotaţiei garniturii. Lăsarea garniturii pe furcă, cât şi ridicarea ei se va face numai după ce sondorul de la gura puţului are o poziţie corespunzătoare şi nu există pericol de prindere a mâinilor acestuia.
(2)Este interzisă introducerea furcii în locaşul de pe prăjini prin batere, fixarea coarnelor, cu mâna, toate manevrele se execută numai prin ţinerea de mâner.

Art. 752
La instalaţiile de foraj prevăzute cu furci acţionate hidraulic este obligatoriu la începutul fiecărei operaţii de manevră a prăjinilor, verificarea siguranţei de blocare a lor în carcasele lor de susţinere.

Art. 753
La manevrarea prăjinilor la deget, se interzice operatorului:
– să staţioneze pe riglele turlei sau în orice alt loc cu excepţia podului amenajat prevăzut cu degetele de prindere ale prăjinilor;
– să lase paşi depuşi la deget nelegaţi corespunzător;
– să stea în vârful picioarelor sau aplecat în afara podului în timpul primirii pasului. Dacă pasul se află la o distanţă mai mare de 700 mm se va folosi cârligul de tras;
– să dezlege centura de siguranţă de pe cablul de oţel fixat în spatele lui;
– să se sprijine de barierele podului sau de degete.

Art. 754
Lungimea paşilor de prăjini ce se aşează la deget trebuie să fie mai mari cu 1 – 1,8 m peste înălţimea la care se află degetul. Este interzisă înălţarea paşilor pe scaunul prăjinilor prin adăugare de material tubular, buşteni sau alte improvizaţii.

Art. 755
Este interzisă urcarea podarului pe bariere defecte sau practicarea de alte improvizaţii pentru manevrarea paşilor de lungime necorespunzătoare manevrarea acestora se va face numai pe podul sondei.

Art. 756
Manevrarea prăjinilor netede la exterior (pentru carotiere introductibile se face la pod cu suvee ciupercă ce se înşurubează la fiecare prăjină) . Înşurubarea şi deşurubarea suveelor de orice fel se face numai pe podul sondei.

Art. 757
Manevrarea carotierelor se execută cu suvee sau elevatori. Ele se asamblează şi se demontează numai pe podul sondei.

Art. 758
În timpul introducerii şi extragerii garniturii de foraj se interzice:
a)staţionarea în apropierea cablului de foraj, a prăjinilor, cleştilor sau a oricărei scule ce se utilizează la executarea acestor operaţii;
b)ghidarea cablului de foraj cu mâna, răngi, ţevi sau alte obiecte la înfăşurarea pe toba troliului;
c)frânarea roţilor aflate în mişcare cu mâna sau piciorul;
d)susţinerea prăjinilor, carotierelor, sapelor cu ajutorul cleştilor;
e)efectuarea altor lucrări în partea superioară a turlei, masturi etc.;
f)lucrul cu cablul răsucit la macara;
g)utilizarea de scule de manevră – neverificate şi fără siguranţe împotriva deschiderii.

Art. 759
Înşurubarea prăjinii de foraj, se va efectua manual; se va interzice strângerea ei cu ajutorul cleştilor.
La orice tip de instalaţie se interzice folosirea simultană a cleştelui de foraj şi a capului rotativ.
Înainte de executarea acestei operaţii se va verifica decuplarea agregatului de foraj.

Art. 760
După deşurubare prăjina de antrenare nu va fi ridicată din mufă, până ce sondorul care a deşurubat-o nu va desprinde cleştele şi nu anunţă terminarea operaţiei.

Art. 761
Se interzice ridicarea garniturii de foraj în timpul operaţiilor de extragere şi introducere cu folosirea elevatorului cu inel, până când salariatul sondor care a manipulat elevatorul nu şi-a retras mâinile de pe acesta.

Art. 762
La operaţiile de manevră se interzice:
– suspendarea de greutate pe macara în vederea creşterii vitezei ei de coborâre;
– desfăşurarea mai rapidă a cablului prin tragerea lui cu mâna;
– susţinerea cu cleştele a prăjinilor, carotierelor în timpul operaţiilor de manevră;
– susţinerea cu mâinile a prăjinilor şi sculelor în timp ce se bate în ele;
– deşurubarea suveelor de la prăjini la o înălţime mai mare de doi metri de la podul sondei;
– ştergerea cu mâna a prăjinilor la exterior în timpul operaţiei de extragere de la puţ;
– controlul cu mâna în timp ce sunt suspendate în elevator a prăjinilor, prăjinilor grele şi carotierelor a stării filetelor, ungerii, probei etc.;
– aşezarea oricărui salariat în orice poziţie sub materialele tubulare suspendate la verticală.

SUBSECTIUNEA 55: Înşurubarea şi deşurubarea îmbinărilor filetate

Art. 763
Înşurubarea şi deşurubarea îmbinărilor filetate se va executa funcţie de tipul şi dotările fiecărei instalaţii. Vor fi respectate instrucţiunile date de uzina furnizoare privind exploatarea fiecărui dispozitiv ce ia parte la executarea operaţiilor şi regulilor de prevenirea accidentelor de muncă.

Art. 764
(1)Slăbitoarele hidraulice de prăjini vor fi comandate numai de la pupitru de comandă îndepărtându-se în prealabil toţi salariaţii din raza de acţiune a cleştelui fixat pe prăjini a tijei sau cablului de acţionare.
(2)Continuarea deşurubării după slăbire se va executa cu cleşti obişnuiţi sau cu ajutorul capului hidraulic motor.

Art. 765
La instalaţiile prevăzute cu masă, mosor şi cleşti Rotary, strângerea sau slăbirea îmbinărilor se execută cu cleşte pentru prăjini de foraj, interzicându-se slăbirea îmbinării filetate cu masa rotativă şi prezenţa personalului în raza de acţiune a cleştilor. După slăbirea îmbinărilor se permite deşurubarea prăjinilor ce alcătuiesc garnitura de foraj cu masa rotativă.

Art. 766
La instalaţiile cu dispozitive de avansare tip universal operaţiile de înşurubare – deşurubare se fac cu troliu retras, de pe gura puţului. Cleştii de deşurubare vor corespunde dimensional eforturilor necesare acestor operaţii.

Art. 767
Se interzice folosirea de prelungitoare improvizate la cozile cleştilor.

Art. 768
Se interzice folosirea de cleşti cordon sau alte construcţii cu bacuri uzate sau improvizaţii. De asemenea, este interzisă utilizarea de adaosuri (cuie, şuruburi, bolţuri, bucăţi de tablă etc.) în vederea fixării cleştilor pe corpul materialului tubular.

Art. 769
(1)Folosirea înşurubătoarelor şi deşurubătoarelor acţionate electric de tipul cu furcă acţionată cinetic, este permisă la prăjinile cu patrat de furcă sau în construcţie specială şi la cele netede la exterior. Montajul lor se va face conform proiectelor.
(2)În timpul funcţionării se interzice staţionarea oricărui salariat în câmpul de rotaţie al dispozitivului sau utilizarea altor echipamente, pene, furci, diferite de cele din dotare.

Art. 770
Înşurubarea şi deşurubarea carotierelor se face numai pe podul sondei cu cleşti şi scule speciale prevăzute de producător.

SUBSECTIUNEA 6: Operaţii specifice unor tehnologii de foraj la carotajul continuu şi sapă

Art. 771
(1)Manevrarea sapelor de foraj sau a altor scule cu greutate sub 400 kg se face cu ajutorul dispozitivelor din dotarea instalaţiei macara pivotantă, troliu cu braţ articulat la geamblac etc.
(2)Înşurubarea sau fixarea flanşei protectorului cu ochi la sapă, se va face numai după asigurarea stabilităţii ei, împotriva răsturnării.

Art. 772
Cleştii şi dispozitivele de scoaterea carotei, vor fi ca dimensiuni şi construcţie cei recomandaţi de fabricantul carotierei.

Art. 773
Este interzis controlul, verificarea umplerii carotierei cu probă, a poziţiei carotei la carotierele suspendate deasupra podului sondei. Operaţiile respective se vor realiza numai după aşezarea ei pe podul sondei.

Art. 774
La extragerea carotierei de la puţ sondorul ce supraveghează va sta lateral la o distanţă de minimum 0,50 m de axul acesteia. Este interzisă extragerea carotei din tubul carotier ţinut cu braţele salariaţilor.

Art. 775
Este interzisă verificarea poziţiei carotei în tubul interior cu mâna, poziţia şi gradul de umplere putând fi determinate numai cu instrumente destinate în acest scop.

Art. 776
Se interzice indiferent de diametrul carotei extragerea prin lovirea tubului cu ciocanul sau lovirea de podul sondei prin ridicare, în poziţie verticală.

Art. 777
Reţinerea probei se va face numai cu arcuri reţinătoare de carotă conform instrucţiunilor elaborate de firma furnizoare. În cazul operaţiilor de ardere – personalul echipei va fi îndepărtat la o distanţă egală cu 1,5 înălţimea turlei sau mastului, iar sarcina la manevre nu va depăşi 0,75 % din cea a turlei sau prăjinilor cu care se lucrează.

Art. 778
Se interzice încălzirea la foc a carotierei în care se găseşte proba sau apa îngheţată în vederea scoaterii lor.

SUBSECTIUNEA 61: Foraj În sapa cu Hammer

Art. 779
La forajul În sapa cu Hammer se interzice:
– utilizarea amnarelor de dimensiuni adecvate celor ale sapelor fixate în dispozitivele de susţinere ale broaştelor;
– nerespectarea instrucţiunilor firmei furnizoare privitoare la înşurubarea cămăşii exterioare la reducţia de legătură la prăjini şi a sapei în mandrina de strângere, cât şi folosirea sculelor prevăzute pentru executarea acestor operaţii;
– neasigurarea stabilităţii hammerului în poziţie verticală prin aşezarea sapei pe o suprafaţă orizontală şi agăţarea corpului său prin intermediul unui cablu prins în dispozitivul de manevră;
– staţionarea sub hammer pentru a examina modul de ieşire al aerului, extensiunea sapei, ungerea;
– nerespectarea ancorării cu lanţ sau jug a furtunelor de aer sub presiune, furtunele libere cauzează nu numai pierderea de aer, dar şi lovituri de bici asupra personalului echipei de foraj.

Art. 780
Troliile pentru ridicarea hammerelor vor fi dimensionate corespunzător greutăţii totale a acestui corp hammer şi greutatea sapei.

Art. 781
În cazul aplicării tehnologiei forajului cu hammer la presiuni mai mari de 10 bari vor fi luate măsuri de:
– verificarea întregului circuit compresor – cap hidraulic, dispozitiv de injecţie ulei în circuitul de aer;
– verificarea ancorării întregului manifold şi a supapelor de siguranţă de pe fiecare circuit.

Art. 782
(1)Proba de presiune a maniflodului şi conductelor de refulare se va face hidraulic numai în ziua înaintea începerii forajului şi după orice înlocuire de piese sau subansamble din sistemul de circulaţie.
(2)În timpul probei de presiune personalul va fi îndepărtat din zona periculoasă.

SUBSECTIUNEA 62: Forajul cu instalaţii manuale şi semimecanice

Art. 783
Extragerea prăjinilor şi introducerea lor până la adâncimi de 10 m se poate face manual fără folosirea trepiedelor, cu utilizarea unei furci de suspendare sau susţinere în timpul operaţiei de înşurubare. Manevra prăjinilor peste această adâncime se va executa cu trepiede de lemn sau metalice.

Art. 784
Troliul manual folosit la foraj va fi prevăzut cu dispozitive de frânare şi clichet de siguranţă, verificarea lor fiind obligatorie la începutul fiecărui schimb. Manivelele troliilor manuale vor fi prevăzute cu bucşe metalice, care se rotesc uşor şi sunt asigurate împotriva ieşirii de pe ax.

Art. 785
La forajul semimecanic sunt interzise:
– trecerea curelei de pe şaiba liberă la cea de lucru fără anunţarea membrilor echipei de foraj şi îndepărtarea lor de lângă mecanismele aflate în mişcare;
– oprirea motorului cu răngi, scânduri;
– lăsarea liberă a manetelor de antrenare a troliului aflat sub sarcină;
– staţionarea în interiorul trepiedului în timpul ridicării acestuia, ridicării de sarcini mari sau a manevrelor pentru degajarea garniturii prinsă la puţ;
– lucru cu cablu uzat;
– ridicarea trepiedului fără ajutorul troliului.

SUBSECTIUNEA 63: Forajul cu aer lift

Art. 786
Se vor respecta instrucţiunile din proiect şi cele ale firmei furnizoare referitoare la montajul şi echiparea instalaţiei şi a macaralelor de foraj şi manevră.

Art. 787
Batalele pentru pregătirea, decantarea şi tratarea noroiului vor fi îngrădite pe întreaga suprafaţă şi prevăzute cu bariere solide. Atunci când condiţiile de protecţie a mediului o impun este obligatorie căptuşirea lor cu folii de polietilenă.

Art. 788
Sculele de manevră – sarniera, sarniera articulată şi furca vor fi verificate din punct de vedere funcţional şi al posibilităţii de aşezare pe masă. Vor fi verificate de asemenea, cheile de strângere ale şuruburilor flanşelor sub aspectul calibrării şi integrităţii lor.

Art. 789
Furtunurile de aer, absorbţie şi refulare vor fi prevăzute la ambele capete cu coliere şi ancorate corespunzător de capul hidraulic.

Art. 790
La lucrul cu grefierul, dirijarea spre şi de la gura puţului se va face cu scule adecvate.

SUBSECTIUNEA 64: Probarea forajelor de cercetare hidrogeologice

Art. 791
Instalaţiile de foraj sau speciale folosite la probele de producţie vor corespunde solicitărilor ce pot apărea pe parcursul operaţiilor, dimensionarea făcându-se prin proiect.

Art. 792
Elevatori sau sculele de manevră vor avea dispozitivele de închidere în perfectă stare de funcţionare.

Art. 793
Operaţiile la probele de producţie se vor executa sub directa conducere a responsabilului de lucrări.

Art. 794
Conducătorul lucrării va lua măsuri pentru respectarea prevederilor din proiectele de execuţie referitoare la echipamentele şi operaţia necesară executării măsurătorilor.

SUBSECTIUNEA 65: Forajul În subteran

Art. 795
Pentru forajul în subteran se pot utiliza toate tipurile de instalaţii de foraj acţionate cu motoare cu grad de siguranţă corespunzătoare condiţiilor de lucru din mina respectivă.

Art. 796
La excavaţiile subterane necesare amplasării utilajelor de foraj, montajul utilajelor şi echipamentelor, se va respecta prevederile proiectului de execuţie.

Art. 797
În subteran se interzice tratarea fluidului de foraj sau folosirea la instrumentaţii a produselor petroliere sau chimice ce pot degaja vapori toxici, gaze explozive sau prezintă pericol de incendiu.

Art. 798
Echipa de foraj în subteran se va compune din minimum doi salariaţi.

Art. 799
Lucrările de foraj în subteran se vor desfăşura conform programului de lucru al unităţilor miniere. Abaterile de la program sunt permise numai în condiţiile în care conducerea unităţii miniere va asigura desfăşurarea lucrărilor în condiţii de securitate.

Art. 800
În cazul minelor cu regim special – emanaţii de grizum, de hidrocarburi sau a celor destinate exploatării din subteran a ţiţeiului se vor respecta regulile stabilite prin Regulamentele miniere pentru instalaţii, personal şi protecţie a muncii.
Se interzice În astfel de condiţii:
– folosirea instalaţiilor de foraj cu componente din aluminiu;
– utilizarea la instalaţiile cu acţionări hidraulice a furtunurilor şi uleiurilor de tip obişnuit.

CAPITOLUL 4: Prevederi de proiectare

Art. 801
Prevederile cuprinse În acest capitol constituie cerinţele minime de proiectare, în vederea asigurării nivelului de securitate necesar în cadrul lucrărilor de prospecţiune şi exploatare, luând în considerare pericolele existente. Aceste prevederi nu exclud alte soluţii care pe baza evoluţiei şi tehnologiei în domeniu pot conduce la îmbunătăţirea nivelului de protecţie a muncii.

Art. 802
Amplasarea şi amenajarea tuturor lucrărilor necesare realizării cercetărilor geologice, inclusiv a spaţiilor de lucru corespunzătoare, se vor face numai pe bază de proiect.

Art. 803
În activitatea de concepţie şi proiectare a echipamentelor tehnice utilizate în lucrările de prospecţiune şi exploatare se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, ale prezentelor norme specifice activităţii de prospecţiune şi explorare precum şi prevederile standardelor de protecţie a muncii.

Art. 804
Obiectivele din cadrul organizării de şantier (construcţii, baracamente, staţii, depozite etc.) se vor amplasa numai în conformitate cu planul de situaţie al lucrărilor de bază.

Art. 805
Desfăşurarea întregului proces tehnologic, în lucrările de prospecţiune şi explorare, se va realiza pe bază de proiecte geologice şi proiecte de execuţie, avizate de către organele competente.

Art. 806
Proiectele noi indică toate instalaţiile necesare desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă: instalaţii electrice, reţele de apă, instalaţii de încălzire etc.

Art. 807
(1)În proiecte vor fi prevăzute căile de circulaţie pentru personalul salariat, precum şi pentru mijloacele de transport auto şi cu locomotive, atât la suprafaţă cât şi în subteran.
(2)Dimensiunile căilor de circulaţie, precum şi amplasarea lor vor fi cele specificate în proiectele de execuţie.

Art. 808
Vor fi amenajate şi dimensionate – spaţiile de garare a mijloacelor de transport.

Art. 809
Pentru încăperile de lucru în care există pericol de incendii se vor prevedea măsuri speciale: utilizarea materialelor incombustibile, dotarea cu toate mijloacele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, conform reglementărilor PSI în vigoare.

Art. 810
Încăperile pentru laboratoarele tehnice trebuie să fie prevăzute cu ferestre mari, atât pentru asigurarea unui iluminat normal, cât şi pentru a realiza ventilaţia, la nevoie, în cel mai scurt timp.

Art. 811
Pentru lucrările de cercetare geologică, foraje şi lucrări miniere de „tip uşor” vor fi stabilite în funcţie de caracteristicile rocilor, scopul urmărit şi durata de execuţie, următoarele:
– tehnologia de lucru aplicată;
– profilul lucrărilor;
– modul de susţinere al lucrărilor şi materialelor utilizate;
– soluţiile de aerisire (unde este cazul) .

Art. 812
(1)În lucrările de prospecţiuni seismice pe mare se va prevedea ca pentru golurile din punţi prin care coboară scările sau prin care trec diferite instalaţii să fie prevăzute balustrade de cel puţin un metru înălţime acoperite cu capac.
(2)Scările fixe vor avea mână curentă cel puţin la partea dinspre exterior (spre gol) .

Art. 813
Staţiile de prelucrare a probelor vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare (absorbante în locurile unde se produce praf şi refulante în celelalte încăperi) .

Art. 814
Depozitul de probe neprelucrate şi magazia de probe prelucrate (martorii) vor fi astfel amenajate încât ridicarea probelor să fie accesibilă, fără a produce perturbaţii majore (răsturnări de stive sau saci, crearea de praf etc.) .

Art. 815
Executarea forajelor cu sondeze pentru prospecţiuni şi explorări geologice, precum şi a altor lucrări necesare desfăşurării proceselor tehnologice specifice şi auxiliare, se va realiza pe bază de proiecte elaborate de institutele de specialitate, avizate de organele competente, potrivit prevederilor legale.

Art. 816
(1)În proiectele de execuţie, se va prevedea ca puţurile, batalele, şanţurile, rezervoarele îngropate fără capac, plasate în zonele de lucru sau de circulaţie, să fie împrejmuite cu gard de sârmă sau balustrade rezistente, plasate la 1 m distanţă de marginea excavaţiei.
(2)Pe timpul executării lucrărilor de săpătură în zone circulate, vor fi prevăzute semnalizatoare luminoase şi plăcuţe avertizoare.
(3)Pentru trecerea peste locurile cu săpături, se vor prevedea podeţe, iluminate pe timpul nopţii.

Art. 817
Instalaţiile de foraj vor fi în aşa fel concepute încât să fie dotate cu aparatele de măsură şi control necesare pentru urmărirea regimului de foraj (apăsare, turaţie, presiunea fluidului de foraj) , precum şi a altor parametri de funcţionare a utilajelor.

Art. 818
Lucrările de montaj-demontaj şi echiparea pentru instalaţiile de foraj geologic se vor executa numai pe bază de proiecte, scheme de montaj, aprobate de către conducerea unităţii. Ele vor cuprinde obligatoriu, în mod detaliat:
– măsurile necesare şi specifice protecţiei mediului înconjurător şi reducerii acestuia la condiţiile iniţiale la terminarea lucrărilor;
– normele de protecţie a muncii cu caracter general şi cele specifice activităţilor ce se desfăşoară, evidenţierea detaliată a riscurilor specifice şi a măsurilor ce urmează a fi luate pentru protejarea personalului ce-şi va desfăşura activitatea.

Art. 819
Se va prevedea modul de amenajare a căilor de acces, amplasamentul acestora precum şi modul de manipulare a dalelor din beton prefabricat şi aşezarea lor în condiţii de mecanizare.

Art. 820
Va fi prevăzut modul de execuţie a fundaţiilor pentru turle, masturi, trepiede, instalaţii de foraj şi anexe în funcţie de solicitări, natura terenului şi condiţiile specifice de protecţie a mediului înconjurător.

Art. 821
Turlele, trepiedele, masturile şi în general orice instalaţie de foraj vor fi amenajate cu scări de acces metalice, bine fixate, prevăzute cu coşuri sau balustrade. Scările vor fi prevăzute cu platforme de odihnă, montate la nivelul fiecărui tronson. Se va prevedea ca distanţa între platformele de odihnă să fie de maximum 4-5 m, iar înclinarea scărilor să nu depăşească 50 % faţă de orizontală.

Art. 822
(1)Se va prevedea ca podul turlei să fie executat din elemente metalice rezistente sau duşumele aşezate orizontal, fără denivelări şi fără goluri.
(2)La marginea podelei vor fi montate bariere protectoare contra alunecării şi căderii personalului. Accesul la podeaua turlei va fi asigurat prin scări metalice.

Art. 823
Podurile de lucru din interiorul turlei trebuie să fie amplasate la o distanţă de minimum 0,40 m de trecerea macaralei sau a altui dispozitiv de manevră a echipamentului de ridicare – coborâre.

Art. 824
(1)Pentru asigurarea manipulării şi depozitării materialului tubular în faţa uşii principale sau a troliului în cazul trepiedelor, se va prevedea construirea unei rampe care să permită depozitarea întregii cantităţi de material tubular ce urmează a fi utilizat la realizarea sondei.
(2)La dimensionarea rampelor se va avea în vedere ca lungimea acestora să fie egală cu lungimea unui dublu de prăjini. Rampa va fi prevăzută cu opritori pentru a se evita căderea – rostogolirea materialului tubular. Stivuirea materialului tubular nu va depăşi înălţimea de 1,2 m.

Art. 825
Proiectele şi instrucţiunile elaborate de constructor vor cuprinde toate elementele privind montarea, demontarea, ridicarea şi coborârea masturilor şi a turlelor rabatabile.

Art. 826
Se va indica distanţa minimă între gabaritele funcţionale ale instalaţiilor, motoarelor cu anexele acestora şi pereţii elementelor constructive. Se va asigura ca circulaţia persoanelor să se facă numai asigurându-se un spaţiu de minimum 0,8 m.

Art. 827
La construcţia staţiilor pentru prepararea fluidului de foraj şi a depozitelor de material aferent se vor avea în vedere următoarele:
a)malaxoarele şi pompele să fie amplasate în barăci de lemn sau metalice cu iluminare şi sistem de aerisire corespunzător;
b)platformele de depozitare, manipulare şi alimentare, să asigure prin amplasarea şi amenajarea lor manipularea uşoară şi fără a pune în pericol personalul de deservire;
c)depozitarea separată a materialelor de tratare care sunt nocive pentru sănătatea salariaţilor;
d)amplasarea habelor şi malaxoarelor să fie opusă rampelor de descărcare;
e)înălţimea pâlniilor de alimentare a malaxoarelor să nu depăşească 0,5 – 0,7 m faţă de platforma magaziei.

ANEXA 1: Norme specifice de protecţie a muncii complementare prezentelor norme
1.NSSM pentru foraj sonde – cod 9.
2.NSPM pentru transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive.
3.NSPM pentru exploatarea În subteran a minereurilor feroase, neferoase, rare, radioactive şi a nemetaliferelor.
4.NSSM pentru minele de cărbune, şisturi şi nisipuri bituminoase – cod 46.
5.NSPM pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate.
6.NSPM pentru exploatarea substanţelor minerale în carieră prin derocare cu explozivi.
7.NSPM pentru prepararea cărbunilor.
8.NSPM pentru prepararea minereurilor.
9.NSPM pentru minele de petrol.
10.NSPM pentru lucrări speciale în activitatea de foraj – extracţie a hidrocarburilor.
11.NSPM pentru lucrări de foraj pe platforme marine.
12.NSPM pentru foraje speciale.
13.NSPM pentru transporturi navale.
14.NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice – cod 36.
15.NSSM pentru prelucrări neconvenţionale (electroeroziuni, electrochimice, laser şi ultrasunete) – cod 14.
16.NSPM pentru producerea energiei electrice.
17.NSSM pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului – cod 3
18.NSSM pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei – cod 4.
19.NSSM pentru producerea aerului comprimat – cod 40.
20.NSSM pentru construcţii şi confecţii metalice – cod 42
21.NSPM pentru sudarea şi tăierea metalelor.
22.NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere – cod1
23.NSPM pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
24.NSPM pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.
25.NSPM pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
26.NSSM pentru transport intern – cod 6.
27.NSSM pentru exploatarea şi întreţinerea transportoarelor cu bandă – cod 10.
28.NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor – cod 57
29.NSSM pentru lucrul la înălţime – cod 12.

ANEXA 2: Standarde de referinţă
1.
STAS 12894-90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
2.
STAS 9779-82
Acustică psihofiziologică. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Indicaţii generale
3.
STAS 11336/1-80
Acustică psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului
4.
STAS 9638-74
Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalaţiilor electrice.
5.
STAS 832-79
Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii
6.
STAS 4936-87
Marcarea bornelor şi baretelor colectoare pentru centrale şi staţii electrice de conexiuni şi transformatoare
7.
STAS 4102-85
Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie
8.
STAS 10413/1-84
Unelte electrice portabile. Condiţii tehnice generale de securitate
9.
STAS 12441/2-87
Reguli de securitate privind echipamentele de emisie radioelectrică. Prescripţii de electrosecuritate
10.
STAS 12216-84
Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii
11.
STAS 2612-87
Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise
12.
STAS 12604/4-89
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii
13.
STAS 12604/5-90
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare
14.
STAS 6877/10-77
Echipamente electrice pentru atmosferă explozivă. Încadrarea gazelor şi vaporilor în grupe de explozie
15.
STAS 6877/11-79
Echipamente electrice pentru atmosferă explozivă. Capsulare antideflagrantă. Determinarea interstiţiului experimental maxim de securitate
16.
STAS 12710-89
Echipamente electrice protejate prin carcase şi destinate utilizării în zone cu prafuri combustibile. Prescripţii generale
17.
STAS 10327/1-87
Aparate electronice de măsurat. Prescripţii generale de securitate
18.
STAS 10327/2-87
Aparate electronice de măsurat. Prescripţii de electrosecuritate
19.
STAS 10327/3-87
Aparate electronice de măsurat. Prescripţii de securitate privitoare la componente şi accesorii
20.
STAS CEI 598-2-22-92
Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 22. Corpuri de iluminat de siguranţă
21.
STAS CEI 598-2-8-92
Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8. Lămpi portabile de mână
22.
STAS 11588-83
Simbol de bază şi indicatoare de securitate pentru radiaţii laser
23.
STAS 2614/23-89
Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Aparate electrice pentru îngrijirea pielii sau a părului. Condiţii tehnice speciale de securitate
24.
STAS 2862-79
Filtre de sticlă pentru protecţie
25.
STAS 3052-79
Echipament de protecţie. Măşti pentru sudori. Condiţii tehnice generale de calitate
26.
STAS 6687-81
Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate
27.
STAS 7761-81
Echipament de protecţie din cauciuc. Mănuşi electroizolante
28.
STAS 9153-90
Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.
29.
STAS 10627-76
Ventilatoare. Principii de securitate
30.
STAS 11054-78
Aparate electrice şi electronice. Clase de protecţie contra electrocutării
31.
SR 12294:1993
Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
32.
STAS 12777-89
Protecţia contra ultrasunetelor în industrie. Limite admisibile
33.
CEI – 825 – 84 revizuit 1990
Recomandări privind securitatea faţă de radiaţia laser, producerea echipamentelor, utilizarea şi clasificarea lor
34.
CEI 833-1987
Măsurările câmpurilor electrice de frecvenţă industrială
35.
IEEE/ANSI-644-87
Procedee de măsurare a câmpurilor electrice şi magnetice de frecvenţă industrială din liniile electrice de curent alternativ

ANEXA 3: Ghid de terminologie de protecţie a muncii
Noţiuni de bază
1.Noţiuni din domeniul protecţiei muncii
Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
Defectare: încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaj etc., de a-şi îndeplini funcţia specificată.
Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Echipament tehnic: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
Factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională (abr. factori de risc) : factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
Funcţii de securitate: funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezenţa unui pericol.
Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
Instructaj de securitatea muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
Instrucţiuni specifice de securitatea muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate în unitate, sau, voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produselor şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care i se aplică acestuia.
Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
Noxă (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, În mediul luat În considerare.
Pericol:
a)Sursa unei posibile afectări a sănătăţii.
Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni, definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale) .
Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi / sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
Persoană avertizată: o persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
Persoană expusă: o persoană care se află în întregime sau parţial într-o zonă periculoasă.
Protecţie: ansamblu de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice denumite mijloace de protecţie cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de protecţie în sistemul de muncă.
Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă .
Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
Risc profesional: risc în procesul de muncă.
Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprităţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
Zonă periculoasă a unui echipament de muncă: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
2.Noţiuni tehnologice
Absorbţie: fenomenul prin care energia radiantă este transformată într-o altă formă de energie prin interacţiune cu substanţa.
Atenuare: micşorare a intensităţii (sau amplitudinii) undelor progresive la trecerea printr-un mediu.
Câmp: regiune din spaţiu caracterizată în fiecare punct de o mărime scalară (câmp scalar) sau de una vectorială (câmp vectorial) .
Câmp electric: câmp vectorial purtător al interacţiei dintre sarcinile electrice, caracterizat în fiecare punct de intensitatea cÂmpului electric.
Câmp electromagnetic: formă a materiei care prezintă o anumită continuitate în spaţiu, caracterizată printr-un câmp electric şi unul magnetic, variabile în timp, care se condiţionează reciproc şi se propagă cu viteza luminii.
Câmp magnetic: câmp vectorial, caracterizat în fiecare punct al său, prin forţe care acţionează asupra magneţilor, conductorilor parcurşi de curentul electric sau particulelor încărcate electric în mişcare, valoarea acestor forţe fiind determinată de intensitatea cÂmpului magnetic.
Cuantă: unitatea unei mărimi fizice care poate lua doar valori egale cu multiplii întregi ai acestei unităţi. Constituie unitatea structurală de bază a corpurilor fizice (de exemplu, fotonul pentru câmpul electromagnetic) .
Doza absorbită: este raportul dintre energia absorbită de un corp iradiat şi masa acestuia.
Emisie: producere de unde sau de particule materiale.
Energie electromagnetică : energie care se propagă în spaţiu sub formă de radiaţie electromagnetică.
Expunere energetică: raportul dintre energia radiantă incidentă pe un element de suprafaţă şi aria acelui element (J/m2) .
Fascicul de radiaţii: ansamblul de radiaţii (electromagnetice) care se propagă în acelaşi sens, având o lungime de undă mică în comparaţie cu dimensiunile obstacolelor întâlnite.
Filtru (optic) : dispozitivul cu transmisie regulată care serveşte la modificarea fluxului energetic (sau luminos şi/sau a repartiţiei spectrale relative) a unei radiaţii optice care-l traversează.
Frecvenţa: mărime ce caracterizează un fenomen periodic şi reprezintă numărul de cicluri (oscilaţii complete) produse în unitatea de timp.
Iluminarea energetică: iluminarea energetică într-un punct al unei suprafeţe este câtul dintre fluxul energetic primit de la un element al suprafeţei care conţine punctul şi aria respectivului element de suprafaţă. Se măsoară în W/m.
Inducţie electromagnetică: apariţia unei tensiuni electromotoare într-un circuit electric, datorită variaţiei în timp a fluxului magnetic care străbate conturul circuitului.
Inducţie magnetică: mărime vectorială fundamentală care caracterizează câmpul magnetic mediu, egală cu produsul dintre permeabilitatea mediului şi intensitatea câmpului magnetic. Se măsoară în T (tesla) .
Intensitatea energetică (de radiere sau radiantă) : mărime egală cu limita raportului dintre fluxul energetic emis de o sursă punctiformă într-un unghi solid elementar din jurul unei anumite direcţii şi unghiul solid respectiv, când valoarea sa tinde către zero. Se măsoară în W/srad. Caracterizează izvorul de unde electromagnetice şi nu propagarea acestora, în acest sens deosebindu-se calitativ de intensitatea de radiaţie.
Lumina: radiaţie electromagnetică cu lungimea de undă cuprinsă între 400 – 780 nm, care impresionează retina ochiului uman.
Radiaţie (sau raze) : emisie şi propagare în spaţiu a unor unde (radiaţia ondulatorie) sau particule (radiaţia corpusculară) însoţite de un transport de energie.
Radiaţie electromagnetică: câmp electromagnetic variabil în timp şi spaţiu, care se propagă sub formă de unde electromagnetice însoţit de un transport de energie radiantă.
Radiaţie optică: radiaţia electromagnetică cu lungimi de undă cuprinse între domeniul de tranziţie spre RX (aproximativ 100 nm) şi domeniul de tranziţie spre undele radioelectrice (aproximativ 1 mm) .
Radiaţie vizibilă: radiaţia optică susceptibilă să producă direct o senzaţie vizuală.
Radiaţie infraroşie: radiaţia optică cu lungimi de undă mai mari decât ale radiaţiei vizibile (între 780 nm şi 1 mm).
Radiaţie ultravioletă: radiaţia optică cu lungimi de undă mai mică decât ale radiaţiei vizibile (între 100 şi 400 nm).
Laser: termen care derivă din prescurtarea cuvintelor din limba engleză „Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation ” şi care semnifică „Amplificarea luminii prin intermediul unei emisii stimulate de radiaţii”.
Tren de impuls: succesiunea unui număr limitat de impulsuri.
Reflexie speculară: reflexie pe o suprafaţă care menţine corelaţia spaţială între fasciculele de radiaţie incident şi cel reflectat, ca în cazul reflexiei luminii pe o oglindă.
Reflexie difuză: schimbarea distribuţiei spaţiale a unui fascicul de radiaţie, când este împrăştiat în multe direcţii de o suprafaţă sau un mediu.
Zona de lucru laser: o arie delimitată prin marcaje de avertizare vizibile în care operează surse de radiaţie laser cu niveluri de emisie laser accesibile, superioare nivelului de expunere maxim admis pentru persoane. Personalul implicat în această activitate este supus unor măsuri de protecţie împotriva radiaţiei laser. Prin măsuri corespunzătoare de protecţie laser, în afara acestei zone nivelul de emisie accesibilă nu trebuie să depăşească nivelul maxim admis de expunere pentru persoane.
Ultrasunete: vibraţii acustice cu frecvenţa mai mare de 16 KHz (formând domeniul peste limita audibilităţii) care apar foarte rar în stare pură, fiind însoţite de subarmonici sau alte componente care se situează în domeniul audibil.