NSSM 65 – Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
PREAMBUL
Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfășurarea principalelor activități din economia națională, în condiții de prevenire a accidentelor de muncă.
Respectarea conținutului acestor norme nu absolvă persoanele juridice şi persoanele fizice, implicate în procesul de muncă, de răspunderile, conform legislației în vigoare, pentru lipsa de prevedere şi asigurare a oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condițiilor concrete de desfășurare a activității respective.
Normele specifice de securitatea muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securității şi sănătatii în muncă, sistem compus din:
-Norme generale de protecția muncii care cuprind prevederi de protecția muncii şi de medicină a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.
-Norme specifice de securitatea muncii cuprinzând prevederile de protecția muncii, specifice unor anumite activități sau grupuri de activități.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate națională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfășoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului național de norme specifice de securitatea muncii urmărește corelarea prevederilor normelor cu riscurile specifice uneia sau mai multor activități caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitatea muncii are la bază abordarea sistematică a aspectelor de protecția muncii – practicată în cadrul normelor generale – pentru orice proces de muncă.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem compus din următoarele componente ce interacționează:
-EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
-SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producție şi în anumite condiții de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (echipamente de muncă, instalații, utilaje, mașini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
– MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai mulți executanți îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitatea muncii, vizând global desfășurarea uneia sau mai multor activități în condiții de protecția muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecției muncii la nivelul fiecărui element al sistemului, executant-sarcină de muncă-mijloace de producție-mediu de muncă, proprii proceselor de muncă din cadrul activităților care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului național de reglementari normative pentru asigurarea protecției muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
-activitatea de concepție şi proiectare a echipamentelor şi tehnologiilor;
-autorizarea funcționării unităților;
-instruirea angajaților cu privire la protecția muncii;
-cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităților;
-controlul realizării măsurilor de protecția muncii;
-fundamentarea programului de protecția muncii.
Normele specifice de securitatea muncii pentru transportul şi distribuția energiei electrice trebuie aplicate corelat şi cu alte norme specifice proprii acelor activități conexe impuse de tehnologie.
1.PREVEDERI GENERALE
1.1.Conţinut. Scop
Art. 1
(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, cuprind prevederi minimale obligatorii de protecţia muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă, specifice acţiunii curentului electric, cu efectele sale: electrocutarea şi arsurile.
(2)Prevederile prezentelor norme specifice au în vedere, în principal, măsuri de protecţie integrată (ghid de tehnologie – GT, anexa 1,poz.49) pe care trebuie să le respecte organizatorii lucrătorilor şi executanţii acestora.
(3)Conţinutul prezentelor norme specifice face referire la activitatea care se desfăşoară în instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei electrice, indiferent de forma de proprietate asupra acestora sau apartenenţa personalului care le exploatează, întreţine şi repară.
Art. 2
(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuția energiei electrice aplică principiul diviziunii muncii în desfășurarea unei activități, desemnarea concretă, bine delimitată, a participării executanților la aceasta şi stabilirea răspunderii individuale (anexa 5) pe tot parcursul activității, de la dispunerea acțiunii la organizarea ei, executarea şi recepția lucrărilor.
(2)Activitățile sau instalațiile care nu se regăsesc în prevederile prezentelor norme, impun elaborarea unor instrucțiuni proprii specifice de protecția muncii, aprobate de conducătorul unității care exploatează instalațiile respective.
(3)Prevederile prezentelor norme care nu satisfac, în totalitate, prin conținut, desfășurarea activității în condiții de securitate şi sănătate vor fi detaliate prin reguli proprii, aprobate de conducătorul unității care exploatează instalațiile respective.
(4)Conținutul instrucțiunilor sau regulilor proprii, menționate mai sus, nu trebuie să contravină prevederilor normelor generale sau specifice aprobate de Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale (M.M.S.S.).
Unitățile de exploatare vor formula măsuri noi de protecție a muncii ce apar ca necesare în cursul exploatării, şi le vor înainta la MMSS-Inspecţia Muncii pentru a fi analizate şi eventual incluse în normele specifice de securitate a muncii revizuite.
Activitățile specifice transportului şi distribuției energiei electrice, se vor desfășura pe baza instrucțiunilor tehnice de lucru (G.T., anexa 1, poz.23), fiselor tehnologice (G.T., anexa 1, poz.13) precum şi a altor instrucțiuni proprii elaborate ori însușite de către conducătorul unității.
Art. 3
Orice încălcare a prezentelor norme va fi analizată imediat după constătare, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art. 4
Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuția energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor care, aplicate şi respectate, constituie măsuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv de evitare a accidentarii celor implicați în sistemul de muncă cu specific electric.
1.2. Domeniu de aplicare
Art. 5
(1)Prezentele norme au caracter național şi trebuie aplicate de către toți angajatorii, care proiectează, execută, gestionează şi exploatează instalații electrice de curent alternativ şi curent continuu din medii normale, delimitate, în principiu, conform anexei 7, astfel:
a)instalații electrice de transport şi/sau distribuție urbană, rurală sau locală în exploatare, servite de personal care asigură exploatarea, întreținerea şi repararea acestora sau numai o parte din aceste activități;
b)instalații electrice de transport şi/sau distribuție în curs de execuție ori reconstrucție, dacă acestea sunt amplasate în incinta unității sau subunității de exploatare ori pe suporți comuni sau trasee (culoare) comune cu alte instalații electrice în exploatare;
c)instalații electrice de transformare, redresoare şi invertoare;
d)instalații electrice de producere a energiei electrice;
e)instalații pentru transport electric.
(2)Pentru prevenirea riscului electric din domeniul instalațiilor electrice de curent alternativ şi continuu, situate în medii diferite de cele normale (în apă, în pământ, cu gaze inflamabile sau explozive s.a. asemenea), trebuie aplicate prevederile prezentelor norme, corelate cu măsurile de prevenire a accidentelor specifice mediilor de lucru respective.
Art. 6
Cunoașterea, respectarea şi aplicarea prezentelor norme de protecție a muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activitățile de exploatare, întreținere, reparații, construcții-montaj, cercetare-proiectare şi coordonare a instalațiilor electrice, conform atribuțiilor ce-i revin.
Art.7
(1)Comisiile de recepție, stabilite conform reglementarilor în vigoare, nu vor aviza punerea în funcțiune a instalațiilor electrice noi sau reconstruite, dacă acestea nu corespund condițiilor prevăzute în prezentele norme.
(2)Este interzisă punerea în funcțiune a instalațiilor de transport şi distribuție a energiei electrice sub rezerva completării ulterioare a acestora, în sensul respectării prevederilor de protecție a muncii.
2. EXECUTANTUL
2.1. Condiții pe care trebuie să le îndeplinească electricienii care își desfășoară activitatea în instalațiile electrice
Art. 8
(1)Electricienii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie apţi din punct de vedere fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care ar stânjeni activitatea specifică sau care ar putea conduce la accidentarea lor sau a altor persoane.
b)să aibă aptitudini pentru ocupaţia sau/şi funcţia ce urmează a le fi încredinţate, corelat cu complexitatea şi nivelul de tehnicitate a instalaţiilor pe care le urmează a le servi;
c)să posede calificarea profesională şi îndemânarea necesare pentru lucrările ce li se încredinţează, corespunzător funcţiei sau/şi ocupaţiei deţinute sau pe care urmează să o deţină;
d)să cunoască, să-şi însuşească şi să respecte prevederile normelor de securitate a muncii, tehnologiile, instrucţiunile şi/sau procedurile care privesc funcţia lor şi locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea;
e)să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a primului ajutor.
(2)Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executări unor lucrări cu risc electric.
Art. 9
(1)Starea sănătăţii (din punct de vedere fizic şi psihic) se constătă prin examen medical, efectuat în unităţile sanitare de specialitate, conform „Normelor tehnice privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în muncă şi controlul medical periodic al acestora”, elaborate de Ministerul de Resort.
(2)Examinarea medicală se efectuează, ca urmare a cererii unităţilor (subunităţilor), la angajare, periodic şi ori de câte ori conducerea subunităţii apreciază ca fiind necesară.
Art. 10
(1)Examinarea psihologică se efectuează obligatoriu la angajare, la o periodicitate de maximum 3 ani şi la cererea unităților (subunităților) sau a inspectorilor de muncă.
(2)Electricienii prestatori de servicii (liberii profesionişti) trebuie să efectueze examenul psihologic anual.
(3)Examinarea psihologică trebuie să stabilească aptitudinile, temperamentul şi caracterul persoanei în cauză, respectiv capacitatea acesteia de a corespunde specificului activităţii, nivelului de tehnicitate şi complexităţii instalaţiilor servite.
(4)Examinarea psihologică trebuie să se efectueze conform psihoprofesiogramelor, pe baza unor teste psihologice predictive pentru selecţia şi orientarea profesională întocmite de specialişti în domeniu în laboratoare specializate şi, după caz, abilitate.
Art. 11
(1)Nivelul de calificare profesională şi de cunoaştere a normelor de securitate a muncii, inclusiv de acordare a primului ajutor în caz de electrocutare, se constătă prin examen la angajare şi se verifică, prin examen, anual.
(2)Examinarea se efectuează de către comisii, numite prin decizii, ale conducătorului unităţii sau de persoane fizice ori juridice abilitate pentru prestări de servicii de către MMSS.
(3)Comisiile constituite în vederea examinării nivelului de cunoştinţe profesionale şi ale prevederilor de protecţie a muncii trebuie să conţină cel puţin un cadru tehnic cu pregătire superioară (subinginer sau inginer) în domeniul electroenergetic, electrotehnic sau electromecanic şi o persoană abilitată de MMSS prin cursuri de formare în domeniul protecţiei muncii.
Art. 12
Pentru exercitarea şi a funcţiei de conducător de autovehicule sau autoutilaje (electrician-șofer, electrician-macaragiu etc.), examenele medicale trebuie efectuate în conformitate şi cu reglementările privind circulaţia pe drumurile publice, şi ale normelor Inspecţiei de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat (ISCIR), în vigoare.
Art. 13
Instructajul de protecţie a muncii trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţia muncii.
2.2. Autorizarea electricienilor din punctul de vedere al protecției muncii, pentru desfășurarea activității în instalațiile electrice din exploatare
Art. 14
(1)Muncitorii, maiştrii, tehnicienii, subinginerii şi inginerii cu calificare de electrician sau asimilat acestuia (electromecanic, electrotehnic, instalaţii electrice în construcţii), indiferent de funcţie sau vechime, care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile sau asupra instalaţiilor electrice în exploatare ori în vecinătatea acestora, unde există riscuri de natură electrică, trebuie să fie autorizaţi.
(2)Autorizarea trebuie să se efectueze conform regulamentului cadru elaborat de MMSS.
Art. 15
Autorizarea atestă îndeplinirea condiţiilor minime necesare ocupării sau menţinerii postului sau funcţiei pe care urmează să o exercite sau pe care o deţine persoana în cauză.
Art. 16
(1)Autorizarea trebuie făcută la angajare, în cazuri speciale, (modificări dispuse prin noi reglementări, reexaminări în urma retragerii autorizării etc.) sau la schimbarea grupei de autorizare şi se actualizează anual.
(2)Aprobarea autorizării personalului menţionat la art.14 prin „Fişa de examinare pentru autorizare” (anexa 3A) este în competenţa conducătorului unităţii. Fişa se păstrează la unitate (subunitate) ca document juridic de referinţă.
(3)Conducătorul unităţii trebuie să dispună completarea şi emiterea „Talonului de autorizare” (anexa 3B), în deplină concordanţă cu conţinutul fişei de examinare pentru autorizare.
(4)Talonul de autorizare trebuie să se afle în permanenţă asupra personalului autorizat (G.T. , anexa 1, poz. 46) în timpul programului de lucru.
Art. 17
(1)Grupa de autorizare se poate retrage temporar sau definitiv de către cel care a aprobat-o sau de către inspectorii de protecţie a muncii, ca urmare a neîndeplinirii uneia din cele trei condiţii menţionate la art. 18 de mai jos sau a încălcării ori nerespectării prevederilor normelor de securitate a muncii.
(2)În cazul retragerii temporare a grupei de autorizare, persoana respectivă trebuie supusă unei noi examinări privind cunoaşterea normelor de securitate a muncii. În funcţie de rezultatul examinării, se va acorda grupa de autorizare corespunzătoare.
Art. 18
(1)Autorizarea şi actualizarea anuală trebuie să aibă în vedere că fiecare persoană în cauză să fie supusă la următoarele trei examene, care consemnează în fişa de examinare pentru autorizare şi trebuie îndeplinite cumulativ:
a)examinare medicală, urmare căreia se atestă îndeplinirea condiţiilor specifice riscurilor activităţii;
b)examinare asupra cunoştinţelor profesionale şi a întreprinderilor practice, urmare căreia se atestă nivelul de cunoaştere şi competenţă;
c)examinare asupra cunoaşterii normelor specifice de securitate a muncii şi a acordării primului ajutor în caz de electrocutare, urmare căreia se atestă grupa de autorizare.
(2)În funcție de gradul de risc specific activităţii, unităţile care şi-au reglementat intern şi oportunitatea testării psihologice, trebuie să solicite laboratoarelor autorizate determinarea nivelului de aptitudini. Rezultatul examenului psihologic se consemnează de către psiholog în fişa de examinare pentru autorizare, precizându-se dacă persoana în cauză are aptitudini corespunzătoare nivelului de complexitate al instalaţiilor. Dacă rezultatul testului nu este satisfăcător, examinarea se poate repeta încă o dată. Lipsa aptitudinilor, constătată şi a ăă oară, face incompatibilă autorizarea persoanei respective, în vederea desfăşurării activităţii pentru care s-a solicitat testarea psihologică.
Art. 19
(1)În vederea autorizării, unităţile (subunităţile) trebuie să precizeze în fişa de examinare pentru autorizare (anexa 3A), instalaţiile şi condiţiile de risc specifice în care electricianul urmează să lucreze. Examinările medicale periodice pentru lucrări fără condiţii de risc specifice instalaţiilor electrice vor fi consemnate în fişele medicale tip de angajare care se anexează la fişa de examinare pentru autorizare.
(2)Rezultatul examinării medicale, pentru condiţii de risc specifice, înscris de medici în fişa de examinare pentru autorizare, trebuie să ateste dacă electricianul în cauză îndeplineşte condiţiile pentru care s-a solicitat examinarea.
(3)Rezultatul examinării medicale efectuate asupra electricienilor care-şi desfăşoară activitatea în instalaţii sau asupra instalaţiilor ori în vecinătatea acestora, dar unde nu sunt riscuri de natură electrică trebuie consemnat de medici în aceeaşi fişă, atestând prin aceasta dacă persoana în cauză este aptă sau inaptă să-şi desfăşoare activitatea pentru care a fost solicitată examinarea.
(4)Dacă în activitatea unui electrician se constătă de către şeful ierarhic direct sau de către personalul de control neajunsuri privind starea sănătăţii (fizică sau psihică) sau asupra competenţei tehnice ori profesionale, electricianul în cauză va fi supus unei examinări suplimentare pentru autorizare.
Art. 20
(1)Examinarea profesională şi verificarea îndemânării practice a personalului menţionat la art. 14 constă din prezentarea în scris a răspunsurilor la un set de întrebări sau la o baterie de teste, corespunzătoare nivelului tehnologic pentru care va fi autorizat, respectiv executarea unei lucrări practice.
(2)Nivelul minim satisfăcător pentru rezultatul examinării, respectiv al probei practice, este nota 6. Documentul se anexează fişei de examinare pentru autorizare.
Art. 21
(1)Examinarea privind cunoaşterea normelor de securitate a muncii şi acordarea primului ajutor în caz de electrocutare constă din prezentarea în scris a răspunsului la un set de întrebări sau la o baterie de teste, corespunzătoare grupei de autorizare pentru care se face examinarea, respectiv a competenţelor şi răspunderilor ce revin persoanelor în cauză.
(2)Nivelul minim satisfăcător pentru rezultatul examinării, respectiv pentru proba teoretică şi practică de acordare a primului ajutor, este nota 7. Documentul scris se anexează fişei de examinare pentru autorizare.
(3)Atestarea nivelului satisfăcător de resuscitare în cazul acordării primului ajutor unui electrocutat se certifică pe baza exerciţiului practic la manechinul simulator.
Art. 22
(1)Executanţii care sunt autorizaţi pentru lucrări în condiţii speciale trebuie să aibă aceste menţiuni, atât în fişa de examinare pentru autorizare, cât şi în talonul de autorizare.
(2)Condiţiile speciale pentru autorizare, din punctul de vedere al protecţiei muncii, sunt:
a)lucrul sub tensiune;
b)lucrul la înălţime;
c)încercările cu tensiune mărită, de la o sursă independentă;
d)lucrul pe bază de instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI – PM);
e)măsuri electrice;
f)defectoscopie;
g)lucrul în baza „propriei răspunderi”;
h)lucrări ca „obligaţii de serviciu”.
(3)Primele două condiţii speciale de lucru trebuie confirmate de către personalul medical competent, iar din punct de vedere profesional şi al protecţiei muncii, toate condiţiile speciale trebuie confirmate de către comisia (persoana) care a efectuat examinarea.
(4)Personalul care urmează să execute încercări cu tensiune mărită de la o sursă independentă, lucrări de defectoscopie sau identificări de cabluri, trebuie să fie calificat şi, în prealabil, pregătit special printr-o practică, corespunzătoare, în cadrul formaţiilor de lucru care execută acest gen de lucrări. După efectuarea stagiului de practică menţionat, personalul respectiv va fi supus unei examinări, pentru a fi autorizat.
Examinarea va constă din:
a)verificarea cunoaşterii metodelor de încercare cu tensiune mărită, de identificare a cablurilor (a traseelor acestora), cunoaşterii tehnologiei specifice defectoscopiei, a aparaturii, a schemelor de montaj necesare lucrărilor respective;
b)verificarea deprinderilor practice privind executarea acestor lucrări, cu echipamentele din dotare;
c)verificarea cunoştinţelor privind interpretarea rezultatelor măsurilor şi încercărilor;
d)verificarea însuşirii normelor de securitate a muncii specifice acestui gen de lucrări;
(5)Personalul care urmează să execute lucrări pe bază de ITI-PM trebuie examinat cu privire la cunoştinţele referitoare la prevederile de protecţie a muncii specifice lucrărilor în domeniu.
(6)Pentru personalul declarat corespunzător în urma examinării, se confirmă acest lucru la rubrica „concluzii” din „Fişa de examinare pentru autorizare”.
Art. 23
(1)Personalul menţionat la art. 14 trebuie să fie încadrat, din punct de vedere al protecţiei muncii, în una din următoarele cinci grupe, astfel:
-grupa I – executant de lucrări în cadrul formaţiei de lucru (G.T., anexa 1, poz. 12);
-grupa a II-a – executant de manevre (G.T., anexa 1, poz. 12);
-grupa a III-a – şef de lucrare (G.T., anexa 1, poz. 57);
-grupa a IV-a – admitent de lucrări şi/sau responsabil de manevre (G.T., anexa 1, poz. 2 respectiv poz. 51);
-grupa a V-a – emitent (G.T., anexa 1, poz. 11).
(2)Grupele superioare cumulează şi drepturile, respectiv răspunderile grupelor inferioare, permiţând executarea de lucrări sau operaţii specifice acestor grupe.
(3)Încadrarea electricienilor în „grade de autorizare” este de latitudinea conducătorului persoanei juridice.
Art. 24
Atribuirea unei grupe de autorizare superioare sau schimbarea activităţii ori a instalaţiei, trebuie să se facă numai după susţinerea unei noi examinări a persoanei în cauză, corespunzătoare, acestei schimbări.
Art. 25
În talonul de autorizare trebuie specificate instalaţiile electrice în care deținătorului i se permite accesul, pentru desfăşurarea activităţii, executarea lucrărilor sau a unor operaţii dispuse.
Art. 26
(1)Personalul de altă specialitate (deservenţi de utilaje, sudori, lăcătuşi, zugravi, vopsitori, tinichigii, dulgheri şi alţii asemenea) precum şi personalul necalificat, a cărui prezenţă în instalaţiile electrice este necesară la executarea unor lucrări, nu trebuie să deţină talon de autorizare, deci nu trebuie autorizat ca atare.
(2)Personalul menționat mai sus va fi inclus in formații de lucru, ca executanți, subordonându-se şefului de lucrare sau supraveghetorului (G.T., anexa I, poz.56) după caz.
Art. 27
Practicanţilor (elevi sau studenţi) nu trebuie să si le acorde taloane de autorizare, şi nu vor fi supuşi procedurii de autorizare, ei participând la lucrări în condiţiile prevăzute de alin. (2) de mai sus.
2.3. Executarea lucrărilor în instalații electrice din exploatare, de către personalul delegat
Art. 28
Activităţile desfăşurate de către personalul delegat (G.T. , anexa 1, poz.46); în instalaţiile electrice ale unei unităţi de exploatare trebuie să se încadreze în una din următoarele situaţii:
a)personalul delegat aparţine unei unităţi de exploatare;
b)personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în lucrări la instalaţiile electrice (construcţii-montaj, întreţinere-reparaţii);
c)personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în executarea unor lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune,modernizări în instalaţii, experimentări;
d)personalul delegat aparţine unei unităţi de exploatare şi execută lucrări şi manevre la unităţi ce au instalaţii electrice în gestiune, dar nu au organizate activităţi de exploatare;
e)personalul delegat aparţine unei unităţi nespecializate pentru lucrări în instalaţiile electrice.
Art. 29
Executarea lucrărilor sau manevrelor de către personalul delegat aparţinând unei unităţi de exploatare în instalaţiile altei unităţi de exploatare se poate datora faptului că:
a)punctul de delimitare a gestiunii mijloacelor fixe se află în incinta celei de-a doua unităţi de exploatare;
b)echipamentele de măsurare pentru decontarea energiei electrice se află în incinta celei de-a doua unităţi de exploatare;
c)echipamentele exploatate sunt în gestiunea unei unităţi de exploatare şi amplasate în incinta acesteia, dar sunt în exploatarea unei alte unităţi de exploatare;
d)instalaţiile electrice au fost construite sau amenajate în aşa fel încât manevrarea unor aparate să se poată face şi de către personalul celei de-a doua unităţi de exploatare;
e)s-a convenit în acest fel prin convenţii de exploatare.
Art. 30
(1)Executarea unor lucrări sau/şi manevre de către personalul delegat aparţinând unei unităţi de exploatare în instalaţiile altei unităţi de exploatare, trebuie să se facă numai pe baza convenţiilor de exploatare şi care din punctul de vedere al protecţiei muncii trebuie să conţină:
a)delimitarea instalaţiilor între cele două unităţi;
b)lista lucrărilor şi manevrelor ce se vor executa de către personalul delegat;
c)delimitarea responsabilităţilor privind aplicarea prezentelor norme specifice de securitate a muncii la executarea lucrărilor şi manevrelor în instalaţiile respective;
d)măsurile organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor.
(2)Convenţiile de exploatare trebuie să se încheie la nivelul conducătorilor de unităţi, de regulă, pe termen nelimitat şi se actualizează ori de câte ori apar elemente care să justifice aceasta.
Art. 31
În cazul convenţiilor de exploatare încheiate între unităţile de exploatare pentru situaţiile de la art. 29 lit. d. şi e. trebuie să se precizeze manevrele, operaţiile şi lucrările ce se pot executa de personalul delegat pe bază de atribuții de serviciu (AS) sau ITI-PM.
Art. 32
În instalaţiile electrice cu personal de servire operativă, pentru cazul menţionat la art. 29 lit.c., personalului delegat i se poate accepta să execute lucrări pe bază de ITI-PM.
Art. 33
Lucrările efectuate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi specializate (construcţii-montaj, întreţinere-reparaţii) trebuie să se execute pe bază de autorizaţie de lucru (AL), proces verbal (PV) sau ITI-PM şi se încadrează în una din următoarele situaţii:
a)lucrări de construcţii-montaj, în vederea extinderii sau modernizării instalaţiilor electrice în exploatare inclusiv lucrări de întreţinere şi reparaţii;
b)lucrări de intervenţie pentru lichidarea urmărilor unor incidente (deranjamente), la care unitatea de exploatare nu poate face faţă operativ numai cu forţele proprii.
Art. 34
(1)Lucrările menţionate la art. 33 lit. a. trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile de lucrări încheiate între unitatea specializată şi unitatea de exploatare, înainte de începerea lucrărilor ca anexe la contractul de execuţie. Aceste convenţii trebuie să conţină, după caz:
a)delimitările dintre instalaţiile în care se va lucra şi cele rămase sub tensiune;
b)responsabilităţile privind măsurile de protecţie a muncii;
c)obligaţiile unităţii de exploatare a instalaţiei de a instrui personalul delegat asupra condiţiilor specifice de protecţie a muncii proprii instalaţiei în care urmează a se executa lucrările;
d)obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
e)realizarea împrejmuirilor;
f)respectarea zonei de lucru şi când este cazul, condiţiile de acces al personalului;
g)modul de lucru cu foc deschis;
h)depozitarea materialelor;
i)programe de lucrări;
j)alte prevederi.
(2)Prin convenţiile de lucrări încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi se admite prevederea unor condiţii în care personalul delegat este împuternicit să execute manevrele de scoatere şi repunere în instalaţii electrice. Împuternicirea este în competenţa unităţii de exploatare şi trebuie să fie acordată numai în condiţiile respectării de către executanţi a nivelului de autorizare conform prevederilor actualelor norme specifice.
Art. 35
Pentru cazurile în care se lucrează pe bază de PV, în zone de lucru din incintele centralelor electrice, staţiilor sau posturilor de transformare, trebuie luate următoarele măsuri:
a)asigurarea împrejmuirilor faţă de instalaţiile rămase sub tensiune, astfel încât să fie împiedicată accidentarea de natură electrică;
b)asigurarea accesului separat, fără a se parcurge teritoriul pe care se află instalaţiile în exploatare. Dacă nu este posibilă asigurarea accesului separat, formaţia de lucru şi utilajele trebuie să intre şi să iasă din zona de lucru împrejmuită numai însoţite de personalul de exploatare, care va menţine încuiată poarta de comunicaţie a acestei zone către teritoriul cu instalaţiile în exploatare;
c)se interzice, în orice punct al zonei de lucru, să se afle instalaţii electrice de înaltă tensiune sub tensiune (la sol sau la înălţime). Este permis a se menţine sub tensiune numai instalaţiile de joasă tensiune necesare lucrărilor. Circuitele secundare care nu pot fi tehnologic scoase de sub tensiune, vor fi protejate pentru a se împiedica atingerea directă a acestora;
d)repunerea în funcţiune a instalaţiei încredinţate personalului delegat trebuie să se facă după verificarea, de către unitatea de exploatare, a integrității, precum şi a concordanţei acesteia cu starea iniţială, respectiv cu prevederile proiectului în baza căruia s-au executat lucrările.
Art. 36
La executarea lucrărilor menţionate la art. 33., lit.b., unitatea trebuie să ia toate măsurile tehnice pentru evitarea accidentelor indiferent de natură lor.
Art. 37
(1)Lucrările executate de către personalul delegat aparţinând unei unități (subunităţi) specializate în lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune etc., trebuie să se încadreze în una din următoarele categorii:
a)lucrări de service, ce implică formaţii de lucru specializate sau dotări speciale;
b)efectuarea probelor de punere în funcţiune a unor echipamente;
c)lucrări de modernizări în instalaţii (protecţie, telemecanică, telecomunicaţii etc.);
d)experimentări în instalaţii privind echipamente, produse sau tehnologii noi.
(2)Aceste lucrări trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi şi între unitatea specializată şi unitatea de exploatare a instalaţiilor în care urmează a se lucra, pe bază de AL, PV sau ITI-PM. Convenţia de lucrări va avea conţinutul prevăzut la art. 34( 1) şi 35 din prezenta normă specifică.
Art. 38
(1)Lucrările executate de către personalul unei unităţi de exploatare în instalațiile electrice din gestiunea unor unităţi, instituţii, asociaţii de locatari etc. care nu au organizate activităţi de exploatare a acestor instalaţii, trebuie să se încadreze în una din următoarele situaţii:
a)intervenții pentru remedierea unor incidente (deranjamente);
b)lucrări de exploatare, întreţinere sau reparaţii programate.
(2)Lucrările respective trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi, pe bază de AS, AL sau ITI-PM, după caz, convenția de lucrări va avea conţinutul prevăzut la art. 34(1) şi 35 din prezenta normă specifică.
(3)În aceste situaţii, personalului delegat i se permite să îndeplinească funcţiile de emitent, admitent, şef de lucrare sau executant de lucrări, responsabil şi executant de manevre, răspunzând de asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
Art. 39
(1)Lucrările executate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi nespecializate (de prestări servicii, construcţii, instalaţii neelectrice etc.) trebuie să se încadreze în una din următoarele situaţii:
a)lucrări de vopsitorie în instalaţii electrice, deschideri de culoare ale liniilor electrice, cosit iarbă în staţii;
b)lucrări de zugrăveli, amenajări sau reparaţii la partea de construcţii şi instalaţii neelectrice din staţii, posturi de transformare etc.
(2)Lucrările respective trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile de lucrări,încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi, care vor conţine:
a)obligaţia unităţii de exploatare de a construi personalul delegat şi a consemna într-un proces verbal condiţiile specifice şi obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
b)delimitarea răspunderilor privind măsurile de protecţie a muncii, corelate cu prevederile art. 84 (2) lit.i. şi art. 110(1) şi (3) ;
c)forma organizatorică în baza căreia se vor executa lucrările sau inoportunitatea acesteia;
d)numele persoanelor de execuţie şi a şefului de echipă;
e)condiţiile şi modul de acces în instalaţiile electrice din exploatare;
g)necesitatea executării unor lucrări cu supraveghetor şi nominalizarea acestora.
Art. 40
Pentru a se executa lucrări programate de către personalul delegat, la instalaţiile electrice în exploatare sau în vecinătatea acestora, trebuie ca unitatea (subunitatea) de care aparţine personalul delegat să se adreseze în scris unităţii sau subunităţii de exploatare a instalaţiilor respective, solicitând aprobarea de executare a lucrărilor.
Art. 41
(1)Pentru a se executa lucrări în baza AL sau PV emise de unitatea (subunitatea) de exploatare, unitatea de care aparţine personalul delegat trebuie să supună spre aprobare unităţii (subunităţii) de exploatare un program de lucrări care să conţină:
a)locul (incinta) unde urmează a se executa lucrarea;
b)lucrările (operaţiile) care urmează a se executa;
c)instalaţia care trebuie separată electric sau scoasă de sub tensiune;
d)data începerii execuţiei şi durata lucrărilor;
e)numele şi prenumele şefului de lucrare (echipă) şi a executanţilor şi grupele de autorizare ale acestora;
f)numele şi prenumele persoanei din partea unităţii de execuţie care răspunde de pregătirea şi coordonarea executării lucrării (G.T. anexa 1, poz.6).
(2)Programul se întocmeşte şi în cazul lucrărilor executate de formaţii de lucru de altă specialitate.
(3)O dată cu aprobarea programului de lucrări de către persoanele stabilite prin convenţia de lucrări, unitatea (subunitatea) de exploatare şi unitatea de execuţie trebuie să stabilească şi persoanele care răspund, din partea acestora, de pregătirea, coordonarea lucrărilor şi respectarea celor stabilite în convenţia de lucrări.
Art. 42
(1)În cazul în care o unitate de exploatare execută lucrări în instalaţiile proprii lucrări care necesită scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi de către o a doua unitate de exploatare (ca urmare a faptului că aceste instalaţii sunt alimentate direct din staţiile, posturile sau liniile electrice ale celei de-a doua unităţi de exploatare), trebuie ca prima unitate de exploatare conform convenţiei de exploatare încheiată la nivelul conducătorilor de unităţi pentru executarea de manevre, precizându-se:
a)instalaţiile în care trebuie să se execute manevre şi starea operativă necesară pentru lucrări;
b)lucrările ce urmează a se executa în instalaţiile proprii;
c)data solicitată pentru începerea executării lucrărilor şi durata lor;
d)numele şi prenumele persoanei căreia i se va comunica executarea manevrelor, respectiv încheierea lucrărilor.
(2)Aprobarea începerii lucrărilor se va comunica unității de exploatare care a solicitat scoaterea de sub tensiune, de către persoana împuternicită în acest sens şi se va consemna în registrele operative ale ambelor unități de exploatare. Confirmarea terminării lucrărilor trebuie să se facă de către şeful de lucrare, conform metodologiei din prezentele norme.
Art. 43
Mijloacele de protecţie necesare executării lucrărilor, delimitări materiale a zonei de lucru şi asigurării împotriva accidentelor de natură neelectrică, trebuie să fie asigurate de către unitatea (subunitatea) de care aparţine personalul delegat sau, în cazul unor neînţelegeri prealabile, de către unitatea (subunitatea) de exploatare. În acest sens se vor face precizările de rigoare în convenţiile de exploatare sau de lucrări.
2.4. Alte prevederi privind forța de muncă
Art. 44
(1)Personalul este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici, în condiţiile prezentelor norme, şi este, de asemenea, obligat a preveni sau opri orice acţiune, care ar putea conduce la accidentarea proprie sau/şi a altor persoane.
(2)Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol iminent pentru personal nu trebuie întreprinsă, chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la incidente (deranjamente) sau pagube materiale.
(3)Orice dispoziţie dată contrar prevederilor prezentelor norme de securitate a muncii se refuză şi se aduce la cunoştinţa şefului ierarhic superior al celui care a emis-o.
Art. 45
Executanţii sunt răspunzători în mod solidar pentru nerespectarea, de către oricare dintre ei sau şeful de lucrare, a prevederilor din norme, în cadrul lucrării la care participă dacă nu intervin pentru a preveni sau opri nerespectarea acestora.
Art. 46
Personalul este obligat ca la constătarea unor abateri de la prevederile prezentelor norme, ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice etc., precum şi a unor defecte în instalaţiile electrice care ar putea pune în pericol securitatea oamenilor, să ia măsuri, în limita competenţei sale şi să comunice cele constătate şefului direct sau ierarhic superior.
Art. 47
(1)Electricienii care execută manevre şi/sau lucrări în instalațiile electrice trebuie să fie dotaţi şi să utilizeze echipamentul individual de protecţie şi mijloacele de producţie respectând principiul „cel puţin două mijloace electroizolante de protecţie înseriate pe calea de curent, posibil a fi parcursă, ca urmare a atingerii accidentale directe”.
(2)Echipamentul individual de protecţie electroizolant şi mijloacele de protecţie electroizolante trebuie alese, verificate şi întreținute conform prevederilor capitolului 4 din prezenta normă specifică.
Art. 48
(1)Personalul salariat care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie, trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai asigura funcţia de protecţie.
(2)Pentru restul echipamentului şi dispozitivelor de protecţie, prezentarea la verificare şi înlocuirea sau completarea, în situaţiile care o impun, revine gestionarului (reprezentat prin: şef de echipă, maistru de schimb, maistru de formaţie, şef de staţie, şef de secţie etc.).
(3)Este necesar ca la aplicarea prezentelor norme specifice să se ţină seama şi de standardele naţionale de protecţia muncii, obligatorii ca documente complementare.
3. SARCINA DE MUNCĂ
3.1. Măsuri tehnice de protecție a muncii la executarea lucrărilor, în instalațiile electrice din exploatare, cu scoaterea acestora de sub tensiune
Art. 49
(1)Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalațiile electrice sunt:
a)separarea electrică a instalației, (G.T., anexa 1, poz.20) respectiv:
-întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalației sau a parții de instalație, după caz, la care urmează a se lucra şi anularea automatizărilor care conduc la conectarea întrerupătoarelor;
-blocarea în poziția deschis a dispozitivelor de acționare a aparatelor de comutație prin care s-a făcut separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive;
b)identificarea instalației sau a parții din instalație în care urmează a se lucra;
c)verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalației sau a parții de instalație la pământ şi în scurtcircuit;
d)delimitarea materială a zonei de lucru;
e)asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
(2)Manevrele necesare realizării măsurilor tehnice trebuie să se execute de către una sau două persoane, în conformitate cu prevederile art. 163 si art. 164 din prezentele norme specifice.
(3)Separarea electrică a instalației trebuie urmată de închiderea cuțitelor de legare la pământ-CRP (acolo unde acestea există), aferente instalației sau părții din instalația primară la care urmează a se lucra conf. Art. 68(6).
(4)Foile de manevră aprobate în scopul retragerii din exploatare, pentru lucrări, a unei instalații sau parți a acesteia trebuie să conțină inclusiv operațiile de legare la pământ prin închiderea CLP (acolo unde acestea există).
Art. 50
(1)Pentru executarea lucrărilor, potrivit prevederilor prezentului capitol, trebuie scoase de sub tensiune, după caz :
a)instalațiile sau părțile instalației la care urmează a se lucra;
b)instalațiile învecinate sau părțile instalațiilor învecinate neîngrădite care se găsesc la o distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate (G.T., anexa 1, poz. 10), la care se pot apropia, fără pericol, în timpul executării lucrărilor executanții, utilajele, materialele sau uneltele acestora;
c)instalațiile sau părțile instalației care sunt situate la distanţe mai mari decât distanţele de vecinătate, dar la care natură lucrărilor impune scoaterea lor de sub tensiune (traversări, paralelisme etc.).
(2)Mărimile distanţelor de vecinătate sunt în funcție de tensiunea nominală a instalațiilor ce rămân sub tensiune şi de felul instalațiilor. Acestea trebuie să fie:
| Tensiunea nominală a instalației [ kV] | 1 – 20 | 35 – 60 | 110 | 220 | 400 | 750 | ||
| Distanţa minimă de vecinătate [m] la manevre, executate în instalații interioare sau exterioare | 0,8 | 1 | 1,5 | 2,4 | 3,7 | 6,25 | ||
| Distanţa minimă de vecinătate [m] la executarea lucrărilor în instalații electrice | De la sol | În instalații interioare | 0,8 | 1 | 1,25 | – | – | – |
| În instalații exterioare | 2 | 2,5 | 3 | 4 | 5 | 8 | ||
| Prin urcare pe stâlpii LEA | 1,5 | 2 | 2,5 | 3 | 5 | 8 | ||
(3)În cazul instalațiilor de joasă tensiune (inclusiv a liniilor electrice aeriene-LEA), distanța de vecinătate nu se normează, dar este interzisă atingerea directă a parților aflate sub tensiune ale acestora.
(4)În cazul instalațiilor sau parților de instalație având izolații electrice solide, lichide sau gazoase, acoperite cu ecrane (învelişuri metalice), legate la pământ (cabluri, bare capsulate, echipamente cu hexafluorură etc.) sau având placi electroizolante de separație special destinate acestui scop, distanţa de vecinătate nu se normează, ecranele legate la pământ sau plăcile electroizolante putând fi atinse direct in timpul lucrului.
Art. 51
Zona de lucru (G.T., anexa 1, poz. 63) trebuie să se realizeze după separarea electrică a acestuia prin efectuarea succesivă a următoarelor măsuri tehnice:
a)identificarea instalației sau parții din instalație în care urmează a se lucra;
b)verificarea lipsei tensiunii, urmată de legarea imediată a parții de instalație la pământ şi în scurtcircuit;
c)delimitarea a zonei de lucru;
d)asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
Separarea electrică. Întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalației sau a parții din instalația electrică
Art. 52
(1)Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care conduce la reconectarea întreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutație (întreruptoare, separatoare, siguranțe etc.) ce separa instalația sau partea din instalație la care urmează a se lucra, de restul instalațiilor rămase sub tensiune.
(2)După întreruperea tensiunii, în cazul în care prin manevrarea aparatelor de comutație cu care s-a realizat aceasta nu s-a efectuat şi separarea vizibilă, trebuie să se efectueze aceste separări faţă de toate părţile de unde ar putea să apăra tensiune în instalația sau partea din instalație, la care urmează a se lucra.
Art. 53
(1)Separarea vizibilă trebuie să se realizeze prin deschiderea separatoarelor, scoaterea patroanelor siguranțelor fuzibile, debroşarea întreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor la linii electrice aeriene sau demontarea unor parți active ale instalației electrice (bare, conductoare), dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
(2)În mod excepțional se admite ca în cazul instalațiilor de joasă tensiune, când partea din instalație la care urmează a se lucra este prevăzuta numai cu întreruptor nedebroşabil ca element de comutație sau întreruptor cu contacte a căror deschidere nu este vizibilă, separarea vizibilă sa se realizeze numai prin deconectarea întreruptorului şi verificarea lipsei tensiunii în locul cel mai apropiat ieșirii din acesta.
(3)Separarea vizibilă în cazul aparatajului în baza indicațiilor capsulate (SF6, vid etc.) se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului, de semnalizare a acestei poziții.
(4)Separarea vizibilă în cazul aparatajelor telecomandăte se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziției acestora la punctul de telecomandă.
(5)Pentru evitarea tensiunii inverse (din joasă în înalta tensiune) prin transformatoarele de măsură, acestea trebuie separate electric şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debroşarea întreruptoarelor, scoaterea patroanelor siguranțelor fuzibile sau deconectarea întreruptoarelor nedebroşabile.
Art. 54
În instalația separată electric din care se alimentează motoare electrice, care antrenează pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare prevăzute cu motoare de lansare, care nu pot fi separate vizibil, trebuie să se realizeze următoarele măsuri suplimentare:
a)blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare, pentru evitarea producerii tensiunii de către generator sau compensator, chiar la viteze reduse;
b)blocarea cailor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare şi compresoare, pentru evitarea funcționarii motoarelor ce le antrenează în regim de generator.
Separarea electrică. Blocarea în poziție deschisă a dispozitivelor de acționare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă a instalației sau a parții din instalație şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere
Art. 55
Blocarea în poziție deschis a dispozitivelor de acționare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă a instalației sau a parții din instalație, în care urmează a se lucra, trebuie să se realizeze prin:
a)blocarea directă, după caz, folosind unul din următoarele procedee:
-blocarea dispozitivelor de acționare manuală ale separatoarelor cu lacăte sau mijloace special destinate acestui scop;
-blocarea pe poziție „scos” a căruciorului întreruptoarelor, în cazul celulelor cu întreruptoare debroșabile, fără separatoare. Aceasta blocare constă din închiderea ușii celulei după scoaterea căruciorului. Daca celula nu este prevăzută cu ușa, căruciorul realizând el însuși închiderea celulei când întreruptorul este broșat, după scoaterea căruciorului se va monta pe partea frontală a celulei un paravan mobil (sau bandă roșie) şi indicator de securitate;
-montarea unor capace (mânere) electroizolante, colorate în roșu, în locul patroanelor siguranțelor fuzibile de joasă tensiune.
-montarea unor placi sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întreruptoarelor atunci când acestea sunt accesibile şi rămân sub tensiune;
b)blocarea indirectă, după caz, folosind unul din următoarele procedee:
-scoaterea patroanelor siguranțelor fuzibile sau deconectarea întreruptorului de pe circuitul de alimentare al motorului care antrenează dispozitivul de acționare al separatorului, respectiv, la joasă tensiune, al întreruptorului;
-închiderea robinetului de alimentare cu aer comprimat a dispozitivelor de acționare ale separatoarelor şi întreruptoarelor şi descărcarea de presiune a circuitului de după robinet;
-dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acționare, prin comandă de la distanţă a dispozitivelor de acționare ale separatoarelor, respectiv de joasă tensiune ale întreruptoarelor;
-alte procedee.
Art. 56
Pe dispozitivele de acționare blocate ale separatoarelor şi în punctele în care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea electrică s-a făcut prin celelalte procedee menționate la art. 55. b), trebuie să se monteze indicatoare de securitate având inscripția „NU INCHIDE ! SE LUCREAZA” (respectiv „NU DESCHIDE ! SE LUCREAZA”, în cazul robinetelor de aer comprimat prin care se alimentează dispozitive de acționare pneumatică).
Art. 57
Separatoarele liniilor electrice aeriene aflate la distanţă faţă de zona de lucru şi care în schema normală de funcționare au poziția „deschis”, se pot consideră blocate în această poziție. Şeful de lucrare poate solicita vizualizarea împreuna cu admitentul a acestei poziții şi montarea de indicatoare de securitate.
Identificarea instalației sau a parții din instalație la care urmează a se lucra
Art. 58
(1)Identificarea instalației sau a unei parți a acesteia trebuie să se realizeze de către:
a)admitent împreuna cu şeful de lucrare, în cazul în care ZL este realizată de personalul de servire operativă;
b)şeful de lucrare în cazul în care ZL se realizează de către acesta.
Scopul identificării este de a avea certitudinea că măsurile tehnice ce trebuie luate pentru realizarea zonei de lucru se vor aplica asupra instalației la care urmează a se lucra şi la care se vede, sau s-a confirmat prin mesaj, că instalația a fost scoasă de sub tensiune sau numai separată electric.
(2)Identificarea se realizează vizual, obligatoriu la faţa locului, pe baza următoarelor elemente după caz:
a)schema electrică a stației, postului etc.;
b)schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu);
c)schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite);
d)caietul de marcaje şi etichetări;
e)inscripții, numerotări, denumiri;
f)planuri, hărți, planșe şi confruntarea cu dispunerea în teren a instalațiilor;
g)aparate sau instalații de detecție;
h)aparate de măsură;
i)alte elemente.
(3)Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire sau verificarea, prin acționare, a oricărei componente a instalației.
Verificarea lipsei tensiunii urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit
(Aceasta este principala măsura de protecție preventivă a personalului împotriva riscului electric, la existenţa sau apariția accidentală a tensiunii în zona de lucru)
Art. 59
Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la toate fazele instalației, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe coronament, inclusiv pe nul. În cazul întreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate cele șase borne accesibile ale acestora.
Art. 60
Verificarea lipsei tensiunii în instalațiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune. În instalațiile de înalta tensiune, verificarea trebuie să se facă cu ajutorul detectoarelor de tensiune, corespunzătoare tensiunii nominale a acestor instalații, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 66 şi 67.
Art. 61
Verificarea lipsei tensiunii cu detectoare de tensiune nu este admisă pe timp de precipitații atmosferice în instalațiile de tip exterior, decât în cazul în care detectoarele şi prăjinile electroizolante suport al acestora sunt realizate şi certificate pentru a fi utilizate în aceste condiții.
Art. 62
În cazul echipamentelor şi elementelor capsulate sau protejate, la care nu se pot utiliza detectoarele de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucțiunilor producătorilor echipamentelor sau elementelor respective.
Art. 63
Verificarea lipsei tensiunii, în vederea închiderii cuțitelor de legare la pământ montate pe stâlpii liniilor electrice aeriene, se admite a fi înlocuite prin verificarea vizuală a poziției deschis a separatorului prin care s-a realizat separarea electrică.
Art. 64
(1)Înainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune şi imediat după aceasta, trebuie să se verifice buna funcționare a acestuia, prin metoda indicată de producător, în cartea tehnică.
(2)În toate instalațiile, apropierea de acestea a detectorului de tensiune se face lent, iar atingerea directă se va face numai după constătarea lipsei avertizării luminoase şi sonore a detectorului.
Art. 65
(1)Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se efectueze considerând că instalația este sub tensiune.
(2)Persoana care verifică lipsa tensiunii în instalațiile de înaltă tensiune trebuie sa dețină minimum grupa a III-a de autorizare.
(3)În cazul în care pentru verificarea lipsei tensiunii este necesară deschiderea ușilor celulelor sau îndepărtarea îngrădirilor este interzisă depășirea cu vreo parte a corpului a planului delimitat de acestea.
Art. 66
În stațiile de transformare de 750 kV, verificarea lipsei tensiunii se înlocuiește prin următoarele măsuri, luate cumulat:
a)verificarea realizării separațiilor vizibile;
b)verificarea indicațiilor asupra lipsei tensiunii date de către aparatele de măsura şi control montate pe panourile aferente.
Art. 67
Pe liniile electrice aeriene de 750 kV, verificarea lipsei tensiunii se înlocuiește prin constătarea lipsei semnalului sonor dat de avertizoarele fonice de tensiune portabile, aceasta constătare făcându-se de către şeful de lucrare şi un membru al formației de lucru, independent, confruntându-şi reciproc observațiile.
Art. 68
(1)Legarea la pământ şi în scurtcircuit se realizează la toate fazele instalației sau parții din instalație, precum şi la conductorul de nul al liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ (scurtcircuitoare) sau prin închiderea cuțitelor de legare la pământ.
(2)Operațiile de montare a scurtcircuitoarelor trebuie să se realizeze obligatoriu de către doi electricieni. Clemele scurtcircuitorului trebuie aplicate de electricianul cu grupa minima de autorizare III. Succesiunea operațiilor trebuie să fie următoarea:
a)legarea la pământ a scurtcircuitorului;
b)verificarea lipsei tensiunii, conform prevederilor art. 59-67 de mai sus;
c)montarea clemelor scurtcircuitorului pe nul şi pe fiecare fază, conform prevederilor art.70 din prezentele norme specifice.
(3)Alegerea punctului de legare la pământ trebuie realizată cu următoarea prioritate:
a)priza artificială a instalației sau stâlpului rețelei electrice;
b)priza naturăla a stâlpului rețelei electrice;
c)țărușul scurtcircuitorului.
(4)Demontarea scurtcircuitorului se executa în ordine inversă montării.
(5)În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului, se va face începând cu conductorul de nul, cu excepția cazurilor în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului.
(6)În cazul legării la pământ şi în scurtcircuit prin CLP inchiderea acestora trebuie realizată după verificarea lipsei de tensiune de catre un electrician având minimum grupa III de autorizare.
Art. 69
Legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalatiilor electrice de 110-750 kV, se va face în urmatoarea ordine:
a)se leaga la pământ clema scurtcircuitorului monopolar;
b)se verifica lipsa tensiunii pe o fază;
c)se monteaza clema scurtcircuitorului monopolar pe faza respectivă;
d)operaţiile de mai sus se repetă, în acelaşi mod pentru celelalte faze.
Art. 70
(1)Montarea clemelor scurtcircuitorului la fazele instalației trebuie să se execute cu ajutorul prăjinilor (bastoanelor, mânerelor) electroizolante destinate special acestei operații, în funcție de tipul scurtcircuitorului şi tensiunea instalației. Utilizarea prăjinilor electroizolante va ţine seama de instrucțiunile unității producătoare.
(2)În instalațiile interioare de înaltă tensiune de până la 27 kV inclusiv, în locuri stabilite în scris de conducerea unității (subunității) de exploatare, şi marcate distinct în instalații, unde nu este posibil să se folosească prăjina electroizolantă (din lipsa de spațiu pentru manevrarea acesteia sau din imposibilitatea tehnologică de montare cu prăjina a clemelor, cum ar fi cazul cutiilor de borne ale motoarelor electrice), se admite, în mod excepțional, montarea clemelor scurtcircuitorului fără prăjina electroizolantă dar numai după descărcarea sarcinii capacitive, efectuată tot cu prăjina electroizolantă.
(3)La bornele motoarelor electrice, în cazul lucrărilor la partea antrenată de acestea (partea mecanică), se admite montarea clemelor scurtcircuitorului fără prăjina electroizolantă, dar numai după descărcarea sarcinii capacitive, efectuată tot cu prăjina electroizolantă.
(4)În instalațiile de joasă tensiune, cu excepția liniilor electrice aeriene cu conductoare neizolate, este admisă montarea scurtcircuitorului fără utilizarea prăjinii electroizolante şi descărcarea sarcinii capacitive.
Art.71
Se interzice secționarea nulului liniilor electrice aeriene de joasă tensiune aflate sub tensiune dacă nu s-a realizat, în prealabil, continuitatea prin șuntare directă sau prin legare la pământ a celor două parți lângă secționare.
Art. 72
(1)Pentru realizarea zonei de lucru în cazul instalațiilor prevăzute cu cuțite de legare la pământ acestea trebuie folosite întotdeauna, în locul scurtcircuitoarelor.
(2)În cazul în care pentru realizarea zonei de lucru este necesară şi montarea unui scurtcircuitor mobil, acesta se montează după închiderea CLP-ului.
(3)La închiderea cuțitelor de legare la pământ montate pe un stâlp, verificarea lipsei de tensiune se poate înlocui prin controlul vizual efectuat de către personalul manevrant asupra integrității circuitului de legare la pământ a dispozitivului de acționare şi poziția deschis a separatorului.
Art. 73
(1)În stații şi posturi de transformare clemele (papucii) scurtcircuitoarelor trebuie sa fie fixate la bornele, piesele, respectiv locurile special prevăzute (marcate) în acest scop (puncte fixe de conexiune). Este interzisă legarea conductorului scurtcircuitorului prin răsucire sau orice alt procedeu care nu asigură un contact corespunzător.
(2)În stațiile electrice de 110-750 kV, la instalația de legare la pământ, trebuie să se lege şi părțile metalice ale autoscărilor, platformelor de lucru şi utilajelor din zonă de lucru, aducându-le la același potențial, prevenindu-se astfel apariția tensiunilor induse periculoase.
(3)În cazul instalațiilor de înaltă tensiune cu faze separate sau depărtate mai mult decât distanţă de vecinătate este admis să se realizeze legarea la pământ numai la faza la care se va lucra.
Art. 74
(1)Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze cu respectarea cumulativa a următoarelor condiții:
a)cât mai aproape de zona de lucru, de o parte şi de alta a acesteia, cu excepția cablurilor electrice;
b)către derivațiile LEA care se racordează la zona de lucru, cu excepția branșamentelor electrice de joasă tensiune;
c)cel puțin o legătură la pământ şi în scurtcircuit să fie vizibilă din zona de lucru (prezenta condiție nu se aplică în cazul lucrărilor din stații, posturi zidite, capetele terminale şi manșoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice aeriene cu conductoare izolate).
(2)În zona de lucru partea din instalație la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la pământ şi în scurtcircuit, cu excepția zonelor de lucru din instalațiile de joasă tensiune la care condițiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al conductoarelor izolate aferente LEA, inclusiv în situațiile menționate la art. 390.
Art. 75
Electricienii care execută măsurile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalațiilor (separarea electrică, verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit) trebuie să utilizeze, după caz, următoarele echipamente individuală de protecție, respectând principiul stabilit la art. 47 din prezentele norme: cască de protecție a capului cu viziera de protecție a fetei, mănuși electroizolante, mâner cu manșon de protecție a brațului pentru manevrarea siguranțelor de joasă tensiune tip MPR, costum din țesătură termorezistentă, încălțăminte electroizolanta sau covor electroizolant.
Delimitarea materială a zonei de lucru
Art. 76
Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentarii membrilor formației de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii mobile, care sa evidențieze clar zona de lucru. Îngrădirile provizorii mobile se vor fixa sigur, pentru a nu cădea peste părțile aflate sub tensiune ale instalației. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de securitate.
Art. 77
(1)Îngrădirile provizorii mobile trebuie sa se monteze la o distanţă egală sau mai mare decât cea de vecinătate, faţă de părțile rămase sub tensiune. Dacă aceste distanţe nu pot fi respectate, părțile instalațiilor situate la distanţe mai mici, vor fi scoase de sub tensiune.
(2)Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa la distanţe mai mici decât cele menționate, chiar în atingere directă cu părțile aflate sub tensiune, în următoarele condiții:
a)tensiunea nominală a instalației să fie de cel mult 27 kV;
b)părțile instalației să fie situate interior, iar în cazul în care sunt situate în exterior montarea, demontarea şi utilizarea să se facă pe timp uscat;
c)montarea şi demontarea să se realizeze cu supraveghetor de lucrare.
(3)În cazul în care nu se pot monta îngrădiri electroizolante mobile, conform prevederilor alineatului precedent, unitatea de exploatare trebuie să stabilească modul de lucru, în condiții de securitate.
Măsuri tehnice de protecția muncii în zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică
Art. 78
Aceste măsuri au rolul de a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor formației de lucru şi a altor persoane care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru, ele aplicându-se conform normelor specifice, pe genuri de lucrări şi instalații.
Art. 79
Pentru evitarea accidentelor de circulație (când este cazul), zona de lucru trebuie marcată cu indicatoare sau îngrădiri speciale, respectând prevederile regulilor de circulație.
3.2. Măsuri organizatorice de protecție a muncii la executarea lucrărilor în instalațiile electrice din exploatare
Art. 80
Din punct de vedere organizatoric, lucrările în instalațiile electrice din exploatare trebuie să se execute în baza:
a)autorizațiilor de lucru (AL);
b)instrucțiunilor tehnice interne de protecția muncii (ITI-PM);
c)atribuțiilor de serviciu(AS);
d)dispozițiilor verbale (DV);
e)proceselor verbale (PV).
Art. 81
La pregătirea instalațiilor electrice din exploatare şi executarea lucrărilor, corespunzător celor menționate la articolul anterior, trebuie să participe:
a)persoana care dispune executarea unor lucrări, denumită în cuprinsul prezentelor norme „emitent” (G.T., anexa1, poz.11);
b)persoana care admite la lucrare, denumită în cuprinsul prezentelor norme „admitent” (G.T., anexa 1, poz.2);
c)persoana care conduce, controlează şi supraveghează formația de lucru, denumită în cuprinsul prezentelor norme „şef de lucrare” (G.T., anexa 1, poz.57);
d)persoanele care fac parte din efectivul formației de lucru, denumite în cuprinsul prezentei norme „executanți” (G.T., anexa 1, poz.12).
Art. 82
(1)Emitentul trebuie să facă parte din unitatea sau subunitatea de exploatare, care are în gestiune sau în exploatare prin convenție instalația electrică în cauză, trebuie sa aibă grupa a V-a de autorizare şi să fie împuternicit prin decizie de către conducătorul unității de exploatare.
(2)Prin decizie se vor stabili instalațiile în care fiecare emitent are dreptul să dispună executarea de lucrări.
(3)Emitentul desemnează admitentul şi şeful de lucrare, având grupe de autorizare corespunzătoare.
Art. 83
(1)Admitentul trebuie să aibă minimum grupa a IV-a de autorizare şi să admită la lucrare șefii de lucrări desemnați de emitent.
(2)Admitentul trebuie să asigure, după caz, măsurile tehnice prevăzute la art. 49 (1) din prezentele norme specifice.
(3)Admitentul realizează direct, parțial sau în totalitate, măsurile tehnice menționate la art.49(1) din prezentele norme specifice, în măsura în care este desemnat în acest sens. Pentru măsurile tehnice pe care nu le ia personal, admitentul primește confirmare de la treapta de comanda operativă.
(4)Măsurile consemnate la alineatul (3) din prezentul articol, pe care admitentul nu le ia personal, trebuie sa fie confirmate prin mesaj de către cel ce le-a luat efectiv şi consemnate în evidente special destinate acestui scop, inclusiv în formularul autorizației de lucru. Conținutul mesajelor şi forma transmiterii lor se vor stabili prin alte reglementari.
(5)Admitentul trebuie să verifice, prin confruntarea confirmărilor primite cu prevederile formei de lucru (AL, ITI-PM, PV), că sunt luate toate măsurile tehnice necesare pentru realizarea separării electrice, pe care nu le-a realizat personal.
(6)În cazul în care măsurile tehnice pentru realizarea separării electrice sunt luate (asigurate) de către altă persoană decât admitentul, aceasta persoană răspunde de realizarea corectă a tuturor măsurilor tehnice dispuse pentru separarea electrică.
(7)În cazul în care admitentul este şeful de lucrare (se autoadmite) (GT:, anexa 1, poz.5), el trebuie să realizeze sau să asigure toate măsurile tehnice prevăzute la art. 49(1) din prezentele norme specifice.
Art. 84
(1)Şeful de lucrare este o persoană care trebuie să aibă minimum grupa a III-a de autorizare şi face parte din cadrul unității de exploatare sau din cadrul altei unități (delegat pentru executarea unor lucrări).
(2)În realizarea atribuțiilor sale, şeful de lucrare trebuie:
a)să stabilească împreună cu şeful ierarhic numărul şi nivelul calificării profesionale, inclusiv al grupelor de autorizare pentru membrii formației, în funcție de volumul de lucrări, posibilitățile de executare dispersată a lucrării, complexitatea şi tehnicitatea lucrării în conformitate cu prevederile fişei tehnologice sau a instrucțiunii tehnice de lucru;
b)să sesizeze admitentului eventualele măsuri tehnice necesare în plus faţă de cele realizate de acesta, pentru a executa lucrarea fără pericol de accidentare;
c)să respecte mărimea zonelor de lucru. În cazul în care consideră necesar, va reduce din proprie inițiativă mărimea zonelor de lucru, astfel încât să asigure controlul activității formației de lucru sau supravegherea în timpul lucrului în mod corespunzător;
d)să ia măsurile tehnice necesare în zona de lucru. În cazul în care aceste măsuri au fost luate de către personalul de servire operativă, răspunde solidar cu acesta de suficienţa şi corectitudinea lor;
e)să asigure conducerea efectivă a lucrării încredințate, fiind unicul responsabil de luarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice în zona de lucru;
f)să instruiască executanții asupra măsurilor de protecție a muncii specifice care trebuie respectate, în fiecare zonă de lucru;
g)să efectueze controlul activității formației de lucru şi supravegherea în timpul lucrului;
h)să dea dispoziții clare, fără echivoc şi fără a crea confuzii, convingându-se ca executantul (executanții) căruia (cărora) s-a adresat a (au) înțeles corect şi complet conținutul dispozițiilor;
i)să ia măsuri în zona de lucru, atunci când îndeplinește rolul de supraveghetor al unei formații de lucru de altă specialitate (GT., anexa 1, poz.56), astfel încât să se împiedice accidentele de natură electrică (cu excepția celor datorate aparatelor electrice folosite la lucrarea respectivă de către formația de lucru de altă specialitate). Şeful formației de lucru de altă specialitate trebuie să ia toate măsurile, privind evitarea accidentelor de natură neelectrică, precum şi a accidentelor de natură electrică din cauza aparatelor şi uneltelor electrice proprii folosite;
j)să folosească autoritatea sa administrativa şi profesională pentru respectarea tehnologiei de lucru şi a normelor de securitate a muncii, de către toți membrii formației.
Art. 85
(1)Persoanele care fac parte din efectivul formației de lucru (executanții) trebuie să cunoască şi să aplice întocmai la lucrări normele de securitate a muncii specifice şi să respecte delimitarea materială a zonei de lucru, desfășurându-şi activitatea în limitele acesteia, conform instructajului şefului de lucrare. Ele sunt obligate să sesizeze imediat orice abatere de la prezentele norme care poate conduce la accidente.
(2)În cazul în care la executarea lucrării se folosesc dispozitive sau utilaje servite de personal de altă specialitate acest personal trebuie să se subordoneze şefului de lucrare.
Art. 86
La executarea unei lucrări, se admite ca persoana având o funcție corespunzătoare unei grupe de autorizare să cumuleze şi atribuții ale altor funcții, astfel:
a)emitentul poate cumula: funcția de admitent şi funcția de şef de lucrare;
b)admitentul poate cumula şi funcția şefului de lucrare dar numai pentru lucrarea la care acesta a fost numit ca atare;
c)şeful de lucrare poate cumula şi funcția de admitent pentru propria formație, cu condiția să deţină grupa a IV-a de autorizare şi să fie desemnat pentru aceasta de către emitent.
3.2.1. Executarea lucrărilor în baza autorizațiilor de lucru
Art. 87
Pentru executarea unei lucrări în instalațiile electrice din exploatare în baza autorizației de lucru, trebuie să se îndeplinească următoarele măsuri organizatorice:
a)emiterea autorizației de lucru şi dispunerea executării lucrării;
b)admiterea la lucrare;
c)începerea şi desfășurarea lucrării;
d)îndeplinirea formalităților în cazul întreruperii lucrării;
e)îndeplinirea formalităților la terminarea lucrării.
Emiterea autorizației de lucru şi dispunerea executării lucrărilor
Art. 88
(1)Autorizația de lucru (anexa 3 C) trebuie completată clar citeț şi fără ștersături sau corecturi, de către toți cei care operează în acest document (emitent, admitent, şef de lucrare).
(2)Autorizația de lucru (GT., anexa 1, poz.4) trebuie să cuprindă şi schema electrică a instalației primare sau porţiuni din aceasta la care urmează a se lucra. Pe schema electrică se vor indica: separările electrice cu CLP-urile care se închid, zonele de lucru şi alte elemente necesare de evidențiat, pentru asigurarea protecției muncii la executarea lucrării (anexa 3 pct.2.1).
Art. 89
Autorizația de lucru trebuie să se emită pentru executarea unei (unor) lucrări intr-o singură instalație electrică.
Art. 90
Numerotarea autorizațiilor de lucru trebuie să fie unică pentru fiecare subunitate de exploatare (secție, atelier, centru, laborator, stație electrică cu personal de servire operativă, centrală electrică etc.) astfel încât sa se excludă în cadru unei instalații şi lucrări, existenţa mai multor autorizații de lucru cu același număr.
Art. 91
Dezlegarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, demontarea unor porțiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj, în vederea realizării separărilor vizibile precum şi operațiile inverse, constituie fiecare în parte o lucrare independentă şi trebuie să se execute în baza unei autorizații de lucru separate cu excepția executării acestor operații de către personalul de servire operativă.
Art. 92
(1)Mărimea zonelor de lucru trebuie stabilită de către emitent, de regulă, consultându-se în acest sens cu şeful de lucrare.
(2)Criteriul principal de stabilire a mărimii unei zone de lucru îl constituie posibilitatea de control a activității formației de lucru şi/sau de supraveghere a membrilor acesteia de către şeful de lucrare.
Art. 93
Este permisă executarea lucrării pe baza aceleiași autorizații de lucru, într-o instalație care se pune repetat sub tensiune dacă în perioada executării lucrării nu se operează nici o modificare a schemei de funcționare a instalației (instalațiilor) astfel încât scoaterea de sub tensiune să se facă prin repetarea acelorași manevre.
Art. 94
Lucrarea se începe numai după primirea aprobării de la admitent şi se consideră terminata numai după confirmarea acestui fapt, admitentului, de către şeful de lucrare.
Art. 95
(1)În cazul unor instalații îndepărtate, care sunt în același timp şi locul de muncă al admitentului, transmiterea autorizației de lucru de la emitent la admitent trebuie făcută printr-un curier (care poate fi chiar şeful de lucrare). În aceasta situație curierul va semna copia autorizației de lucru, rămasă la emitent, numai de primirea acesteia.
(2)În cazuri speciale, se admite transmiterea indirectă a conținutului autorizației de lucru întocmita în prealabil, cu respectarea următoarelor condiții:
a)transmiterea conținutului autorizației de lucru trebuie să se facă numai prin convorbire directă între emitent şi admitent;
b)după primirea conținutului autorizației de lucru admitentul îi va citi emitentului conținutul pe care l-a scris urmând ca acesta să confirme corectitudinea cu care admitentul l-a înțeles. Prin aceasta se consideră ca autorizația de lucru a fost însușita de admitent.
(3)Toate prevederile autorizației de lucru, consemnate de emitent, trebuie analizate deosebita atenție de către admitent care va confirma însușirea lor, prin semnătură, la locul rezervat în partea de emitere.
(4)Orice neînțelegere sau nelămurire referitoare la conținutul autorizației de lucru se va clarifica imediat, nefiind permisă trecerea la faza următoare (admiterea la lucru) atât timp cat nu s-a înțeles şi însușit conținutul autorizației de lucru.
Admiterea la lucrare
Art. 96
(1)Admiterea la lucrare trebuie să se facă după realizarea efectivă a măsurilor tehnice de protecție a muncii, conform prevederilor art. 49(1), după caz, din prezentele norme specifice, la instalația în care urmează a se lucra.
(2)În acest scop admitentul şi şeful de lucrare trebuie să verifice corespondenţa măsurilor tehnice dispuse prin autorizația de lucru cu cele realizate şi să le confirme prin semnare în autorizația de lucru.
(3)Admiterea la lucrare a şefului formației de lucru se consideră terminată numai după ce au fost luate toate măsurile tehnice dispuse.
Art. 97
Admitentul trebuie să confirme executarea tuturor măsurilor tehnice, prin completarea şi semnarea autorizației de lucru, numai după ce a realizat personal aceste măsuri sau a primit confirmarea privind executarea lor conform art. 83(4) sau din partea treptei de comandă operativă (GT., anexa 1, poz.59) care are instalația respectivă în comanda nemijlocită ori a treptei de coordonare.
Art. 98
(1)În cazul transmiterii directe a aprobării de începere a lucrării, admitentul trebuie să prezinte şefului de lucrare (verbal sau prin arătare directă) măsurile tehnice realizate şi părțile de instalație ce au rămas sub tensiune în apropiere.
(2)Şeful de lucrare după ce a luat cunoștința, din autorizația de lucru şi/sau din teren, de măsurile tehnice realizate şi mărimea zonei (zonelor) de lucru, dacă aceasta (acestea) a (au) fost executată (executate) de către admitent, trebuie să confirme însușirea acestora semnând în autorizația de lucru la partea ce-i este rezervată. Din acest moment şeful de lucrare devine responsabil asupra lucrării încredințate.
(3)În cazul în care şeful de lucrare consideră că măsurile tehnice nu sunt suficiente sau constăta că personalul de servire operativă nu a luat toate măsurile tehnice necesare pentru realizarea zonei de lucru, conform prevederilor prezentei norme, el trebuie să solicite completarea acestora de către personalul de servire operativă, consemnându-se în autorizația de lucru, la partea privind „Începerea si desfășurarea lucrării”. Vor semna atât admitentul , cât şi şeful de lucrare, în rubricile rezervate.
Art. 99
(1)În cazul transmiterii indirecte a aprobării de începere a lucrării, mesajele trebuie să fie înscrise în evidentele operative sau în caietul de lucru de către şeful de lucrare. Cel care primește mesajul radio sau telefonic, trebuie să confirme înțelegerea corectă a acestuia, prin reperarea conținutului sau.
(2)În cazul în care condițiile tehnice ale rețelei de telecomunicații o impun, se admite ca transmiterea mesajului radio sau telefonic, între admitent şi şeful de lucrare să se facă indirect, prin intermediul personalului de servire operativă sau de comanda operativă. În aceste situații, personalul care face retransmiterea va consemna mesajul în evidentele sale operative.
(3)Mesajul trebuie să conțină măsurile tehnice realizate precum şi data şi ora transmiterii aprobării de începere a lucrării.
(4)La primirea mesajului, şeful de lucrare trebuie să completeze partea rezervată admitentului în autorizația de lucru. Apoi, şeful de lucrare trebuie să confrunte conținutul mesajului cu prevederile emitentului din autorizația de lucru, după care va semna în partea rezervată şefului de lucrare la admiterea la lucru. Din acest moment şeful de lucrare devine responsabil asupra lucrării încredințate.
(5)În cazul mesajului scris, acesta se va anexa la autorizația de lucru.
Începerea şi desfășurarea lucrării
Art. 100
(1)După aprobarea începerii lucrării de către admitent, şeful de lucrare trebuie să identifice instalația sau partea din instalație la care se va lucra cu respectarea prevederilor de la art. 58(2) si (3).
(2)Şeful de lucrare împreună cu un membru al formației trebuie să realizeze zona de lucru cu respectarea măsurilor tehnice prevăzute la art. 59 – 79. În cazul în care zona de lucru a fost realizată de admitent, şeful de lucrare trebuie să verifice corectitudinea măsurilor luate acceptând sau nu preluarea cesteia, pe proprie răspundere.
(3)Şeful de lucrare şi membrii formației trebuie să cunoască conținutul fişei tehnologice sau a instrucțiunii tehnice de lucru specifice lucrării ce urmează să o execute. La faţa locului se va face o instruire succintă asupra acestora.
(4)Şeful de lucrare împreună cu membrii formației de lucru trebuie să organizeze şi să pregătească condițiile specifice pentru lucru la înălțime, conform prevederilor art. 180-188 din prezenta normă specifică şi ale Normelor specifice de protecție a muncii pentru lucrul la înălțime (41), dacă condițiile de lucru impun aceasta.
(5)Şeful de lucrare trebuie să instruiască membrii formației de lucru, deservenții de utilaje şi personalul de alta specialitate, asupra limitelor zonei de lucru, a instalațiilor sub tensiune din vecinătate, inclusiv asupra măsurilor de protecție a muncii de natură neelectrică.
(6)Şeful de lucrare trebuie să completeze formularul autorizației de lucru şi să-l semneze împreuna cu membrii formației, confirmând realizarea măsurilor ce îi revin.
Art. 101
În instalațiile electrice cu supraveghere (GT., anexa 1, poz.19), măsurile tehnice pentru realizarea zonei de lucru trebuie să fie luate de către personalul de servire operativă, care va face şi admiterea la lucru. Pentru verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se respecte prevederile de la art. 59-75, 164(1) (2) (3) şi 168(2). Şeful de lucrare trebuie să verifice luarea acestor măsuri şi să le confirme prin semnătură în autorizația de lucru.
Art. 102
Toți membrii formației de lucru trebuie să semneze în autorizația de lucru, după însușirea instructajului efectuat de către şeful de lucrare, confirmând prin aceste semnături că au luat la cunoștință de limitele zonei de lucru, de măsurile de protecție a muncii ce trebuie respectate şi de sarcinile de lucru încredințate.
Art. 103
După îndeplinirea tuturor celor de mai sus este permisă începerea propriu-zisă a lucrării în zona de lucru.
Art. 104
Pe durata realizării zonei de lucru şeful de lucrare trebuie sa ia măsuri pentru evitarea accidentarii sale sau a membrilor formației cu care realizează operațiile pregătitoare, respectând prevederile normelor specifice sau/şi ale reglementarilor interne.
Art. 105
(1)În timpul executării lucrării, şeful de lucrare trebuie să se afle în permanenţă în zona de lucru asigurând controlul activității formației de lucru, supravegherea membrilor acesteia sau participarea la lucrarea încredințată.
(2)În cazul în care în apropierea zonei de lucru, sub distanţă de vecinătate, se găsesc instalații aflate sub tensiune, iar îngrădirile acestora (plase, bariere etc.) permit trecerea de sau prin ele a obiectelor, uneltelor sau a altor mijloace de muncă, şeful de lucrare nu va executa operații în cadrul lucrării, efectuând doar supravegherea permanentă a membrilor formației de lucru. Dacă în aceste situații este necesară participarea efectiva a şefului de lucrare la executarea unor operații sau la verificarea calităţii unei operații, el trebuie să întrerupă activitatea formației de lucru, aceasta rămânând în zona de lucru fără a mai executa vreo operație. Întreruperea activității nu se va consemna în autorizația de lucru.
(3)Şeful de lucrare execută operația sau controlul necesar, eventual ajutat de un membru al formației de lucru. După terminarea operației sau controlului de către şeful de lucrare se poate relua, în mod normal lucrul.
(4)În timpul executării lucrării, şefului de lucrare şi membrilor formației de lucru le este interzisă deschiderea îngrădirilor (fixe ori mobile) sau a vizoarelor, capacelor etc. aferente instalațiilor care nu fac parte din zona de lucru.
Art. 106
(1)Toți membrii formației de lucru trebuie să se afle în permanenţă în zona de lucru. În cazul în care natura lucrărilor o impune se admite ca unii membri ai formației de lucru să lucreze separat (la alt etaj, în altă încăpere, în stația exterioară).
(2)În acest ultim caz, subgrupa ce lucrează separat (chiar o singura persoană) trebuie sa aibă un instructaj special făcut de către şeful de lucrare (fără consemnare) şi să aibă condiții de lucru asigurate, astfel încât să se evite pericolul de accidentare (uși încuiate spre parți aflate sub tensiune, îngrădiri permanente, indicatoare de securitate etc.). Subgrupa ce lucrează separat trebuie să aibă în componenţă un electrician cu cel puțin grupa a III-a de autorizare, acesta din urma preluând prerogativele şefului de lucrare. Dacă subgrupa este alcătuită dintr-o singură persoană, aceasta trebuie să fie electrician cu minimum grupa a III-a de autorizare.
Art. 107
În cazul în care şeful de lucrare părăsește zona de lucru, el trebuie să evacueze membrii formației din aceasta zonă, nefiind permis nici unei persoane să revină în ea, în timpul cât lipsește şeful de lucrare.
Art. 108
(1)În zona de lucru au acces, în afara de componenții formației de lucru, numai admitentul şi personalul de control (gt., anexa 1, poz.43).
(2)Şeful de lucrare sau membrii formației de lucru trebuie să interzică accesul altei persoane în zona de lucru.
Art. 109
(1)Şeful de lucrare are dreptul să modifice componenţa formației proprii, în sensul scoaterii sau introducerii de persoane, consemnând aceasta în autorizația de lucru la partea „Modificări in componenta formației de lucru”.
(2)Persoanele scoase (în cazul în care au fost prezente la admiterea la lucru) şi cele introduse în formația de lucru, trebuie să semneze în autorizația de lucru, confirmând prin aceasta că nu vor mai pătrunde în zona de lucru, respectiv că li s-a făcut instructaj la introducerea în formație.
Art. 110
(1)Când şeful de lucrare supraveghează o formație de alta specialitate, el trebuie să realizeze sau să asigure măsurile tehnice în zona de lucru, pentru a împiedica accidentele de natură electrică şi să instruiască formația de lucru.
(2)În timpul lucrării, şeful de lucrare care supraveghează formația de lucru de alta specialitate, trebuie să fie în permanenţă în zona de lucru, urmărind ca membrii formației de lucru să nu depășească limitele acestei zone.
(3)Conducerea formației de lucru de altă specialitate aparține şefului acesteia, sub aspectul distribuirii sarcinilor şi efectuarea instructajului pentru prevenirea accidentelor. În ceea ce privește respectarea măsurilor de protecție a muncii în instalațiile electrice, şeful formației de lucru de altă specialitate şi membrii formației de lucru trebuie să execute dispozițiile şefului de lucrare.
Art. 111
(1)Mutarea în altă zonă de lucru se face prin grija şefului de lucrare. În noua zonă de lucru, şeful de lucrare trebuie să realizeze toate măsurile tehnice necesare.
(2)Nu este permisă stabilirea altor zone de lucru sau mărirea lor faţa de prevederile autorizației de lucru.
(3)Şeful de lucrare trebuie să consemneze în autorizația de lucru măsurile tehnice realizate de el în noua zonă de lucru şi trebuie să instruiască membrii formației de lucru, conform prevederilor art. 100(5) din prezenta normă specifică, semnând în autorizația de lucru în coloana prevăzuta în acest scop şi confirmând, în acest fel, că s-au luat toate măsurile tehnice de protecție a muncii necesare în noua zonă de lucru şi s-au instruit membrii formației de lucru. La terminarea lucrului într-o zonă de lucru, şeful de lucrare trebuie să supravegheze strângerea uneltelor, dispozitivelor de lucru şi utilajelor, să demonteze mijloacele de protecție montate prin grija sa şi, de asemenea, trebuie să evacueze membrii formației de lucru din zonă. Mijloacele de protecție montate, care sunt comune şi necesare următoarei zone de lucru, pot rămâne montate.
(4)În instalațiile electrice cu supraveghere, măsurile tehnice pentru realizarea unei noi zone de lucru se iau de către personalul de servire operativă, care va face şi admiterea la lucru, semnând la coloana respectivă din autorizația de lucru alături de şeful de lucrare.
Îndeplinirea formalităților în cazul întreruperii şi reluării lucrării
Art. 112
(1)Întreruperea lucrării este de competenţa şefului de lucrare, a admitentului sau a persoanelor de control, după caz. În funcție de natură întreruperii aceasta poate fi:
a)pentru masă şi odihnă;
b)ca urmare a imposibilității de continuare a lucrării;
c)dispusă ca urmare a nerespectării normelor de securitate a muncii;
d)pentru utilizarea formației de lucru la executarea unor lucrări urgente (remedieri în urma unor incidente etc.);
e)pentru efectuarea unor probe sau încercări asupra instalației;
f)la sfârșitul programului de lucru zilnic, în cazul lucrării cu o durată de execuție mai mare de o zi.
(2)După evacuarea zonei de lucru, indiferent din ce motive, fiecărui membru al formației de lucru îi este interzisă revenirea, în timpul sau la încheierea perioadei de întrerupere a lucrării, fără a fi însoțit de către şeful de lucrare sau înainte ca acesta să confirme (dispună) reînceperea lucrării. Şeful de lucrare va face uz şi în acest caz de atribuția precizata la art. 84(2) lit. j) din prezentele norme specifice.
Art. 113
(1)Întreruperea pentru masă şi odihnă se face prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare.
(2)În cazul unei astfel de întreruperi, mijloacele de protecție şi dispozitivele din zona de lucru nu trebuie demontate, membrii formației de lucru asigurând paza zonei, pentru a nu permite accesul altor persoane în interiorul ei.
(3)Întreruperea lucrării pentru motivele consemnate la art. 112(1) lit. a) si g) nu se consemnează în autorizația de lucru.
Art. 114
(1)Întreruperea ca urmare a imposibilității de continuare a lucrării se face prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare, la inițiativa sa sau a unui membru al formației de lucru, însușite de către şeful de lucrare, la apariția oricărui fenomen sau situație ce poate duce la accidentarea membrilor formației de lucru, şi anume:
a)apariția furtunii;
b)apariția descărcărilor electrice în zonă;
c)constătarea unei situații în instalație, neprevăzute în autorizația de lucru;
d)apariția unei situații tehnologice, ce prezintă pericol de accidentare sau pentru care nu sunt condiții de lucru, în concordanţă cu prevederile normelor specifice;
e)nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecție a muncii de către membrii formației de lucru.
(2)Întreruperea pentru unul din motivele de mai sus, nu necesită demontarea mijloacelor de protecție şi a dispozitivelor din zona de lucru.
(3)Pe durata întreruperii lucrării, în instalațiile exterioare neîngrădite aflate în situațiile consemnate la literele c), d) şi e) de mai sus trebuie să se ia măsuri de pază, prin care să nu se permită accesul persoanelor neavizate în zona de lucru.
(4)La revenirea formației în zona de lucru, după dispariția sau eliminarea cauzei care a condus la întreruperea lucrării, şeful de lucrare trebuie să verifice existenta tuturor mijloacelor de protecție montate în zona de lucru şi numai după aceea va permite accesul membrilor formației în zona de lucru.
(5)Întreruperea lucrării precum şi reluarea acesteia, se consemnează separat în autorizația de lucru, la partea rezervata în acest scop, notându-se data şi ora întreruperii, respectiv reluării lucrării, şeful de lucrare semnând în coloana respectivă.
Art. 115
(1)Personalul de control, admitentul sau personalul de servire operativă a instalației respective are competenţa de a dispune şefului de lucrare întreruperea lucrării, în cazul în care se constăta nerespectarea prevederilor autorizației de lucru (depășirea zonei de lucru, neluarea măsurilor tehnice necesare pentru realizarea zonei de lucru etc.) sau a altor prevederi ale normelor de securitate a muncii (neutilizarea mijloacelor individuale de protecție, a echipamentelor tehnice corespunzătoare etc.).
(2)După eliminarea cauzelor care au condus la necesitatea întreruperii lucrării, continuarea acesteia este permisă cu aprobarea şi pe răspunderea şefului de lucrare.
(3)În cazul nerespectării de către şeful de lucrare a dispoziţiilor primite, indiferent de motive, personalul de control, admitentul sau personalul de servire operativă a instalației respective trebuie să evacueze formația de lucru, să retragă autorizația de lucru şi să anunțe emitentul pentru luarea măsurilor necesare în vederea continuării lucrărilor.
(4)Întreruperea lucrării dispuse conform celor de mai sus va fi consemnată în autorizația de lucru, notându-se data şi ora întreruperii, iar şeful de lucrare va semna în coloana rezervata în acest scop. Reluarea lucrării trebuie sa fie consemnată, de asemenea, în autorizația de lucru, notându-se data şi ora, iar şeful de lucrare trebuie să semneze în coloana corespunzătoare.
Art. 116
(1)Necesitatea utilizării formației de lucru pentru executarea unor lucrări urgente, impune întreruperea temporara a lucrării, la dispoziția admitentului sau a unui sef ierarhic al acestuia.
(2)În această situație, formația de lucru evacuează zona de lucru, iar mijloacele de protecție şi dispozitivele din această zonă pot rămâne montate.
(3)Pe durata întreruperii lucrării, în instalațiile exterioare neîngrădite, şeful de lucrare trebuie să ia măsuri de pază, pentru a nu se permite accesul persoanelor neavizate în zona de lucru.
(4)La revenirea formației în zona de lucru după întreruperea lucrării în alte situații decât cele prevăzute la alin. (3) de mai sus, şeful de lucrare trebuie să verifice existenta tuturor mijloacelor de protecție prevăzute în autorizația de lucru şi numai după aceea va permite accesul membrilor formației în zona de lucru.
(5)Întreruperea şi reluarea lucrării trebuie consemnată în autorizația de lucru.
Art. 117
(1)Personalul de servire operativă, în calitate de admitent, trebuie să ceară şefului de lucrare întreruperea lucrării, în instalația în care se lucrează, când sunt necesare probe, încercări sau revenire la schema normală.
(2)În instalațiile fără personal de supraveghere, solicitarea întreruperii lucrării poate fi dată de o persoană cu drept de admitent sau emitent ori de către un coordonator împuternicit de conducătorul unităţii (subunității).
(3)Persona cu drept de admitent, emitent sau coordonator trebuie să dispună tuturor șefilor de lucrare evacuarea personalului şi, dacă situația o cere, demontarea mijloacelor de protecție din zonele de lucru.
(4)Șefii de lucrări sunt obligați să respecte dispozițiile admitentului, emitentului sau coordonatorului, referitoare la întreruperea lucrărilor şi demontarea mijloacelor de protecție din zonele de lucru, dacă situația o cere şi să retragă membrii formației din aceste zone, confirmând aceasta prin completarea autorizațiilor de lucru la partea „Întreruperea si reluarea lucrării”.
(5)În timpul efectuării probelor, încercărilor etc. care se fac de către o altă formație, cu autorizație de lucru proprie, şeful de lucrare, a cărui lucrare a fost întreruptă, trebuie să supravegheze în mod deosebit membrii formației proprii, pentru a nu pătrunde în zona respectivă, atât timp cât durează întreruperea lucrării.
(6)Reluarea lucrării este admisă numai după primirea aprobării în acest sens de la admitent, emitent sau coordonator şi după completarea autorizației de lucru la partea rezervată în acest scop.
(7)Şeful de lucrare este obligat ca la reluarea lucrării să ia toate măsurile tehnice necesare în zona de lucru, confirmând aceasta prin semnare în autorizația de lucru.
(8)În instalațiile electrice cu supraveghere, demontarea şi remontarea mijloacelor de protecție în zona de lucru, ca urmare a întreruperii lucrării, trebuie să fie executate de către personalul de servire operativă.
Art. 118
(1)Se admite ca în instalațiile electrice fără supraveghere, şeful de lucrare care execută lucrări de defectoscopie sau încercări cu tensiune mărită, în baza autorizației de lucru, să demonteze şi să remonteze mijloacele de protecție din zona de lucru proprie.
(2)Emitentul trebuie să consemneze în autorizația de lucru, (cap. A, poz. 13 „Măsuri suplimentare”) lucrările ce trebuie întrerupte pe timpul încercărilor şi numele șefilor de lucrare.
(3)Şeful de lucrare de încercări şi defectoscopie trebuie să solicite șefilor de lucrări din instalația ce urmează a fi supusă încercărilor întreruperea lucrărilor şi demontarea mijloacelor de protecție în zonele de lucru, dacă situația o cere.
(4)Șefii de lucrări ai formațiilor de lucru care se retrag trebuie să consemneze întreruperea lucrărilor în autorizațiile de lucru aflate asupra lor, iar şeful de lucrare de încercări şi defectoscopie va retine aceste autorizații de lucru la el. Efectuarea încercărilor este permisă numai după ce s-a făcut întreruperea lucrărilor la toate formațiile de lucru ce lucrează la instalație supusa încercărilor.
(5)După terminarea încercărilor, demontarea instalațiilor utilizate la încercări şi descărcarea de sarcina capacitivă, şeful de lucrare pentru încercări şi defectoscopie va permite reluarea lucrărilor de către formațiile de lucru ale căror lucrări au fost întrerupte, înapoindu-le autorizațiile de lucru reținute anterior.
(6)Șefii de lucrări trebuie să verifice din nou toate măsurile tehnice necesare în zonele de lucru proprii, confirmând aceasta prin semnare în autorizația de lucru în partea rezervată în acest scop, la reluarea lucrării.
Art. 119
(1)Întreruperea lucrării la sfârșitul programului de lucru zilnic, în cazul lucrărilor fără scoatere de sub tensiune sau cu scoatere de sub tensiune, dar fără repunere zilnică sub tensiune, trebuie să se facă prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare, fără anunțarea admitentului şi fără demontarea mijloacelor de protecție şi a dispozitivelor din zona de lucru. Se exceptează lucrările în instalațiile electrice cu supraveghere, când autorizația de lucru se predă admitentului, care o păstrează pe durata întreruperii lucrării.
(2)La revenirea formației în zona de lucru, şeful de lucrare trebuie să verifice existenţa tuturor mijloacelor de protecție prevăzute în autorizația de lucru şi numai după aceea va permite accesul membrilor formației în zona de lucru.
(3)Întreruperea şi reluarea trebuie consemnată în autorizația de lucru.
Art. 120
(1)Întreruperea lucrării la sfârșitul programului de lucru zilnic, precum şi reluarea lucrării într-una din zilele următoare, în cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune dar cu repunere zilnică sub tensiune, trebuie să se facă de către şeful de lucrare cu anunțarea şi aprobarea admitentului.
(2)Şeful de lucrare sau personalul de servire operativă trebuie să demonteze mijloacele de protecție şi dispozitivele din zona de lucru, la sfârșitul programului de lucru zilnic.
(3)Şeful de lucrare trebuie să verifice condițiile tehnice necesare repunerii sub tensiune a instalației (parții din instalație) şi să evacueze membrii formației, consemnând în autorizația de lucru data şi ora întreruperii lucrării şi semnând în partea rezervată în acest scop.
(4)Şeful de lucrare trebuie să comunice admitentului începerea lucrării, demontarea mijloacelor de protecție şi dispozitivelor din zona de lucru, montate prin grija sa, inclusiv evacuarea membrilor formației de lucru, specificând că instalația poate fi pusă sub tensiune.
(5)Şeful de lucrare trebuie să anunțe admitentul (direct sau prin telefon ori radio) că intenționează să reia lucrarea.
(6)După luarea măsurilor tehnice pentru realizarea separării electrice şi a zonei de lucru în instalațiile electrice cu supravegherea, admitentului trebuie să transmită direct aprobarea de reîncepere a lucrării.
(7)Şeful de lucrare trebuie să realizeze măsurile tehnice necesare în zona de lucru (în cazul instalațiilor electrice cu supraveghere, măsurile tehnice trebuie realizate de personalul de servire operativă) şi va dispune membrilor formației reluarea lucrării, consemnând în autorizația de lucru data şi ora reluării lucrării, şi semnând în partea rezervată în acest scop.
(8)În situația în care şeful de lucrare este şi admitent, reluarea lucrării se va face pe proprie răspundere după luarea tuturor măsurilor tehnice de protecție a muncii pentru realizarea zonei de lucru şi după consemnarea reluării lucrării în autorizația de lucru.
(9)Când aprobarea de reluare a lucrării se realizează prin transmitere indirectă, şeful de lucrare va cere şi va consemna la capitolul E din formularul autorizației de lucru, în coloana aferentă semnăturii admitentului numărul mesajului pentru măsurile tehnice pe care nu le-a executat personal.
(10)Nereluarea lucrărilor întrerupte după mai mult de trei zile consecutive conduce la pierderea valabilității formularului autorizației de lucru. Reluarea lucrării după mai mult de trei zile trebuie realizată în baza unei noi autorizații de lucru.
Îndeplinirea formalităților la terminarea lucrării
Art. 121
(1)La terminarea lucrării, şeful de lucrare trebuie să asigure în succesiune, strângerea tuturor materialelor şi uneltelor, executarea curţeniei, demontarea mijloacelor de protecție montate împreună cu formația sa în zona de lucru şi evacuarea tuturor membrilor formației din instalație. Şeful de lucrare trebuie să predea instalația admitentului, executând împreuna cu acesta probele funcționale ale aparatelor revizuite, posibil a fi executate înainte de punerea sub tensiune, după care completează în autorizația de lucru partea ce-l privește la capitolul F „Terminarea lucrării şi predarea-primirea instalației” inclusiv obținerea semnăturilor membrilor formației de lucru.
(2)În cazul în care formația de lucru este de altă specialitate şi execută lucrări în instalații electrice, sub supravegherea unei persoane din partea unităţii de exploatare, anunțarea terminării lucrării se va face de către şeful acestei formații, supraveghetorului.
(3)Comunicarea terminării lucrării de către şeful de lucrare (supraveghetor) admitentului se face direct sau indirect, prin mesaj radio sau telefonic, consemnat în evidentele operative sau în caietul de mesaje. În cazul în care această comunicare se face direct, admitentul va reţine autorizația de lucru, iar în cazul comunicării indirecte, şeful de lucrare va preda ulterior admitentului autorizația de lucru.
(4)Din momentul comunicării terminării lucrării de către şeful de lucrare admitentului, este interzis accesul membrilor formației de lucru în instalația (partea din instalație) la care au lucrat, aceasta putând fi pusă sub tensiune.
(5)După primirea comunicării de terminare a lucrării, din partea tuturor șefilor de lucrare pe care i-a admis la lucru (sau care au fost admiși la lucru de către personalul de servire operativă), admitentul trebuie să anunțe personalul de comandă operativă, care are instalația respectivă în comandă nemijlocită sau cel de coordonare, despre terminarea lucrării şi posibilitatea punerii sub tensiune a instalației (părții din instalație).
Art. 122
(1)În cazuri deosebite este permis ca instalația sau partea din instalație să fie pusă sub tensiune, înaintea terminării normale a lucrării. În aceste situații, personalul de comandă operativă sau de coordonare, se adresează admitentului, singura persoana care are dreptul să confirme posibilitatea punerii instalației sau parții din instalație sub tensiune.
(2)Șefii de lucrări trebuie ca la dispoziția admitentului, să încheie în cel mai scurt timp lucrările, să demonteze mijloacele de protecție din zona de lucru (montate prin grija lor), să evacueze membri formației de lucru proprii din instalație şi să comunice terminarea lucrărilor permițând punerea sub tensiune a instalației sau parții din instalație.
(3)Metodologia de confirmare a terminării lucrărilor în aceste situații este aceeași ca în cazul terminării normale.
(4)Pentru situațiile în care șefii de lucrare, respectiv membrii formațiilor de lucru, nu au fost găsiți în zonele de lucru, admitentul trebuie să se asigure că instalația din punct de vedere tehnic, poate fi pusă sub tensiune (nu sunt parți lipsă, nu sunt scurtcircuitare montate etc., care ar putea conduce la accidente umane sau tehnice). În aceasta situație admitentul trebuie să asigure personal de paza, care să împiedice accesul formațiilor în zona de lucru. Personalul de pază nu are voie să părăsească locurile fixate, până când șefii de lucrări, luând act de situația survenită vor consemna în autorizațiile de lucru terminarea lucrărilor.
3.2.2. Executarea lucrărilor fără autorizație de lucru
Art. 123
În instalațiile electrice în exploatare se pot executa lucrări fără autorizație de lucru, în baza:
a)instrucțiunilor tehnice interne de protecție a muncii(ITI-PM);
b)atribuțiilor de serviciu(AS);
c)dispozițiilor verbale(DV);
d)proceselor verbale(PV).
Art. 124
(1)Executarea de lucrări în instalațiile electrice din exploatare fără AL se face pe baza unei dispoziții a emitentului.
(2)La executarea lucrărilor fără AL trebuie să se respecte măsurile tehnice de protecție a muncii specifice, în conformitate cu prevederile art. 49-79 şi măsurilor organizatorice prevăzute la art. 87 literele b) – e) din prezentele norme specifice.
(3)La executarea lucrărilor fără AL se admite cumulul de funcții, conform prevederilor art. 86 din prezentele norme specifice.
(4)La executarea lucrărilor fără AL trebuie să se respecte prevederile art. 105 (4) din prezentele norme specifice.
3.2.3. Executarea lucrărilor în baza instrucțiunilor tehnice interne de protecție a muncii (ITI-PM)
Art. 125
Executarea lucrărilor în instalațiile electrice din exploatare în baza ITI-PM, este permisă personalului autorizat, conform prevederilor art. 22(5), art. 22(6) si art. 26(1).
Art. 126
Instrucțiunile tehnice interne de protecție a muncii se aprobă de către conducătorul unităţii şi vor avea conținutul structurat în anexa 3 D la prezenta norma specifică.
Art. 127
(1)Lista categoriilor de lucrări ce se pot executa pe baza de ITI-PM, este prezentata în anexa 4.
(2)Unitățile (subunitățile) vor întocmi liste cu lucrările derivate din anexa 4, care trebuie aprobate de conducătorii acestora. Aceste liste pot fi completate şi cu alte lucrări aprobate, de asemenea, de conducătorul unității (subunității) de exploatare.
(3)Lista personalului care are dreptul de a executa lucrări în baza ITI-PM, aprobată de conducătorul unității (subunității), având pentru fiecare salariat precizate numele ITI-PM respective, din lista cu denumirile acestora, trebuie să se afle la sediul formației de lucru care execută lucrări în baza lor şi la sediul personalului care admite la lucru.
(4)ITI-PM se va afla asupra şefului de lucrare în timpul executării lucrării.
Art. 128
(1)Pentru executarea lucrărilor în baza ITI-PM, măsura organizatorica de dispunere a lucrării, trebuie să se realizeze, prin consemnarea lucrărilor de către emitent, într-un registru special destinat acestui scop aflat la sediul formației de lucru (sau al subunității din care aceasta face parte), notându-se:
a)instalația în care urmează a se lucra;
b)numărul ITI-PM în baza căreia urmează a se executa lucrarea;
c)numele emitentului, admitentului, şefului de lucrare şi al membrilor formației de lucru;
d)data executării lucrării;
e)semnăturile emitentului şi a şefului de lucrare.
(2)Pentru formațiile dispersate teritorial, dispoziția de executare a lucrărilor în baza ITI
PM se poate da şi telefonic, cu consemnarea şi apoi confirmarea prin semnătură în registrul aferent, menționat la alineatul de mai sus.
(3)În vederea executării unei lucrări pe baza ITI-PM în instalațiile electrice din centrale şi stații electrice cu supraveghere, personalul de servire operativă trebuie să consemneze în evidentele sale operative următoarele:
a)denumirea instalației şi a echipamentului (elementului) la care se lucrează;
b)numărul ITI-PM în baza căreia se executa lucrarea;
c)numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formației de lucru;
d)manevrele executate;
e)data şi ora începerii lucrării;
f)data şi ora terminării lucrării.
(4)La executarea unei lucrări în instalații electrice în baza ITI-PM care necesita manevre (modificări ale schemei, întreruperi de tensiune) sau afectează circuite secundare, şeful de lucrare va solicita personalului operativ executarea acestora. Pentru efectuarea manevrelor aprobarea o da personalul operativ iar pentru modificarea circuitelor secundare o da treapta de conducere operativă.
Art. 129
(1)Formația de lucru trebuie să aibă conform prevederii ITI-PM, un număr minim de executanți cu grupe de autorizare necesare executării manevrelor şi a lucrării.
(2)Formația poate fi completată cu personal de alta specialitate, şeful de lucrare având obligația instruirii corespunzătoare lucrării specifice care urmează să se execute.
(3)Măsurile privind autoadmiterea la lucrare, supravegherea în timpul lucrării, întreruperea lucrării, mutarea în alta zonă de lucru, se iau de către şeful de lucrare, fără a fi consemnate.
Art. 130
La executarea lucrărilor în baza ITI-PM în instalațiile electrice fără supraveghere, se interzice autoadmiterea, dacă în instalația separată electric lucrează concomitent şi alte formații de lucru.
3.2.4. Executarea lucrărilor în baza atribuțiilor de serviciu (AS)
Art. 131
Lucrările în baza atribuțiilor de serviciu se execută numai de către personalul de servire operativă a instalațiilor electrice.
Art. 132
La lucrările executate în baza atribuțiilor de serviciu, măsura organizatorică de îndeplinire a formelor de lucru se realizează prin semnătură de preluare a serviciului, în registrul operativ (va semna întreaga formație de lucru).
Art. 133
Măsurile organizatorice privind admiterea la lucru, supravegherea în timpul lucrului, întreruperea lucrării, mutarea în altă zonă de lucru, trebuie să fie luate de către şeful de lucrare, fără a fi consemnate.
Art. 134
Lista categoriilor de lucrări ce se pot executa în baza atribuțiilor de serviciu, este cuprinsa în anexa 4.
Art. 135
(1)Unitățile (subunitățile) vor întocmi liste cu lucrările concrete derivate din anexa 4, care trebuie aprobate de conducătorul acestora. Aceste liste pot fi completate şi cu alte lucrări.
(2)Lista lucrărilor ce se execută în baza atribuțiilor de serviciu, trebuie să se afle la sediul personalului de servire operativă şi trebuie cunoscută de acesta.
3.2.5. Executarea lucrărilor în baza dispozițiilor verbale (DV)
Art.136
Categoriile de lucrări care se pot executa în baza dispozițiilor verbale sunt prezentate în anexa 4 la prezenta normă specifică şi care nu sunt limitative.
Art. 137
(1)Lista lucrărilor ce se pot executa pe baza dispozițiilor verbale trebuie aprobată de conducătorul unităţii şi trebuie să se afle la sediul subunității şi la personalul de servire operativă.
(2)Emitenții dispozițiilor verbale trebuie să se convingă că acestea au fost înțelese complet şi corect de către cel (cei) căruia (cărora) le-au fost dispuse.
3.2.6. Executarea lucrărilor în baza proceselor verbale (PV)
Art. 138
Executarea lucrărilor în baza proceselor verbale se admite în instalațiile electrice scoase de sub tensiune, în care instalația sau partea din instalație la care se lucrează este separata vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare la liniile electrice aeriene, demontarea unor porțiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de le aparataj şi legate la pământ şi în scurtcircuit.
Art. 139
Elementele cuprinse în procesul verbal sunt prezentate în anexa 3 E, procedura de circulație şi păstrare fiind conformă în acest sens cu cele ale autorizației de lucru din prezentele norme.
Art. 140
Aprobarea de începere a lucrării şi comunicarea privind terminarea lucrării trebuie să se dea prin transmitere directă.
Art. 141
În instalațiile electrice cu supraveghere, reluarea zilnică a lucrării trebuie să fie aprobată de către personalul de servire operativă şi consemnată în registrul operativ.
3.3. Măsuri tehnice şi organizatorice de protecție a muncii la executarea lucrărilor în instalațiile electrice din exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune
Art. 142
(1)Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalațiilor electrice din exploatare este admisă în situația în care:
a)zona de lucru este situată la o distanţă mai mare decât distanţă de vecinătate stabilită la art. 50 (2) din prezentele norme şi sunt luate măsuri tehnice conform art. 143 din prezentele norme specifice;
b)zona de lucru sau o parte a acesteia se situează sub distanţă de vecinătate faţă de părțile aflate sub tensiune ale instalațiilor electrice şi sunt luate măsuri tehnice conform art. 145 din prezentele norme specifice;
c)zona de lucru este situată în instalațiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit şi sunt luate măsuri tehnice conform art. 146 din prezentele norme specifice;
d)lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalației electrice sub tensiune şi sunt luate măsuri tehnice conform art. 148 sau 149 din prezentele norme specifice.
(2)Conducătorul unității de exploatare trebuie să aprobe lista lucrărilor derivate din anexa 5 şi a formei organizatorice conform prevederilor art. 80 din prezentele norme, în baza căreia personalul este obligat să le execute.
Art. 143
Pentru executarea lucrărilor la distanţă mai mare decât cea de vecinătate, faţă de părțile aflate sub tensiune ale instalațiilor electrice, trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
a)identificarea instalației (zonei) la care urmează a se lucra;
b)delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate;
c)luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
d)marcarea limitei de acces pe stâlpii metalici zăbreliți în cazul vopsirii sau lucrărilor de lăcătușerie asupra acestora.
Art. 144
În timpul executării lucrărilor la distanţă mai mare decât cea de vecinătate, faţă de părțile aflate sub tensiune ale instalațiilor electrice, sunt interzise:
a)demontarea îngrădirilor permanente sau depășirea acestora;
b)urcarea pe posturile de transformare aeriene, pe suportul aparatajului aflat sub tensiune şi pe îngrădirile permanente ale acestuia.
Art. 145
(1)Pentru executarea lucrărilor sub distanţă de vecinătate faţă de părțile aflate sub tensiune ale instalațiilor electrice, trebuie să se realizeze, cel puțin, următoarele măsuri tehnice:
a)identificarea instalației (locului) în care urmează a se lucra;
b)verificarea vizuală a integrității îngrădirilor permanente sau provizorii ale viitoarei zone de lucru faţă de instalațiile aflate sub tensiune;
c)verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalațiilor din viitoarea zonă de lucru (stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuție, uși ale cutiilor de distribuție, firidelor de branșament etc.), utilizând detectorul de joasă tensiune;
d)delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de securitate;
e)luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
f)verificarea stării de stabilitate şi a gradului de putrezire şi\sau degradare a stâlpilor pe care urmează a se lucra.
(2)Se interzice apropierea membrilor formației de lucru sau a obiectelor (materialelor)mmanipulate de aceștia la distante mai mici decât cele de vecinătate, faţă de instalațiile sau părțile acestora, rămase sub tensiune.
Art. 146
Pentru executarea lucrărilor în instalațiile electrice sau părțile din instalații separate electric, dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
a)identificarea instalației (locului) în care urmează a se lucra;
b)verificarea integrității legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporților metalici şi de beton (după caz);
c)separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă nu se poate realiza;
d)verificarea lipsei tensiunii şi descărcarea de sarcină capacitivă a instalației la care urmează a se lucra.
Verificarea lipsei tensiunii se va efectua, după caz, şi la elementele metalice ale instalațiilor (stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuție, uși ale cutiilor de distribuție, firidelor de branșament etc.);
e)delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de securitate;
f)luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
g)utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante şi electroizolate (după caz).
Art. 147
Lucrările care se execută direct asupra parților aflate sub tensiune ale instalațiilor electrice (de către personalul de servire operativă sau de întreținere-reparații), prin una din metodele „in contact” sau „la potențial”, trebuie sa aibă la bază, ca formă organizatorică, ITI-PM sau A.S.
Art. 148
(1)Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact (G.T. anexa 1, poz. 29) trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
a)identificarea instalației (locului) în care urmează a se lucra;
b)delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de securitate;
c)luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
d)asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formației de lucru că în spate şi în părțile laterale nu sunt în apropiere părți aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate, astfel încât să existe suficient spațiu, care să permită efectuarea mișcărilor necesare la lucrare, în condiții de securitate.
(2)Executanții trebuie să utilizeze, după caz, în timpul lucrului, casca de protecție a capului cu viziera de protecție a feţei, mănuși electroizolante, încălţăminte sau covor electroizolant şi unelte electroizolante sau electroizolate;
(3)La folosirea pentru lucrul la înălţime a autoscării mecanice, pentru evitarea pericolului de accidentare a personalului deservent (șoferi sau electricieni-șoferi), în cazul atingerii accidentale a autoscării cu elementele instalației sub tensiune, personalul respectiv trebuie să fie dotat şi să utilizeze în timpul coborârii şi urcării în cabina autoscării precum şi la manevrarea acesteia de la sol, mănuși electroizolante, încălţăminte electroizolantă şi cască de protecţie.
Art. 149
(1)Pentru executarea lucrărilor asupra instalațiilor aflate sub tensiune la potențial, trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
a)identificarea instalației (locului) în care urmează a se lucra;
b)luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
c)utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante specifice.
(2)În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înalta tensiune, trebuie să se scoată din funcțiune instalațiile de reanclanșare automată, pe toata durata lucrărilor.
(3)Linia electrică aeriană de înalta tensiune la care se lucrează şi care a declanșat prin protecție, nu se va reconecta decât după ce s-au clarificat motivele declanșării, respective că acestea nu provin din zona în care se lucrează sub tensiune.
3.4. Măsuri de protecție a muncii la servirea operativă a instalațiilor electrice
Art. 150
Personalul de servire operative (G.T., anexa 1, poz.41), trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)să dețină minimum grupa a IV-a de autorizare dacă își desfășoară singur activitatea în instalațiile electrice;
b)să dețină minimum grupa a IV-a, respectiv, minimum grupa a II-a de autorizare, dacă instalațiile electrice sunt servite operativ de două sau mai multe persoane.
Art. 151
(1)În cazuri justificate şi pe timp limitat, se admite ca la dispoziția, sau cu aprobarea conducerii subunității de exploatare, formația de servire operativă de serviciu să fie mărită sau completată, cu persoane ce fac parte din alte ture de servire operativă. În asemenea cazuri, introducerea şi scoaterea din formația de servire operativă de serviciu a personalului suplimentar se va consemna de către şeful de tură în evidentele operative (numele şi prenumele, ziua şi ora, persoana care a dispus). Persoanele introduse suplimentar în formația de servire operativă de serviciu trebuie sa semneze în registrul operativ şi se subordonează şefului de tură, având răspunderi corespunzătoare atribuțiilor specifice funcției exercitate sau sarcinilor încredințate.
(2)De asemenea, se admite ca personalul de servire operativă din stații, format din două sau mai multe persoane, cu excepția şefului de tură, să participe la lucrări de întreținere-reparații ca urmare a dispoziției emitenților. Aceste persoane trebuie să se subordoneze şefului de lucrare şi pot fi scoase din formația de lucru la cererea şefului de tură.
Art. 152
(1)Personalului de servire operativă îi este interzis să demonteze îngrădirile permanente ale instalațiilor electrice sub tensiune şi să pătrundă dincolo de aceste îngrădiri.
(2)Se permite deschiderea îngrădirilor mobile sau a unor dispozitive (vizoare, capace etc.) special destinate pentru a crea posibilitatea controlului curent (vizual) a echipamentelor aflate în interiorul îngrădirilor, fiind interzisă depășirea către interior a planului acestor îngrădiri sau dispozitive cu orice parte a corpului.
Art. 153
Personalul de servire operativă trebuie sa însoțească în instalațiile electrice cu supraveghere în care-si desfășoară activitatea persoanele cu drept de control sau alt personal aprobat de conducerea unității.
Supravegherea instalațiilor electrice
Art. 154
Personalul de servire operativă care asigură numai supravegherea instalațiilor electrice, (G.T., anexa 1, poz.42) își desfășoară activitatea în baza atribuțiilor sale de serviciu, putând deține minimum grupa a II-a de autorizare.
Controlul instalațiilor electrice
Art. 155
(1)Controlul instalațiilor electrice se efectuează de către una sau două persoane.
(2)În următoarele situații controlul trebuie să se efectueze de către două persoane:
a)instalații nominalizate ca locuri de muncă cu condiții deosebite (G.T., anexa 1, poz.24);
b)instalații subterane la care accesul se face prin trape;
c)instalații electrice exterioare (LEA) pe timp de noapte sau vizibilitate redusă (viscol, furtună, ceaţă, ploi torențiale).
Art. 156
(1)La controlul instalațiilor electrice de înalta tensiune aflate într-o incintă, interioară sau exterioară, ușa (poartă) de intrare în incinta respectivă trebuie să fie închisă şi încuiată din interior, de către cel ce executa controlul, în așa fel încât să nu se permită accesul unor persoane neavizate, dar să se permită în schimb ieșirea rapidă în caz de necesitate. La efectuarea controlului în condiții de întuneric şi noapte, este obligatorie aprinderea luminii din incintă sau folosirea unei surse independente de lumină.
(2)În instalațiile electrice cu supraveghere, şeful de tură poate da dispoziții pentru control în situații deosebite (furtună, ploaie, viscol etc.). În aceste situații şefului de tură respectiv îi revin responsabilitățile emitentului.
Art. 157
(1)În timpul efectuării controlului, celor care îl execută le sunt interzise:
a)executarea oricăror lucrări;
b)demontarea îngrădirilor permanente ale instalațiilor electrice;
c)urcarea pe stâlpii liniei;
d)urcarea pe structurile echipamentelor electrice.
(2)Se permite la efectuarea controlului, aplicarea prevederilor art. 152 (2) de mai sus.
(3)În timpul executării controlului, instalația (celula, linie, echipament) trebuie considerătă ca aflată sub tensiune, chiar în cazul în care se cunoaște că s-a întrerupt tensiunea , având în vedere posibilitatea punerii instalației sub tensiune (voită sau accidentală).
Art. 158
(1)În cazul în care la control se constăta o punere la pământ (atingerea unei părți din instalație care se află sub tensiune cu îngrădirea permanentă, carcasa, stelajul, pereții, pardoseala sau un conductor căzut la pământ), persoanei care execută controlul îi este interzisă aproprierea de locul de defect, înainte de scoaterea instalației de sub tensiune.
(2)Este interzisă parcurgerea pe sub conductoare a traseului unei linii electrice aeriene în cadrul controlului de noapte sau care se execută, ca urmare a unei declanșări (chiar RAR reușit). Se exceptează liniile de 110-750 kV, la care este permisă parcurgerea pe sub conductoare a traseului, în timpul zilei, în vederea depistării defectelor la aceste linii.
(3)În cazul în care la controlul unei linii electrice aeriene se găsește în localități un conductor rupt, căzut la pământ sau care atârna, persoana care face controlul este obligată să ia măsuri de prevenire a aproprierii trecătorilor de acesta (organizarea unei paze la locul de defect, fixarea pe țăruși a unor indicatoare de securitate de interzicere etc.) şi să anunțe imediat personalul de conducere operativă pentru luarea de măsuri corespunzătoare.
(4)În cazul în care conductorul rupt se află în afara localităților, persoana care face controlul trebuie sa anunțe personalul de conducere operativă cât mai repede posibil.
Art. 159
(1)În timpul controlului, în instalațiile electrice cu tensiune sub 220 kV inclusiv, personalul va utiliza casca de protecție a capului şi încălțăminte de protecție electroizolantă.
(2)În instalațiile electrice cu tensiuni mai mari de 220 kV, încălțămintea de protecție va fi de tip electroconductoare.
Executarea manevrelor în instalațiile electrice
Art. 160
Manevrele în instalațiile electrice de înalta tensiune şi joasă tensiune se execută, în conformitate cu prevederile „Regulamentului general de manevrare”, RGM – PE 118. [37].
Art. 161
La executarea manevrelor, personalului îi este interzis să atingă direct părțile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.
Art. 162
(1)Manevrele în instalațiile electrice trebuie începute numai după:
-primirea aprobării sau dispunerii de executare;
-identificarea instalației (echipamentului şi elementului) la care urmează să se execute manevra.
(2)Se exceptează cazurile de incidente (deranjamente) precum şi cazurile de pericole iminente de accidente umane sau de incendii, când manevrele se execută fără aprobare sau dispunere.
(3)Identificarea se realizează vizual, obligatoriu la faţa locului, pe baza următoarelor elemente, după caz:
-inscripţii, numerotări, denumiri;
-aparate sau instalații de detecție;
-aparate de măsură;
-schema electrică a stației, postului etc.;
-alte elemente.
(4)Manevrele se consideră terminate numai după confirmarea executării lor către persoana care le-a aprobat sau le-a dispus.
(5)În cazul manevrelor coordonate, este interzis a se trece la executarea unei grupe distincte de operații sau a unei operații distincte, (G.T., anexa 1, poz.39), fără a avea dispoziția treptei de comandă operativă care coordonează manevrele. Treapta de comandă operativă care coordonează manevrele va consideră grupa distinctă de operații sau operația distinctă dispusă ca executata, numai după ce primește confirmarea.
Art. 163
(1)Executarea manevrelor de către o singură persoană, având minimum grupa a IV-a de autorizare, este permisă în următoarele situații:
a)instalația electrică este de joasă tensiune (cu excepția celor subterane la care accesul se face prin trape);
b)în cazul instalațiilor cu supraveghere servite operativ de către o singura persoană;
c)la broșarea-deboșarea întrerupătoarelor;
d)la închiderea-deschiderea cuțitelor de legare la pământ;
e)în alte instalații de înaltă tensiune, stabilite şi aprobate de către conducerea unității (subunității) de exploatare.
(2)În situațiile în care operațiile de broşare-debroşare sunt dificile pentru o singură persoană, se admite participarea la manevre şi a altei persoane, aceasta fiind şeful de lucrare al formației sau un alt electrician cu minimum grupa a II-a de autorizare.
Art. 164
(1)Executarea manevrelor de către doi electricieni având minimum grupele a IV-a şi respectiv a II-a de autorizare, trebuie să se desfășoare în condițiile în care electricianul cu grupa de autorizare inferioară (executantul de manevră) trebuie să execute manevra, iar cel cu grupa superioară (responsabilul de manevră) trebuie să indice executantului fiecare operație pe care acesta trebuie să o efectueze, controlând corectitudinea înțelegerii şi executării fiecărei operații şi respectând succesiunea necesara a acestora (conform foii de manevră, când manevra trebuie sa se execute astfel).
(2)Operațiile de verificare a lipsei tensiunii, a închiderii CLP-urilor şi de montare a clemelor scurtcircuitoarelor, trebuie efectuate de către electricianul având minimum grupa a III-a de autorizare.
(3)Ambii electricieni trebuie să cunoască perfect manevra ce urmează a fi executată şi răspund solidar de corectitudinea executării acesteia.
(4)În cazul manevrelor, în care acționarea aparatelor de comutație se face de la distanţă (din camera de comandă) se admite ca responsabilul de manevră, să realizeze aceasta acționare, executantul de manevră verificând la faţa locului acționarea corecta a aparatelor de comutație manevrate.
Art. 165
Personalul care participă la manevră, trebuie să utilizeze mijloacele individuale de protecție prevăzute la art. 75 din prezentele norme specifice.
Art. 166
Manevrele de debroşare şi broşare a întreruptoarelor montate pe cărucior trebuie să se execute în următoarele condiții:
a)utilizarea caștii de protecție a capului, mânușilor electroizolante şi a încălţămintei electroizolante de protecţie;
b)utilizarea pentru manevrele numai a dispozitivului special prevăzut de fabricant în acest scop.
Art. 167
(1)Manevrarea sub tensiune a siguranțelor de joasă tensiune este permisă numai în cazurile în care nu există pentru elementul protejat prin siguranțele respective un întreruptor (separator, contactor etc.) propriu circuitului respectiv, care să permită întreruperea tensiunii numai la elementul în cauză, astfel încât manevrarea siguranțelor să se facă fără tensiune.
(2)Este interzisă manevrarea siguranțelor de înaltă tensiune sub tensiune.
(3)Manevrarea siguranțelor de tip jt tip MPR trebuie efectuată de un electrician al formației având minimum grupa a II-a de autorizare, utilizând casca de protecție a capului cu vizieră de protecție a feţei, mâner pentru acționarea siguranțelor cu manșon de protecție a brațului şi echipament individual de protecție confecționat numai din bumbac (fire naturăle 100%). În cazul în care manevrarea siguranțelor tip MPR se execută de către un singur electrician acesta trebuie sa deţina grupa minima de autorizare IV.
Art. 168
(1)Verificarea lipsei tensiunii şi montarea scurtcircuitoarelor pentru zona de lucru se execută de către un electrician având minimum grupa a III-a de autorizare, care trebuie să respecte prevederile art. 59-75 din prezentele norme specifice. Acesta este şeful de lucrare sau un alt membru al formației de lucru. Supravegherea operațiilor de montare a scurtcircuitoarelor trebuie să se asigure de un electrician având minimum grupa a II-a de autorizare.
(2)Verificarea lipsei tensiunii şi montarea scurtcircuitoarelor în instalațiile electrice cu supraveghere, servite operativ de către un singur electrician, se fac de către acesta, supravegheat de către şeful de lucrare care urmează a fi admis la lucru sau de către un alt electrician din unitatea (subunitatea) de exploatare având minimum grupa a II-a de autorizare.
(3)În cazul în care manevrele în instalațiile electrice fără supraveghere se realizează de către un singur electrician având minimum grupa a IV-a de autorizare, verificarea lipsei tensiunii şi montarea scurtcircuitoarelor se execută de către acest care urmează a fi admis la lucru sau un alt electrician din unitatea (subunitatea) de exploatare având minimum grupa a II-a de autorizare.
3.5. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor) din instalațiile electrice
Art. 169
Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor) în instalațiile electrice trebuie să se execute de către personalul de servire operativă a instalațiilor respective în baza atribuțiilor de serviciu, de către personalul întreținere-reparații în baza AL, ITI-PM sau DV.
Art. 170
(1)Lucrările ce se execută în cazul incidentelor (deranjamentelor) de către personalul de servire operativă, trebuie să se regăsească în lista aprobată de conducătorul unității (subunității), conform prevederilor art. 135 din prezentele norme specifice.
(2)Lucrările ce se execută de către personalul de întreținere-reparații în baza ITI-PM sau DV trebuie să se regăsească în listele aprobate de către conducătorul unității (subunității), conform prevederilor art. 127 şi art. 137 din prezentele norme specifice.
Art. 171
La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor (deranjamentelor), se vor respecta măsurile tehnice specifice acestora, conform prevederilor prezentelor norme specifice.
Art. 172
(1)Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, prin urcarea directă pe stâlpi (G.T., anexa 1, poz.32), în cazul stâlpilor metalici, de beton sau de lemn asimilați acestora (G.T., anexa 1, poz. 54) fără scoaterea liniei de sub tensiune.
(2)Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpi menționați la alineatul precedent, fără scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie să se execute din coșul autoutilajului, de pe autoscară sau de pe scară. În cazul folosirii scării se vor respecta prevederile art. 181, 187 si 188 din prezenta norma specifică.
(3)Lucrările la elementele amplasate deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu console, trebuie verificată lipsa tensiunii pe consolă, cu detectorul de tensiune sau cu un aparat de măsurare. La constatarea prezentei tensiunii pe consolă, trebuie să se scoată linia de sub tensiune şi să se remedieze defecțiunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor măsurilor de protecție a muncii specifice lucrării respective, conform prezentelor norme.
Art. 173
În următoarele cazuri, lucrările trebuie executate cu scoaterea de sub tensiune a liniei:
a)elementele la care se lucrează sunt amplasate între fazele liniei de joasă tensiune;
b)nu se pot respecta distanţele de vecinătate minime admise faţă de liniile de înaltă tensiune, pe stâlpi comuni;
c)existenta altor condiții periculoase pentru personalul care execută lucrarea.
Art. 174
Lucrul la coronamentul liniilor electrice aeriene pe stâlpi de lemn sau a celor din beton afectați vizibil (degradări, loviri etc.), este permis numai din coșul autoutilajului, de pe autoscară sau de pe scară. În acest ultim caz, stâlpul se va consolida, înainte de începerea lucrului, prin dispozitive de sprijinire sau de ancorare.
Art. 175
Înlocuirea siguranțelor aeriene de branșament, fără scoaterea liniei de sub tensiune, se executa în următoarele condiții suplimentare faţă de cele prevăzute la art. 172:
a)să nu existe un număr mai mare de 4 branșamente pe stâlpul respectiv;
b)să se scoată, în prealabil, siguranțele din firida de branșament sau de la tabloul de distribuție al abonatului, verificându-se şi lipsa eventualelor șunturi improvizate ale acestora.
Art. 176
Înlocuirea patroanelor siguranțelor de înaltă tensiune de la posturile de transformare pe stâlpi trebuie să se execute conform instrucțiunilor proprii, elaborate de unități, corespunzător tipurilor constructive ale acestora şi dotării cu echipamente tehnice.
Art. 177
La executarea lucrărilor noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă, locul unde se lucrează trebuie iluminat corespunzător, iar pe drumurile publice trebuie folosite indicatoare rutiere, triunghiuri reflectorizante, precum şi/sau girofaruri pe autovehicule speciale.
Art. 178
În instalațiile exterioare, pe timp de ploaie torențială, viscol, ceaţă, temperaturi scăzute, este permisă executarea lucrărilor necesare pentru remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor). Aceste lucrări nu se vor executa pe durata descărcărilor atmosferice.
Art. 179
(1)Racordarea grupurilor electrogene mobile la instalații de joasă tensiune trebuie să se realizeze numai după separarea instalației ce urmează a fi alimentată de restul rețelei electrice.
(2)Remedierea defecțiunilor la grupul electrogen, trebuie să se execute numai după separarea vizibilă faţă de instalația de joasă tensiune pe care o alimentează şi cu motorul primar oprit, având pornirea blocată prin cheie.
3.6. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor la înălțime, specifice instalațiilor electrice
Art. 180
(1)Organizarea, executarea lucrărilor la înălțime şi salvarea de la înălțime trebuie să respecte prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălțime [41].
(2)Persoanele care organizează lucrările conform obligațiilor prevăzute în Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălțime [41] trebuie să ţină seama de specificul instalației electrice la care se va lucra, de tehnologia ce urmează a se aplica şi de utilajele, respectiv dispozitivele specifice, ce urmează a fi folosite.
Art. 181
(1)Pentru urcarea, coborârea şi pentru lucrul la înălțime trebuie să se utilizeze, după caz, utilajele, dispozitivele şi E.I.P. menționate la art. 225, 230 şi 239 (1) din prezentele norme specifice.
(2)Alegerea EIP (a componentelor sistemului utilizat împotriva căderii de la înălțime) este în responsabilitatea persoanei care organizează lucrarea şi a şefului de lucrare.
(3)În timpul urcării, executării lucrărilor şi coborârii de la înălțime executantul trebuie să se asigure permanent împotriva căderii ținând seama de suportul pe care urcă (stâlp, scară, schelă, stelaj, transformator, etc.) şi caracteristicile acestuia, locul de muncă (consolă, riglă, izolator etc.) şi dotarea existentă.
(4)Împotriva căderii de la înălțime pe durata urcării şi coborârii executantul trebuie:
a)să se echipeze cu o centură complexă de al cărei element de prindere destinat opririi căderii (inel dorsal sau frontal) este cuplat un opritor de cădere cu alunecare;
b)să ancoreze de la sol, cu ajutorul unei prăjini speciale, suportul de ancorare flexibil la un punct rezistent mecanic (GT, anexa 1, poz. 50) situat la înălțime şi să cupleze opritorul de cădere cu alunecare la aceasta;
c)să urce prin metoda celor trei puncte (două mâini şi un picior sau două picioare şi o mână) folosind pentru acces buloanele sau zăbrelele stâlpilor metalici zăbreliți, alveolele stâlpilor din beton precomprimat (în cazul în care aceștia se încadrează în prevederile art. 182/2 din prezenta normă specifică), scările clădite ori sprijinite, sau cârligele cu gheare ori tampoane din cauciuc;
d)să se asigure împotriva căderii cu ajutorul unui mijloc de legătură pentru poziționare (frânghie cu dispozitiv de reglare a lungimii sau cu lungime fixă), înainte de a întreprinde orice acțiune care ar conduce la utilizarea mâinilor în alt scop decât cel de urcare-coborâre (amplasarea unui opritor de cădere retractabil, mutarea cârligului aferent suportului de ancorare flexibil sau executarea unei lucrări).
Lungimea mijlocului de legătură pentru poziționare cu sau fără dispozitiv de reglare trebuie astfel aleasă sau reglată încât înălțimea de cădere în gol să nu fie mai mare de 0,5 m.
e)să repete, dacă este cazul, succesiv operațiile prezentate la lit. b), c) si d) de mai sus până ajunge la nivelul (cota) la care urmează să lucreze sau să se deplaseze pe orizontală.
A doua persoană care urcă în scopul participării la lucrare trebuie să utilizeze un opritor propriu de cădere cu alunecare pe care îl cuplează la același suport de ancorare flexibil.
Este interzisă utilizarea aceluiași suport de ancorare de către două sau mai multe persoane în același timp.
La utilizarea pentru urcare-coborâre pana la înălțimea necesară, a unei scări extensibile al cărei lonjeron reprezintă, din construcție, şi suport de ancorare rigid dotat cu opritor de cădere cu alunecare, executantul trebuie să își prindă de acesta din urmă, înainte de începerea urcării, inelul frontal al centurii complexe.
(5)În cazul utilizării unei scări simple sau culisate (extensibile) sprijinite de la sol executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnării sau alunecării şi să urce sau să coboare pe aceasta după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil conform prevederii de la al. (4) lit. b de mai sus şi pe care şi-a cuplat opritorul de cădere cu alunecare al propriei centuri complexe.
(6)Pentru deplasarea pe orizontală la înălțime şi efectuarea lucrărilor când există un punct de ancorare rezistent mecanic situat deasupra locului de muncă, executantul trebuie:
a)să ancoreze de acest punct, cu ajutorul unei piese de legătură, un opritor de cădere retractabil;
b)să cupleze capătul cablului opritorului la inelul dorsal sau frontal al centurii complexe proprii;
c)astfel asigurat, să se deplaseze pe orizontală (pe consolă, riglă etc.) până la locul de muncă (izolator, clemă de prindere a conductorului etc.).
(7)Pentru deplasarea pe orizontală şi efectuarea lucrărilor când nu există un punct de ancorare rezistent mecanic situat deasupra locului de muncă, executantul trebuie să utilizeze, după caz, una din metodele:
a)asigurarea împotriva căderii de pe consola unui stâlp al LEA prin trecerea peste unul din tiranții acesteia a unui mijloc de legătură (frânghie) cu lungime fixă sau reglabilă cuplat de cele două inele laterale ale centurii de poziționare (parte componenta a centurii complexe);
b)fixarea suportului de ancorare flexibil, cu ajutorul unei prăjini speciale, la un punct rezistent mecanic, situat la vârful consolei; montarea unui opritor de cădere cu alunecare pe suportul de ancorare astfel încât acesta să se blocheze la tragerea, către baza consolei, a ochiului sau de prindere; fixarea ochiului de prindere a opritorului la un punct de ancorare, rezistent mecanic, situat la baza consolei şi tensionarea suportului de ancorare flexibil prin tragerea de capătul liber al acestuia.
Se trece peste acest suport de ancorare un mijloc de legătură cu lungime fixă sau reglabilă cuplat la cele două inele laterale ale centurii de poziționare.
c)utilizarea a două mijloace de legătură (frânghii) cu lungime fixă sau reglabilă cuplate la unul din inelele laterale ale centurii de poziționare pe care executantul le trece succesiv şi alternativ peste (printre) zăbrelele consolei, riglei etc. pe măsură ce se efectuează deplasarea spre locul de muncă (utilizarea a două frânghii fixe ca la trecerea peste obstacole).
Pentru toate cele trei variante prezentate mai sus trebuie să se utilizeze acele mijloace de legătură a căror lungime reglată sau aleasă asigură o cădere în gol mai mică de 0,5 m.
(8)În alternativă, utilizând metoda alpinismului utilitar, în cazul stâlpilor metalici zăbreliți, executantul trebuie:
a)să realizeze la unul din picioarele stâlpului (altul decât piciorul pe care urmează să urce) un punct de asigurare a executantului (capul de coardă) utilizând un mijloc de legătură, o carabinieră şi o frână dinamică prin care se trece suportul de ancorare flexibil (coarda dinamică);
b)să cupleze carabiniera de la capătul suportului de ancorare flexibil (coarda dinamică) de inelul frontal al propriei centuri complexe;
c)să creeze din bucle de asigurare (cordiţe cu carabiniere) la fiecare 2m, pe măsură ce urcă, puncte de asigurare intermediară trecând prin carabinele respective suportul de ancorare flexibil; în același timp secundul trebuie să asigure suportul de ancorare prin frână dinamică;
d)să se asigure împotriva căderii cu mijlocul de legătură (frânghia) de poziționare de îndată ce a ajuns la nivelul (cota) locului de muncă;
e)să fixeze carabiniera de la capătul suportului de ancorare pe care îl desprinde de inelul frontal, la un punct rezistent mecanic situat deasupra locului de muncă;
f)să cupleze, în vederea executării lucrării, opritorul de cădere cu alunecarea la suportul de ancorare şi la inelul frontal al centurii complexe.
Accesul altei persoane la același loc de muncă se realizează folosind propria centură complexa cu opritor de cădere fixat de suportul de ancorare flexibil deja montat. Pe măsura ce urcă, desprinde suportul de ancorare flexibil din carabinierele punctelor de asigurare intermediară.
Este interzisă utilizarea aceluiași suport de ancorare de către două sau mai multe persoane în același timp.
Pentru deplasarea pe orizontală prinderea suportului de ancorare de-a lungul consolei, grinzii etc. se realizează prin metoda alpinismului utilitar.
În timpul coborârii executanții trebuie să utilizeze opritorul de cădere cu alunecare.
Ultimul executant care coboară de la locul de muncă trebuie să demonteze sistemul de asigurare împotriva căderii de la înălțime prin executarea operațiilor în succesiune inversă.
(9)Sistemul de asigurare împotriva căderii de la înălțime realizat pentru un anume loc de muncă prin una din variantele prezentate la alineatele (4), (5), (6), (7) şi (8) ale prezentului articol trebuie folosit de fiecare executant care urcă la același loc de muncă respectând principiul enunțat la alineatul (2) al acestuia.
(10)Orice metodă sau variantă utilizată pentru urcare, deplasare pe orizontala şi coborâre, inclusiv pentru asigurare împotriva căderii pe durata executării lucrărilor trebuie detaliată în cuprinsul unei instrucțiuni proprii, aprobate de conducătorul unităţii, instrucțiune care trebuie cunoscută de către personalul executant.
Art. 182
(1)Urcarea directă pe stâlpi utilizând cârlige este o operație admisa, în ultima instanță şi numai după ce şeful de lucrare s-a convins ca utilajele speciale sau scările nu pot fi utilizate şi că stâlpul prezintă toate garanțiile de stabilitate mecanică. În caz contrar, înainte de executarea lucrării, acesta trebuie sprijinit.
(2)Urcarea directă pe stâlpii din beton prevăzuți cu alveole este admisa numai dacă aceștia au fost construiți cu așezarea alveolelor astfel încât distanţă pe înălțime între două alveole să permită pășirea comodă iar lățimea oricărei alveole să nu fie mai mică decât talpa bocancului cu numărul cel mai mare.
Art. 183
(1)Stâlpii sau adaosurile din lemn care prezintă un grad pronunțat de putrezire, stâlpii sau adaosurile din beton care prezintă fisuri longitudinale ori transversale pronunțate şi pete specifice corodării armaturilor, stâlpii metalici care prezintă coroziuni ale nervurii profilelor de oţel, trebuie să fie marcați vizibil distinct, de gestionarii acestora, în vederea prevenirii personalului asupra pericolului existent.
(2)Urcarea pe acești stâlpi trebuie realizată conform prevederilor art. 174 din prezentele norme specifice.
(3)Determinarea stării de degradare a stâlpilor de la alineatul (1) trebuie realizată conform instrucțiunilor proprii elaborate în acest scop.
Art. 184
Se interzice urcarea directă pe stâlpii din beton uzi sau acoperiți cu polei. În asemenea cazuri, urcarea, coborârea şi executarea lucrării trebuie să se facă utilizând scara sau utilaje speciale.
Art. 185
În timpul lucrului la înălțime:
a)este interzisă executarea oricărei lucrări la fundația stâlpului;
b)executanții trebuie să respecte pe durata urcării, executării lucrării şi coborârii, prevederile subcapitolului 3.6 din prezenta normă specifică, coroborate cu prevederile Normei specifice de protecție a muncii pentru lucrul la înălțime [41];
c)membrii formației de lucru, inclusiv deservenții autoutilajelor şi persoanele din control vor fi echipați tot timpul cu casca de protecție.
Art. 186
(1)În punctul de lucru aflat la înălțime, trebuie ridicate numai materialele strict necesare. Uneltele necesare executării diferitelor operații trebuie păstrate în buzunare speciale sau teci prinse de centură de siguranța.
(2)Uneltele, dispozitivele şi materialele vor fi urcate şi coborâte pe măsura necesitaților cu funia de ajutor, interzicându-se aruncarea acestora de la sol la punctul de lucru sau invers.
(3)Executanții nu trebuie să așeze, nici temporar, unelte, dispozitive sau materiale nefixate pe elementele stâlpilor liniilor electrice aeriene în timpul lucrului.
Art. 187
(1)La executarea lucrărilor de pe scară trebuie să se aibă în vedere asigurarea acesteia cu sistemele prevăzute de fabricant împotriva alunecării, deschiderii sau răsturnării.
(2)În timpul trecerii de pe scară pe consola stâlpului şi invers, inclusiv la lucrul de pe scară, executantul trebuie să se asigure împotriva căderii.
(3)Este interzis să se execute întinderi de conductoare de pe scările sprijinite.
(4)Este interzisă supunerea scărilor la un efort care ar putea duce la ruperea sau răsturnarea lor, încălcându-se prevederile de solicitare din cartea tehnică a acestora.
(5)Persoana care executa lucrări de pe scara remorcabilă [26] (scări pe roti cu acționare manuală) trebuie sa fie asigurată împotriva căderii.
(6)Scările remorcabile cu persoane urcate pe ele nu trebuie deplasate.
Art. 188
La utilizarea scărilor pentru lucru la înălțime:
a)trebuie respectate instrucțiunile de folosire ale producătorului;
b)scările trebuie verificate înainte de folosire interzicându-se folosirea acelora care au trepte lipsă sau sunt reparate provizoriu;
c)este interzisă prelungirea scărilor prin legare improvizată;
d)scările duble trebuie asigurate împotriva deschiderilor accidentale şi nu trebuie folosite ca scări sprijinite;
e)scările duble nu trebuie să fie deplasate de executant din poziția „stand pe scara” de la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziție în alta în cadrul aceluiași loc de muncă
4.MIJLOACE DE PRODUCŢIE
Art. 189
(1)Obligația asigurării dotației cu mijloace de producție (GT anexa 1 poz. 34) corespunzătoare riscurilor activităților revine conducătorului unității (GT, anexa 1, poz. 60).
(2)Obligația dotării personalului cu mijloace de producție (E.T. si E.I.P.) corespunzător riscurilor activității revine conducătorului subunității (GT, anexa 1, poz. 55).
(3)Pentru executarea lucrărilor sau manevrelor în instalațiile electrice este obligatorie dotarea numai cu mijloace de producție (E.I.P. sau E.T.) certificate de către organisme abilitate.
(4)Mijloacele de producție trebuie să fie utilizate conform instrucțiunilor producătorilor.
Art. 190
Este interzisă utilizarea E.T. si E.I.P. în situațiile în care nu mai îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute în cărțile tehnice ale acestora.
Art. 191
Mijloacele de producție folosite la lucrări sau manevre în instalațiile electrice trebuie să fie certificate pentru conformitate şi supuse unor încercări, după caz, înaintea dării lor în folosință, dar şi periodic, după reparație sau înlocuire a unor parți componente şi ori de cate ori există îndoieli asupra stării tehnice, în conformitate cu prevederile standardelor de produs sau ale instrucțiunilor specifice.
Art. 192
(1)Mijloacele de producție trebuie verificate vizual înainte de fiecare folosire. Este interzisă utilizarea celor defecte sau al căror termen de încercare periodică este depășit.
(2)Mijloacele de producție necorespunzătoare, ca urmare a încercărilor, vor fi marcate distinct de către laboratoarele specializate care le-au încercat sau vor fi dezafectate de către gestionar, astfel încât sa fie scoase din circuitul de utilizare.
Mijloace de protecție electroizolante (GT, anexa 1, poz. 35)
Art. 193
(1)Metodologia de încercare profilactică a mijloacelor de protecție electroizolante trebuie prevăzuta în instrucțiuni de utilizare şi întreținere, elaborate de producători.
(2)În cazul în care instrucțiunile de utilizare nu prevăd profilaxia mijloacelor de protecție, trebuie aplicate periodicitățile menționate în tabelul de mai jos.
| Nr. crt. | Denumirea mijlocului de protecție electroizolant care se supune încercării periodice | Periodicitatea |
| 1. | Prăjini electroizolante pentru înalta tensiune (cu sau fără detector de tensiune atașat) | O data pe an |
| 2. | Clești electroizolanți pentru înalta tensiune | O data pe an |
| 3. | Indicatoare de corespondenta a fazelor | O data pe an |
| 4. | Placi electroizolante pentru înalta tensiune | O data pe an |
| 5. | Teci electroizolante pentru înalta tensiune | O data pe an |
| 6. | Mănuși electroizolante | O data la șase luni |
| 7. | Încălțăminte electroizolanta din cauciuc | O data la șase luni |
| 8. | Covoare electroizolante portabile | O data la trei luni |
| 9. | Platforme electroizolante | O data la trei luni |
Art. 194
Prezentarea la încercări periodice sau ocazionale (după reparație sau înlocuirea unor parți componente şi ori de cate ori există îndoieli asupra stării lor tehnice sau apar semne de deteriorare) a mijloacelor de protecție electroizolante aflate în dotare individuală sau colectivă, trebuie să fie în grija persoanei care le are în inventar (executant, sef de formație de lucru, sef de stație etc.). prezentarea la încercări a mijloacelor de protecție trebuie să fie în grija conducătorului direct al locului de muncă (sef de formație de lucru, sef de stație etc.), unde vor fi utilizate.
Art. 195
(1)Încercările mijloacelor de protecție electroizolante la darea lor în folosință, periodic, după reparare sau înlocuire a unor parți componente şi când există îndoieli asupra stării lor tehnice sau apar semne de deteriorare, trebuie confirmate prin buletine de încercări, ce se păstrează la sediul formației de lucru ce le are în dotare. Fiecare mijloc de protecție electroizolant încercat trebuie marcat, de către laboratorul de specialitate (prin aplicarea directă sau prin eticheta), cu următoarea notație:
Nr.__________________________
Se poate folosi în instalații de ______________ kV.
Încercarea expira la ________________________ .
(2)Mijloacele de protecție electroizolante care nu au corespuns la încercări şi nu pot fi reparate trebuie scoase din uz. Acestea trebuie marcate distinct şi vizibil de către laboratorul de specialitate care le-a încercat notându-se „scoase din uz”. Încălțămintea şi mănușile electroizolante vor fi în mod suplimentar, marcate prin decuparea unor părți a acestora.
Art. 196
(1)Înainte de fiecare utilizare a unui mijloc de protecție electroizolant, personalul care îl folosește este obligat să facă o verificare a acestuia privind:
a)tensiunea la care este permisă utilizarea, faţă de tensiunea nominală a instalației;
b)starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare, starea de curățenie, lipsa de umiditate etc.);
c)nedepășirea termenului de încercare periodică.
(2)După utilizare mijloacele de protecție electroizolante trebuie curățate şi păstrate corespunzător.
(3)Ambalarea, transportul, păstrarea şi utilizarea mijloacelor de protecție electroizolante trebuie făcuta în conformitate cu instrucțiunile specifice de utilizare, întocmite de producător.
(4)În timpul folosirii de la sol a prăjinilor electroizolante de înalta tensiune, a cleștilor electroizolanți de înaltă tensiune, a detectoarelor de verificare a lipsei tensiunii şi a indicatoarelor de corespondenţă a fazelor, precum şi la montarea şi demontarea plăcilor şi a tecilor electroizolante de înaltă tensiune, personalul executant trebuie să fie echipat cu cască de protecție a capului, vizieră de protecție a feţei, mănuși clasa 1-4, încălțăminte electroizolantă, covoraș electroizolant sau platformă electroizolantă. Detectoarele de joasă tensiune bipolare trebuie utilizate împreună cu mănuși electroizolante. De asemenea, la montarea şi demontarea plăcilor electroizolante de joasă tensiune, a tecilor electroizolante de joasă tensiune, a foliilor electroizolante de joasă tensiune şi a degetarelor electroizolante de joasă tensiune, personalul executant trebuie să fie echipat cu mănuși electroizolante cel puțin de clasa 00.
Art. 197
Prăjinile electroizolante trebuie folosite în scopul pentru care au fost realizate de producători, înscris în cartea tehnica a acestora. Printre aceste operații se menționează:
a)manevrarea directă a separatoarelor, care nu au alte posibilități de acționare;
b)montarea şi demontarea clemelor scurtcircuitoare sau ale atenuatoarelor;
c)îndepărtarea unor obiecte de pe părțile aflate sub tensiune sau un apropierea lor;
d)descărcarea de sarcini capacitive;
e)montarea şi demontarea plăcilor sau tecilor electroizolante în instalații de înalta tensiune;
f)verificarea lipsei tensiunii cu detectorul;
g)ridicarea clapetelor de semnalizare montate pe cabluri;
h)desprinderea electrocutatului de instalația sub tensiune cu care este în contact şi scoaterea (tragerea) acestuia în afara distanţei de vecinătate pentru acordarea primului ajutor;
i)alte asemenea operații.
Art. 198
Cleștii electroizolanți trebuie utilizați pentru montarea şi demontarea patroanelor siguranțelor fuzibile, a plăcilor electroizolante, a tecilor electroizolante sau pentru alte operații similare, în instalații de înaltă tensiune până la cel mult 27 kv.
Art. 199
(1)Detectoarele de înaltă tensiune trebuie să se folosească pentru verificarea prezentei sau lipsei tensiunii în instalațiile electrice şi trebuie să aibă sistem propriu de testare a stării de funcționare.
(2)Detectoarele de tensiune trebuie să semnalizeze optic şi acustic prezenţa tensiunii [31].
Art. 200
(1)Indicatoarele de corespondenţă a fazelor trebuie să se folosească pentru determinarea uneia dintre condițiile de punere în paralel a două instalații, având tensiunea nominală de cel mult 20 kv.
(2)La manevrarea indicatoarelor de corespondenţă a fazelor trebuie să se respecte distanţele de vecinătate prevăzute în prezentele norme.
Art. 201
(1)Plăcile electroizolante trebuie să se folosească pentru a împiedica închiderea unui separator, conectarea unui întrerupător de joasă tensiune prin care s-a creat o separare vizibilă conform art. 55 din prezentele norme. De asemenea, plăcile electroizolante se folosesc pentru a împiedica tensiunile produse de o instalație de încercare să determine o amorsare a arcului electric dintre instalația încercată către restul instalațiilor. Plăcile electroizolante se folosesc în instalațiile cu tensiuni până la cel mult 27 kv.
(2)Plăcile electroizolante de înaltă tensiune se pot monta şi demonta fără folosirea prăjinilor electroizolante sau a cleștilor electroizolanți, dacă sunt executate constructiv în acest sens.
Art. 202
(1)Tecile electroizolante trebuie să se folosească la izolarea unei parți a instalației rămase sub tensiune la care urmează a se lucra.
(2)Tecile electroizolante de înaltă tensiune au același rol ca şi plăcile electroizolante şi se folosesc în instalații cu tensiunea nominală până la cel mult 27 kv.
Art. 203
Pălăriile electroizolante trebuie să se folosească la izolarea legăturilor electrice de lângă izolatoarele liniilor electrice de joasă tensiune şi la izolarea elementelor cutiilor de distribuție subterane în timpul executării lucrărilor la parți învecinate, scoase de sub tensiune.
Art. 204
Foliile electroizolante trebuie să se folosească în instalațiile de joasă tensiune pentru izolarea părților aflate sub tensiune din apropriere, în cazul lucrărilor la panouri sau tablouri de distribuție. Foliile electroizolante pot fi folosite în locul tecilor electroizolante de joasă tensiune sau a pălăriilor electroizolante de joasă tensiune.
Art. 205
Degetarele electroizolante trebuie să se folosească în instalațiile de joasă tensiune, prin aplicarea directă pe capetele conductoarelor dezlegate de la aparate, în timpul executării lucrărilor la aparatele respective. Lungimea degetarelor electroizolante trebuie astfel aleasă, încât acestea să acopere partea neizolată a acestora. Montarea şi demontarea degetarelor electroizolante la circuitele secundare se pot face cu mâna liberă, cu condiția ca personalul executant sa stea cu picioarele pe covor electroizolant sau să poarte încălțăminte electroizolantă.
Art. 206
(1)Mănușile electroizolante trebuie să se folosească întotdeauna asociate cu unul sau mai multe mijloace de protecție electroizolante, conform prevederilor art. 47 din prezentele norme.
(2)Mănușile electroizolante trebuie să permită în timpul folosirii, după caz, îmbrăcarea pe sub ele a mănușilor de protecție împotriva frigului. De asemenea, trebuie să fie suficient de largi, astfel încât să permită tragerea lor peste mâneca hainei.
(3)Mănușile electroizolante pot fi alese astfel:
-cl. 00 – pentru utilizarea la manevre şi lucrări sub tensiune în contact în instalații cu Un<500 V conform anexei 1 GT poz. 16;
-cl. 0 – pentru utilizarea la manevre şi lucrări sub tensiune în contact în instalații cu Un<1000 V conform anexei 1 GT poz. 16;
-cl. 1-4 pentru utilizarea la manevre în instalații cu Un>1 kv.
Art. 207
Încălțămintea electroizolanta trebuie să se folosească întotdeauna împreună cu unul sau mai multe mijloace de protecție electroizolante corespunzător principiului prezentat la art. 47, cu excepția cazului în care acesta se folosește ca mijloc de protecție împotriva tensiunii de pas.
Art. 208
(1)În faţa şi în spatele panourilor de comandă, protecție, măsură şi semnalizare, panourilor de servicii interne şi tablourilor de joasă tensiune în stații de transformare şi centrale electrice, trebuie să se așeze covoare electroizolante fixe. Covoarele electroizolante portabile trebuie să aibă dimensiuni minime de 600×600 mm, iar cele fixe, lățimea minima de 600 mm.
(2)Covoarele electroizolante se folosesc întotdeauna asociate cu unul sau mai multe mijloace de protecție electroizolante, prevăzute în prezentele norme, pe principiul precizat la art.47.
Art. 209
(1)Platformele electroizolante se folosesc atât în instalații interioare, cât şi în cele exterioare, asociate cu unul sau mai multe mijloace de protecție electroizolante.
(2)La folosirea platformelor electroizolante în exterior, trebuie să se amenajeze, în prealabil locul de amplasare, pentru asigurarea stabilității platformei şi evitarea şuntării izolației. Platformele electroizolante trebuie așezate la o distanţă de cel puțin 250 mm faţă de îngrădirile de protecție ale instalațiilor sau faţă de orice parte a acestor instalații legate la pământ.
(3)Înălțimea platformelor electroizolante, măsurată de la sol până la suprafața superioară, trebuie să fie de cel puțin 100 mm.
(4)Platformele electroizolante trebuie să fie rezistente şi stabile şi să nu aibă parți metalice de fixare. Dimensiunile minime ale platformelor electroizolante trebuie să fie de 500 *500 mm.
Mijloace de protecție pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalațiilor electrice (gt, anexa1, poz.36)
Art. 210
Scurtcircuitoarele trebuie să corespundă prevederilor standardului în vigoare [16], şi pot fi utilizate şi pentru descărcarea de sarcini capacitive sau inductive din instalațiile electrice.
Art. 211
(1)Secțiunea minimă a conductoarelor şi a clemelor scurtcircuitoarelor trebuie să fie determinată pentru fiecare instalație în parte, în funcție de mărimea curentului de scurtcircuit trifazat stabilizat al acesteia şi de timpul corespunzător protecției de bază sau al protecției de rezervă a elementului pe care se montează scurtcircuitorul, timp ales de către unitatea care exploatează instalațiile respective.
(2)În cazul liniilor electrice aeriene cu surse de la mai multe capete, curentul de scurtcircuit luat în calculul secțiunii minime trebuie să fie cel al sursei cu aportul cel mai mare la locul de montare a scurtcircuitorului.
(3)Secțiunea minimă a conductoarelor şi a clemelor scurtcircuitoarelor trebuie recalculată şi verificată periodic şi de fiecare dată la creșterea curenților de scurtcircuit. Secțiunea minimă a scurtcicuitoarelor poate fi realizată şi prin montarea în paralel a 2-3 scurtcircuitoare ale căror cleme se montează una lângă alta şi a căror secțiune totală trebuie să fie cu cel puțin 25% mai mare decât cea rezultată din calcul.
(4)Scurtcircuitoarele trebuie sa aibă marcată secțiunea conductoarelor şi mărimea curentului de scurtcircuit căruia îi corespunde.
Art. 212
Scurtcircuitoarele trebuie verificate amănunțit, vizual, înaintea fiecărei plecări pe teren la lucrări unde vor fi folosite şi înaintea montării lor în instalații. Se interzice montarea în instalații a scurtcircuitoarelor necorespunzătoare (izolație deteriorată, cleme deteriorate, cleme lipsă, îmbinări necorespunzătoare etc.).
Art. 213
Dispozitivele pentru descărcarea de sarcină capacitivă a bateriilor de condensatoare şi a elementelor acestora trebuie utilizate conform instrucțiunilor specifice ale producătorului. În lipsa acestora, beneficiarii vor elabora instrucțiuni proprii ținând seama şi de prevederile art. 421-431 din prezentele norme specifice.
Art. 214
Dispozitivele mobile pentru descărcare de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări trebuie să se utilizeze conform prevederilor din instrucțiunile producătorilor. În lipsa acestora, beneficiarii trebuie să elaboreze instrucțiuni care vor avea în vedere şi prevederile din subcapitolul 5.5 din prezentele norme specifice.
Art. 215
(1)Atenuatoarele de inducție trebuie să se utilizeze în instalațiile electrice unde tensiunea indusa depășește 50 V, conform prevederilor Normelor generale de protecție a muncii [35].
(2)Secțiunea minimă a conductorului din cupru multifilar al atenuatoarelor de inducție trebuie să fie de 16 mm2.
(3)Aplicarea clemelor de fază aferente atenuatoarelor trebuie să se facă utilizând prăjina electroizolantă.
Art. 216
Mijloacele de protecție împotriva efectelor câmpului electric, respectiv costumele de protecție electroconductoare şi încălțămintea conductivă trebuie să se folosească la executarea lucrărilor sub tensiune la potențial pe liniile electrice aeriene de înalta tensiune, conform instrucțiunilor tehnologice specifice. Același echipament de protecție trebuie să se folosească şi la executarea lucrărilor de întreținere-reparații din stațiile de transformare unde intensitatea câmpului electric la sol depășește 10 kv/m şi schimb sau 30 kv/m şi oră.
Mijloace de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru (gt, anexa 1, poz.37)
Art. 217
(1)Barierele rigide trebuie să se fixeze pe suporturi speciale, rezistente mecanic, fiind folosite în punctele în care este necesară împiedicarea pătrunderii în zona de lucru a persoanelor neavizate sau a vehiculelor.
(2)Barierele extensibile trebuie să se fixeze pe jaloane (plantate ori așezate în acest scop) sau pe îngrădiri permanente ale aparatajului în zonă.
Art. 218
(1)Frânghiile pentru împrejmuire trebuie să aibă diametrul de cel puțin 12 mm. Ele trebuie să se monteze la aproximativ de 1 m de la sol sau de la pardoseală, prin fixare cu cârlige de jaloane (plantate ori așezate în acest scop) sau prin legare de suporturile aparatelor care nu sunt sub tensiune.
(2)Benzile pentru împrejmuire trebuie să fie viu colorate şi cu lățimea de minimum 50 mm. Montarea lor se face în mod similar cu cea a frânghiilor.
(3)Pe frânghiile şi benzile pentru împrejmuire trebuie așezate, la distanţă de cel mult 10 m, indicatoare de securitate, cu caracter de interzicere.
Art. 219
(1)Panourile şi paravanele mobile trebuie să se folosească în locurile în care personalul executant ar putea ajunge accidental, direct sau prin intermediul unui obiect la părțile aflate sub tensiune, situate la distanţe mai mici decât cele de vecinătate prevăzute în prezentele norme specifice precum şi în zonele cu circulație intensa.
(2)Panourile şi paravanele mobile trebuie să aibă dimensiuni şi sisteme de fixare şi rigidizare adaptate locului de montare.
Art. 220
Indicatoarele de securitate, cu inscripții şi dimensiuni conform standardelor în vigoare, trebuie amplasate pentru a avertiza şi semnaliza vizual personalul asupra unor lucrări, şi anume:
a)pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru, trebuie montate indicatoare de securitate având spre interior inscripția „LIMITĂ DE ZONĂ DE LUCRU. INTERZISĂ DEPAŞIREA”;
b)pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru trebuie montate indicatoare de securitate având spre exterior, după caz, inscripția: „STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE. PERICOL DE ELECTROCUTARE” sau „STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE ÎNCERCARI CU TENSIUNE MARITĂ. PERICOL DE ELECTROCUTARE”;
c)pe dispozitivele aflate în zona de lucru a căror deschidere sau închidere poate provoca accidente, trebuie montate indicatoare de securitate având inscripția „NU DESCHIDE SE LUCREAZĂ”sau „NU ÎNCHIDE SE LUCREAZĂ”;
d)pentru aducerea la cunoștința membrilor formației de lucru că au fost luate unele măsuri înaintea începerii lucrului, de localizare a unui loc de muncă sau loc de acces, se vor monta, după caz, indicatoare de securitate având inscripția „LEGAT LA PĂMÂNT” sau „LUCRAŢI AICI”, „URCAŢI PE AICI”.
Mijloace de protecție împotriva efectelor acțiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice (gt, anexa 1, poz.38)
Art. 221
(1)Viziera de protecție a feţei utilizată în timpul manevrelor din instalațiile electrice aflate sub tensiune şi al lucrărilor executate direct asupra parților aflate sub tensiune, folosind metoda de lucru „în contact”.
(2)Utilizarea ochelarilor ca mijloc de protecție împotriva efectelor termice şi mecanice în instalațiile electrice din exploatare, se mai permite cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme specifice.
Art. 222
(1)Casca de protecție trebuie utilizată împotriva traumatismelor craniene, ea trebuind să fie purtată obligatoriu de către fiecare membru al formațiilor de lucru, de către conducătorii acestora, precum şi de personalul care efectuează manevre sau controale, cu excepția activităților din incinte interioare fără instalații electrice de înalta tensiune (camere de comandă, cabine de relee, încăperi cu panouri şi tablouri de circuite secundare etc.).
(2)În timpul lucrului, casca de protecție trebuie fixată pe cap prin legarea curelei (șnurului) sub bărbie şi să aibă reglat în mod corespunzător dispozitivului de amortizare.
(3)La locurile de muncă cu temperaturi scăzute şi în anotimpul rece, casca se poate purta peste un capișon. În acest caz, se va verifica reglajul caștii, astfel încât să asigure amortizarea necesară şi stabilitatea corespunzătoare.
Art. 223
Costumul (salopetă sau halatul) din țesătură termoizolantă se folosește cu prioritate de către electricieni în timpul executării manevrărilor în instalații electrice aflate sub tensiune şi de către personalul care execută operațiile de mutare a cablurilor de înalta tensiune, aflate sub tensiune.
Art. 224
Mânerul pentru montarea/demontarea siguranțelor tip MPR, prevăzut cu manșon de protecție a brațului, trebuie utilizat conform prevederilor producătorului, dar întotdeauna împreuna cu vizieră pentru protejarea feţei.
Dispozitive şi echipamente individuale de protecție pentru urcare (coborâre) şi pentru lucru la înălțime
Art. 225
(1)Pentru urcare (coborâre) şi pentru lucrul la înălțime, trebuie să se utilizeze, după caz, următoarele dispozitive şi/sau echipamente individuale de protecție:
a)scări diferite şi scări realizate prin clădire din tronsoane;
b)dispozitive de urcat (coborât) pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane din cauciuc);
c)suporturi de ancorare flexibile sau rigide [19], [20];
d)echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime realizat prin combinarea a două sau mai multe dintre componentele:centură complexă cu centură de poziționare, mijloc de legătură cu dispozitiv de reglare a lungimii (frânghie de poziționare), opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare flexibil sau rigid, opritor de cădere retractabil sau absorbitor de energie [19], [20], [21], [23], [24], [25].
e)dispozitive pentru schimbarea lanțurilor de izolatoare;
f)cărucioare păşitoare pentru reglarea distanțierelor la liniile electrice aeriene;
g)schele (platforme) de lucru şi alte construcții prevăzute în normele specifice;
h)echipamente de salvare în cazul accidentarii la înălțime.
(2)Personalul care utilizează echipamentul individual de protecție pentru lucrul la înălțime trebuie să fie instruit, teoretic şi practic, asupra cunoașterii echipamentului şi utilizării acestuia.
Art. 226
(1)Scările folosite pentru urcare/coborâre şi pentru lucrul la înălțime, pot fi:
a)simple, compuse (duble, culisante, extensibile) şi formate din tronsoanele se montează sau se clădesc în poziție verticala şi se leagă de stâlp sau se sprijină de acesta, în funcție de tipul constructiv al stâlpului şi de natura lucrării;
b)remorcabile (mecanice pe pneuri, cu acționare manuală).
(2)Toate scările trebuie sa fie calculate, dimensionate si utilizate pentru o încărcare verticală statică de maximum 150 kg.
Art. 227
(1)Decizia privind utilizarea cârligelor în locul utilajelor speciale sau a scărilor (sprijinite sau clădite pe stâlpi), aparține șefului de lucrare;
(2)La utilizarea cârligelor, pentru urcarea (coborârea) pe stâlpi de lemn sau de beton, trebuie să se respecte următoarele:
a)deschiderea cârligelor trebuie să fie corespunzătoare tipului şi dimensiunilor stâlpilor de lemn sau de beton pe care se folosesc, fiind interzisă modificarea acestei deschideri prin deformare la rece;
b)colții de prindere trebuie să fie ascuțiți, pentru pătrunderea corespunzătoare în lemnul stâlpilor;
c)tampoanele trebuie să fie în bună stare pentru asigurarea aderenţei corespunzătoare pe stâlpii din beton centrifugat sau precomprimat;
d)curelele de prindere nu trebuie să fie degradate sau înnedite;
e)la folosirea cârligelor, personalul respectiv trebuie să fie echipat cu bocanci.
Art. 228
Folosirea dispozitivelor pentru schimbarea lanțurilor de izolare trebuie să se facă cu respectarea prevederilor instrucțiunilor specifice.
Art. 229
Folosirea cărucioarelor păşitoare pentru reglajul distanțierelor la liniile electrice aeriene, trebuie să se facă cu respectarea instrucțiunilor specifice.
Art. 230
(1)Centura complexă (centură de poziționare cu bretele de umăr şi de coapse) trebuie utilizată ori de cate ori se lucrează la înălțime mai mare de 2 m de la sol până la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referință naturală (solul) sau orice alta bază de referință artificială, bază faţă de care există pericolul căderii în gol.
(2)Centurile complexe trebuie folosite în funcție de condițiile specifice ale locului de muncă, asociate, după caz, cu:
-un mijloc de legătură (frânghie de poziționare) cu sau fără dispozitiv de reglare a lungimii;
-un opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare flexibil sau rigid;
-un opritor de cădere retractabil;
-piese de legătură (carabiniere, cârlige);
-absorbitor de energie.
(3)Asocierea componentelor de mai sus trebuie realizată conform instrucțiunilor de utilizare specifice şi revine şefului de lucrare, inclusiv executantului (lor). Aceștia trebuie să aibă în vedere realizarea sistemului împotriva căderilor de la înălțime (sistem de oprire a căderii şi/sau sistem de poziționare) pentru toată durata lucrării, adică urcarea, executarea lucrării şi coborârea.
(4)Echipamentul individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime trebuie verificat întotdeauna înainte de utilizare şi periodic conform instrucțiunilor producătorului.
(5)Se interzice modificarea oricărui component al echipamentului individual de protecție împotriva căderii de la înălțime (ajustarea centurilor prin alte elemente decât cele proprii acestora sau scurtarea frânghiilor prin înnodare).
(6)Componentele echipamentului individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime care prezintă defecțiuni sau deteriorări nu trebuie utilizate.
Art. 231
(1)Platforma de lucru la înălțime este concepută pentru a fi amplasată sau sprijinită pe stâlpi de beton precomprimat sau centrifugat, utilizând un sistem propriu de fixare şi de pe care poate lucra o singură persoană.
(2)Executantul urcă pe stâlp pentru montarea platformei asigurându-se în tot acest timp cu frânghia de poziționare cuplată la inelele laterale ale centurii de poziționare, parte componentă a centurii complexe proprii. Montarea platformei o realizează executantul asigurându-se împotriva căderii în funcție de tipul stâlpului:
-în cazul stâlpilor cu alveole prin trecerea celei de a două frânghii printr-o alveolă;
-în cazul stâlpilor fără alveole prin fixarea cu un mijloc de legătură cuplat cu inelul dorsal ori frontal al centurii complexe la un punct fix şi rezistent mecanic, situat deasupra locului de muncă.
(3)Platformele cu suport de poziționare la sol utilizate pentru executarea lucrărilor la înălțimea constructivă a acestora în instalații electrice exterioare (stații etc.) trebuie prevăzute cu balustradă de protecție pentru executant (executanți) şi sistem de asigurare a executanților pe durata urcării şi coborârii pe platformă.
Unelte, dispozitive şi utilaje pentru lucrul sub tensiune
Art. 232
(1)Pentru executarea lucrărilor direct asupra parților aflate sub tensiune, trebuie folosită următoarea dotare, după caz:
a)unelte electroizolate de uz curent (șurubelniță, clește combinat etc.) realizate dintr-un material conductor acoperite integral sau parțial cu materiale izolante;
b)unelte electroizolante de uz curent şi dispozitive electroizolante realizate integral din materiale electroizolante [29], care au fost concepute sau adaptate în mod special pentru executarea lucrărilor direct asupra parților aflate sub tensiune;
c)dispozitive pentru executarea lucrărilor sub tensiune, la potențial, în instalațiile electrice de înalta tensiune;
d)scări electroizolante pentru executarea lucrărilor sub tensiune la potențial în instalațiile electrice de înaltă tensiune;
e)utilaje şi dispozitive speciale (menționate în prezentul capitol ) care sunt executate şi certificate pentru lucrul sub tensiune în instalațiile electrice.
(2)Uneltele, dispozitivele, scările şi utilajele enumerate la alin. (1) trebuie certificate pentru conformitate de către organismele abilitate în acest sens.
Art. 233
Dispozitivele electroizolante şi scările electroizolante pentru executarea lucrărilor sub tensiune la potențial în instalațiile electrice de înaltă tensiune trebuie verificate periodic conform instrucțiunilor elaborate de producători sau, în lipsa acestora, o dată pe an sau ori de cate ori solicită deţinătorul.
Art. 234
Uneltele electroizolante şi electroizolate, dispozitivele electroizolante de joasă tensiune şi utilajele speciale trebuie folosite numai asociate cu alte mijloace de protecție electroizolante, în conformitate cu prevederile art. 47.
Art. 235
Uneltele electroizolante şi electroizolate trebuie folosite numai prin apucare de mânerele de prindere (fără a depăși opritorul acestora).
Schele şi eșafodaje (platforme), unelte, dispozitive şi utilaje speciale
Art. 236
Pentru executarea lucrărilor în instalațiile electrice este permisă utilizarea unor unelte sau dispozitive cu destinație specială (pistolul de implantat bolțuri, presa de sertizare şi dispozitivul de tăiat cabluri).
Art. 237
Folosirea uneltelor care utilizează pentru activare materiale explozive trebuie făcută în conformitate cu legislația privind regimul materiilor explozive şi se încredințează persoanelor autorizate, potrivit acestei legislații [1].
Art. 238
Uneltele sau dispozitivele cu destinație specială trebuie să fie însoțite de cartea tehnică a acestora, conținând instrucțiuni de lucru, de întreținere şi de protecție a muncii. În exploatare, cartea tehnică se păstrează în permanenţă în cutia sau trusa uneltei (dispozitivului).
Art. 239
(1)Pentru executarea lucrărilor la înălțime, în activități de întreţinere-reparaţii şi construcții-montaj în instalațiile electrice, se pot utiliza, după caz, următoarele utilaje speciale în funcție de condițiile de acces:
a)autoplatforme;
b)autoscări;
c)autotelescoape;
d)autoutilaje cu braț articulat.
(2)Personalul deservent al utilajelor speciale nominalizate la art. 239 (1) din prezenta normă specifică trebuie să cunoască, urmare unei instruiri teoretice şi practice, manevrarea acestora.
Art. 240
(1)În situațiile în care zona de lucru nu permite accesul utilajelor speciale pentru lucrul la înălțime sau manevrabilitatea acestora este restricționată ori afectează securitatea executanților şi/sau a instalațiilor trebuie adoptate, din faza de organizare a lucrării, soluțiile tehnice adecvate (schelă sau eșafodajul-podină).
(2)Soluția tehnică de realizare a unei schele trebuie să îndeplinească condițiile:
a)schela modulară să fie certificată pentru conformitate din punct de vedere al protecției muncii;
b)schela sa fie executată (asamblată, montată) de personal pregătit în acest scop (schelar) autorizat, fie de către producătorul schelei, fie de către societatea căreia îi aparține persoana);
c)schela se predă în utilizare pe baza unui proces-verbal (model prezentat în anexa 9) semnat de către schelar şi şeful de lucrare prin care se confirmă calitatea de securitate a execuției acesteia. Procedura de predare-primire prin proces-verbal se aplică şi dacă schelarul este un membru al formației de lucru, iar execuția sau asamblarea schelei se realizează împreuna cu ceilalți membri, dar sub coordonarea acestuia. În cazul în care şeful de lucrare este şi scheler, procesul-verbal va fi semnat de către acesta la ambele funcții.
(3)Soluția tehnică de realizare a unui eșafodaj (unei platforme) trebuie să îndeplinească condițiile:
a)suporții de sprijin ai viitoarei platforme să fie bine încastrați, sudați sau, dacă urmează să fie așezați pe sol ori planșeu, acesta din urmă să fie drept şi uscat;
b)dulapii (scândurile) să fie cu grosimea de minimum 4 cm, iar lungimea să fie de cca 2m;
c)dulapii se vor așeza astfel pe marginile de sprijin încât sa le depășească cu minimum 10 cm (un lat de palmă);
d)eșafodajul (platforma) se predă în utilizare pe baza unui proces-verbal, conform anexei 9 la prezenta normă specifică.
Art. 241
La utilizarea utilajelor speciale trebuie să se respecte următoarele:
a)în coş sau pe platformă vor lucra cel mult două persoane a căror greutate împreuna cu greutatea uneltelor şi a materialelor folosite nu trebuie să depășească sarcina maximă admisibilă înscrisă în cartea tehnica a utilajului respectiv;
b)pe toata durata lucrului la înălțime, personalul executant trebuie să se asigure cu mijlocul de legătură la coșul autotelescopului, autoplatformei sau la balustradă autoscării;
c)în timpul executării lucrărilor, deserventul trebuie să ia măsuri împotriva deplasării accidentale a utilajului şi nu are voie să-l părăsească;
d)manevrarea utilajului se va face la comanda uneia din persoanele care execută lucrări de pe scară, platforma sau coş;
e)folosirea acestor utilaje speciale este admisă numai pe terenuri a căror înclinare, faţă de planul orizontal al mijlocului de transport, nu depășește 10% sau cea prevăzuta în cărțile tehnice ale utilajelor respective;
f)scara, coșul sau platforma nu trebuie solicitate la efort orizontal mai mare decât cel admis de către producător;
g)deplasarea utilajului special de la un punct de lucru la altul se va face numai după coborârea scării, coșului sau platformei şi fără personal pe, respectiv, în ele. Se admite, dacă instrucțiunile utilizatorului nu interzic, deplasarea autotelescopului sau a autoutilajului cu braț articulat cu personal în coş, numai pe distanţe scurte (între doi stâlpi consecutivi la care se lucrează) şi cu ridicarea numai a primului tronson. De asemenea, se admite deplasarea autoplatformelor cu personal pe acestea de-a lungul liniilor pentru transport electric urban sau de cale ferată, cu respectarea instrucțiunilor specifice, elaborate în acest scop.
5. LUCRARI ÎN DIVERSE MEDII DE MUNCĂ
5.1. Condiții tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă, din punctul de vedere al protecției muncii, de la proiectare, construcții-montaj şi pe parcursul exploatării
5.1.1. Din proiectare
Art. 242
(1)Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparația capitală a instalațiilor electrice trebuie să respecte prevederile Normelor generale de protecție a muncii, a standardelor române şi să ţină seama de prevederile NPM, a standardelor la care acestea fac referire şi să conțină măsuri de protecție a muncii pentru construirea (execuția propriu-zisă a lucrărilor), exploatarea şi întreținerea-repararea instalațiilor. De asemenea, proiectele trebuie să conțină măsurile de protecție a muncii specifice pentru operații de racordare, punere în funcțiune şi probe ale instalațiilor respective.
(2)Proiectele echipamentelor sau instalațiilor electrice trebuie concepute astfel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.
(3)Pentru noile produse, procese tehnologice, mașini, agregate, instalații se vor elabora de către proiectant instrucțiuni de protecție a muncii specifice.
(4)În proiecte se vor prevedea, pentru fiecare instalație electrică în parte, dotările şi amenajările necesare, în vederea desfășurării sigure a activității de exploatare şi întreţinere-reparaţii, din punctul de vedere al reglementarilor din prezentele norme specifice. Proiectele instalațiilor trebuie să prevadă, iar în instalațiile existente trebuie sa se realizeze, borne (locuri) special amenajate pentru legarea clemelor scurtcircuitoarelor, necesare realizării zonelor de lucru.
(5)Pentru rețelele de 6-20 kv, acolo unde este cazul, trebuie să se prevadă, de regulă, soluția de legare a neutrului la pământ prin rezistenţă, soluție care conferă personalului, prin micșorarea duratei regimului de defect, un grad sporit de protecție.
Art. 243
Proiectele trebuie să prevadă protecția împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă, adaptată fiecărui tip de echipament tehnic sau componentă de securitate.
Art. 244
Toate instalațiile electrice trebuie să fie astfel proiectate încât să satisfacă prevederile prezentelor norme specifice şi să prevină accidentarea personalului de specialitate cât şi a celui neavizat. În acest scop:
a)liniile electrice aeriene trebuie să respecte gabaritele prevăzute în prescripțiile tehnice în vigoare şi să fie prevăzute pe toţi stâlpii cu indicatoare de avertizare privind interzicerea accesului la elementele sub tensiune sau a atingerii stâlpilor sau conductoarelor căzute la pământ;
b)instalațiile electrice interioare de joasă şi înaltă tensiune să respecte distanţele de izolare în aer şi distanţele de protecție corespunzătoare prescripțiilor tehnice în vigoare şi să fie prevăzute cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune;
c)rețelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate, vor fi proiectate astfel încât să permită realizarea măsurii tehnice prevăzute la art. 49(1) litera c), coroborat cu prevederile art. 74(1) literele a) şi b);
d)stâlpii metalici zăbreliți trebuie prevăzuți cu buloane destinate urcării-coborârii pe aceștia (se va acorda atenție amplasării buloanelor pe montanții în diagonală ai stalpilor metalici zăbreliți aferenți LEA cu mai multe circuite).
e)stâlpii din beton centrifugat, precomprimat şi similari acestora, cu sau fără console, destinați rețelelor electrice trebuie prevăzuți din concepție, la partea superioară, cu piese rezistente mecanic necesare prinderii cârligelor de ancorare a suportului de ancorare flexibil şi care asigură securitatea executanților în timpul urcării, coborârii şi lucrului la înălțime;
f)îngrădirile de protecție ale instalațiilor sau echipamentelor tehnice de înalta tensiune trebuie prevăzute cu blocări electromagnetice sau, după caz, mecanice (acționate direct de aparatele care realizează separarea), astfel încât să fie împiedicată deschiderea acestora atât timp cât echipamentul electric respectiv nu este separat electric. Manevrarea dispozitivelor de blocare trebuie să poată fi efectuată numai cu o piesă (sculă) specială;
g)celulele de 6-27 kv trebuie astfel concepute încât verificarea lipsei tensiunii să fie posibilă fără îndepărtarea îngrădirilor;
h)rețelele electrice cu tensiuni mai mari de 6 kv inclusiv, trebuie prevăzute cu CLP la capetele acestora din stații, posturi de transformare şi puncte de alimentare.
Art. 245
Pentru evitarea deschiderii necondiționate a separatoarelor de bare, de cuple sau de linie, trebuie să se conceapă şi să se realizeze soluții sigure şi funcționale de blocare, faţă de poziția relativă dintre ele şi faţă de poziția întrerupătoarelor.
Art. 246
Instalațiile care se folosesc pentru încercări cu tensiune mărită de la o sursă independentă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)autolaboratoarele şi standurile de încercări trebuie să fie prevăzute cu două compartimente, separate prin îngrădiri fixe, unul pentru pupitrul de comandă şi celalalt pentru instalațiile de înaltă tensiune;
b)ușile de acces în compartimentul de înaltă tensiune ale standurilor de încercări trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de blocaj electric (astfel ca instalația să nu poată fi pusa sub tensiune când ușile nu sunt corect închise), precum şi cu semnalizare optică de avertizare;
c)carcasele metalice, îngrădirile metalice fixe de protecție, pupitrele de comandă, cuvele transformatoarelor şi autotransformatoarelor trebuie să fie legate la pământ prin conductoare având secțiuni corespunzătoare;
d)circuitul de alimentare trebuie să fie prevăzut cu două spaţii de întrerupere, din care cel puțin unul să constituie separare vizibilă, iar al doilea să poată întrerupe rapid alimentarea. Se recomandă ca alimentarea să de facă prin intermediul unei chei de contact, tip auto, în exemplar unic, care să se afle în permanenţă la şeful de lucrare;
e)manetele, pârghiile, butoanele pupitrelor de comandă trebuie prevăzute cu inscripții care să indice destinația şi felul comenzilor;
f)compartimentul în care se află pupitrul de comandă trebuie să fie prevăzut cu covor electroizolant;
g)compartimentul în care se află pupitrul de comandă trebuie să fie astfel conceput încât, în timpul reglajului tensiunii standului de probe, să-i permită şefului de lucrare să supravegheze operațiile de încercări, iar la autolaboratoare, amplasarea între autolaborator şi echipamentul supus încercării. În caz contrar trebuie să-i permită observarea persoanei celei mai apropiate, care asigură supravegherea acestei zone, astfel încât să acționeze prompt în caz de necesitate (deconectarea sursei de alimentare);
h)compartimentul cu instalațiile de înaltă tensiune în care se află şi echipamentul supus încercării, din cadrul standului de încercări, trebuie îngrădit cu plase din sârmă, având înălțimea minima de 2 m;
i)pe toate laturile îngrădirilor, precum şi pe ușile de acces în standurile de încercări, vor fi montate indicatoare de securitate de avertizare.
Art. 247
(1)Încăperile în care sunt montate baterii de acumulatoare sau dulapuri cu baterii de acumulatoare, cu excepția celor din puncte de alimentare şi posturi de transformare, trebuie să fie închise.
(2)Aceste încăperi sau dulapuri trebuie prevăzute cu ventilație naturală sau, dacă situația o impune, cu ventilație mecanică astfel încât să nu existe posibilitatea de a se acumula gaze.
Art. 248
(1)Este interzis a se prevedea montarea, temporară sau definitivă, în încăperi comune sau cu ventilație comună, a bateriilor de acumulatoare cu acid sulfuric şi a bateriilor de acumulatoare cu hidroxid de potasiu.
(2)Pe ușile încăperilor în care se află baterii de acumulatoare trebuie montate indicatoare de securitate: „NU INTRA CU FOC”, iar în interiorul camerelor de acumulatoare se vor prevedea inscripții: „FUMATUL ŞI FOCUL STRICT INTERZISE!”.
Art. 249
Instalațiile de baterii staționare trebuie dotate, după caz, cu materiale de manipulare, din sticlă sau cauciuc, constând din:
-pipetă;
-cană de sticlă de 1,5-2 litri, cu cioc;
-vase cu soluție de neutralizare alcalină (bicarbonat de sodiu 5%) în cazul bateriilor cu acid sulfuric;
-vase cu soluție de neutralizare acidă (acid boric sau acid acetic – esență de oțet – 8 parți apă şi o parte acid), în cazul bateriilor cu hidroxid de potasiu.
Art. 250
Condensatoarele trebuie să fie prevăzute din fabricație cu următoarea inscripție: „ATENŢIE! ÎNAINTE DE ATINGEREA BORNELOR CONDENSATOARELOR, ACESTEA SE VOR LEGA LA PĂMÂNT ŞI ÎN SCURTCIRCUIT”.
Art. 251
La toate bateriile de condensatoare vor fi montate indicatoare de avertizare, pe partea interioară a împrejmuirii şi pe toate laturile acesteia cu același conținut ca şi cel prevăzut la art.250.
Art. 252
Incintele în care funcționează bateriile de condensatoare trebuie împrejmuite. Ușile de acces în aceste incinte trebuie prevăzute cu blocaje. Ușile şi stativele metalice, care prin construcție sunt izolate faţă de pământ, trebuie prevăzute cu indicatoare de interzicere cu textul: „STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE. PERICOL DE ELECTROCUTARE”.
Art. 253
Poarta împrejmuirii bateriilor de condensatoare, cu elemente având impregnant toxic, trebuie prevăzută cu o placă inscripționată astfel: „ATENŢIE! CONDENSATOARELE ACESTEI BATERII CONŢIN IMPREGNANT TOXIC, CARE POATE POLUA ZONA ÎNCONJURATOARE”.
Art. 254
Condensatoarele trebuie montate pe stative, astfel încât plăcutele cu datele tehnice să fie ușor vizibile pentru personalul de exploatare, cel puțin de la extremitățile șirului de condensatoare.
Art. 255
Cuvele condensatoarelor trebuie legate galvanic la stativele metalice, prin intermediul șurubului de legare la pământ, prevăzut în acest scop.
Stativele metalice, cu excepția celor izolate constructiv faţă de pământ, trebuie racordate la instalația de legare la pământ a bateriei de condensatoare.
Art. 256
Transformatoarele de tensiune, montate pentru descărcarea bateriei, trebuie legate direct la bornele acesteia.
Art. 257
Instalațiile de telefonie situate în stațiile de transformare trebuie să îndeplinească din proiectare următoarele condiții:
a)părțile metalice ale instalațiilor şi echipamentelor de telecomunicații, care în mod accidental pot fi puse sub tensiune, trebuie legate la pământ;
b)în faţa şi spatele echipamentelor de interior, ale căror părți metalice ar putea fi puse accidental sub tensiune, trebuie prevăzute covoare electroizolante fixe;
c)echipamentele trebuie așezate la distante de cel puțin 0,8 m faţă de pereți şi faţă de obiectele înconjurătoare, pentru a permite accesul personalului la acestea, în caz de nevoie;
d)în cazul în care elementele de cuplaj ale telefoniei de înaltă frecvenţă sunt montate în exterior, acestea vor fi prevăzute cu împrejmuiri de protecție, din plasă de sârmă.
Art. 258
Antenele stațiilor de radio emisie-recepție trebuie legate la prize de pământ a căror rezistenţă de dispersie să nu depășească 4 ohmi.
Art. 259
Cablurile de coborâre şi de legare la pământ ale antenelor vor trebui să respecte distantele prescrise la art. 50 (2) al prezentelor norme, faţă de instalațiile electrice din exploatare.
Art. 260
Ușile metalice ale dulapurilor, tablourilor şi ale firidelor de branșament (principale şi secundare) care au pe ele amplasate aparataj electric trebuie să fie racordate la bara de legare la pământ prin intermediul unui conductor flexibil de cupru, cu secțiunea de 16 mm2 , cu papuci la ambele capete.
Pe feţele exterioare ale ușilor firidelor de branșament se vor aplica (monta) indicatoare de securitate, conform standardului în vigoare[12].
Art. 261
Conductorul de protecție al coloanelor electrice individuale, altul decât conductorul de nul de lucru, trebuie să fie legat în firidele de branșament la bara de legare la pământ.
5.1.2. La montaj şi în fabricație
Art. 262
(1)Montarea echipamentelor tehnice electrice şi realizarea instalațiilor electrice trebuie să se desfășoare în așa fel încât să nu se modifice concepția din proiectare. În cazuri speciale modificările trebuie să se facă numai cu acordul scris al proiectantului.
(2)La fabricarea sau comercializarea echipamentelor tehnice utilizabile în instalațiile electrice şi la montajul instalațiilor electrice trebuie să se respecte cu prioritate, după caz, prevederile art. 244 si 264 din prezentele norme specifice.
(3)Verificările şi încercările dinaintea predării în exploatare trebuie astfel concepute, organizate şi desfășurate încât să se prevină accidentele prin electrocutare, incendiile şi exploziile.
Art. 263
(1)Amplasarea platformelor de lucru pentru organizare de șantier şi a locului de parcare a utilajelor trebuie să se facă la distanţă de siguranța faţă de instalațiile electrice în exploatare (linii, stații, posturi de transformare etc.).
Aceste distanţe trebuie stabilite de comun acord între unitatea (subunitatea) de construcții-montaj şi cea gestionară a instalației electrice, asigurându-se împiedicarea apropierii sub distanţă de vecinătate în orice împrejurare tehnologică sau accidentală.
(2)La executarea lucrărilor de montaj în instalațiile electrice din exploatare, coordonatorul de lucrare sau şeful de echipă trebuie sa respecte prevederile art. 50 din prezentele norme. Condițiile concrete specifice locului de muncă trebuie stabilite prin programul de lucrări anexa la convenție.
5.1.3. În exploatare
Art. 264
(1)Pentru menținerea nivelului de securitate al echipamentelor tehnice electrice şi al instalațiilor preluate în exploatare trebuie ca:
a)pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă să se verifice existenţa a două măsuri de protecție, una principală şi una suplimentară, care să asigure protecția în cazul anularii celei principale. În instalațiile electrice de înalta tensiune legarea la pământ de protecție este întotdeauna obligatorie;
b)pentru împiedicarea pătrunderii accidentale a personalului dincolo de îngrădirile mobile de protecție ale instalațiilor sau echipamentelor tehnice de 6- 27 kv din stații de transformare şi puncte de alimentare deschiderea acestora, înainte de separarea electrică a instalației sau echipamentului respectiv, să fie blocată de un sistem electromagnetic sau, în cazul în care aceasta soluție nu are condiții tehnice de realizare, deschiderea îngrădirilor înainte de separarea electrică să fie avertizată, optic şi acustic, de un sistem de alarmă. Se exceptează de la această prevedere îngrădirile mobile din faţa celulelor metalice echipate cu întrerupător care se deboșează şi se scoate din celulă prin partea din faţă a acestora;
c)condiționarea acționarii separatoarelor de bare, cuple sau linii, faţă de poziția relativă dintre ele şi faţă de poziția întrerupătoarelor să fie funcțională. Sistemele existente nefuncționale vor face obiectul programelor de lucrări prezentate la alineatul (2) de mai jos;
d)protecțiile realizate conform proiectului să fie funcționale şi verificate profilactic la intervale de timp stabilite prin instrucțiuni proprii, astfel încât consecințele să nu conducă la electrocutări, incendii sau explozii;
e)să se stabilească instalațiile electrice care vor fi deconectate automat la prima punere la pământ a unei faze, în cazul rețelelor cu neutrul izolat sau legat la pământ şi timpul maxim admis pentru funcționarea instalației cu un defect pe una din faze, în vederea depistării şi eliminării defectului;
f)să se stabilească măsurile organizatorice împotriva electrocutării prin atingere directă. În acest scop se vor elabora instrucțiuni tehnice de lucru.
(2)Instalațiile existente trebuie aduse în concordanţă cu prevederile alineatului (1) literele b) şi c) de mai sus în cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme specifice.
(3)Instalațiile electrice executate după intrarea în vigoare a prezentelor norme, trebuie puse în funcțiune (recepționate) numai în condițiile respectării prevederilor din prezentele norme specifice.
Art. 265
Instalațiile electrice temporare (cu o durată de funcționare limită) sau cele în faza de experimentare trebuie sa îndeplinească aceleași condiții, din punctul de vedere al protecției împotriva accidentarii, ca şi instalațiile definitive.
Art. 266
Recepția lucrărilor executate în instalații ori echipamente electrice noi sau după reparații şi punerea lor în funcțiune, trebuie realizată numai după ce s-a constatat că s-au respectat prevederile normelor de protecție a muncii. Constatarea va fi consemnată distinct în procesul verbal de recepție, sub semnătura beneficiarului.
Art. 267
Conducătorul unității (subunității) trebuie să organizeze astfel încât în timpul exploatării sau după întreținerea şi repararea instalațiilor şi echipamentelor tehnice electrice, să fie asigurată starea de securitate a acestora.
Art. 268
(1)Instalațiile electrice din exploatare existente care nu corespund prevederilor din prezentele norme şi întrunesc criteriile pentru loc de muncă cu pericol deosebit conform Normelor metodologice nr. 8 anexa la Legea nr. 90/96 trebuie identificate şi evidențiate.
(2)În cadrul lucrărilor de reparații locurile de muncă cu pericol deosebit, încadrate temporar în această categorie, trebuie aduse în concordanţă cu prevederile normelor.
(3)Semnalarea, imediată după constătare, a instalațiilor electrice care nu corespund prevederilor prezentelor norme specifice este în obligația oricărei persoane care exploatează, întreține sau repară aceste instalații, indiferent dacă este personal propriu unității (subunității) sau personal delegat.
(4)Până la aducerea instalațiilor electrice în concordanţă cu prevederile normelor în vigoare exploatarea acestora şi executarea lucrărilor la acestea trebuie să se facă pe baza instrucțiunilor proprii aprobate de conducătorul unității.
5.2. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor în instalații electrice, puncte de alimentare, posturi de transformare şi cutii de distribuție
Art. 269
(1)Lucrările la întrerupătoarele debroșabile montate pe cărucior sau sertarul scos din celulă (cu excepția lucrărilor la dispozitivele de acționare, când există separatoare de bare, prin care s-a realizat separarea vizibilă).
(2)După scoaterea căruciorului din celulă, ușile acesteia trebuie închise, iar pe sistemul de închidere trebuie montat un indicator de securitate adecvat.
(3)În cazul în care celula nu este prevăzută cu uși, căruciorul realizând el însuși închiderea celulei când întrerupătorul este broșat, după scoaterea căruciorului, trebuie montată pe partea frontală a celulei un paravan mobil sau bandă viu colorată, pe care se va fixa indicatorul de securitate adecvat.
(4)În cazul în care scoaterea căruciorului din celulă constituie o separare vizibilă şi pentru lucrări la alte elemente decât întreruptorul celulei respective, pe ușile celulei, paravanul mobil sau banda viu colorată, după caz, se va monta indicatorul de securitate adecvat.
Art. 270
(1)Pentru executarea lucrărilor la cablurile de ieșire din celulele camerelor de conexiuni sau la alte aparate montate în partea fixă a celulelor cu întrerupătoare debroșabile, separarea vizibilă trebuie realizată prin scoaterea completă a căruciorului din celulă. În cazurile în care scoaterea din celulă a căruciorului nu este posibilă din motive tehnice, separarea vizibilă trebuie realizată prin separatorul de bare, dacă acest separator există. În caz contrar, separarea vizibilă trebuie realizată prin scoaterea din celulă a primului cărucior sau primelor cărucioare debroșabile dinspre sursă (surse).
(2)Şeful de lucrare trebuie să verifice vizual, la lucrările executate în compartimentul celulei cu cărucior debroșabil din care s-a scos căruciorul, că s-au închis complet clapetele din tablă care acoperă orificiile de trecere a contactelor mobile ale întrerupătorului către contactele fixe.
(3)Pe partea frontală a celulei trebuie să se monteze un indicator de securitate adecvat, ușile celulei (în cazul în care acestea există) rămânând deschise.
(4)Se interzic accesul şi executarea lucrărilor în interiorul compartimentelor celulelor cu întrerupătoare debroșabile, fără separator de bare, când întrerupătorul este deboșat, barele colectoare sunt sub tensiune şi nu există un perete despărțitor care să împiedice accesul persoanelor sau uneltelor la acestea. Se admite accesul în compartimentul întrerupătorului numai după scoaterea de sub tensiune a barelor colectoare sau montarea unor paravane (sau placi electroizolante după caz) conform prevederilor de la art. 77.
Art. 271
(1)În cazul în care se execută lucrări în compartimentele celulelor cu întrerupător debroşabil, prevăzute cu pereți continui, care împiedică accesul persoanelor sau uneltelor la elementele conductoare legate la barele colectoare (când întrerupătorul este deboșat), se permite a nu se monta scurtcircuitor în celulă lângă separarea vizibilă pe partea spre barele colectoare.
(2)În cazul celulelor metalice la care pereții laterali ai compartimentelor nu asigură protecția împotriva apropierii sub distanţe de vecinătate faţă de părțile aflate sub tensiune din compartimentele vecine, prevăzute la art. 50 (2), trebuie să ia cel puțin una din următoarele măsuri, în vederea executării lucrării:
a)obturarea orificiilor, prin montarea de placi electroizolante sau covoare electroizolante mobile;
b)scoaterea de sub tensiune a parților respective din compartimentele vecine.
Art. 272
În cazul lucrărilor care se execută în celule cu întrerupător debroșabil, în porțiunea din celulă între întrerupător şi racordarea la linie, legarea la pământ şi în scurtcircuit se va executa prin închiderea cuțitelor de legare la pământ a celulei. În cazul în care acestea lipsesc, se va monta un scurtcircuitor pe porțiunea de bara la care este racordată linia în celulă. În ambele cazuri, se va bloca în poziție deschis maneta dispozitivului de acționare a separatorului de secționare a liniei cel mai apropiat de celulă şi pe care se va monta indicator de securitate, fără a fi necesară montarea şi a unui scurtcircuitor lângă aceasta separare vizibilă.
Art. 273
În cazul lucrărilor ce se execută la cablurile de ieșire din stație, ce fac legătură cu liniile electrice aeriene, inclusiv la cutiile terminale ale acestora, aflate în celule (de orice fel), realizarea separării electrice către linie se face la separatorul cel mai apropiat de stație, unde se iau toate măsurile tehnice prevăzute în prezentele norme specifice.
Art. 274
În vederea executării unor lucrări la întrerupătoare sau separatoare, dispozitivele lor de acționare trebuie blocate în poziția deconectat sau deschis (cu excepția cazurilor în care la unele operații este necesară poziția conectat sau închis a acestora), prin întreruperea circuitelor de comandă. De asemenea, trebuie luate prin grija admitentului sau a şefului de lucrare, după caz, următoarele măsuri:
a)la întrerupătoarele şi separatoarele acționate cu aer comprimat, se va închide admisia aerului comprimat şi de vor bloca mecanic electroventilele prin care se face admisia aerului comprimat la dispozitivul de acționare al acestora, descărcându-se de presiune circuitul din aval faţă de robinetul de izolare. În cazul în care nu se poate executa blocarea mecanica a electroventilelor, este obligatorie golirea de aer comprimat a rezervoarelor proprii, robinetul de evacuare a aerului comprimat rămânând deschis;
b)la întrerupătoarele şi separatoarele acționate electric, se vor scoate siguranțele prin intermediul cărora se alimentează motoarele, bobinele de acționare etc.;
c)la întrerupătoarele cu dispozitive de acționare cu lichide sub presiune (MOP etc.) se vor întrerupe circuitele de alimentare ale electropompelor şi în cazul în care se lucrează la piese, elemente sau părți, în mișcare sau sub presiune, se va descărca de presiune circuitul de comandă. În cazul în care dispozitivul de acționare cu fluid nu se descărcă de presiune, lucrarea se va executa în baza instrucțiunii proprii a acestui caz, întocmită de fabricant sau beneficiar;
d)la întrerupătoarele acționate de dispozitive cu resorturi, se vor detensiona resorturile respective;
e)pe cheile sau ventilele de comandă şi pe robinetele de admisie a aerului comprimat se vor monta indicatoare de securitate;
f)dacă în cazul lucrării la întrerupător sau separator este necesar ca acesta să fie manevrat, se va restabili agentul de acționare sau circuitul curentului operativ, interzicându-se staționarea lângă întrerupătorul sau separatorul al cărui reglaj se probează a oricărei persoane în afara celor care executa nemijlocit proba şi care s-au asigurat ca manevra se poate efectua fără risc;
g)în cazul în care simultan cu lucrările la întrerupător sau separator se lucrează şi în circuitul de comandă, scoaterea siguranțelor de pe circuitul de comandă se înlocuiește cu întreruperea circuitului de la bobinele de acționare, prin dezlegarea acestora sau prin dispozitive de deconectare, special prevăzute în acest scop. Aceasta măsură se va lua în comun, atât de către şeful de lucrare de la întrerupător sau separator, cât şi de şeful de lucrare de la circuitele secundare;
h)în cazul întrerupatoarelor sau separatoarelor telecomandate, se va monta un indicator de securitate adecvat, la punctul de telecomandă, când acest lucru este posibil.
Art. 275
În stațiile de transformare şi/sau de conexiuni de 400-750 kv, pentru descărcarea de sarcini capacitive a utilajelor aduse şi situate în câmpuri electrice de mare intensitate, trebuie folosite scurtcircuitoare.
Art. 276
Folosirea flăcării deschise este permisă numai cu condiția ca distanţă de la aceasta până la părţile aflate sub înaltă tensiune să fie mai mare decât distanţele de vecinătate precizate la art.50 (2) din prezentele norme, plus 0,8 m.
Art. 277
(1)În cazul izbucnirii unui incendiu în instalațiile electrice aflate în incinte, interioare sau exterioare, personalul de servire operativă este obligat a interveni, cu respectarea instrucțiunilor specifice pentru stingerea incendiilor.
(2)Pentru prevenirea producerii unor accidente de natură electrică în timpul intervenției cu mijloace mobile (portabile) pentru stingerea incendiilor, se va întrerupe tensiunea la partea de instalație la care urmează a se interveni şi la alte instalații, după caz.
(3)Partea de instalație de joasă tensiune la care se intervine poate să rămână sub tensiune, dar personalul de intervenție trebuie să folosească mănuși electroizolante, cizme electroizolante, cască de protecție cu vizieră sau mască contra gazelor în caz de necesitate. Persoana care face intervenții astfel echipată trebuie să evite expunerea mănușilor şi a cizmelor electroizolante la temperaturile ridicate provocate de incendiu.
(4)Trebuie să se evite apropierea extinctorului de instalația electrică de joasă tensiune rămasă sub tensiune.
(5)În cazul intervențiilor pentru stingerea incendiilor în instalațiile interioare trebuie utilizată mască de gaze din dotare.
Art. 278
În instalațiile de transformare şi/sau de conexiuni unde sunt locuri în care se constăta prin măsurări ca intensitatea câmpului electric depășește 10 kv/m şi schimb (locuri stabilite de subunitatea de exploatare), personalul de servire operativă, precum şi cel care execută lucrări de întreținere-reparații sau montaj trebuie să folosească mijloace de protecție specifice, sau să reducă timpul de expunere conform [35].
Art. 279
La executarea controalelor sau lucrărilor în gospodăriile de cabluri (tuneluri, puțuri) din stațiile şi din posturile de transformare subterane, trebuie luate preventiv următoarele măsuri:
a)aerisirea, ventilarea şi verificarea obligatorie a lipsei gazelor. Verificarea lipsei gazelor combustibile (din infiltrație) sau nocive şi a pericolului de emanații (sau acumulare a acestora) trebuie să se facă cu ajutorul detectoarelor mobile de gaze, menținute în funcțiune pe toată durata executării controlului sau lucrărilor. În cazul în care se constată prezenţa gazelor nocive (oxid de carbon) sau gaze naturale cu concentrație apropiată de limita inferioară de explozie, se interzice orice activitate şi se vor lua măsuri conform instrucțiunilor proprii;
b)interzicerea folosirii mijloacelor de iluminare electrică în construcție normală şi a flăcării deschise până la constătarea, prin determinări, a lipsei gazelor combustibile;
c)îngrădirea şi montarea indicatoarelor de securitate sau postarea unui supraveghetor din cadrul formației de lucru, la gurile deschise (de vizitare) ale încăperilor, puțurilor, tunelurilor, canalelor sau posturilor de transformare subterane.
Art. 280
În timpul efectuării controlului şi/sau executării lucrărilor în puțuri, tuneluri şi galerii sau posturi de transformare subterane trebuie utilizat detectorul de gaze. Emitentul şi şeful de lucrare trebuie să stabilească, în funcție de pericolul accidentarii cu gaze toxice, dacă fiecare lucrător va fi dotat şi cu aparat autonom de salvare. Aparatul autonom se va utiliza la primul semnal de avertizare, emis de unul dintre detectoarele de gaze.
Art. 281
Lucrările cu flacără deschisă în gospodăriile de cabluri din stațiile de transformare şi posturile subterane trebuie executate în condițiile limitării flăcării, prin materiale refractare, dotarea executanților cu echipament de protecție adecvat şi stingătoare adecvate.
Art. 282
Executarea unei lucrări asupra unor parți din instalațiile situate în încăperi comune cu alte instalații de înaltă tensiune sau joasă tensiune, rămase sub tensiune, dacă nu există îngrădiri fixe înspre acestea, trebuie să înceapă numai dacă se vor monta îngrădiri provizorii mobile, iar pe acestea indicatoare de securitate de interzicere.
Art. 283
Înainte de a se atinge bara de nul a tablourilor de distribuție, trebuie să se verifice vizual continuitatea legăturii acesteia la instalația de legare la pământ şi se va verifica lipsa tensiunii.
Art. 284
Este interzisă văruirea cu aparate de pulverizare sau stropire în interiorul posturilor de transformare (punctelor de alimentare) în care există parți aflate sub tensiune sau în exteriorul acestora, pe partea unde se află instalații sub tensiune.
Art. 285
În cazul inundării posturilor de transformare (punctelor de alimentare) subterane, trebuie să se verifice starea lor, folosindu-se în acest scop o sursă independentă de lumină. Dacă apa a atins părțile aflate sub tensiune sau se afla în imediată apropiere a acestora, se interzice atingerea apei de către executanți, înaintea scoaterii de sub tensiune a instalației. Nu se va coborâ în apă, înaintea verificării adâncimii acesteia.
Art. 286
La lucrările executate prin urcare pe construcțiile posturilor de transformare pe stâlpi, trebuie respectate prevederile prezentelor norme privind urcarea şi lucrul la înălțime, corelat cu prevederile normelor specifice [43]. De asemenea, trebuie să se verifice starea eșafodajului şi a balustradei postului, precum şi fixarea corespunzătoare a transformatorului. În cazul în care se constată un grad avansat de putrezire a eșafodajului (platformei), se va lucra numai cu utilaje speciale pentru lucrul la înălțime sau conform instrucțiunilor tehnice de lucru.
Art. 287
Nu este admis a se executa lucrări simultan la două niveluri, decât dacă există paravane corespunzătoare, care să-i asigure pe executanți de jos împotriva căderii accidentale a unor obiecte de la nivelul superior.
Art. 288
(1)La ridicarea echipamentului electric cu ajutorul utilajelor, prinderea trebuie să se realizeze numai de locurile special destinate acestui scop sau de cadrele metalice ale aparatelor.
(2)Este interzisă prinderea funiilor sau a gașelor, la ridicare, de izolatoare sau de căile de curent ale aparatelor, de cârligele de pe capacul transformatoarelor de putere (destinate numai pentru decuvare), de profilele celulelor prefabricate etc.
Art. 289
Este interzisă sprijinirea scărilor fără dispozitive de sprijinire sau agăţare inclusiv sprijinirea membrilor formației de lucru de cai de curent (bare flexibile) sau de izolatoarele aparatelor electrice.
Art. 290
După terminarea montării şi legării cailor de curent la bornele transformatoarelor, acestea trebuie legate la pământ şi în scurtcircuit, până la efectuarea probelor şi punerii în funcțiune, evitându-se în acest fel accidentarea datorită tensiunilor inverse sau induse.
Art. 291
În timpul deplasării transformatoarelor, a celulelor etc. prin tractare cu cabluri este interzisă staționarea membrilor formației de lucru în vecinătatea cablurilor, pentru evitarea accidentarii în cazul ruperii acestora. Daca echipamentul respectiv se deplasează pe o cale de rulare, membrii formației de lucru trebuie să stea în spate sau lateral, nefiind permisă tragerea din faţă (din sensul deplasării).
Art. 292
(1)Înainte de manevrarea separatoarelor cu ajutorul dispozitivelor de acționare mecanice sau pneumatice, trebuie să se verifice că nu există nici o persoană în celulă şi, în special, că nu lucrează nimeni la separator.
(2)Separatoarele se vor manipula şi monta numai în poziția „închis”.
Art. 293
La montarea întrerupătoarelor şi a dispozitivelor de acționare cu resorturi trebuie să se verifice, în prealabil, că resorturile nu sunt armate.
Art. 294
În timpul acționarilor pentru reglajul întrerupătoarelor este interzis accesul membrilor formației de lucru în apropierea acestora, iar executantului care efectuează reglajul îi este interzisă introducerea mâinii între mecanisme.
Art. 295
Pentru lucrări pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distribuție supraterane inclusiv cutiile de trecere, firidele principale de branșament, cutiile de aprindere pentru iluminat public etc., unde nu se pot monta scurtcircuitoare sau montarea acestora s-ar face în condiții periculoase pentru personalul manevrant sau pentru personalul neavizat (datorită imposibilității închiderii ușilor etc.), după întreruperea tensiunii pe caburi şi separarea lor vizibilă, în locul siguranțelor se vor monta capace sau mânere electroizolante colorate în roșu şi indicatoare de securitate corespunzătoare.
Art. 296
Pentru lucrări executate pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distribuție subterane, în care nu se pot monta scurtcircuitoare, după întreruperea tensiunii pe cabluri, trebuie montate pălării electroizolante şi indicatoare de securitate pe cuțitele cutiilor terminale.
Art. 297
În cazul lucrărilor la cutiile de distribuție subterane, trebuie să se asigure măsuri de delimitare materială a zonei de lucru prin îngrădirea cutiei de distribuție cu panouri, paravane sau benzi şi montarea, pe acestea, a indicatoarelor de securitate de interzicere în așa fel încât să se evite accesul şi accidentarea persoanelor neavizate. La întreruperea lucrărilor, cu deplasare de la locul de muncă a formației, cutia de distribuție deschisă, chiar dacă este îngrădită, nu trebuie lăsată fără supraveghere.
Art. 298
(1)Lucrările la cutiile de distribuție trebuie executate pe baza AL, AS sau ITI-PM, după cum stabilește conducătorul unității.
(2)Legarea-dezlegarea cablurilor la cutiile de distribuție se poate executa şi pe baza de ITI-PM sau AS.
Art. 299
Pentru lucrările ce se execută direct asupra cutiilor de distribuție subterane, la care nu se pot monta scurtcircuitoare, după întreruperea tensiunii pe cabluri, se vor realiza aceleași măsuri ca cele prevăzute la art. 296.
Art. 300
La manevrarea siguranțelor din cutiile de distribuție, executantul trebuie să utilizeze următoarele mijloace de protecție: cască de protecție cu vizieră de protecție a feţei, încălţăminte electroizolantă, mănuși electroizolante sau covor electroizolant portabil (atunci când manevra se execută de pe marginea cutiei de distribuție din poziția în genunchi) şi mânerul electroizolant pentru montarea-demontarea siguranțelor MPR cu manșon de protecție a brațului.
Art. 301
Lucrările de la cutiile de distribuție subterane, fără scoaterea de sub tensiune a tuturor elementelor de instalație din interiorul acestora, trebuie să se execute cu luarea următoarelor măsuri:
a)folosirea pe toată durata lucrării a echipamentului individual de protecție specificat în articolul anterior;
b)scoaterea siguranțelor de pe toate cablurile;
c)montarea pălăriilor sau tecilor electroizolante pe cuțitele sau furcile fixe ale plecărilor, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune;
d)executarea pe rând, numai la cate o fază, a reviziei contactelor la cuțitele de pe plecări, celelalte rămânând izolate cu teci;
e)întreruperea tensiunii pe cablul racordat la cutia terminală la care se lucrează, în cazul lucrărilor de înlocuire a acesteia;
f)supravegherea permanentă a membrilor formației de lucru de către şeful de lucrare.
5.3. Măsuri de protecție a muncii pentru executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene din exploatare
Executarea lucrărilor la sol, pe traseele liniilor şi la baza stâlpilor
Art. 302
(1)Pentru executarea lucrărilor în apropierea liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune, automacaralele, autoscările, autotelescoapele, autoplatformele etc. trebuie să fie astfel amplasate încât în timpul manevrării lor să se asigure respectarea distanţelor de vecinătate din prezentele norme, dintre conductoarele linie şi/sau oricare parte a acestora, sarcina manevrată şi conductoarele liniei. În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, chiar dacă sunt scoase de sub tensiune, se interzice, din motive mecanice, atingerea elementelor liniei cu autoutilajele menționate mai sus.
(2)La amplasarea autoscărilor se va tine seamă de modificarea poziției scării sub greutatea persoanei care se urcă şi lucrează de pe scară.
(3)În cazul în care o parte oarecare a unui autoutilaj a depășit distanţa de vecinătate faţă de conductoarele liniei aflate sub tensiune, se interzice coborârea sau urcarea personalului în autoutilajul respectiv, emițându-se semnale corespunzătoare către cei care au condiții să asigure scoaterea de sub tensiune a liniei.
Art. 303
Măsurarea gabaritelor şi a săgeții conductoarelor liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune este permisă numai de la sol şi numai în cazul în care se execută cu ajutorul aparatelor special construite în acest scop. Personalul executant poate fi de altă specialitate decât cea de electrician şi poate executa măsurarea fără supraveghere şi fără autorizație de lucru, cu condiția să aibă instructajul făcut în acest sens.
Art. 304
(1)În cazul lucrărilor de tundere a copacilor şi de deschidere a culoarelor liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune, executanții trebuie să respecte distanţa de vecinătate dintre conductoare şi sculele sau utilajele folosite, precum şi dintre conductoare şi crengile sau copacii ce se vor tăia. În timpul tăierii se va tine seamă de direcția de cădere a crengilor sau a copacilor. Executanții trebuie să folosească în timpul lucrării încălțăminte electroizolantă, centură complexă, cască de protecție a capului, ochelari de protecție şi frânghii, după caz.
(2)Pentru a se evita căderea crengilor sau a copacilor peste conductoarele liniei, tăierea acestora trebuie să se facă după legarea lor cu frânghii pentru dirijare.
(3)Utilizatorii ferăstraielor mecanice cu lanț trebuie să fie dotați şi instruiți conform [44].
Art. 305
(1)La deplasarea manuală a stâlpilor de lemn, şeful de lucrare (echipă) trebuie să repartizeze în mod egal sarcina pe executanți, aceștia fiind așezați după înălțime, purtând stâlpul pe același umăr şi pășind în aceeași cadență. Comanda de ridicare şi de coborâre a stâlpului trebuie dată de către o singură persoană (şeful de lucrare sau de echipă), numai după ce aceasta persoană s-a convins că toți executanții se găsesc pe aceeași parte a stâlpului şi anume pe cea opusă locului de ridicare sau coborâre. La aceste operații nu vor fi utilizați tineri sub 16 ani. Se interzice deplasarea manuală a stâlpilor pe terenuri abrupte, accidentate sau alunecoase (datorită apei sau a înghețului).
(2)Ridicarea manuală este permisă numai pentru stâlpi sub 500 kg, folosind capre speciale şi furci cu capete metalice, rezistente şi bine ascuțite. Stâlpul ridicat trebuie sprijinit în continuare până la umplerea gropii cu pământ.
Art. 306
Este permis a se executa următoarele lucrări la baza stalpilor, cu linia electrică aeriană respectivă aflata sub tensiune:
a)măsurarea rezistentei de dispersie a prizelor de pământ;
b)lucrări de întreținere sau reparații la fundații, adaosuri, ancore etc.;
c)verificarea gradului de putrezire a stâlpilor din lemn, a gradului de corodare a stâlpilor din metal şi a ancorelor, a stării stâlpilor din beton;
d)completarea şi recondiționarea inscripțiilor.
Art. 307
(1)Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice aeriene trebuie să se execute de către minimum două persoane.
(2)Operațiile de întrerupere şi refacere a racordării prizei la pământ la stâlp trebuie să se execute folosind încălțăminte electroizolantă, mănuși electroizolante şi cască de protecție a capului.
(3)Măsurarea rezistentei de dispersie a prizei de pământ, fără întreruperea racordării acesteia la stâlp, trebuie să se facă folosind încălțăminte electroizolantă sau grătar de egalizare a potențialului şi cască de protecție a capului.
(4)În timpul măsurării rezistenţei de dispersie a prizei de pământ cu întreruperea racordării acesteia la stâlp, este interzisă atingerea stâlpului cu vreo parte a corpului.
(5)Este interzisă măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice aeriene în timpul descărcărilor atmosferice.
Art. 308
Lucrările de plantare a adaosurilor, de săpare în jurul sau la picioarele fundațiilor, precum şi în jurul stâlpului, nu trebuie să pună în pericol starea de echilibru a stâlpului.
Art. 309
Măsurarea tensiunii mecanice în ancorele liniilor electrice aeriene sub tensiune trebuie să se facă utilizând dinamometrul în paralel cu ancora. Retensionarea ancorelor este permisă numai dacă în timpul acestei operații se urmărește permanent, cu teodolitul, menținerea verticalității stâlpului la ale cărui ancore se lucrează.
Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune
Art. 310
Lucrările prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune trebuie să se execute în conformitate cu fişele tehnologice sau instrucțiunile tehnice de lucru, care trebuie să prevadă şi componenţa formațiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, unelte, echipament de protecție şi de lucru.
Art. 311
(1)Pentru executarea lucrărilor la coronamentul liniilor de pe stâlpii din beton precomprimat sau centrifugat, personalul trebuie să fie asigurat împotriva căderii şi poate utiliza platforme de lucru respectând prevederile art. 231 din prezentele norme specifice.
(2)Pentru executarea lucrărilor de întindere la săgeata a conductoarelor sau de înlocuire a ancorelor la stâlpii de colţ, întindere sau terminali, confecționați din beton, operațiile tehnologice de marcare pe conductor şi fixarea acestuia în lanțul de izolatoare trebuie efectuate de către executant numai din coșul autotelescopului sau al autoplatformei cu braț articulat cu excepția cazurilor în care aceste utilaje speciale nu au acces în apropierea lor. În această ultimă situație este permisă prezenţa personalului pe acești stâlpi, cu condiția ca înainte de tragerea la săgeată a conductoarelor să se verifice dacă stâlpii între care se face tragerea sunt ancorați în direcția opusă acesteia.
Art. 312
În cazul lucrărilor la conductoarele liniilor electrice aeriene de 400-750 kv este permisă deplasarea executanților pe conductoarele respective, cu dispozitive special construite în acest scop.
Art. 313
Urcarea pe stâlpii metalici zăbreliți se va realiza folosind buloanele prinse special pentru acest scop pe verticala unora din profilele de rezistenţă ale acestora sau utilizând metode de asigurare a personalului împotriva căderii, conform prevederilor art. 185 din prezenta normă specifică şi a normelor specifice [43].
Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune
Art. 314
Vopsirea stâlpilor se face din interiorul sau din exteriorul acestora, respectând distanţele minime de vecinătate faţă de conductoarele aflate sub tensiune şi delimitate prin marcare conform prevederilor art. 143 lit. e).
Art. 315
(1)Lucrările de întreținere sau reparații la un circuit scos de sub tensiune al unei linii electrice aeriene cu mai multe circuite montate pe stâlpi comuni, atunci când unul sau mai multe circuite rămân sub tensiune, se execută numai în cazul în care între conductoarele cele mai apropiate ale circuitului la care se lucrează şi circuitul (circuitele) aflat (aflate) sub tensiune în punctele de săgeată maximă, există următoarele distanţe minime:
a)pe verticală:
-1,5 m faţă de liniile de 1-20 kv;
-3,0 m faţă de liniile de 27-35 kv;
-3,5 m faţă de liniile de 60-110 kv.
b)pe orizontală:
-3,0 m faţă de liniile de 1-35 kv;
-4,0 m faţă de liniile de 110 kv;
-6,0 m faţă de liniile de 220 kv;
-10,0 m faţă de liniile de 400 kv.
(2)În cazul circuitelor suprapuse, pe stâlpi comuni, nu sunt permise lucrări la circuitele aflate deasupra celor rămase sub tensiune. Fac excepție lucrările ce se execută la circuitele aflate deasupra celor de radioficare şi deasupra liniilor de contact pentru tracțiune urbană, cu condiția ca la lucrările simple efectuate la corpurile de iluminat (înlocuirea becurilor arse, a globurilor sparte, a siguranțelor arse, a igniterelor defecte etc.), să se folosească dispozitive sau utilaje speciale care sa permită executarea acestor lucrări fără pericol. Pentru alte categorii de lucrări la circuitele de iluminat public aflate deasupra liniilor de contact pentru tracțiune urbană, unitatea de exploatare trebuie să stabilească prin instrucțiuni proprii măsurile care trebuie luate, în funcție de particularități, pentru ca lucrările să se poată executa fără pericol.
(3)În cazul lucrărilor pe stâlpii de beton ai liniilor electrice aeriene de 110 kv şi mai mult, urcarea trebuie să se realizeze cu autotelescopul, autoscara sau alt utilaj similar. Se admite ca urcarea să se facă şi cu ajutorul scărilor, care se montează pe stâlpi, prin metoda clădirii, cu respectarea prevederilor instrucțiunilor specifice ale scărilor, cât şi din fişele tehnologice. În cazul unui circuit rămas sub tensiune trebuie să se prevină depășirea distanţelor de vecinătate faţă de acesta.
Art. 316
La executarea lucrărilor la un circuit scos de sub tensiune al unei linii electrice aeriene cu mai multe circuite, atunci când unul sau mai multe dintre ele rămân sub tensiune, formația de lucru trebuie să respecte prevederile fişelor tehnologice sau ale instrucțiunilor tehnice de lucru.
Art. 317
Sunt interzise demontarea, montarea şi tragerea la săgeată a conductoarelor circuitelor de joasă tensiune, montate pe stâlpi comuni cu alte circuite de joasă sau înalta tensiune, rămase sub tensiune.
Executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene în condiții speciale de traversări
Art. 318
La executarea lucrărilor într-o deschidere a unei linii electrice aeriene, care este supratraversată sau subtraversată de altă (alte) linie (linii) în exploatare, cu scoaterea de sub tensiune numai a liniei la care se lucrează, trebuie să se ţină seama de următoarele condiții:
a)să nu se piardă echilibrul stabil al stâlpilor sau al conductoarelor, (G.T., anexa 1, poz. 31) la linia care supratraversează;
b)să se asigure conductoarele liniei care subtraversează împotriva unui eventual salt al acestora;
c)să se respecte distanţele minime pe verticală între conductoarele cele mai apropiate ale liniei subtraversate şi ale liniei supratraversate, după cum urmează:
-1,5 m faţă de liniile de 1-20 kv;
-3,0 m faţă de liniile de 27-35 kv;
-3,5 m faţă de liniile de 60-110 kv;
-4,5 m faţă de liniile de 220 kv;
-6,0 m faţă de liniile de 400 kv;
-9,0 m faţă de liniile de 750 kv.
Măsurarea acestor distanţe se va face cu aparate speciale (teodolit, telemetru etc.).
Art. 319
La executarea lucrărilor la deschideri aflate în panoul unde există intersecții cu alte linii electrice aeriene în exploatare (subtraversări ori supratraversări), însa la alte deschideri decât cele în care se lucrează, trebuie să se procedeze respectând prevederile articolului anterior şi ale următoarelor reguli:
a)executarea lucrărilor care nu conduc la pierderea echilibrului stabil al stâlpilor sau al conductoarelor, impune scoaterea de sub tensiune numai a circuitului la care se lucrează, cu condiția respectării distanţelor minime pe verticală între cele două linii, prevăzute la art. 318 corespunzătoare tensiunilor liniilor care intersectează linia la care se lucrează. Măsurarea acestor distanţe se va face cu ajutorul aparatelor speciale;
b)executarea lucrărilor care conduc la pierderea echilibrului stabil al stâlpilor sau al conductoarelor trebuie să se realizeze cu scoaterea de sub tensiune numai a liniei la care se lucrează, iar zonele de lucru trebuie să fie astfel stabilite, încât să nu cuprindă deschiderea (deschiderile) în care există subtraversări sau supratraversări. Se vor asigura ancorări la conductoare şi stâlpi între deschiderea la care se lucrează şi deschiderea cu intersecții, înspre deschiderea la care se lucrează.
Art. 320
Pentru executarea lucrărilor la o linie electrică aeriana ce este supratraversată de alta linie electrică aeriana cu circuite suprapuse este permis ca scoaterea de sub tensiune, impusă prin prevederile art.318, să se facă numai pentru circuitul inferior al liniei care supratraversează.
Art. 321
La executarea lucrărilor pe liniile electrice aeriene care intersectează sau sunt situate în imediata apropiere de cai ferate, drumuri internaționale, drumuri naționale, drumuri județene, râuri şi canale navigabile, trebuie realizate preventiv:
a)o convenție cu organele competente ale căilor ferate sau de navigație, asupra intervalelor de lucru şi prezenţei unor delegați, care, prin așezarea semnalelor avertizoare şi luarea altor măsuri, să poată opri circulația trenurilor sau a navelor pe timpul executării lucrării sau să poată preveni la timp formația de lucru despre trecerea navelor sau a trenurilor, când lucrarea se va opri provizoriu, până după trecerea acestora;
b)o semnalizare avansată (minimum 50 m de o parte şi de alta a punctului de lucru) pe drumurile cu circulație rutieră.
Executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene în condiții speciale de paralelism
Art. 322
La executarea lucrărilor asupra liniilor electrice aeriene la care valorile din calcule şi/sau măsurări ale tensiunilor induse depășesc valorile admise, trebuie să se aplice următoarele măsuri:
a)în cazul lucrărilor la conductoare:
-prevederile art. 316 din prezentele norme specifice;
-interzicerea în timpul lucrului a atingerii concomitent a conductorului liniei sau stâlpului la care se lucrează şi a unui alt element metalic aflat în contact cu o zona de potențial nul (peste 20 m de stâlp);
-interzicerea executării lucrărilor în condiții de descărcări electrice;
-separarea galvanică a legării la pământ şi în scurtcircuit din zona de separare electrică a instalației, faţă de legarea la pământ şi în scurtcircuit din zona (zonele) de lucru (cu excepția legăturii prin conductoare de protecție, acolo unde există);
-stabilirea în autorizația de lucru sau în ITI-PM a numărului, locurilor şi lungimilor zonelor de lucru, inclusiv a locurilor de montare în zona de lucru a atenuatoarelor dacă aceasta este necesar, la linii electrice aeriene de 110-750 kv.
b)în cazul lucrărilor la sol:
-folosirea încălțămintei electroizolante la apropierea de stâlpii la care sunt efectuate legări la pământ şi în scurtcircuit în zona de lucru sau în apropierea unor elemente metalice care pot veni în contact cu conductoarele liniei scoase de sub tensiune.
Art. 323
În cazul demontării, montării şi întinderii la săgeată a conductoarelor de pe liniile electrice aeriene la care valorile tensiunilor induse depășesc valorile admise, se vor respecta măsurile din fişele tehnologice sau instrucțiunile tehnice de lucru, conform precizărilor de la art. 316.
Art. 324
În cazul în care linia inductoare este de tracțiune electrică, la care curentul de întoarcere către sursă trece prin pământ, lucrările pe liniile electrice aeriene cu tensiune indusă se vor executa conform instrucțiunilor proprii întocmite în acest scop.
Art. 325
Înaintea întregirii unei linii aeriene între un panou în care se lucrează şi un panou cu tensiune indusă trebuie realizată legarea la pământ a acestuia din urmă înspre partea unde urmează să se lege cordoanele de întregire.
Executarea lucrărilor la tronsoanele liniilor electrice aeriene separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare
Art. 326
(1)Dezlegarea cordoanelor tronsonului de linie electrică aeriană, la care urmează a se lucra un timp mai îndelungat, de restul liniei care se repune sub tensiune, trebuie efectuată astfel încât, după repunerea sub tensiune a porțiunii de linie la care nu se lucrează, cordoanele dezlegate să fie prinse sigur de conductoarele tronsonului pe care se lucrează, legat la pământ şi în scurtcircuit în zona de lucru.
(2)Se interzice montarea scurtcircuitoarelor la stâlpul pe care s-au dezlegat cordoanele după repunerea liniei sub tensiune.
Art. 327
(1)Lucrarea pe tronsonul de linie separat vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare se va executa în baza unei AL, ITI-PM sau PV.
(2)Lucrarea de dezlegare şi legare a cordoanelor sau conductoarelor se va executa pe baza unei AL distincte, cu excepția în care lucrarea se execută de către o formație de servire operativă.
(3)Pentru separarea vizibilă a unui cablu, racordat la o linie electrică aeriana, prin dezlegare, se va proceda în mod asemănător prevederilor de mai sus.
Executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate
Art. 328
(1)În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate, măsurile tehnice consemnate la articolul 49 (1) litera a), se iau în postul de transformare şi/sau în rețea.
(2)Rețelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate, trebuie să permită realizarea măsurilor tehnice prevăzute la articolul 49 (1) litera c) cât si la art. 74 (1) literele a) si b). În acest sens, cu ocazia lucrărilor asupra rețelelor existente în exploatare, se vor executa adaptările necesare.
Art. 329
În cazul în care o linie electrică aeriana de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate se continuă cu o porțiune având conductoare neizolate, la executarea lucrărilor pe această porțiune, cu scoaterea de sub tensiune, trebuie să se realizeze zona de lucru conform prevederilor prezentelor norme specifice.
Art. 330
Lucrările la liniile electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare torsadate aflate sub tensiune trebuie executate utilizând mănuși electroizolante şi unelte electroizolante sau cu mânere electroizolante, considerându-se că aceste lucrări sunt executate sub tensiune în contact.
Executarea lucrărilor la plantarea stâlpilor şi montarea izolatoarelor
Art. 331
În cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborârea stâlpului trebuie să se facă lin şi numai prin acționare verticală. Tragerea oblică cu macaraua este interzisă.
Art. 332
În timpul ridicării stâlpului şi până la fixarea lui în fundație sunt interzise:
a)staționarea sau trecerea pe sub stâlp, pe sub brațul macaralei sau pe sub cablurile tachelajului;
b)staționarea sau trecerea printre troliul de ridicare şi capra (pilonul) de ridicare.
Art. 333
La întreruperea temporară a procesului de ridicare a stâlpului nu este permisă lăsarea acestuia în poziție suspendată.
Art. 334
Utilajele folosite la ridicarea stâlpului sau cablurile de susținere şi ancorare nu vor fi eliberate decât după fixarea sigura a stâlpului în fundație.
Art. 335
Este interzisă urcarea vreunui membru al formației de lucru pe un stâlp care nu este definitiv fixat în fundație.
Art. 336
Orice operație care periclitează stabilitatea stâlpului, cum ar fi demontarea buloanelor de prindere a tronsoanelor, modificări ale poziției ancorelor etc. nu vor fi efectuate decât după o ancorare suplimentară a stâlpului, capabilă să-i menţină stabilitatea. În timpul acestor operații, urcarea, coborârea sau staționarea membrilor formației de lucru pe sau lângă stâlp sunt interzise.
Art. 337
Ridicarea manuală pe stâlpi a izolatoarelor, a armăturilor, a dispozitivelor de protecție sau de lucru şi/sau a materialelor trebuie să se facă, după caz, cu ajutorul frânghiilor, scripeților sau palanelor. Scripeții se vor prinde de consolă în imediata apropiere a locului de fixare a izolatoarelor sau armaturilor sau în locuri convenabile, stabilite de către şeful de lucrare pentru dispozitive şi materiale. Detalierea şi succesiunea operațiilor se va face în fişa tehnologică sau în instrucțiunea tehnică de lucru.
Art. 338
Membrii formației de lucru care acționează funia de ajutor sau dispozitivul de ridicare a sarcinii vor sta lateral, pentru a nu fi accidentați la căderea întâmplătoare a izolatoarelor sau armaturilor în curs de ridicare.
Art. 339
În timpul ridicării pe stâlp a lanțurilor de izolatoare, folosind un mijloc de ridicare mecanizat, membrul formației de lucru aflat pe stâlp va supraveghea ridicarea, stând în partea interioară a stâlpului metalic sau lângă generatoarea stâlpului din beton, asigurându-se cu frânghia (cordonul) centurii complexe.
Art. 340
La montarea izolatoarelor şi armăturilor la liniile electrice aeriene în zone locuite, se vor lua măsuri de împiedicare a accesului persoanelor neavizate lângă stâlpii pe care se lucrează.
Executarea lucrărilor la derularea, întinderea şi montarea conductoarelor
Art. 341
Lucrările de întindere şi/sau montare a conductoarelor trebuie să se execute în baza fişelor tehnologice sau a instrucțiunilor tehnice de lucru, întocmite în concordanţă cu prevederile prezentelor norme specifice.
Art. 342
(1)În vederea manipulării tamburelor şi derulării conductoarelor de pe acestea trebuie utilizate dispozitive speciale construite în acest scop.
(2)La derularea conductorului de pe tambur, membrul formației de lucru care face verificarea conductorului trebuie să stea lateral, în afara zonei în care ar putea fi lovit la răsturnarea accidentala a tamburului şi trebuie să poarte mănuși de protecție (palmare).
Art. 343
La derularea manuală, prin tragerea pe umeri a conductorului, membrii formației de lucru trebuie să fie echipați cu umerare de protecție şi mănuși de protecție (palmare). Conductorul trebuie purtat de către toți membrii formației, angrenați la tragere, pe umărul din aceeași parte (pe același umăr).
Art. 344
La derularea conductoarelor, poziția membrilor formației de lucru trebuie să fie astfel stabilită de către şeful de lucrare (echipă), încât la desprinderea accidentală dintr-o clemă de prindere sau la ruperea cablului de tracțiune, conductorul să nu-i lovească.
Art. 345
Membrii formației de lucru ce acționează funia de ajutor sau dispozitivul de ridicare a conductorului trebuie să stea lateral, pentru a nu fi accidentați la căderea întâmplătoare a conductorului în curs de ridicare.
Art. 346
În timpul ridicării pe stâlp a conductoarelor, folosind un mijloc de ridicare mecanizat, membrul formației de lucru aflat pe stâlp va supraveghea ridicarea, stând în partea interioară a stâlpului metalic sau lângă generatoarea stâlpului din beton, asigurându-se împotriva căderii de la înălțime prin utilizarea unei componente a echipamentului individual de protecție specific.
Art. 347
(1)În timpul derulării conductoarelor, executanții trebuie să supravegheze trecerea pe role a firului pilot sau a conductorului.
(2)În cazul blocării unei role sau a agățării conductorului, derularea trebuie oprită şi se va relua după îndepărtarea defecțiunii.
Art. 348
La liniile electrice aeriene de 110-750 kv, montarea clemelor de susținere a conductoarelor trebuie executată de pe platformă, scăunel, sau scărița de montaj, membrul formației de lucru care execută operația asigurându-se împotriva căderii în gol prin utilizarea, după caz, a combinației de componente prevăzute de art. 225 din prezenta normă specifică sau în conformitate cu prevederile normelor specifice privind lucrul la înălțime [43]. În mod similar se va proceda şi la montarea clemelor de fixare a conductoarelor la izolatoarele stâlpilor de întindere. Aceste operații se pot executa şi cu ajutorul autoutilajelor speciale, cu luarea măsurilor de asigurare corespunzătoare împotriva dezechilibrării acestora, cât şi împotriva căderii de la înălțime a membrilor formației de lucru.
Art. 349
Pentru fixarea conductoarelor în cleme sau pentru legarea cordoanelor la stâlpii de întindere membrii formației de lucru care executa aceste operații trebuie să se asigure împotriva căderii de la înălțime utilizând, după caz, unul sau combinații de mai multe dispozitive prevăzute la art. 225 din prezenta normă specifică sau conform prevederilor normei specifice [43].
Art. 350
Pentru lucrări la conductoare, în deschidere, executate din cărucior, membrii formației de lucru care execută aceste operații trebuie să se asigure cu mijlocul de legătură (frânghia) centurii la conductor.
Art. 351
Lucrările de montare a conductoarelor trebuie să se execute astfel încât să nu se modifice echilibrul stâlpilor.
Art. 352
(1)La lucrările de montare a conductoarelor în zonele locuite sau la traversările cailor de circulație (căi ferate, șosele, canale navigabile etc.), trebuie luate măsuri de împiedicare a accesului persoanelor neavizate şi a mijloacelor de transport în zonele de lucru.
(2)De la derularea şi tragerea la săgeata a conductelor şi până la fixarea acestora, în zonele populate, în apropierea şi traversarea șoselelor şi a drumurilor circulate, se vor posta membri ai formației de lucru pentru pază, care vor semnaliza pericolul.
(3)La traversarea șoselelor cu trafic intens, în afara măsurilor de mai sus, se va realiza o semnalizare avansată în ambele sensuri de circulație, la o distanţă de minimum 50 m de traversare.
Art. 353
Lucrările de traversare a cailor ferate se vor executa cu luarea măsurilor necesare stabilite prin convenție, conform cu art. 321 din prezentele norme specifice, pentru evitarea accidentelor în timpul circulației feroviare, măsuri ce se vor stabili de comun acord cu reprezentanții cailor ferate.
Executarea lucrărilor la demontarea liniilor electrice aeriene
Art. 354
Dezechiparea stâlpilor care se prezintă în situațiile menționate la art. 183 din prezentele norme specifice trebuie să se facă:
a)din coșul autoutilajului sau de pe autoscară;
b)prin urcare directă pe stâlp, după ce stâlpul a fost ancorat astfel încât să se împiedice căderea acestuia;
c)prin urcare directă pe stâlpul nou plantat lângă cel care prezintă nesiguranță în exploatare.
Art. 355
(1)Demontarea conductoarelor trebuie astfel executată încât să nu se modifice echilibrul stabil al stâlpilor. Înainte de începerea demontării conductoarelor, se vor ancora stâlpii de întindere (cu excepția celor de capăt) care limitează panoul respectiv.
(2)Nu sunt permise tăierea sau degajarea liberă a conductoarelor de la stâlpii de susținere.
(3)Demontarea conductoarelor trebuie stabilită prin fişe tehnologice sau instrucțiuni tehnice de lucru.
Art. 356
La demontarea stâlpilor se vor lua aceleași măsuri ca şi la plantare, precizate mai sus, sub aspectul evitării accidentelor în caz de prăbușire accidentală a stâlpului.
Art. 357
În cazul demontării unui circuit de pe stâlpi comuni cu alte circuite ce nu se demontează, lucrările se vor executa cu toate circuitele scoase de sub tensiune.
Art. 358
(1)Demontarea stâlpilor metalici sau din beton trebuie să se facă conform prevederilor fiselor tehnologice. Acestea trebuie să prevadă în principal metode de dezmembrare din poziția verticală sau aducerea în poziție orizontală. În funcție de metodă trebuie realizată:
a)asigurarea tronsonului metalic sau al stâlpului, cu funii de dirijare, pe durata coborârii la sol;
b)menținerea în poziție verticală a stâlpului (tronsonului), cu ajutorul macaralei, pe durata demontării sau dezmembrării bazei acestuia. Menținerea cel puțin a unui punct de sprijin la bază (bolț de protecție, două-trei componente ale structurii longitudinale din fier-beton) care trebuie să împiedice desprinderea pe durata înclinării stâlpului, până la poziția orizontală pe sol;
c)definitivarea demontării sau dezmembrării şi a ultimului punct de sprijin, operație executată cu stâlpul (tronsonul) situat la sol.
(2)Demolarea stâlpilor din beton, lemn sau din metal asimilați cu aceștia trebuie să se realizeze numai după dezgropare.
(3)Gropile rezultate după îndepărtarea stâlpilor trebuie astupate.
(4)Din momentul înclinării stâlpului de la bază, până la așezarea acestuia pe sol nici o persoană nu trebuie să stea sub stâlp sau în raza de cădere a acestuia. Dirijarea stâlpului în timpul coborârii la sol se va face cu ajutorul frânghiilor, personalul fiind situat în afara razei de acționare a brațului macaralei şi a stâlpului.
5.4. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor la liniile electrice subterane
Art. 359
Lucrările de construcții-montaj la liniile electrice subterane, pe trasee noi, trebuie să se execute în baza uneia din formele prevăzute la art. 80 din prezentele norme specifice. Lucrările la cablurile electrice aflate în exploatare, după decopertarea completă a acestora, precum şi cele pentru remedierea defectelor la acestea, se vor executa numai pe bază de autorizație de lucru.
Art. 360
(1)Cablurile şi manșoanele care rămân suspendate în urma unor săpături mai adânci decât poziția lor în pământ trebuie să fie susținute prin consolidare pe scânduri, grinzi sau jgheaburi provizorii.
(2)Este interzis a se suspenda cablurile de alte cabluri sau conducte învecinate.
Art. 361
(1)În timpul derulării şi desfășurării cablurilor, executanții trebuie să își protejeze mâinile, utilizând mănuși de protecție (palmare).
(2)La pozarea manuală a cablurilor, prin susținerea acestora pe umăr, personalul executant manevrant şi numărul persoanelor trebuie astfel alese, încât unei persoane să-i revină o greutate de cel mult 30 kg. În timpul pozării unui cablu, prin acest procedeu, întregul personal va fi plasat pe aceeași parte a cablului (șanțului).
(3)La pozarea mecanică a cablurilor, şeful de lucrare trebuie să dirijeze buna desfășurare a procesului tehnologic.
(4)La pozarea cablurilor în profile existente cu alte cabluri decopertate, aflate sub tensiune, personalul trebuie să poarte obligatoriu cască de protecție a capului, încălțăminte electroizolantă şi costum din ţesătură termorezistentă.
(5)În cazul în care pozarea cablurilor se face pe role, personalul executant care ajuta la tragerea cablurilor, trebuie să se așeze cu faţa spre tambur, la o distanţă de cel puțin 1m faţă de rola din spate, pentru a se evita prinderea mâinilor în role.
(6)Pentru a se evita o eventuala răsturnare a tamburului în timpul derulării cablului, acesta trebuie să fie asigurat corespunzător.
Art. 362
La pozarea subacvatică a cablurilor, se vor respecta prevederile din fişele tehnologice sau instrucțiunile tehnice specifice, cu următoarele precizări:
a)ambarcațiunile folosite la lucrări trebuie să fie în bună stare şi să fie dotate cu un număr suficient de colaci de salvare, personalul executant fiind instruit asupra modului de folosire;
b)pe toată durata operațiilor de pozare a cablurilor, circulația fluvială trebuie complet întreruptă;
c)în timpul utilizării ambarcațiunilor navale, personalul executant trebuie să fie dotat şi sa utilizeze echipament individual de salvare. Totodată personalului îi sunt interzise:
-scăldatul în albia fluviilor, râurilor sau lacurilor;
-traversarea înot a cursurilor de apă;
-lucrul pe malul apei, în timpul nopții sau în cazul furtunilor, ceţii, ploii şi valurilor mari;
d)se interzice ancorarea improvizată a ambarcațiunilor navale.
Art. 363
La prepararea şi turnarea maselor electroizolante, a aliajelor de lipit şi a altor metode folosite la executarea manșoanelor şi capetelor terminale trebuie să se respecte prevederile de protecție a muncii din fişele tehnologice.
Art. 364
La încărcarea, descărcarea şi manipularea tamburelor cu cabluri trebuie să se respecte următoarele reguli:
a)înaintea oricărei manipulări se va verifica buna stare a învelișului de protecție a tamburelor şi se vor scoate cuiele proeminente;
b)operațiile de încărcare a tamburelor se vor executa, de regula, cu ajutorul utilajelor de ridicare (automacarale, autoîncărcătoare etc.) sau cu mijloace de mică mecanizare (scripeți, palane etc.), folosind axe şi cabluri, dimensionate corespunzător sarcinilor de ridicat;
c)în autocamion sau remorcă tamburele trebuie așezate orizontal, cu sensul de rostogolire pe direcția de circulație. Pe platforma autocamionului sau remorcii tamburele vor fi fixate prin ancorări sau pene solide şi suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe aceeași platformă cu tamburele;
d)descărcarea tamburelor se va executa fie cu automacaraua, fie manual pe un plan înclinat rezemat pe capre. Tamburul trebuie reținut cu frânghii sau cabluri dinspre partea opusă mișcării, urmărindu-se deplasarea corectă a tamburului pe planul înclinat. Este interzisă staționarea personalului în direcția deplasării tamburului sau în apropierea planului înclinat. Toate operațiile de corectare a deplasării la sol trebuie să se execute cu ajutorul unor răngi lungi sau al unor pene cu coadă lungă;
e)manipularea tamburelor se face conform cu fişele tehnologice sau cu instrucțiunile tehnice de lucru elaborate în acest scop de unitățile producătoare ale cablurilor, corespunzător tipurilor de cabluri, tensiunii, izolației etc. utilizând dispozitive speciale prevăzute la art. 312 (1) din prezentele norme specifice;
f)operațiile de legare-dezlegare a tamburelor şi dirijarea macaragiului sau a dispozitivului de ridicare (scripetului) vor fi realizate de către legatorul de sarcină.
Executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cabluri
Art. 365
(1)Lucrările la cablurile de înaltă tensiune, aflate în exploatare, inclusiv acelea supra manșoanelor şi capetelor terminale, trebuie să se execute în baza unei autorizații de lucru. Se exceptează săpăturile, până la decopertarea completă a cablurilor (G.T., anexa 1, poz. 8), care se pot executa pe bază de ITI-PM sau DV şi verificarea corespondenţei fazelor care se poate executa şi pe bază de A.S.
(2)Lucrările la cablurile de joasă tensiune, aflate în exploatare, inclusiv acelea asupra manșoanelor şi capetelor terminale, trebuie să se execute în baza AL sau ITI-PM, iar lucrările la săpăturile până la decopertarea completă se execută în aceleași condiții ca la cablurile de înaltă tensiune.
Art. 366
În vederea executării lucrărilor de remediere a defectelor pe cabluri trebuie să se realizeze măsurile tehnice prevăzute la art. 49 din prezentele norme specifice.
Art. 367
(1)La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cablurile îngropate sau pozate pe rastel, trebuie să se realizeze următoarele etape succesive:
a)localizarea defectului sau stabilirea zonei de defect în baza AL sau ITI-PM, cu ajutorul aparaturii sau a instalațiilor speciale, utilizate de personalul autorizat distinct pentru această categorie de lucrări, denumit în continuare „identificator”, (G.T., anexa 1, poz. 14);
b)marcarea de către identificator a locului (zonei) unde urmează a se executa, după caz, săpătură în vederea identificării cablului şi a locului de defect pe acesta;
c)îngrădirea locului de muncă şi montarea indicatoarelor de securitate corespunzătoare şi, după caz, executarea săpăturilor utilizându-se mijloace mecanizate sau manuale, până la stratul protector sau avertizor de pe cabluri;
d)decopertarea completă a cablului sau fluxului de cabluri, utilizând numai lopeți cu cozi de lemn. Mișcarea cablurilor existente în flux trebuie executată utilizând mănuși electroizolante, costum din țesătură termorezistentă, încălțăminte electroizolantă şi cască de protecție a capului cu vizieră de protecție a feţei. În cazul cablurilor cu protecție exterioară din bandă de oţel trebuie utilizate mănuși electroizolante protejate cu palmare. Pe durata operațiilor de decopertare a cablurilor, se va evita lovirea acestora cu scule sau unelte dure (lopeți, cazmale, târnăcoape, răngi etc.). Personalul care realizează decopertarea completă şi/sau repararea cablurilor trebuie să fie echipat cu cască de protecție a capului şi cu încălțăminte electroizolantă, în situația în care, din cauza amplasamentului, nu se poate evita călcarea directă a cablurilor din flux;
e)identificarea cablului defect din flux, de către identificator, pe baza unei AL, prin:
-confruntarea planurilor cu situația din teren;
-observarea cablurilor privind dispunerea în profil, starea lor fizică şi marcajul acestora;
-stabilirea locului defect, utilizând instalații şi metode speciale, cu respectarea măsurilor prevăzute în instrucțiunile specifice ale acestora, sau cele cuprinse în art. 381-395 din prezenta normă specifică. Mișcarea cablurilor în exploatare, din poziția existentă în teren, în vederea identificării trebuie să se facă numai de către personalul de identificare, utilizând ca mijloace individuale de protecție încălțăminte electroizolantă, mănuși electroizolante protejate sau nu, în funcție de stratul exterior al cablului, cu mănuși de protecție mecanică, cască de protecție a capului cu vizieră de protecție a feţei şi costum din ţesătură termorezistentă. După încheierea operațiilor de identificare, de mai sus, identificatorul trebuie să aducă cablul în starea de legat la pământ şi în scurtcircuit, la ambele capete;
f)etichetarea distinctă a cablului defect, pregătirea şi secționarea (tăierea) mecanică, cu ajutorul unui dispozitiv special destinat acestui scop, acționat de la distanţă, operații ce se execută de către identificator. Tehnologia verificării lipsei tensiunii pe cablul identificat ca fiind defect, utilizând dispozitivul de perforare şi apoi tăierea mecanică a cablului, cu ajutorul ferăstrăului pentru metal, este admisă de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei norme specifice şi va fi detaliată într-o instrucțiune de lucru, elaborată de către unitatea executantă. La pregătirea tăierii mecanice şi pe durata perforării şi tăierii, în tehnologia actuală, temporar acceptată, trebuie să se folosească mijloacele individuale de protecție precizate la litera e) de mai sus. Pe durata pregătirii operației de taiere se interzice staționarea în zona de lucru a altui personal decât cel de identificare. Înainte de tăierea propriu-zisă a cablului cu dispozitivul de tăiat cabluri, identificatorul va evacua şi personalul formației proprii;
g)după taiere identificatorul trebuie să verifice, după caz, de la locul de taiere cu detectorul lipsa tensiunii astfel:
-pe ambele parți ale fiecărei faze tăiate înainte de îndepărtarea (mutarea la alta fază) a dispozitivului de tăiat, în cazul cablurilor monofilare;
-pe fazele ambelor parți ale cablului trifazat tăiat, înainte de a îndepărta dispozitivul de pe acesta;
-apoi cu megohmetrul, din locul de tăiere, către ambele capete ale fiecărei faze tăiate sau cablului tăiat, verificând legarea celuilalt capăt al acestora la pământ sau, după caz, la pământ şi în scurtcircuit. Verificarea de mai sus, efectuată în prezenţa şefului de lucrarea al formației de reparare cabluri, permite admiterea acestuia la lucru, după completarea capitolului B din autorizația de lucru a acestuia.
(2)În situațiile în care formația de remediere a defectului pe cablu nu începe lucrarea, identificatorul trebuie să consemneze în propria autorizație de lucru, la punctul B6 „cablul a fost tăiat”. Totodată trebuie să verifice, înainte de încheierea lucrării, starea corespunzătoare a îngrădirii şi semnalizării gropii, respectiv, să le asigure în caz contrar. Identificatorul trebuie să predea autorizația de lucru unei persoane împuternicite de către conducătorul subunității sau personalului de servire operativă, acesta consemnând în registrul operativ starea în care a fost lăsat cablul.
(3)Se admite ca lucrările de remediere a defectului pe cablul tăiat anterior, să fie începute de către şeful de lucrare, desemnat ca admitent. Admitentul trebuie să verifice, din locul în care cablul a fost tăiat de identificator, că acesta nu este sub tensiune şi este legat la pământ şi în scurtcircuit la ambele capete. Verificarea se execută conform celor precizate la litera g) de mai sus, în condițiile în care, la faţa locului, nu mai există dispozitivul de tăiat cabluri.
(4)Se admite, de asemenea, ca formația de reparații cabluri să fie admisă la lucru de către formația de servire operativă, sau de către alta persoană desemnată de emitent ca admitent, acesta verificând, conform celor precizate la litera g) de mai sus, în prezenţa şefului de lucrare, din locul în care cablul a fost tăiat, ca acesta nu este sub tensiune şi la ambele capete este legat la pământ şi în scurtcircuit.
Art. 368
(1)Şeful de lucrare al formației de reparații cabluri poate cumula şi funcția de identificator, în cazul existentei în profilul respectiv a unui singur cablu, a unui singur circuit format din trei cabluri monofazate sau a unui singur circuit de curent continuu format din două cabluri monofazate, situație în care identificarea este certă şi se poate face în mod simplu.
(2)În cazurile în care defectul se observă în mod evident (rupere a cablului, retezare ca urmare a scurtcircuitului, explozie în manșon sau cutie terminală), admitentul formației de reparații cabluri trebuie să verifice, de la locul de defect, în prezenţa şefului de lucrare, conform celor precizate la art. 367 lit. g) de mai sus, că pe cablu nu este tensiune şi la ambele capete acesta este legat la pământ şi în scurtcircuit, stare operativă în care cablul a fost adus anterior. Această verificare reprezintă verificarea lipsei tensiunii la locul de defect al cablului.
Art. 369
(1)În cazul cablurilor de joasă tensiune, la care identificarea se poate face în mod cert, se admite ca şeful de lucrare să folosească în locul dispozitivului de taiere, un ferăstrău metalic legat la pământ, utilizând mijloacele de protecție individuale specificate la art. 367, lit. g).
(2)În același caz, şefului de lucrare îi este admisă deschiderea manșoanelor fără tăierea prealabilă a cablului, cu condiția ca executantul să utilizeze până când realizează verificarea lipsei tensiunii la locul de defect din interior, încălțăminte şi mănuși electroizolante, cască cu vizieră de protecție a feţei şi scule corespunzătoare (ciocan şi daltă cu mânere din lemn).
Art. 370
Deschiderea manșoanelor la cablurile de 6-35 kv, ca urmare a defectului din interior, este permisă numai după tăierea prealabilă a cablului în apropierea acestora, de către identificator.
Art. 371
În cazul lucrărilor la cablurile la care pot apărea curenți de circulație prin manta, este necesar ca în zona de lucru să se asigure continuitatea atât a armaturii de protecție cât şi a mantalei din plumb (cupru) a cablului, măsură ce trebuie înscrisă de către emitent în autorizația de lucru.
Art. 372
(1)În cazul lucrărilor la capetele terminale, în celule din stațiile sau posturile de transformare, trebuie să se emită autorizația de lucru de către unitatea (subunitatea) care exploatează cablul la care urmează a se lucra. În cazul în care un capăt sau ambele capete sunt racordate la celule care nu sunt în exploatarea subunității emitente a autorizației de lucru, stabilirea separărilor vizibile trebuie să se facă obligatoriu, cu consultarea subunității care are în exploatare celulele respective.
(2)Măsurile tehnice dispuse de emitent trebuie asigurate de către personalul căruia îi este atribuită comanda operativă a instalației din care face parte cablul în cauză. În acest scop, în cazul stațiilor şi a posturilor de transformare, măsurile tehnice vor fi dispuse de treapta de comandă operativă care are în comanda nemijlocită instalația respectivă şi vor fi realizate de către personalul de servire operativă din stații, respectiv al rețelei căreia îi aparțin posturile de transformare.
(3)Admiterea la lucrare trebuie să se facă de către personalul de servire operativă a instalației unde este situată celula care conține capătul terminal respectiv şi care primește, prin mesaj, confirmarea luării măsurilor tehnice de protecție a muncii la celalalt capăt al cablului.
Art. 373
Lucrările la capătul terminal al unuia din cablurile care se alimentează din aceeași celulă, împreună cu alt cablu cu destinație diferită, trebuie să înceapă numai după ce identificatorul verifică şi apoi demonstrează şefului de lucrare că admiterea la lucru se face la cablul defect (legat la pământ şi în scurtcircuit la celalalt capăt), fiind exclusă confundarea cu cablul neafectat. Aceste situații trebuie tratate ca activități la locuri de muncă în condiții deosebite.
Art. 374
Deplasarea cablurilor şi manșoanelor se face, de regulă, cu scoaterea de sub tensiune a cablurilor respective.
În cazurile în care acestea nu pot fi scoase de sub tensiune, se admite, în mod excepțional, deplasarea lor, pe distanţe mici, sub tensiune, în profil, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:
a)deplasarea se va face manual, cu sau fără unelte adecvate electroizolante;
b)dacă pe porțiunea de cablu care trebuie deplasată există manșoane, acestea vor fi, în prealabil, fixate pe scânduri, astfel încât să se excludă posibilitatea atât a deteriorării manșoanelor, cât şi a încovoierii sau întinderii cablului lângă manșoane;
c)toți executanții vor purta încălțăminte electroizolantă, mănuși electroizolante, cască de protecție a capului, vizieră de protecție a feţei şi costum din țesătură termorezistentă. În situațiile în care manipularea se face direct cu mâna, executanții vor purta şi mănuși electroizolante asociate cu mănuși pentru protecția mecanică (palmare).
Art. 375
La executarea manșoanelor şi capetelor terminale, pe cablurile de 110-220 kv cu ulei sub presiune şeful de lucrare trebuie să ia următoarele măsuri de protecție a muncii:
a)verificarea înainte de începerea lucrărilor a faptului că, cortul, schela şi podina au fost montate corespunzător şi au fost ancorate împotriva răsturnării, cauzate de circulația intensă sau de vânt;
b)legarea la o priză de pământ corespunzătoare a schelelor metalice şi a utilajelor;
c)manevrarea rezervoarelor cu ulei sub presiune numai cu ajutorul utilajelor de ridicat, fiind interzisă rostogolirea acestora.
Art. 376
La pozarea cablurilor de 110-220 kv cu ulei sub presiune, şeful de lucrare trebuie să ia următoarele măsuri de protecție a muncii:
a)asigurarea bateriei de rezervoare şi a degazificatorului de ulei cu stingătoare cu bioxid de carbon şi panouri cu mijloace de stingere a incendiilor;
b)legarea la o priză de pământ corespunzătoare a degazificatorului de ulei.
Art. 377
Eventualele intervenții succesive în aceeași zonă de lucru sau în zone de lucru diferite, ale formației de reparații cabluri şi ale celei de identificare a locului defect, vor fi consemnate în autorizațiile de lucru ale celor două formații ca „întreruperi şi reluări ale lucrărilor”.
Art. 378
La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cablurile instalațiilor interioare, trebuie să se respecte prevederile articolelor 366-377, făcând abstracție de operațiile specifice cablurilor îngropate.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE-REPARAŢII LA CABLURILE PILOT SAU TELEFONICE
Art. 379
(1)Executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cabluri pilot sau telefonice care se utilizează în instalațiile energetice pentru telecomunicații şi de măsuri, comenzi, semnalizări, telemecanizări, teleprotecție etc. se execută pe baza autorizațiilor de lucru sau ITI-PM.
(2)Separarea electrică se realizează numai pentru circuitele racordate direct la instalațiile de curent continuu sau alternativ, din instalațiile între care se realizează legătură în cablu. Nu este obligatorie legarea la pământ şi în scurtcircuit a capetelor cablului.
(3)După identificarea cablului pilot sau telefonic, secționarea acestuia se poate realiza utilizând mănuși electroizolante.
(4)Admitentul trebuie să facă parte din cadrul personalului care exploatează cablurile pilot sau telefonice respective.
(5)În cazul în care circuitele nu sunt întrerupte şi separate vizibil lucrările se consideră ca fiind executate sub tensiune în contact.
(6)În timpul lucrului la conductoare trebuie dezizolat numai câte un singur conductor şi nu se va atinge conductorul la care se lucrează cu învelișul sau armatură metalică a cablului. În acest scop, în prealabil, pe durata lucrului, se va izola cu bandă izolatoare învelișul şi armatură cablului, în zona de lucru.
Art. 380
În cazul în care, prin conductoarele cablurilor pilot sau telefonice pot apărea tensiuni prin cuplaj rezistiv sau inductiv (determinate prin calcule prealabile de către unitatea de exploatare), care depășesc limitele maxime admise de standardele în vigoare [3], [7], personalul executant va folosi încălțăminte electroizolantă şi nu va atinge direct, cu vreo parte a corpului neizolată, pământul sau alte elemente legate de pământ. Aceste situații vor fi nominalizate în autorizația de lucru sau ITI-PM respective.
5.5 Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor de defectoscopie şi de încercări cu tensiune mărită
Art. 381
(1)În cadrul standurilor de probe, când echipamentul supus încercării se află în același perimetru îngrădit cu echipamentul de înaltă tensiune, iar pupitrul de comandă şi executanții sunt în afara perimetrului respectiv, lucrările de defectoscopie şi de încercări cu tensiune mărită se pot executa de către o singură persoană având minimum grupa a IV-a de autorizare, pe baza de ITI-PM.
(2)În cazul în care la aceste lucrări se folosesc autolaboratoare, formația de lucru trebuie alcătuită din minimum două persoane, având cel puțin grupele a IV-a, respectiv a II-a de autorizare, lucrările executându-se pe baza autorizației de lucru sau ITI-PM.
(3)Încercările cu tensiune mărită sau defectoscopie ale căror scheme utilizează aparate dispersate (întrerupătoare, variatoare de tensiune, transformatoare ridicătoare etc.) trebuie executate de către minimum două persoane având grupele a IV-a, respectiv a III-a de autorizare. În aceste cazuri, fiecare membru al formației de lucru trebuie să acționeze câte un microîntrerupător care condiționează închiderea circuitului electric pentru punerea sub tensiune a schemei. Desfășurarea lucrărilor propriu-zise trebuie să se realizeze pe baza AL sau ITI-PM.
(4)Încercările cu tensiune mărita a mijloacelor electroizolante se vor executa în conformitate cu instrucțiunile tehnice de lucru, elaborate în acest scop. În mod similar se va proceda în cazul încercărilor cu tensiune mărită a transformatoarelor revizuite sau reparate în ateliere de specialitate.
Art. 382
Aprobarea, respectiv, dispunerea executării lucrărilor de identificare a cablurilor, de defectoscopie şi de încercare cu tensiune mărită, este de competenţa unui emitent al subunităţii de exploatare.
Art. 383
(1)Echipamentul sau aparatajul din instalații cu pereți despărțitori între celule care urmează a fi supus încercărilor cu tensiune mărită trebuie să fie separat de instalațiile rămase sub tensiune prin două spaţii de întrerupere, din care cel puțin unul vizibil, astfel:
a)separator şi întrerupător;
b)separator şi demontarea unei porțiuni din barele de legătură dintre separator şi echipamentul (aparatajul) supus încercării.
(2)Se admite un singur spațiu de întrerupere cu condiția ca pe cuțitele separatorului să se monteze teci sau placi electroizolante, iar separatorul să nu fie montat orizontal, astfel încât să nu se poată închide singur, în cazul unei deblocări mecanice.
Art. 384
În instalațiile de interior, în care nu există pereți despărțitori faţă de celulele vecine, trebuie să se monteze panouri sau paravane mobile sau să se scoată de sub tensiune instalațiile învecinate, pe toata durata încercărilor cu tensiune mărita a echipamentelor sau aparatajului din acestea.
Art. 385
(1)În cazul în care un capăt al unui cablu sau al instalației, în care urmează a se efectua încercări, se află în afara incintei instalației, trebuie să se ia măsuri de îngrădire a zonei respective cu benzi de împrejmuire şi indicatoare de securitate. În tot timpul încercărilor, îngrădirile astfel realizate vor fi supravegheate de către o persoană cu cel puțin grupa I de autorizare, având instructaj special în acest scop.
(2)În cazul în care celalalt capăt al cablului care se încearcă cu tensiune mărită se află în incinta unei stații, a unui punct de alimentare sau a unui post de transformare, trebuie să se monteze indicatoare de securitate, astfel:
a)pe ușa celulei (pe îngrădirea permanentă), când capătul cablului se afla în celulă;
b)pe îngrădirea provizorie mobilă, realizată în acest scop, când capătul cablului este scos din celulă (aceasta având îngrădirile permanente montate).
Art. 386
În cazul în care un capăt al cablului se află pe un stâlp al unei linii electrice aeriene, se admite ca la acest capăt să se realizeze un singur spațiu de întrerupere vizibilă, prin dezlegarea cordoanelor de la capătul terminal şi legarea lor rigidă la conductoarele liniei. Dacă linia electrică aeriană trebuie repusă sub tensiune, se pot executa încercări numai când între bornele capătului terminal şi conductoarele liniei se realizează distanţele minime de vecinătate prevăzute la art. 50 (2).
Art. 387
În cazul rețelelor de cabluri de joasă tensiune, se admite realizarea unui spațiu de întrerupere vizibilă, prin scoaterea siguranțelor de la tablourile de distribuție şi montarea în locul acestora a capacelor (mânerelor) electroizolante colorate în roșu şi a indicatoarelor de securitate.
Art. 388
În cazul în care în zona unde urmează a se efectua încercări cu tensiune mărita sau lucrări de defectoscopie la cabluri, lucrează şi alte formații de lucru, acestea trebuie să fie retrase, la cererea şefului de lucrare pentru încercări, conform prevederilor art. 117 si 118, întreruperea lucrărilor fiind consemnată în autorizațiile de lucru ale formațiilor respective.
Art. 389
În cazul în care identificarea sau arderea se fac din exteriorul instalațiilor, autolaboratorul trebuie îngrădit cu benzi de împrejmuire, pe care se vor monta, cu faţa spre exterior, indicatoare de securitate cu inscripția „STAI! PERICOL DE ELECTROCUTARE. ÎNCERCĂRI CU TENSIUNE MARITĂ”.
Art. 390
(1)Conductorul sau conductoarele scurtcircuitoarelor care împiedică operațiile de identificare sau defectoscopie a locului de defect, de măsurare a rezistentei de izolație sau de încercare cu tensiune mărită, trebuie demontate pe perioada lucrării, numai după conectarea conductorului (conductoarelor) prin care se aplică tensiune cablului în cauză şi numai cu instalația de încercare nealimentată.
(2)Comutarea pe alte faze trebuie să se facă, după ce, în prealabil, faza pe care s-a aplicat tensiunea a fost descărcată de sarcina capacitivă şi legată la pământ. Descărcarea de sarcina capacitivă se face prin remontarea fazelor scurtcircuitorului, numai cu ajutorul prăjinii electroizolante. Se admite ca în cazul instalațiilor cu capacitați mari faţă de pământ sau în cazul cablurilor dezlegate de la instalații sa se folosească o prăjina electroizolanta de descărcare, corespunzătoare ca dimensiuni tensiunii aplicate, legată la pământ şi având la capătul activ o rezistenţă de limitare a curentului de descărcare. Descărcarea se face atingând instalația încărcată capacitiv cu prăjina, întâi prin rezistenţă şi apoi direct, prăjina rămânând conectată pentru descărcare până după montarea scurtcircuitorului.
(3)După terminarea încercărilor, scurtcircuitorul se va monta la loc.
(4)Demontarea şi remontarea scurtcircuitorului trebuie să se facă de către:
a)personalul de servire operativă;
b)şeful de lucrare, în cazul în care scurtcircuitoarele delimitează zona de lucru şi au fost montate de acesta, precum şi pentru cazurile prevăzute la art. 118 din prezentele norme specifice.
Art. 391
(1)Conductoarele de legătură între bornele de înaltă tensiune şi echipamentul sau aparatajul care se supune încercării, de la o sursă independentă, trebuie să fie bine fixate, astfel încât să se evite balansarea şi apropierea de instalații vecine, aflate sub tensiune. Distanţele între conductoarele de legătură şi instalațiile vecine trebuie să fie cel puțin egale cu cele considerate ca nepericuloase, specificate la art. 50 (2).
(2)În timpul montării şi demontării conductorului de legătură, se interzic balansările şi întinderile bruște.
(3)În cazul în care conductorul are izolație corespunzătoare tensiunii de încercare şi este ecranat cu tresă metalică, acesta poate fi lăsat la sol, cu condiția ca tresa metalică să fie legată la pământ la un capăt.
Art. 392
Distanţele dintre părţile conductoare de curent ale echipamentului sau aparatajului ce urmează a fi supus unei tensiuni mărite de la o sursă independentă şi instalațiile învecinate rămase sub tensiune, trebuie să fie cel puțin egale cu cele prevăzute la art. 50 (2) pentru tensiunea imediat superioară tensiunii aplicate. Se pot admite distanţe mai mici în condițiile menționate la art. 383 si 384.
Art. 393
(1)Zona în care se execută arderea defectelor pe cabluri sau încercarea cu tensiune mărită şi care cuprinde autolaboratorul, conductorul de legătură şi echipamentul sau aparatajul supus arderii sau încercării, trebuie îngrădite şi supravegheate de către una sau mai multe persoane, care vor avea numai aceasta însărcinare.
(2)Îngrădirile se montează de către formația de lucru care execută arderea sau încercarea. Pe îngrădiri, pe fiecare latură, se vor monta, cu faţa spre exterior, indicatoare de securitate cu inscripția „STAI! PERICOL DE ELECTROCUTARE. ÎNCERCARI CU TENSIUNE MARITĂ”.
Art. 394
(1)Înainte de începerea arderilor defectelor pe cabluri sau a încercării cu tensiune mărită, şeful de lucrare trebuie să verifice personal dacă s-au luat măsurile de protecție a muncii necesare lucrărilor, dacă personalul care execută alte lucrări a fost evacuat, dacă persoanele însărcinate cu supravegherea zonei de încercare se află la locul lor, dacă persoana de la capătul opus al cablului sau din altă încăpere se afla la locul sau şi știe că vor începe lucrările. După ce membrii formației de lucru care execută arderea sau încercarea şi-au ocupat locurile, şeful de lucrare va face apel nominal şi va întreba dacă sunt gata pentru începerea lucrării, iar după confirmarea fiecăruia dintre aceștia, îi va avertiza cu cuvintele „APLIC TENSIUNE!” rostite cu voce tare şi va închide sau va dispune închiderea întrerupătorului sau heblului prin care se alimentează instalația de ardere-încercare.
(2)După terminarea definitivă a arderii sau încercării, se separa vizibil instalația de la sursa de alimentare, se descărcă de sarcina capacitivă instalația încercată sau cablul pe care s-a ars defectul şi se montează la loc scurtcircuitorul. După aceste operații, şeful de lucrare avertizează cu voce tare „S-A SCOS DE SUB TENSIUNE!”.
(3)În timpul operațiilor de ardere-încercare, personalul nu va sta lângă priza de legare la pământ sau lângă conductoarele conectate la aceasta.
(4)Pentru cazurile în care personalul de supraveghere şi pază este dispersat la distante mari şi nu pot fi receptate avertizările de mai sus ale şefului de lucrare, vor fi utilizate stații radio de emisie-recepție.
Art. 395
În timpul identificării traseelor de cabluri sau de determinare a locului de defect pe cablu, persoana care execută operațiile pe traseul acestuia își va lua toate măsurile pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică şi a accidentelor de circulație. Acesta va fi dotat cu echipament de vizualizare în traseu.
5.6. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA CIRCUITE SECUNDARE
Art. 396
(1)Lucrările la circuitele secundare ale instalațiilor de protecție prin relee, automatizări, comenzi, semnalizări, măsurări, telecomunicații, telemecanizări şi sisteme de prelucrare automată a datelor trebuie să se execute în baza AL sau a ITI-PM.
(2)Lucrările la circuitele secundare, care impun pătrunderea în instalațiile primare, la distanţe mai mici decât cele de vecinătate prevăzute la art. 50 (2), trebuie să se execute cu scoaterea de sub tensiune a parților respective din instalațiile primare.
Art. 397
(1)Formația de lucru pentru executarea lucrărilor la circuitele secundare trebuie să fie, de regulă, compusă din două persoane, din care una având minimum grupa a III-a de autorizare.
(2)Formația constituită ca mai sus va executa şi lucrări de demontare-remontare a aparatelor de măsurare, comandă, protecție semnalizare, automatizare din circuitele secundare ale unor instalații primare aflate sub tensiune.
Art. 398
La executarea lucrărilor în circuitele secundare trebuie să se asigure măsuri de delimitare materială a zonei de lucru, în așa fel încât acestea să evidențieze clar instalațiile la care se lucrează, faţă de cele la care nu se lucrează. În cazul existenţei în panou (șiruri de cleme) a unor circuite aferente şi a altor elemente decât cel (cele) la care se lucrează, acestea nu se vor delimita, ci numai panoul în ansamblul sau.
Art. 399
(1)Lucrările de verificare la instalațiile de circuite secundare trebuie să se execute, de regulă, fără întreruperea tensiunii operative de curent continuu şi alternativ şi a tensiunilor şi curenților de măsurare, cu condiția ca personalul să folosească unelte electroizolante sau electroizolate şi mijloace individuale de protecție electroizolante.
(2)În zona în care se lucrează la panourile cu circuite secundare, se va utiliza încălțăminte electroizolantă sau covoare electroizolante fixe ori portabile.
Art. 400
Lucrările la circuitele secundare care necesită întreruperea tensiunii, trebuie să se execute numai după verificarea lipsei acesteia, cu detectorul de joasă tensiune sau cu alte aparate de măsurare.
Art. 401
(1)În timpul lucrului, întreruperea circuitelor secundare ale transformatoarelor de curent aflate în sarcină se va executa numai după scurtcircuitarea lor prealabilă prin blocurile de încercare sau prin realizarea unor punți cu cleme special prevăzute în acest scop, astfel încât secundarul transformatoarelor de curent să fie permanent închis.
(2)După realizarea acestei scurtcircuitări, este interzisă executarea de lucrări la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, între bornele şi blocul de încercare sau cleme de scurtcircuitare.
5.7. Măsuri de protecție a muncii la executarea măsurilor cu aparate portabile
Art. 402
Măsurile cu aparate portabile în instalațiile electrice de joasă şi înaltă tensiune se executa în mod direct sau indirect, pe secundarul transformatoarelor existente în instalații.
Art. 403
Se permite executarea unor măsurări folosind transformatoarele de măsură montate provizoriu, dar numai pe baza autorizației de lucru, în care trebuie să se stabilească în mod concret măsurile de protecție a muncii ce trebuie luate.
Art. 404
Măsurile directe în instalațiile de joasă tensiune cu aparate portabile (ampermetrul, voltmetrul, trusă wattmetrică, contorul etalon şi cleștele ampermetric) se pot executa, după caz, pe bază de ITI-PM, AS sau DV. Formația minima de lucru electricieni, şeful de lucrare având cel puțin grupa a III-a de autorizare. Măsurile privind continuitatea siguranțelor de la circuitele de tensiune şi măsurările de tensiune la consumatori se pot executa de către un electrician cu minimum grupa a III-a de autorizare. Electricianul trebuie să fie echipat pe durata realizării legăturilor la circuitul primar sau secundar cu mănuși electroizolante “clasa 0 sau 00“, cască de protecție a capului şi vizieră de protecție a feţei şi să utilizeze unelte electroizolante sau electroizolate. În stații şi posturi de transformare se va folosi în plus încălțăminte electroizolantă sau covor electroizolant.
Art. 405
Nu se permite folosirea clemelor de tip crocodil la circuitele de curent.
Art. 406
Măsurile directe cu megohmmetru asupra instalațiilor (aparataj electric, cabluri etc.) trebuie să se execute după caz pe bază de ITI-PM, AS sau DV în următoarele condiții:
a)instalația respectivă trebuie să fie separată electric şi descărcată de sarcină capacitivă, înaintea fiecărei măsurări;
b)celelalte lucrări asupra instalației respective trebuie întrerupte şi personalul evacuat, în zonă rămânând numai executanții măsurării. În cazul în care instalația supusă măsurărilor este separată prin dezlegări de cordoane, prin dezlegări de conductoare de la aparataj sau prin demontarea unei porțiuni de bare de restul instalației care rămâne legată la pământ şi în scurtcircuit, lucrările în aceste zone de lucru pot continua în timpul măsurării cu megohmmetrul în instalația dezlegată;
c)în punctele accesibile ale instalațiilor asupra cărora se efectuează măsurările şi care nu sunt îngrădite, în incinte neîncuiate, trebuie să se posteze personal de pază;
d)formația de lucru trebuie să fie formată din cel puțin doi electricieni dintre care unul având minimum grupa a III-a de autorizare;
e)electricianul care aplică conducătoarele megohmmetrului pe elementul de încercat şi care are cel puțin grupa a II-a de autorizare trebuie să utilizeze mănuși electroizolante şi încălțăminte electroizolantă sau covor electroizolant;
f)este interzisă atingerea bornelor aparatului, cordoanelor sau instalației încercate, înainte de descărcarea de sarcină capacitivă, a acesteia.
Art. 407
Măsurile directe, în instalațiile de înaltă tensiune, cu cleștele ampermetric şi verificările cu indicatorul de corespondenţă a fazelor, trebuie să se execute de către doi electricieni, dintre care unul are minimum grupa a III-a de autorizare, cărora li s-a făcut instructaj în acest scop, cu luarea următoarelor măsuri:
a)folosirea de mănuși electroizolante „clasa 1-4” încălțăminte electroizolantă sau covor electroizolant, cască de protecție a capului şi vizieră de protecție a feţei;
b)păstrarea distanţelor minime, prevăzute la art. 50 (2) din prezentele norme, între electricienii care execută măsurările şi părţile aflate sub tensiune;
c)manevrarea clestelui sau indicatorului, fără a se depaşi limitatorul şi fără sprijinirea acestor aparate de îngrădiri sau pârtile metalice ale instalației;
d)asigurarea unui echilibru stabil executantului şi unei poziții comode, în timpul executării măsurărilor.
5.8. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor la bateriile de acumulatoare staționare
Art. 408
(1)Lucrările la bateriile de acumulatoare se execută pe baza uneia din formele prevăzute la art. 80 din prezentele norme specifice, de către personalul de întreţinere-reparaţii sau de servire operativă, special instruit.
(2)Formația minimă de lucru pentru efectuarea lucrărilor de reparații trebuie constituită, de regulă, din două persoane, având grupele a III-a şi, respectiv, a I-a de autorizare.
(3)Lucrările simple de întreținere ca: verificarea prin sondaj a densității electrolitului, a tensiunii pe element, curățarea exterioară a oxidului de pe borne, ungerea cu vaselină a acestora, curățarea de umiditate (condens) a suprafețelor exterioare a vaselor şi izolatoarelor suport, șuntarea unui element al bateriei care a pierdut electrolit prin fisurarea vasului etc. se pot executa de către o singură persoană, având minimum grupa a II-a de autorizare.
Art. 409
Pentru executarea lucrărilor de întreținere şi reparații la bateriile de acumulatoare, personalul trebuie să fie dotat şi să folosească echipament de protecție corespunzător, astfel:
a)mijloace individuale de protecție electroizolante (mănuși şi covorașe sau cizme din cauciuc) şi cască cu viziera de protecție, în cazul lucrărilor sub tensiune în contact:
b)mijloace de protecție împotriva electrolitului (vizieră cu bărbie pentru protecția feţei, şorţ de protecție, cizme şi mănuși de protecție), în cazul lucrărilor ce privesc conținutul vaselor bateriei.
Art. 410
La executarea lucrărilor de reparații a bateriilor de acumulatoare se vor respecta normele specifice corespunzătoare [45].
Art. 411
Sunt interzise păstrarea alimentelor şi consumarea lor în încăperea bateriei şi, de asemenea, folosirea pentru băut a vaselor în care se țin substanțe chimice. Pauzele, indiferent cât de scurte, se vor face în aer liber, iar înainte de masă, se vor spăla bine mâinile şi se va clăti gura. După terminarea lucrului, personalul trebuie să se spele bine (inclusiv să-şi curețe dinții).
Art. 412
(1)Încăperile în care sunt montate baterii de acumulatoare sau dulapuri speciale conținând baterii de acumulatoare, cu excepția celor din punctele de alimentare şi posturile de transformare subterane trebuie să fie permanent încuiate, cheile fiind deținute de către personalul de servire operativă a respectivei instalații. Aceste încăperi sau dulapuri trebuie prevăzute cu ventilație naturăla sau, daca situația o impune, cu ventilație mecanică.
(2)În cazul ventilației mecanice, încăperile sau dulapurile cu baterii trebuie aerisite periodic astfel încât să se asigure permanent evacuarea gazelor şi a particulelor de electrolit antrenate de gaze, în special în perioada de încărcare a bateriei.
(3)Ventilația mecanică va fi pusă în funcțiune (respectiv deschiderea prin care se realizează ventilația naturăla va fi acționată la maximum) în momentul începerii încărcării bateriei (sau fierberii electrolitului în cazul sistemelor de încărcare tampon), precum şi la începutul executării lucrărilor la baterie şi va fi scoasă din funcțiune (deschidere redusă) nu mai devreme de 90 de minute după terminarea încărcării, respectiv imediat după încetarea lucrului. În acest sens se vor respecta prevederile normelor de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor.
(4)În cazul opririi ventilației mecanice, trebuie întrerupta încărcarea ocazională a bateriei.
Art. 413
În încăperile unde se află baterii de acumulatoare, dulapuri de baterii de acumulatoare sau materiale pentru bateriile de acumulatoare, sunt interzise fumatul şi intrarea cu foc.
Art. 414
(1)Executarea lucrărilor asupra parților aflate sub tensiune (bare, borne, circuite) ale bateriilor de acumulatoare cu tensiunea nominală mai mare de 24 V, trebuie să se aplice măsurile tehnice şi organizatorice corespunzătoare metodei de lucru sub tensiune în contact, prevăzute de prezentele norme specifice.
(2)Este interzis a se atinge simultan părțile aflate sub tensiune de polarități diferite.
Art. 415
Lucrările cu flacără deschisă în încăperile cu baterii de acumulatoare sunt permise numai în următoarele condiții:
a)admiterea la lucru trebuie să se facă după cel puțin două ore de la terminarea încărcării sau descărcării, timp în care ventilația a funcționat fără întrerupere sau, în lipsa acesteia, s-a asigurat o ventilație naturăla prin deschiderea ușilor şi a ferestrelor;
b)sistemul de ventilație va rămâne în funcțiune în tot timpul lucrului. Dacă nu există ventilație, trebuie menținute deschise ferestrele şi ușile. Redresorul ce alimentează bateria va fi deconectat până la terminarea lucrării;
c)lucrările se execută de către persoane calificate, pe bază de autorizație de lucru şi de permis de lucru cu foc, eliberat de emitent.
Art. 416
(1)Acidul sulfuric se păstrează în recipiente depozitate în încăperi special destinate acestui scop şi în care nu se permite depozitarea nici unui alt material, cu excepția apei distilate. Daca nu există încăperi speciale, se admite, după caz, depozitarea chiar în camera bateriei de acumulatoare.
(2)Recipientele în care se păstrează acidul sulfuric trebuie să fie ermetic închise. Cele din sticlă trebuie protejate în coșuri, cu capac şi mânere pentru ridicare şi manipulare.
(3)Toate vasele care conțin sau sunt destinate pentru păstrarea acidului, a apei distilate şi a soluției alcaline (de sodă) sau de acid boric trebuie să poarte inscripții cu denumirea clară a substanței.
Art. 417
(1)Transportul vaselor conținând acid trebuie să se execute de către două persoane cu ajutorul unui dispozitiv (targă), în care vasul să se fixeze sigur la nivelul a 2/3 din înălțime.
(2)Transferarea acidului trebuie să se facă cu dispozitive speciale sau cu ajutorul unui furtun prin metoda sifonării. În acest caz se interzice categoric amorsarea sifonului cu gura. Amorsarea se face prin umplerea anticipată a tubului de sifonare.
Art. 418
(1)Prepararea electrolitului trebuie să se facă prin turnarea acidului cu câni de sticlă de 1,5-2 litri în vasul cu apă distilată.
(2)Nu se va turna niciodată apa peste acid, la prepararea electrolitului.
(3)În timpul preparării electrolitului trebuie să se respecte următoarele măsuri:
a)se va supraveghea ca vâna de acid turnată din cană sa fie subțire şi neîntreruptă. În timpul turnării se va amesteca continuu soluția;
b)se va supraveghea continuu temperatura electrolitului care se prepară în vase de sticlă, care nu trebuie sa depășească 40 ‘C;
c)se va asigura în imediata apropiere un vas cu soluție de neutralizare.
Art. 419
La operațiile de manevrare, transferare sau preparare a electrolitului acid sau alcalin, personalul executant va fi echipat cu costum sau şort antiacid, mănuși şi cizme de protecție, vizieră cu bărbie de protecție a feţei. Acest echipament de protecție trebuie păstrat în dulapuri separate şi în nici un caz în încăperea bateriei de acumulatoare sau cea pentru acid sulfuric.
Art. 420
Dotarea prevăzuta la art. 249 din prezentele norme specifice, trebuie să existe şi să fie menținută în stare permanentă de utilizare.
5.9. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA BATERII DE CONDENSATOARE
Art. 421
Condensatoarele, trebuie să se transporte şi să se păstreze în poziție verticală cu bornele în sus scurtcircuitate şi legate la cuvă. Se interzice manipularea condensatoarelor prin apucarea de izolatoare.
Art. 422
(1)Se interzice depozitarea condensatoarelor la soare, în apropierea surselor de căldură sau în apropierea instalațiilor electrice de înaltă tensiune din exploatare.
(2)În cazul depozitării condensatoarelor în interior, încăperile respective trebuie să nu prezinte pericol de incendii şi explozii.
Art. 423
Condensatoarele care prezintă scurgeri de impregnant toxic se vor păstra în folie de polietilenă. Impregnantul toxic care se scurge, se va acoperi cu rumeguș sau deșeuri textile şi trebuie distrus conform instrucțiunilor tehnice de lucru.
Art. 424
Curățarea condensatoarelor acoperite cu impregnant toxic se realizează cu solvenți ca tricloretilena sau xilina. Aceasta trebuie făcută conform instrucțiunii furnizorului, ținând seamă că tricloretilena şi xilina sunt substanțe toxice şi volatile care pot pătrunde în organism prin ingerare sau inhalare de vapori.
Art. 425
Condensatoarele care nu au fost legate la rețea un timp mai îndelungat şi cele care se depozitează sau se transportă pentru reparație vor avea bornele scurtcircuitate şi legate la carcasă.
Art. 426
În faza de montaj, condensatoarele trebuie sa aibă bornele scurtcircuitate şi legate la cuvă.
Art. 427
Stativele izolate constructiv faţă de sol trebuie legate la pământ, numai pe durata lucrărilor la baterie, printr-un cuțit de separator, acționat cu prăjina electroizolantă.
Art. 428
În cazul bateriilor de condensatoare cu impregnant toxic, montate în interior, înainte de intrarea personalului în încăpere, se va porni instalația de ventilație.
Art. 429
(1)Este interzisă atingerea cu mâna descoperită a condensatoarelor care prezintă scurgeri de impregnant toxic. În acest caz trebuie să se folosească mănuși de protecție.
(2)În scopul prevenirii eventualelor îmbolnăviri, ca urmare a pătrunderii accidentale a impregnantului toxic în organism, prin piele sau prin aparatul respirator, se vor respecta instrucțiunile furnizorului.
Art. 430
Lucrările de întreținere şi reparații la bateriile de condensatoare trebuie executate pe baza de AL şi numai cu scoaterea de sub tensiune a tuturor elementelor bateriei din incinta împrejmuita în care acestea sunt montate.
Art. 431
Succesiunea manevrelor (operațiilor) pentru scoaterea de sub tensiune a bateriilor de condensatoare trebuie să se consemneze în instrucțiuni tehnice de lucru, elaborate şi aprobate de unitatea de exploatare.
5.10. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor în instalațiile de telecomunicații aferente rețelelor electrice
Instalații de telefonie (de joasă si înalta frecvenţă)
Art. 432
Lucrările la elementele de cuplaj (bobine de cuplaj, condensatoare de cuplaj, separatoare filtru etc.) se vor executa cu scoaterea de sub tensiune, în baza AL.
Art. 433
Lucrările la instalațiile de telefonie, de joasă şi înaltă frecvenţă, cu excepția elementelor de cuplaj, se vor executa de către personalul din activitatea de telecomunicații, în baza AL sau ITI-PM, care vor prevedea evitarea atingerii cu mâna a bornelor cu tensiuni periculoase din echipament (în cazul centralelor telefonice de joasă frecvenţă, bornele primare şi secundare ale transformatorului de apel, contactelor cheilor de comutare, contacte şi bornele releelor telefonice).
Art. 434
Lucrările la filtrele de cuplaj şi la descărcătoarele filtrelor de cuplaj se pot executa pe bază de autorizație de lucru şi fără scoatere de sub tensiune cu închiderea prealabilă a separatoarelor de legare la pământ ale filtrelor de cuplaj, verificându-se corecta închidere a acestora. În cazul în care separatoarele respective nu se închid corect, ca şi în cazul în care se lucrează direct la legătură dintre filtru şi condensator (sau dintre filtru şi transformatorul de tensiune capacitiv), trebuie să se monteze pe aceasta legătură un scurtcircuitor.
Art. 435
La executarea lucrărilor din instalațiile de telefonie, trebuie să se folosească scule electroizolante, iar aparatele de măsurare şi control, alimentate de la rețea, se vor lega la pământ, la bornele special destinate acestui scop.
Art. 436
Instalațiile de protecție de pe cablurile telefonice nu se vor atinge decât după verificarea lipsei tensiunii.
Art. 437
La pozarea cablurilor şi circuitelor telefonice pe pereții clădirilor, se vor identifica şi evita traseele circuitelor electrice sub tencuială.
Art. 438
Locurile de trecere şi spatiile din jurul echipamentelor de telecomunicații trebuie să fie menținute în permanenţă libere.
Instalații de radio emisie-recepție
Art. 439
La stațiile de radio emisie-recepție cu tuburi electronice, carcasele stațiilor trebuie legate la nulul de protecție.
Art. 440
Pe timpul descărcărilor atmosferice, este interzis a se lucra la antena de radio emisie-recepție.
Art. 441
La executarea lucrărilor asupra instalațiilor de telecomunicații aferente rețelelor electrice se vor respecta prevederile normelor specifice corespunzătoare [42].
5.11. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor în instalațiile electrice de iluminat
Instalații electrice de iluminat exterior
Art. 442
Lucrările de întreținere şi reparații la rețeaua şi la corpurile de iluminat exterior se execută cu sau fără scoaterea de sub tensiune.
Art. 443
Dacă linia electrică aeriană de iluminat exterior este pe stâlpii de folosință comună cu o linie de 6-20 kv, linia de înaltă tensiune poate rămâne sub tensiune, dacă distanţă pe verticală între cele două linii (de joasă şi înaltă tensiune) este de cel puțin 2 m. În acest caz trebuie să se respecte distanţele de vecinătate prevăzute la art. 50 (2), iar la montarea sau înlocuirea armăturilor de fixare pe stâlpi a corpurilor de iluminat exterior, acestea nu trebuie apropiate la o distanţă mai mică de 2 m faţă de conductoarele liniei de înaltă tensiune.
Art. 444
(1)La executarea lucrărilor la care linia electrică aeriana de iluminat exterior se află pe stâlpi de folosință comună cu alte circuite cu conductoare neizolate, emitentul şi şeful de lucrare trebuie să stabilească necesitatea scoaterii de sub tensiune a circuitelor respective, cu respectarea prevederilor art. 315 (2).
(2)Pentru lucrările ce nu se încadrează în prevederile art. 315 (2) se vor elabora instrucțiuni tehnice de lucru.
Art. 445
Verificarea şi reglarea instalațiilor de automatizare a aprinderii şi stingerii iluminatului exterior se vor face fără scoaterea lor de sub tensiune, pe baza de ITI-PM. În prealabil, trebuie să se verifice lipsa tensiunii pe carcasa panoului metalic pe care sunt montate aparatele de automatizare a aprinderii.
Art. 446
Lucrările la cutiile de aprindere pentru iluminatul exterior se vor executa în baza AL sau ITI-PM şi trebuie să se realizeze următoarele măsuri:
a)separarea electrică se va face prin scoaterea siguranțelor aferentei coloanei (cablului) de alimentare a iluminatului exterior, de la tabloul de distribuție al postului de transformare şi legarea acestei coloane (cablu) la pământ şi în scurtcircuit. În cazul existentei mai multor puncte de aprindere în aceeași zonă sau localitate, se vor separa, în plus, şi rețelele de iluminat exterior, la primele puncte de separare vizibilă;
b)respectarea prevederilor art. 295 din prezentele norme specifice la lucrările din tablourile de distribuție din posturi de transformare, care cuprind şi echipamentul de comandă a aprinderii şi stingerii iluminatului exterior;
c)separarea electrică a circuitului de comandă şi legarea la pământ şi în scurtcircuit în punctele de aprindere adiacente, dacă aprinderea şi stingerea iluminatului public sunt comandate de la distanţă.
Art. 447
(1)În timpul executării lucrărilor la instalațiile de iluminat fără scoaterea de sub tensiune a acestora, electricienii trebuie să respecte prevederile art. 146 din prezentele norme specifice, să fie dotați şi să utilizeze echipamentul individual de protecție şi scule specifice lucrărilor sub tensiune în contact (cască de protecție a capului cu vizieră de protecție a feţei, mănuși şi încălțăminte electroizolantă, unelte electroizolante sau electroizolate).
(2)Pentru protecția împotriva radiațiilor ultraviolete emise de sursa de iluminat, electricienii vor utiliza ochelari de protecție sau vizieră de protecție specifice acestui scop.
Art. 448
La executarea celorlalte categorii de lucrări proprii instalațiilor de iluminat (plantare-demontare stâlpi, întindere-strângere conductoare electrice aeriene sau cabluri subterane) trebuie să se respecte prevederile din prezentele norme specifice.
Instalații electrice de iluminat în interior
Art. 449
(1)Lucrările la iluminatul din încăperi (birouri, holuri, camere de comandă etc.) trebuie să se execute de către electricieni, având cel puțin grupa I de autorizație, pe bază de atribuții de serviciu sau dispoziții verbale.
(2)Lucrările la iluminatul din sălile de conexiuni, stațiile electrice interioare, hale, săli de spectacole, amfiteatre etc. se execută pe bază de ITI-PM si AS. Cel puțin un membru al formației de lucru trebuie să dețină grupa a III-a de autorizare.
Art. 450
La executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalațiilor de iluminat interior, electricienii trebuie să respecte prevederile art. 146 din prezentele norme specifice, să fie dotați şi să utilizeze sculele şi echipamentul individual de protecție corespunzător lucrului sub tensiune în contact.
Art. 451
La executarea lucrărilor în instalațiile electrice de iluminat aflate la înălțime trebuie să se respecte prevederile specifice acestui mediu de lucru, utilizând utilaje şi mijloace de protecție adecvate.
Art. 452
Lucrările la instalațiile electrice de iluminat aflate în sălile de conexiuni din stațiile electrice şi posturile de transformare interioare amplasate la distanţe de vecinătate mai mici decât cele prevăzute la art. 50 (2), trebuie să se execute cu luarea măsurilor corespunzătoare.
5.12. Măsuri de protecție a muncii la executarea lucrărilor în instalațiile de alimentare cu energie electrică a consumatorilor
Art. 453
(1)Pentru executarea lucrărilor la firidele de branșament sau la cutiile de distribuție alimentate prin cabluri electrice subterane (radial sau prin intrare-ieșire), separarea electrică trebuie să se realizeze de la capetele cablurilor respective din cutiile de la care sosesc.
(2)În cazul firidelor de branșament sau al cutiilor de distribuție alimentate printr-un racord aerian, separarea electrică se realizează de la primul punct de separare vizibilă din amonte.
(3)În cazul firidelor secundare (de palier) separarea electrică se realizează da la firida principală de branșament (nișa generală de bloc), la punctul de separare vizibilă a coloanei colective.
(4)În cazul lucrărilor menționate în acest articol, limita zonelor de lucru coincide cu limita separării electrice.
Art. 454
(1)În cazul lucrărilor la coloanele electrice, separarea electrică trebuie să se realizeze la capetele coloanelor respective, dinspre sursa de alimentare, prin:
a)separarea vizibilă din firida de branșament din amonte;
b)montarea de capace (în cazul siguranțelor fuzibile cu filet) sau de mânere (în cazul siguranțelor cu mare putere de rupere) electroizolante, colorate în roșu, în locul patroanelor de siguranța scoase.
(2)Când cei doi electricieni ai formației de lucru, dintre care unul are minimum grupa a III-a de autorizare, lucrează la capetele coloanei, electricianul având grupa de autorizare superioara va lucra la firida dinspre sursă.
(3)La întreruperea lucrului, ușa firidei dinspre sursă se va încuia.
Art. 455
Verificarea instalațiilor de alimentare noi şi a celor în exploatare trebuie să se facă cu respectarea următoarelor reguli:
a)la instalațiile de înaltă tensiune din exploatare se vor păstra distanţele minime de vecinătate, prevăzute la art. 50 (2) din prezentele norme specifice;
b)la instalațiile de joasă tensiune din exploatare se vor efectua măsurile privind rezistenţa de izolație, măsurile de protecție etc. în conformitate cu prevederile NSPM UEE art. 402-407.
Art. 456
La racordarea branșamentelor, cu scoaterea de sub tensiune, în cazul în care stâlpul la care urmează a se racorda branșamentul este comun şi pentru alte linii electrice, se vor scoate de sub tensiune şi aceste linii. Se exceptează liniile de 6-20 kv care au o distanţă de cel puțin 2 m pe verticală faţă de linia de joasă tensiune la care urmează a se lucra, precum şi liniile de contact pentru transportul în comun, dacă se respecta prevederile art. 315 (2).
Art. 457
Înlocuirea contoarelor sub tensiune în contact sau cu realizarea separării electrice se executa în baza ITI-PM.
ANEXA 1
GHID DE TERMINOLOGIE DIN PUNCT DE VEDERE AL PREZENTELOR NORME SPECIFICE
1. ACTIVITATE DE SERVIRE OPERATIVĂ este ansamblul operațiilor, respectiv manevrele şi lucrările pe care le execută conform atribuțiilor, în timpul serviciului, personalul de servire operativă.
2. ADMITENT este persoana desemnată de emitent pentru executarea separării electrice a instalației la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune, după caz, inclusiv predarea către şeful de lucrare.
3. ATRIBUŢIE DE SERVICIU (A.S.) este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute personalul de servire operativă a instalațiilor electrice, în conformitate cu lista lucrărilor aprobate de către conducătorul unității (subunității) de exploatare.
4. AUTORIZAŢIE DE LUCRU (A.L.) este documentul scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în instalațiile electrice din exploatare.
5. AUTOADMITERE este acțiunea prin care un şef de lucrare execută operațiile pe care le execută un admitent în vederea realizării lucrărilor de către propria formație.
6. COORDONATOR DE LUCRĂRI este persoana împuternicită de conducătorul unității (subunității) prin nominalizare în convenția sau programul de lucrări, pentru a răspunde de a pregătirea şi coordonarea executării lucrărilor.
7. DERANJAMENT incident este un eveniment neprevăzut, survenit în timpul exploatării instalațiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei/unor echipamente sau parți din rețeaua electrică, aceasta perturbând funcționarea ei normală.
8. DECOPERTARE COMPLETĂ A CABLURILOR constă în îndepărtarea pământului şi nisipului din preajma acestora, astfel încât să fie posibilă observarea întregii suprafețe a cablurilor în lungime săpăturii realizate.
9. DISPOZIŢIE VERBALĂ (D.V.) este dispoziția dată direct, prin viu grai, de către emitent, pentru executarea unei (unor) lucrări.
10. DISTANŢĂ DE VECINĂTATE este distanţă limită până la care se pot apropia, fără pericol, persoanele, utilajele, materialele sau uneltele pentru manevrarea ori realizarea zonei de lucru în instalații electrice sub tensiune sau în timpul executării lucrărilor în aceste zone.
11. EMITENT este persoana împuternicită în scris de către conducătorul unității, pentru a dispune executarea unor lucrări în instalațiile electrice din exploatare pe baza uneia din măsurile organizatorice (A.L.; ITI-PM; A.S; D.V. si P.V.).
12. EXECUTANT DE LUCRĂRI SAU DE MANEVRĂ este persoana componentă a unei formații de lucru sau manevră, subordonată din punctul de vedere al protecției muncii şefului de lucrare sau responsabilului de manevre.
13. FIŞA TEHNOLOGICĂ este documentația complexă, aprobată de conducătorul unității, care prezintă succesiunea operațiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia inclusiv măsurile specifice de protecție a muncii pentru evitarea accidentarii sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operațiilor tehnologice.
14. IDENTIFICATOR este electricianul, având cel puțin grupa a IV-a de autorizare, care execută localizarea, identificarea şi secționarea (tăierea) cablului defect, aflat într-un flux de cel puțin două cabluri în exploatare.
15. INSTALAŢIE ELECTRICĂ (PENTRU TRANSPORTUL ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE) este ansamblul unitar de mașini, aparate, conductoare, instrumente şi accesoriile lor (relee, dispozitive de comandă, semnalizare, circuite secundare, prize de pământ etc.) destinate transformării nivelului de tensiune, transportului şi distribuției energiei electrice.
16. INSTALAŢIE ELECTRICĂ DE JOASĂ TENSIUNE este instalația de curent alternativ sau de curent continuu la care tensiunea de lucru a părților active, în regim normal de funcționare, se afla în următoarele limite:
a)cel mult 250 V faţă de pământ, în cazul rețelelor legate la pământ;
b)cel mult 1000V între părțile active, în cazul rețelelor izolate faţă de pământ.
17. INSTALAŢIE ELECTRICĂ DE ÎNALTĂ TENSIUNE este instalația la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcționare, este mai mare decât valorile indicate la pct. 16 de mai sus.
18. INSTALAŢIE ELECTRICĂ ÎN EXPLOATARE este instalația care a fost pusă sub tensiune cel puțin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutație, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porțiuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj.
19. INSTALAŢIE ELECTRICĂ CU SUPRAVEGHERE este instalația în care personalul de servire operativă asigură supravegherea, controlul, realizarea manevrelor şi/sau a unor lucrări în baza AS,DV sau ITI-PM asupra acesteia prin una din următoarele modalități:
a)prezenţa directă în instalație (instalație electrică cu supraveghere permanentă);
b)prezenţa într-un loc stabilit, unde personalul primește informații din instalația respectivă (instalație electrică telecomandată sau supravegheată de la domiciliu).
20. INSTALAŢIE SEPARATĂ ELECTRIC este instalația electrică retrasă din exploatare la care s-au luat următoarele măsuri tehnice:
a)întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părțile rămase sub tensiune, anularea automatizărilor care conduc la reanclanșarea automată a întrerupătoarelor;
b)blocarea în poziție „deschis”a dispozitivelor de acționare ale aparatelor de comutație prin care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere.
21. INSTALAŢIE ELECTRICĂ SCOASĂ DE SUB TENSIUNE este instalația separată electric care a fost legată la pământ şi în scurtcircuit.
22. INSTRUCŢIUNE TEHNICĂ INTERNĂ DE PROTECŢIE A MUNCII (ITI-PM) este documentul scris, întocmit pentru executarea unor lucrări, în condiții tehnice şi organizatorice identice, în instalații electrice având scheme şi tipuri constructive similare.
23. INSTRUCŢIUNE TEHNICĂ DE LUCRU este documentul, aprobat de conducătorul unităţii (subunității), care prezintă succesiunea operațiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia precum şi măsurile specifice de protecție a muncii, care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentarii sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operațiilor tehnologice.
24. LOCUL DE MUNCĂ CU CONDIŢII DEOSEBITE este acela la care nivelul de risc depășește prin efecte anticipative limita accidentării cu incapacitate temporară (stâlpii LEA de joasă tensiune cu conductoare neizolate, comuni pentru capetele a două tronsoane alimentate din surse diferite; separatoare ale LEA sau socluri ale siguranțelor la care temporar a fost șuntată o fază; un stâlp din lemn putred la bază sau un stâlp din beton sau metal cu fundația grav afectată s.a.)
25. LUCRARE este un ansamblu de operații al căror scop este executarea, modificarea, repararea sau întreținerea unei instalații electrice.
26. LUCRARE DE NATURĂ ELECTRICĂ este ansamblul de operații ce se execută asupra unei instalații electrice sau a unei părți din aceasta (părți active, izolație, circuite, legături la pământ, alte părți componente sau protectoare).
27. LUCRARE DE NATURĂ NEELECTRICĂ este ansamblul de operații ce se execută asupra acelei părți a instalației care nu necesită executanți cu calificare în domeniul electric (vopsitorie, zidărie, curățenie, lăcătușerie etc.).
28. LUCRARE CU SCOATERE DE SUB TENSIUNE este lucrarea pentru care se realizează separarea electrică şi legarea la pământ şi în scurtcircuit a întregii instalații electrice sau numai acelei parți la care urmează a se lucra.
29. LUCRARE FĂRĂ SCOATERE DE SUB TENSIUNE este lucrarea care se execută în una din următoarele situații:
a)la distanţă faţă de părțile aflate sub tensiune, la care personalul executant nu depășește îngrădirile fixe de protecție şi nu se urcă pe construcțiile de susținere ale instalațiilor electrice aflate sub tensiune;
b)la distanţă mai mică decât distanţă de vecinătate, la care personalul executant este împiedicat să se apropie de părțile aflate sub tensiune, prin îngrădiri provizorii mobile, prin izolarea electrică a părţilor aflate sub tensiune, prin carcasarea echipamentelor sau, în mod cu totul excepțional, prin indicatoare de securitate;
c)în instalațiile la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit;
d)direct asupra părților aflate sub tensiune (lucru sub tensiune), utilizând una din următoarele metode de lucru:
-în contact, care se aplică la executarea de lucrări în instalațiile electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecție şi unelte electroizolante sau electroizolate;
-la potențial, care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110-750 kv şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecție electroizolante şi unele electroizolate.
30. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE-REPARAŢII sunt activitățile desfășurate în instalațiile electrice aflate în exploatare, cu scopul menținerii acestora în stare de funcționare.
31. LUCRĂRI CARE CONDUC LA PIERDEREA ECHILIBRULUI STABIL AL STÂLPILOR sunt acelea care, prin demontarea-montarea unor componente (ancore, lanțuri de izolatoare, cleme, armături) sau prin afectarea structurii (săpături în imediata apropiere a fundației, înlocuirea unor zăbrele ale stâlpilor metalici), modifică geometria (poziția) acestora, ca urmare a solicitărilor suplimentare ce apar în timpul lucrărilor, inclusiv ca urmare a eventualelor îmbătrâniri sau uzuri a materialelor componente ale liniei.
32. LUCRĂRI PRIN URCARE DIRECTĂ PE STÂLPI sunt acelea la care personalul executant utilizează, pentru a ajunge la coronamentul acestuia, cârlige metalice cu colți sau cu tampoane de cauciuc ori buloane special prinse de aceștia sau alveolele stâlpului.
33. MANEVRĂ este un ansamblu de operații care conduce la schimbarea configurației unei instalații electrice prin acționarea unor aparate de comutație. În cadrul prezentelor norme specifice, introducerea sau scoaterea siguranței de joasă tensiune tip MPR sau înaltă tensiune sunt considerate manevre.
34. MIJLOC DE PRODUCŢIE, în sensul prezentei norme specifice, se consideră echipamentul individual şi colectiv de protecție, uneltele, dispozitivele, schelele, platformele, utilajele speciale, specifice activității de transport şi distribuție a energiei electrice. Este un produs destinat protecției împotriva accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale.
35. MIJLOC DE PROTECŢIE ELECTROIZOLANT este produsul destinat protecției împotriva riscurilor de accidentare provocate de curentul electric în timpul desfășurării activității în instalațiile electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte:
a)prăjini electroizolante pentru joasă şi înalta tensiune;
b)clești electroizolați pentru înaltă şi joasă tensiune;
c)detectoare de tensiune pentru joasă şi înaltă tensiune;
d)detectoare de tensiune tip prăjină electroizolantă;
e)indicatoare de corespondenţă a fazelor;
f)plăci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;
g)teci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;
h)pălării electroizolante pentru joasă tensiune;
i)folii electroizolante pentru joasă tensiune;
j)degetare electroizolante pentru joasă tensiune;
k)mănuși electroizolante;
l)încălțăminte electroizolantă (cizme din cauciuc sau pantofi ori ghete din piele cu talpă electroizolantă şi placă metalică înglobată);
m)covoare electroizolante fixe şi portabile;
n)platforme electroizolante.
36. MIJLOC DE PROTECŢIE PENTRU LEGAREA LA PĂMÂNT ŞI ÎN SCURTCIRCUIT A INSTALAŢIILOR ELECTRICE este echipamentul tehnic destinat pentru a proteja personalul împotriva electrocutării în cazul apariției accidentale a tensiunii în zona de lucru, ca urmare a manevrelor greșite, a inducției, a atingerilor accidentale dintre instalațiile la care se lucrează şi alte instalații aflate sub tensiune sau a descărcărilor electrice. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a)cuțite de legare la pământ;
b)dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit (scurtcircuitoare);
c)dispozitive de descărcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare;
d)dispozitive pentru descărcarea de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări;
e)atenuatoare de inducție electrostatică.
37. MIJLOC DE PROTECŢIE PENTU DELIMITAREA METERIALĂ A ZONEI DE LUCRU este produsul care nu permite sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în aceasta zonă, precum şi părăsirea sau depășirea liberă a ei de către membrii formației de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a)bariere;
b)frânghii şi benzi pentru împrejmuire;
c)panouri şi paravane mobile;
d)indicatoare de securitate.
38. MIJLOC DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ACŢIUNII ARCULUI ELECTRIC ŞI A TRAUMATISMELOR MECANICE este produsul care protejează executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a)vizieră de protecție a feţei;
b)cască de protecție a capului;
c)îmbrăcăminte din țesătură termorezistentă.
39. OPERAŢIE este o componentă dintr-o manevră sau lucrare.
40. PERSONAL DE EXPLOATARE este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care execută o activitate de servire operativă sau lucrări în instalațiile electrice.
41. PERSONAL DE SERVIRE OPERATIVĂ este personalul de exploatare care executa în timpul serviciului, conform atribuțiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control şi/sau lucrări în instalațiile electrice, în baza AS, DV si ITI-PM, consemnând activitatea depusă într-un registru operativ.
42. PERSONAL DE SUPRAVEGHERE este personalul de servire operativă care execută în instalațiile electrice numai urmărirea şi înregistrarea mărimilor fizice, a semnalizărilor sau/şi a altor informații.
43. PERSONAL DE CONTROL este personalul din cadrul unităţilor (subunităților) de exploatare,al organului ierarhic superior sau al Inspecției Muncii, căruia îi revine sarcina de a examina sistemele de muncă, din punctul de vedere al respectării reglementarilor legale în vigoare, privind prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi asigurarea securității muncii.
44. PERSONAL DE ÎNTREŢINERE-REPARAŢII este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi execută lucrări de întreținere-reparații în instalațiile electrice.
45. PERSONAL DE CONSTRUCŢII-MONTAJ este personalul aparținând unei unități (subunități) de construcții-montaj care execută lucrări specifice acesteia.
46. PERSONAL DELEGAT este personalul care nu aparține unității care gestionează instalația electrică, dar urmează să exploateze sau sa execute lucrări în această instalație.
47. PERSONAL AUTORIZAT este personalul care deține o permisiune scrisă (fişă de examinare pentru autorizare şi talon de autorizare) obținută conform unei proceduri specifice şi care poate dispune sau executa lucrări şi manevre în instalații sau asupra instalațiilor electrice.
48. PROCES-VERBAL (P.V.) este documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări asupra instalațiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare ale LEA, demontarea unor porțiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj şi care nu pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutație primară.
49. PROTECŢIE INTEGRATĂ este modalitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, constând în prevederea tuturor măsurilor de protecție a muncii în exclusivitate din faza de concepție a unei tehnologii, instalații, mașini etc.
50. PUNCT REZISTENT MECANIC un loc situat pe stâlp, riglă, consolă sau structură de rezistenţă a suportului pe care urmează să se urce executantul şi care rezistă, fără să se rupă, fără să se desprindă, sau fără să se îndoaie la forța de tragere cu şoc (smulgere) repetat efectuat de către executant.
51. RESPONSABIL DE MANEVRĂ este persoana care asigură conducerea efectivă a manevrelor atât din punct de vedere tehnologic cât şi al protecției muncii.
52. RISC DE NATURĂ ELECTRICĂ este pericolul posibil al curentului electric de a afecta securitatea persoanei(lor) prin electrocutare sau prin efectul termic al arcului electric.
53. SCHELAR este persoana autorizată să monteze schele în instalații electrice.
54. STÂLPI DE LEMN ASIMILAŢI sunt acei stâlpi care au cabluri de racord la posturi de transformare, la cutii de trecere sau la abonați, cei care au coborâri la prize de pământ sau cei care au circuite comune de radioficare, chiar dacă acestea sunt scoase de sub tensiune.
55. SUBUNITATE (DE EXPLOATARE) este forma organizatorica în cadrul unității (de exploatare), care execută lucrări şi/sau exploatează instalații electrice (secție, atelier, centru, laborator, punct, district etc.).
56. SUPRAVEGHETOR DE LUCRARE este persoana care face parte din subunitatea de exploatare, însărcinată de emitent pentru a realiza şi, după caz, a urmări realizarea măsurilor de evitare a accidentelor de natură electrică, la lucrări executate de personal delegat, sau propriu de altă specialitate, în instalațiile electrice din exploatare.
57. ŞEF DE LUCRARE este persona desemnată de emitent pentru executarea unei lucrări, care conduce, controlează şi supraveghează formația de lucru şi care asigură măsurile tehnice şi organizatorice de protecție a muncii în zona de lucru.
58. ŞEF DE ECHIPĂ este persoana care face din unitatea (subunitatea) de construcții-montaj, împuternicită să coordoneze şi/sau să execute lucrări asupra instalațiilor care nu sunt în exploatare şi nici în vecinătatea acestora, unde nu există riscuri de natură electrică.
59. TREAPTĂ DE COMANDĂ OPERATIVĂ este un compartiment cu personal organizat în ture, care conduce funcționarea instalațiilor, prin coordonarea regimurilor şi a manevrelor din sistem sau o parte din acestea, în funcție de autoritatea conducerii operative cu care este investită.
60. UNITATE (DE EXPLOATARE) este forma organizatorică (organul de stat, instituția publică, asociația de orice fel, societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala şi alte asemenea) căreia îi revine obligația prin regulamentul propriu de organizare şi funcționare sau prin statut să execute lucrări în instalațiile electrice sau sa exploateze, să întrețină şi/sau să repare instalațiile electrice pe care le gestionează sau le-a preluat prin convenție.
61. UNITATE DE PRESTĂRI SERVICII în instalații electrice din exploatare este forma organizatorică a societăţii comerciale care conform regulamentului propriu de organizare şi funcționare sau statutului, execută lucrări specializate (telefonie,vopsitorie, zidărie, cercetare tehnologică sau socială şi alte asemenea).
62. UNITATE DE CONSTRUCŢII-MONTAJ este forma organizatorică a societăţii comerciale (trust, antrepriză, șantier, sucursală şi alte asemenea) care, conform regulamentului de organizare şi funcționare sau statutului, execută lucrări de construcții-montaj sau/şi reparații ale instalațiilor specifice din domeniul electric.
63. ZONA DE LUCRU este partea din instalația electrică în care au fost luate măsuri tehnice de protecție a muncii prevăzute în prezentele norme specifice şi în care se execută o lucrare la un moment dat. În mod particular, zona de lucru la cablurile electrice are două componente:
a)partea instalației (capetele cablului) unde s-au luat măsurile tehnice;
b)locul unde se execută lucrarea la un moment dat (strada, subsolul, podul de cabluri, canalul, rastelul).
ANEXA 2
PRINCIPALELE REGLEMENTĂRI ÎN VIGOARE, PRIVIND PROTECŢIA MUNCII PENTRU TRANSPORTUL ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE
1.Legi
[1]. Legea privind regimul materiilor explozive şi „Norme tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive, utilizate în activitatea deţinătorilor şi autorizarea artificierilor şi pirotehniștilor”(nr.126/1996).
2.Standarde române
[2]. STAS 8275-87
Protecția împotriva electrocutărilor. Terminologie.
[3]. STAS 2612-87
Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise.
[4]. STAS 12604-87
Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripții generale.
[5]. STAS 12604/4-89
Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe. Prescripții.
[6]. STAS 12604/5-90
Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe. Prescripții proiectare, execuție şi verificare.
[7]. STAS 832-79
Influenţe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicații. Prescripții.
[8]. STAS 4936-87
Marcarea barelor şi baretelor colectoare pentru centrale şi stații electrice de conexiuni şi transformare.
[9]. STAS 4102-85
Piese pentru instalații de legare la pământ de protecție.
[10]. STAS 12216-84
Protecția împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile.Prescripții.
[11]. STAS 12217-88
Protecția împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripții.
[12]. STAS 297/1-88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiții tehnice generale.
[13]. STAS 297/2-92
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
[14]. STAS 3159-81
Material de protecție. Caști de protecție.
[15]. SR 7408:1997
Încălțăminte electroizolantă de cauciuc.
[16]. SREN 61230:1997
Lucrări sub tensiune. Dispozitive mobile de legare la pământ sau de legare la pământ şi în scurtcircuit.
[17]. SREN 60903:1997
Specificații pentru mănuși de materiale electroizolante pentru lucrări în instalații electrice.
[18]. SREN 345:1996
Specificații pentru încălțăminte de securitate de uz profesional.
[19]. SREN 353-1:1998
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare rigid.
[20]. SREN 353-2:1997
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare flexibil.
[21]. SREN 354:1996
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Mijloace de legătură.
[22]. SREN 355:1999
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Absorbitoare de energie.
[23]. SREN 358:1995
Echipament individual pentru poziționare în timpul lucrului şi prevenirea căderilor de la înălțime. Sisteme de poziționare în timpul lucrului.
[24]. SREN 360:1996
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Opritoare de cădere retractabile.
[25]. SREN 361:1996
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Centuri complexe.
[26]. SREN 362:1996
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Piese de legătură.
[27]. SREN 363:1997
Echipament individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Sisteme de oprire a căderilor.
[28]. SRCEI 60050
Vocabular electrotehnic internațional.
3.Standarde internaționale
[29]. CEI 900:1987:A1:1995
Outils a main pour travaux sous tension jusqu’a 1000 V en courant alternatif et 1500 V en courant continu (Scule manuale pentru lucru sub tensiune până la 1000 V în curent alternativ şi 1500 V în curent continuu).
[30]. CEI 1235:1993
Travaux sous tension – Tubes creux isolants pour travaux electroniques. (Lucrări sub tensiune. Tuburi izolate goale pentru lucrări electrice).
[31]. CEI 1243-1:1993
Travaux sous tension – Detecteurs de tension – Partie 1: Detecteurs de types capacitifs pour usage sur des tensionsAlternatifs de plus de 1 kv. (Lucrări sub tensiune – Detectoare deTensiune. Partea 1: Detectoare de tip capacitiv utilizate pentru Tensiuni alternative mai mari de 1 kv).
[32]. CEI 855:1985
Tubes isolants remplis de mousse et tiges isolantes pleins pour travaux sous tension. (Tuburi izolante umplute cu spumă şi tije izolante pline pentru lucrări sub tensiune).
[33]. CEI 832:1998
Perches isolantes et outils adaptables pour travaux sous tension. (Prăjini izolante şi scule adaptabile pentu lucrări sub tensiune).
[34]. CEI 1138:1994A1:1995 Cables d’equipement portable de mise a la terre et de court-circuit. (Cabluri pentu echipament portabil de legare la pământ şi în scurtcircuit).
4.Norme, regulamente şi instructiuni
[35]. Norme generale de protecţie a muncii.
[36]. Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protectie.
[37]. PE 118/1992 Regulament general de manevrare în instalaţiile electrice.
[38]. 3RE-I2-83 Instucţiuni privind încercările electrice ale mijloacelor de protecţie a muncii (RENEL – ICEMENERG).
[39]. I.7 – 97 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. (aprobat cu ord. MLAPT nr. 87/N/1998).
[40]. Norme specifice de protecţie a muncii pentru telecomunicaţii.
[41]. Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucru la înălţime.
[42]. Norme specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electice.
[43]. Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea acumulatoarelor şi pilelor electrice.
[44]. Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere.
[45]. Prescripţii minime privind asigurarea semnalizării de securitate şi/sau sănătăţii la locul de muncă.
[46]. Regulament de atestare a capacităţii profesionale a unor persoane fizice şi de abilitate a unor persoane juridice pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii.
ANEXA 3
MODELE DE FORMULARE UTILIZATE LA APLICAREA PREVEDERILOR NORMELOR SPECIFICE DE PROTECȚIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE
1.FORMULARE SPECIFICE VERIFICĂRII CUNOŞTINŢELOR ŞI AUTORIZĂRII PERSONALULUI
1.1. FIŞA DE EXAMINARE PENTRU AUTORIZARE
Autorizarea personalului se face conform prevederilor din capitolul 2 al prezentelor norme şi se consemnează în „Fişa de examinare pentru autorizare”, al carei model se prezinta în anexa 3A.
Unitatea (subunitatea) care solicită examinarile pentru autorizare completează partea introductivă a fişei, precizând persoana şi cerinţele speciale pentru care aceasta trebuie examinată, funcţia/ocupaţia şi/sau locul de muncă care impun satisfacerea favorabilă a acestor cerinţe.
Grupa de autorizare acordată în urma examinarii şi compatibilitaţile acesteia cu executarea manevrelor şi/sau a lucrarilor, la nivelul cerinţelor, se înscriu la concluzii, în locul special rezervat prin marcare cu semnul „X” în cadrul chenarului respectiv (chenarul în care nu se confirmă cerinţa, se marchează cu liniuţă).
Solicitarea unor noi cerinţe sau neconfirmarea cerinţelor speciale solicitate iniţial impune emiterea unei noi „Fişe de examinare pentru autorizare”. După orice modificare, confimată de comisia de examinare sau persoanele abilitate şi operată în „Fişa de examinare pentru autorizare”, se va emite un nou talon de autorizare.
Verificarea cunostinţelor se desfaşoară şi se consemnează conform prevederilor Regulamentului de autorizare a electricienilor din punctul de vedere al protecţiei muncii.
Autorizarea periodică trebuie să se efectueze înaintea datei la care aceasta a avut loc, în anul anterior (intervalul între două autorizări succesive nu trebuie să fie mai mare de 365 de zile).
1.2. TALON DE AUTORIZARE
Autorizarea personalului se evidentiază prin „Talonul de autorizare”, al carui conţinut este prezentat în anexa 3B. Talonul, ca fişa de examinare la purtător, trebuie să aibă înscris semnul „X”în interiorul chenarului care reprezintă competenţa acordată, înscrisă în fişa de examinare pentru autorizare, aprobată de conducatorul unităţii.
FORMULARE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRI
2.1. AUTORIZAŢIE DE LUCRU
Executarea lucrarilor în baza autorizaţiei de lucru se face în conformitate cu prevederile subcapitolului 3.2. din prezentele norme. În anexa 3C se prezintă modelul „Autorizaţiei de lucru”. Aceasta conţine urmatoarele capitole:
Cap. A. „Dispoziţia de executare a lucrării”, parte care se completează de catre emitent. Acesta nominalizează şeful de lucrare (1) stabilit corespunzător complexităţii şi profilului lucrării (pregatire şi experienţă profesională, grupă de autorizare).
Emitentul stabileşte împreună cu şeful de lucrare detaliile tehnologice şi de protecţie a muncii specifice lucrării încredinţate şi anume:
a)instalaţia în care se va desfăşura lucrarea (2), nominalizând-o;
b)partea din aceasta la care urmează a se lucra (3);
c)conţinutul lucrării (4).
Emitentul şi şeful de lucrare stabilesc durata de lucru (5), înscriind numărul zilelor afectate pentru aceasta; data începerii lucrării (6), aducerea instalaţiei, la sfârşitul programului zilnic de lucru, în starea corespunzătoare repunerii sub tensiune (7), după caz.
Emitentul şi şeful de lucrare stabilesc numărul zonelor de lucru (8) şi nominalizarea lor (9), astfel încât şefului de lucrare să-i fie clare legarile la pământ şi în scurtcircuit.
Emitentul şi şeful de lucrare stabilesc cerinţele de protecţie a muncii (10), marcându-le cu „X”, în chenarul aferent. De asemenea, emitentul, nominalizează instalaţiile care nu respecta distanţele de vecinatate faţă de instalaţia la care urmează a se lucra şi se stabileşte starea în care trebuie aduse acestea (11).
Se consemnează cine asigură separarea electrică a instalaţiei, se stabileşte şi se marchează cu „X” în chenarul corespunzator (12), modul de execuţie al separării electrice, nominalizându-se toate locurile de operare. Tot emitentul stabileşte admitentul desemnându-l la randul (17).
Măsurile suplimentare apreciate ca fiind necesare, de catre emitent şi şeful de lucrare se vor înscrie la punctul (13).
Emitentul întocmeste clar şi fără modificări schema electrică monofilară a instalaţiei primare sau părţii din instalaţie la care urmează a se lucra, evidenţiind modificările de la schema normală de funcţionare, poziţia în care trebuie aduse aparatele de comutaţie de către admitent pentru realizarea separării electrice, CLP care se închid şi scurtcircuitoarele mobile care trebuie montate pentru delimitarea zonelor de lucru.
Emitentul va menţiona personalul care executa legările la pământ şi în scurtcircuit completând rubrica corespunzătoare (14) din autorizaţia de lucru. Însuşindu-şi decizia şi preluând responsabilitatea celor dispuse şi consemnate, emitentul semnează sub propriul nume (15) şi (16). Acelaşi lucru îl face şi admitentul după clarificarea conţinutului autorizaţiei de lucru, la preluarea formularului (18) şi şeful de lucrare (19) (20).
Un exemplar al formularului cuprinzând dispoziţia emitentului (cap. A) este reţinut de acesta după predarea celorlalte admitentului sub semnatură.
Cap.B. „Admiterea la lucru”revine admitentului şi în situaţia în care acesta urmează a fi şi şef de lucrare.
Admitentul completează în autorizaţia de lucru, numărul foii de manevră (1) numerele mesajelor primite (2) şi conţinutul acestora (sub schema electrică prezentată pe formular).
În cazul executării manevrelor fără foaie de manevră, admitentul consemnează acest lucru marcând cu „X” în chenarul de la rândul 3, dupa executare.
Admitentul confirmă realizarea măsurilor tehnice, consemnând detaliat unde a realizat separările electrice (4) şi locurile unde a realizat legările la pământ şi în scurtcircuit prin închiderea CLP sau montarea scurtcircuitoarelor mobile (5).
Admitentul trebuie să consemneze realizarea concretă a măsurilor suplimentare pe care le-a realizat (6).
Dupa terminarea manevrelor şi operaţiilor ce-i revin, inclusiv realizarea, după caz, a zonei/zonelor de lucru, dacă schema electrică monofilară diferă de cea precizată de emitent, admitentul întocmeşte schema electrică monofilară primară pe care a realizat-o cu figurarea poziţiei aparatelor de comutaţie acţionate şi a punctelor unde a realizat legarea la pământ prin închiderea CLP sau montarea scurtcircuitoarelor mobile, inclusiv marcarea zonelor de lucru (11).
Dacă scurtcircuitoarele pentru delimitarea zonei de lucru se montează de admitent acesta completează tabelul de la cap.C, punctul 6 respectiv semnând împreună cu şeful de lucrare.
În cazul în care nu a adus nici o modificare sau completare schemei realizate de emitent, admitentul va confirma, prin marcarea cu „X”în chenarul rândului 10.
După punerea de acord între admitent şi şeful de lucrare asupra corectitudinii şi suficienţei măsurilor luate, cei doi îşi înscriu numele şi semnează formularul la randurile 8 şi 9, consemnând la randul 7 data şi ora încheierii acestei etape.
Al doilea exemplar aferent cap.A şi un exemplar aferent cap.B din formularul autorizaţiei de lucru sunt reţinute de admitent, iar originalele aferente cap.A si B şi exemplarele aferente cap. C,D,E şi F se predau de catre admitent sub semnatură, şefului de lucrare.
Cap.C. „Începerea şi desfăşurarea lucrării”, parte care se completează de către şeful de lucrare. Începerea lucrării este condiţionată de:
a)identificarea instalaţiei la care se va lucra şi consemnarea acestei acţiuni de mare răspundere pentru şeful de lucrare, prin marcare cu „X”, în chenarul aferent rândului 1;
b)confirmarea, prin marcare cu „X”, în chenarul aferent rândului 2, că lucrarea se desfăşoară în deplină cunoaştere a fişei tehnologice sau a instucţiunii tehnice de lucru specifice, respectiv, a dotării cu dispozitivele, sculele şi mijloacele de protecţie proprii acesteia;
c)efectuarea unui instructaj, complet şi responsabil, membrilor formaţiei de lucru (inclusiv deservenţilor de utilaje sau persoanelor de alta specialitate), repartizarea sarcinilor concrete fiecărui component al formaţiei şi confirmarea acestor acţiuni în autorizaţia de lucru prin marcarea cu „X”a chenarului aferent randului 3;
d)confirmarea recunoaşterii, de către şeful de lucrare, a suficienţei şi corectitudinii măsurilor de realizare a zonei de lucru luate de către admitent (altul decât propria persoană), prin marcarea cu „X”a chenarului de la punctul 4;
e)realizarea zonei de lucru (a primei zone de lucru în cazul în care vor urma şi altele) prin executarea măsurilor specifice conform prevederilor capitolului 3, subcapitolului 3.1. din prezenta normă; consemnarea în tabelul de la punctul 6 a locurilor de montare a scurtcircuitoarelor mobile sau închidere a CLP; a datei şi orei admiterii la lucrare inslusiv semnatură de confirmare a măsurilor luate. În cazul în care zona de lucru a fost realizată de admitent acesta va semna, de asemenea, în tabelul de la punctul 6;
f)consemnarea, în spaţiul rezervat de la punctul 7, a eventualelor măsuri suplimentare de protecţie a muncii pe care le-a luat şeful de lucrare într-una din zone;
g)confirmarea, prin marcarea cu „X”, în chenarul aferent rândului 5, a realizarii condiţiilor specifice lucrului la înaltime, acolo unde este cazul. Aceasta acţiune, de mare răspundere pentru şeful de lucrare, trebuie avută în vedere de la etapa pregătirii lucrării, în sensul dotării corespunzătoare pentru realizarea la faţa locului a măsurilor necesare;
h)confirmarea, prin semnatură, în spaţiile rezervate de la punctele 8 şi 9, de către şeful de lucrare şi de către membrii formaţiei de lucru, ca aceştia au fost instruiţi, respectiv, au înteles condiţiile în care se desfăşoară lucrarea şi riscurile specifice acesteia, cunosc prevederile fişei tehnologice sau a instrucţiunii tehnice de lucru proprie lucrării ce urmează să o execute, au înţeles care sunt sarcinile concrete ce le-au fost repartizate de către şeful de lucrare, cunosc şi vor respecta limitele zonei de lucru, obligaţii pe care le vor respecta întocmai.
Desfaşurarea lucrării constă din realizarea în succesiune, a operaţiilor din fişa tehnologică sau instrucţiunea tehnică de lucru cu respectarea măsurilor de protecţie a muncii, obligaţie a fiecărui component al formaţiei şi a şefului de lucrare.
Cap.D. „Modificări în componenţa formaţiei de lucru”. Această acţiune este la latitudinea şefului de lucrare şi necesită o instruire temeinică, efectuată de către acesta noului introdus în formaţie, confirmată, de ambele persoane, prin semnări în tabelul aferent. Vor fi consemnate numai modificările de durată ale formaţiei, respectiv scoaterile pe motiv de boală, indisponibilitate, indisciplină etc. sau introducerea pe motiv de necesitate a suplimentării forţei de muncă, revenirii la lucrare etc.
Cap.E. „Întreruperea şi reluarea lucrării”, parte care se completează de către şeful de lucrare cu:
a)numărul sau nominalizarea zonei de lucru în care se găseşte formaţia în momentul întreruperii;
b)data şi ora întreruperii, însoţită de semnatura şefului de lucrare, care confirmă prin aceasta că au fost evacuaţi membrii formaţiei de lucru, şi prin semnătura admitentului (personal de servire operativă) care verifică, la faţa locului, starea instalaţiei la momentul intreruperii;
c)data şi ora reluării lucrării, confirmate prin semnături, de catre admitent, că nu a modificat starea tehnică a instalaţiei ce face obiectul autorizaţiei de lucru, şi de către şeful de lucrare că sunt asigurate condiţiile de securitate în zona de lucru. Din acel moment şeful de lucrare îşi reia atribuţiile la locul de muncă.
Cap. F. „Terminarea lucrării predarea-primirea instalaţiei” parte care se completeaza de către şeful de lucrare, prin care acesta confirmă luarea măsurilor necesare (marcarea cu „X” în chenarul rândurilor aferente şi semnarea de predare-primire), astfel:
a)strângerea sculelor şi materialelor din zona de lucru şi îndepartarea lor din aceasta (2);
b)demontarea şi strângerea mijloacelor de protecţie folosite pe durata executării lucrarii (3);
c)demontarea scurtcircuitoarelor mobile sau deschiderea CLP montate sau acţionate de formaţia de lucru pentru realizarea zonei de lucru sau din raţiuni de protecţie suplimentară (6);
d)retragerea sau demontarea mijloacelor care au constituit măsuri suplimentare realizate pentru realizarea lucrării, cum ar fi: schele, sisteme pentru asigurarea lucrărilor la înaltime, balustrade etc. (5);
e)executarea curăţeniei în zona de lucru (7);
f)evacuarea din zona de lucru a membrilor formaţiei şi semnarea da către aceştia în formularul autorizaţiei de lucru, luând la cunoştinţă de interdicţia reântoarcerii sub nici un motiv în această zonă (4) şi (9);
g)efectuarea probelor funcţionale, împreună cu admitentul la aparatele la care s-a lucrat, confirmându-se buna lor funcţionare (8). Orice necesitate de reluare a lucrării sau unele verificări dictate de insuccesul probelor funcţionale este posibil numai pe baza uni alte aprobări pentru lucru, dispuse de emitent, conform prevederilor art. 80;
h)confirmarea de către şeful de lucrare a modului în care a comunicat terminarea lucrării, cui a făcut-o şi la ce dată, respectiv ora (10);
i)semnatură de predare a instalaţiei la care a lucrat şi semnatură de primire a instalaţiei de către admitent cu consemnarea datei şi orei respective (11) şi (12).
Din acest moment şeful de lucrare se consideră descărcat de responsabilităţile de protecţia muncii pe care le-a girat în tot intervalul de timp de la semnarea autorizaţiei de lucru pentru primirea instalaţiei de la admitent în vederea executării lucrării şi până la predarea (înapoierea) instalaţiei admitentului.
Şeful de lucrare va preda „Autorizaţia de lucru”admitentului sau emitentului pentru arhivare.
Formularul autorizaţiei de lucru se va pastra în arhivă cel puţin 60 de zile.
NOTĂ:
a)marcarea cu „X” în chenare sau consemnarea în spaţiile special rezervate se va face după efectuarea operaţiilor respective;
b)în celelalte chenare sau spaţii speciale dacă nu s-a realizat acţiunea, trebuie să se tragă linie (“-”), respectiv să nu se lase spaţiu sau chenare libere;
c)cifrele din parantezele textului aferent capitolelor A, B şi F reprezintă numarul de ordine al acţiunilor specifice fiecărui rând (punct) din autorizaţia de lucru.
2.2. INSTRUCŢIUNI TEHNICE INTERNE DE PROTECŢIE A MUNCII
Executarea lucrărilor în baza ITI-PM se face în conformitate cu prevederile art. 125-130 din prezentele norme specifice. În anexa 3D se prezintă conţinutul cadru al ITI-PM.
2.3. PROCES VERBAL DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR
Executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare în baza PV se face în conformitate cu prevederile art. 138-141 din prezentele norme specifice. În anexa 3E prezintă modelul PV, a carui completare este asemănătoare descrierii prezentate la punctul 2.1. de mai sus.
