NSSM 7

NSSM 7 – Norme de securitatea muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat

Preambul

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă unităţile economice de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.

Normele specifice de securitatea muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
– Normele generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, general valabile pentru orice activitate.
– Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitatea muncii urmăreşte corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitatea muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
– Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice, în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element component al sistemului executant sarcina de muncă mijloace de producţie mediul de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii sau activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor.

În contextul general pe care lam prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de preparare, transport, turnare a betoanelor precum şi de executare a lucrărilor de armare a betoanelor şi a lucrărilor de precomprimare au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru.

Pe lângă prevederile specifice de protecţia muncii, norma cuprinde şi un capitol cu Prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate la lucrările de preparare, transport, turnare a betoanelor precum şi de executare a lucrărilor de armare a betoanelor şi a lucrărilor de precomprimare.

Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care vor fi respectate la proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.:

În elaborarea normelor sa utilizat terminologia de specialitate prevăzută prin standardele în vigoare.

În acelaşi timp, pentru terminologia specifică domeniului securităţii muncii, norma prezintă o anexă în care sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.

1.Prevederi generale

Conţinut, scop

Art.1
(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de preparare, transport, turnarea betonului şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă.
(2)Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculoşi existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant sarcină de muncă mijloace de producţie mediu de muncă).

Domeniul de aplicare

Art.2
Prezentele norme se aplică în toate unităţile economice în care există activitate de preparare, transport şi turnare a betonului, lucrări de beton armat şi precomprimat, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi de modul de organizare a acestora.

Relaţii cu alte acte normative

Art.3
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Pentru activităţi nespecifice sau auxiliare, activităţi de preparare, transport şi turnare beton, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în Anexa 1.

Art.4
La executarea lucrărilor de preparare, transport şi turnare a betonului, precum şi la lucrări de beton armat şi precomprimat, se vor respecta toate standardele în vigoare referitoare la calitatea şi tehnologia de execuţie, precum şi standardele de protecţie a muncii conexe.

Revizuirea normelor

Art.5
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, al unităţilor sau proceselor de muncă.

2.Norme pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat

2.1.Repartizarea sarcinii de muncă

Art.6
Lucrările de precomprimare precum şi toate operaţiile premergătoare tensionării armăturilor vor fi executate sub supravegherea nemijlocită a unui inginer (cadru tehnic) care trebuie să cunoască în amănunt procesul tehnologic, utilajele din dotare şi caracteristicile acestora, riscurile legate de efectuarea acestor lucrări şi măsurile de prevenire a accidentelor.

Art.7
Persoana însărcinată cu organizarea şi supravegherea lucrărilor de precomprimare va fi autorizată şi atestată de forurile competente şi numită prin decizie scrisă de conducerea societăţii.

Art.8
Persoanei însărcinate să conducă lucrările de precomprimare îi revin toate sarcinile legale ale conducătorului locului de muncă (instruire tehnică, instructajul specific de protecţia muncii etc.). Toate operaţiile de precomprimare vor fi realizate numai cu muncitori instruiţi special şi autorizaţi.

Art.9
Personalul muncitor antrenat În activitatea de torcretare va fi instruit asupra elementelor tehnologice cât şi asupra măsurilor de securitate a muncii specifice operaţiei de torcretare.

Art.10
La lucrările de preparare şi utilizare a adaosurilor chimice folosite în execuţie pe şantiere, vor fi admişi numai muncitori verificaţi din punct de vedere medical şi care au vârsta minimă de 18 ani împliniţi.

2.2.Prepararea betonului

Art.11
La locurile de preparare a betoanelor se vor afişa instrucţiuni specifice privind modul de lucru a instalaţiilor de preparare, atrăgânduse atenţia asupra punctelor în care există pericol de accidentare şi unde vor fi afişate indicatoare de avertizare.

Art.12
Se interzice accesul personalului muncitor străin de formaţia de lucru, în zona de lucru a instalaţiei de preparare a betoanelor.

Art.13
La prepararea betoanelor şi mortarelor, atât amenajarea cât şi exploatarea betonierelor şi malaxoarelor, se vor executa cu respectarea măsurilor de protecţie aferente ” Normativului de exploatare şi întreţinere a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor”.

Art.14
Încăperile în care se manipulează ciment, filler, var etc. vor fi prevăzute cu ventilaţie naturală sau mecanică.

Art.15
Lucrătorii care manipulează materiale pulverulente vor purta obligatoriu echipamentul de protecţie acordat conform Normativuluicadru de acordare a echipamentului individual de protecţie. De asemenea, se vor acorda materiale igienico-sanitare conform actelor normative În vigoare.

Art.16
La lucrul cu concasoare se vor respecta măsurile de protecţie a muncii aferente exploatării şi întreţinerii utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor.

Art.17
Elevatoarele, mecanismele de ridicat, ciururile pentru sortat, buncărele, jgheaburile şi alte instalaţii pentru alimentarea cu agregate şi prelucrarea acestora în vederea preparării betonului şi mortarului vor fi marcate cu tăbliţe de avertizare pentru interzicerea trecerii lucrătorilor pe sub ele.

Art.18
Spălătoarele de agregate cu şnec, vor fi acoperite cu capace sau cu plase de sârmă dese şi rezistente.

Art.19
Se interzic următoarele în timpul procesului tehnologic:
– curăţirea tobei betonierei şi a jgheabului de descărcare a betonului precum şi executarea unor lucrări de întreţinere sau de reparaţii. Aceste activităţi sunt permise numai după oprirea instalaţiei de preparare şi deconectarea de la sursa de alimentare cu energie electrică;
– circulaţia sau staţionarea personalului muncitor sub gurile de descărcare ale instalaţiei de preparare a betoanelor;
– accesul personalului muncitor sub cupa betonierei centralei de beton, sau sub cupa de alimentare cu agregate atunci când aceasta este ridicată dar nu este blocată;
– curăţirea şi spălarea instalaţiei de preparare a betoanelor se face numai după ce sursele de acţionare vor fi întrerupte.

Art.20
Coborârea personalului muncitor în interiorul buncărelor sau silozurilor este permisă numai cu aprobarea scrisă a responsabilului de activitate. Coborârea se va putea face numai după luarea prealabilă a următoarelor măsuri:
– iluminarea interioară cu lămpi electrice portative de 24V;
– oprirea completă a instalaţiei de preparare a betoanelor;
– legarea personalului muncitor ce coboară, cu centuri de siguranţă şi frânghie dirijată şi supravegheată din exterior;
– asigurarea unor platforme de lucru demontabile introduse prin gura superioară a buncărului sau silozului şi de pe care se va face curăţirea, întreţinerea şi repararea.

Art.21
Jgheaburile şi tobele instalate pentru prepararea betoanelor, cu mers continuu, trebuie acoperite în timpul funcţionării cu un capac sau plasă de sârmă manevrată manual sau electric.

Art.22
Se interzice intervenţia personalului muncitor, în timpul funcţionării, în toba de amestec sau în cupa malaxorului. Se interzice ajutarea descărcării din instalaţia de amestecare cu lopeţi sau alte mijloace. În caz de avarie, curăţirea instalaţiei se va efectua după deconectarea acesteia de la sursa de alimentare şi blocarea elementelor mobile.

Art.23
Se interzice ridicarea personalului muncitor cu troliul instalaţiei.

Art.24
Platformele şi scările ce deservesc instalaţia de preparare a betoanelor vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie.

Art.25
În cazul În care transportorul elicoidal pentru ciment sa înfundat, pentru depanare, se va opri utilajul, se va deconecta de la reţea şi se vor scoate siguranţele de la tablou. În timpul depanării se va pune un indicator de avertizare în care se va menţiona: “utilaj în reparaţie”, “conectarea la reţea este interzisă”.

Art.26
Cupa instalaţiei de alimentare a betonierei va fi dotată cu limitatoare de cursă la urcare şi coborâre. Funcţionarea acesteia va fi verificată periodic, în conformitate cu prescripţiile cuprinse în cartea tehnică a acestora şi se va încheia obligatoriu un proces verbal.

Art.27
Se va asigura în permanenţă curăţenia în jurul instalaţiei de preparare a betoanelor şi degajarea căilor de acces.

Art.28
Curăţirea zonei de sub cupa de agregate va fi făcută numai dupa blocarea acesteia în poziţia ridicată şi după întreruperea şi scoaterea instalaţiei electrice de sub tensiune. Din proiectare, grilajul de protecţie trebuie asigurat astfel încât la deschiderea acestuia să se întrerupă alimentarea cu curent electric.

Art.29
Personalul muncitor care manevrează instalaţia de amestecat betoane acţionată electric, va sta pe platforme de lucru prevăzute cu covoare de protecţie din cauciuc şi va fi dotat cu cizme şi mănuşi electroizolante.

Art.30
Instalaţia de preparare a betoanelor acţionată cu motoare electrice va fi prevăzută cu protecţie conform prescripţiilor tehnice privind legarea la pământ a instalaţiilor electrice. Instalaţia electrică se va executa de tip etanş, pentru a opri pătrunderea prafului sau a umidităţii. Tabloul de comandă va fi montat astfel încât să nu fie expus şocurilor şi vibraţiilor. Orice intervenţie la instalaţia electrică se va face numai de către electricieni cu calificare şi atestare corespunzătoare.

Art.31
Cablurile de tracţiune şi dispozitivele aferente vor fi verificate în permanenţă. Se va avea în vedere ca la cursa maximă de desfăşurare a cablului să mai rămână înfăşurat pe tobă cel puţin trei spire de cablu.

Art.32
Înainte de punerea în funcţiune a dozatoarelor gravimetrice din componenţa instalaţiei de preparare a betoanelor se va verifica legarea la pământ a acestora, starea cablului de alimentare cu energie electrică şi existenţa apărătoarelor de protecţie la părţile în mişcare.

Art.33
În cazul utilizării betonierelor mobile acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru, blocate sau prinse între saboţi fixaţi cu buloane.

Art.34
La centralele de betoane ce funcţionează în regim semiautomat sau automat în cazul unor defecţiuni mecanice sau electrice, procesul tehnologic se va finaliza în sistem de comandă manuală.

Art.35
Se interzice folosirea improvizaţiilor la oricare din elementele componente ale instalaţiei de preparare.

Art.36
În cazul utilizării de aditivi la prepararea betoanelor, se vor lua măsuri corespunzătoare de protecţie a muncii, în funcţie de substanţele chimice din care sunt alcătuiţi aditivii şi de instrucţiunile transmise de producătorul aditivului.

2.3.Transportul şi turnarea betonului

Art.37
Transportul betonului se va face numai după verificarea tehnică a mijlocului de transport şi cu respectarea măsurilor de protecţie a muncii aferente exploatării şi întreţinerii utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor.

Art.38
În timpul încărcării mecanizate a betonului este interzisă staţionarea între dispozitivul de încărcare şi mijlocul de transport.

Art.39
La transportul betonului cu podul rulant lucrătorii vor fi evacuaţi din zona de deplasare a acestuia, iar traseul respectiv va fi marcat cu tăbliţe de avertizare.

Art.40
În cazul transportului betonului pe schele şi eşafodaje, acesta se va face pe o podină de cel puţin 1,2 m lăţime, cu balustrade şi borduri de margine. Golurile din podină prin care se toarnă betonul trebuie acoperite atunci când nu se efectuează operaţii de turnare. În cazul în care este necesar ca unele goluri să rămână descoperite acestea vor fi îngrădite sau acoperite cu grătare cu ochiuri de cel mult 7 x 7 cm.

Art.41
La transportul betonului pe verticală şi orizontală, se interzice staţionarea personalului muncitor sub şi în raza utilajului de ridicat.

Art.42
Se interzice circulaţia şi staţionarea personalului muncitor în zona de descărcare a betonului din mijlocul de transport.

Art.43
La descărcarea betonului, este interzisă urcarea lucrătorilor pe basculantă. Betonul care eventual sa lipit de benă va fi evacuat numai cu lopeţi cu coadă lungă.

Art.44
Se va urmări ca durata transportului de la locul de preparare până la locul de turnare să nu depăşească timpul admis pentru păstrarea calităţii betonului, evitând fenomenele de segregare. Betonul degradat poate crea condiţii de accidente prin înfundarea conductelor şi creşterea presiunii în instalaţie peste limitele de securitate.

Art.45
Înainte de începerea turnării betonului, şeful punctelor de lucru va comunica modul de execuţie a cofragului, a schelelor şi a podinelor de lucru şi rezistenţa acestor elemente de construcţie, întocmind un procesverbal de recepţie internă.

Art.46
În cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevăzute cu balustrade şi bordură de margine.

Art.47
La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de construcţii cu înclinare mai mare de 300, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă, fixate solid de elemente rezistente.

Art.48
Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cădere a betonului. Dacă din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protecţie.

Art.49
Circulaţia pe cofraje (dupa montarea armăturii) pentru transportul betonului se va face pe podine aşezate pe capre, cu o lăţime de cel puţin 1,2m.

2.3.1.Pompe de beton

Art.50
Pompa de beton va fi amplasată faţă de punctul de turnare, astfel încât mecanicul să aibă vizibilitate la locul de turnare.

Art.51
Personalul muncitor care deserveşte instalaţiile de pompare va trebui să poarte şi ochelari de protecţie (pentru a nu se accidenta În cazul desfacerii colierelor sau a spargerii furtunurilor).

Art.52
La punerea în funcţiune conducta pentru transportul betonului va fi încercată la o presiune hidraulică de cel puţin 5 ori mai mare decât presiunea de regim.

Art.53
Înainte de introducerea betonului în conductă, se vor verifica de personalul muncitor instruit toate îmbinările şi racordurile tronsoanelor şi conductelor.

Art.54
Locul de muncă al mecanicului care deserveşte pompa de beton va fi legat cu dispozitive de semnalizare acustică sau luminoasă de locul unde se toarnă betonul.

Art.55
Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face numai după oprirea funcţionării instalaţiei.

Art.56
Curăţirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apă sau aer comprimat. În timpul curăţirii, personalul muncitor va fi îndepărtat la o distanţa de cel puţin 10 m de conducte, iar în faţa orificiului de evacuare se va monta o apărătoare înclinată.

Art.57
Se va urmări permanent buna funcţionare a manometrelor de la pompa de beton; manometrele vor fi verificate în conformitate cu prescripţiile ISCIR.

Art.58
În cazul defectării pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau în cazul formării de dopuri de beton în conductă, funcţionarea pompei va fi oprită imediat.

Art.59
În timpul funcţionării pompei de beton sunt interzise repararea sau curăţirea agregatelor, strângerea piuliţelor sau garniturilor de etanşare.

Art.60
Nu se admite Îndoirea În unghi a conductelor (tuburilor) prin care se transportă betonul.

Art.61
Se vor prevedea podeţe de trecere peste conductele pentru transportul betonului, care traversează locuri cu circulaţie intensă.

Art.62
Braţul distribuitor al pompei nu va fi folosit decât pentru susţinerea conductelor şi, în nici un caz, pentru ridicarea sau deplasarea de obiecte.

2.3.2.Bene pentru beton

Art.63
În cazul utilizării benelor cu furtun (obligatoriu omologate) pentru turnarea betonului, se vor respecta instrucţiunile de utilizare a acestora. Înainte de începerea turnării betonului, se va verifica starea tehnică a benei şi accesoriilor, inclusiv dispozitivul de agăţare la cârligul macaralei.

Art.64
Se interzice personalului muncitor să stea sub bena de beton.

Art.65
Manevrarea dispozitivului de închidere deschidere de la gura furtunului (benei) pentru golirea din benă, se va face trăgând în lateral capătul furtunului cu ajutorul unor cÂrlige.

Art.66
Desfundarea de beton a benei cu furtun, în cazul înfundării ei, este permisă numai când bena este aşezată pe sol şi asigurată contra răsturnării.

Art.67
După terminarea transportului sau a turnării betonului toate echipamentele ce au venit în contact cu betonul vor fi spălate obligatoriu.

2.3.3.Turnarea betonului în canale de aducţiune şi evacuare

Art.68
La execuţia lucrărilor la canalele de aducţiune şi evacuare, operaţiunile de turnare a betonului se execută numai după terminarea completă a lucrărilor de săpături şi sprijiniri.

Art.69
Zona de lucru va fi împrejmuită şi marcată cu plăcuţe avertizoare.

Art.70
Înainte de intrarea muncitorilor în sanţuri se verifică desfacerea corespunzătoare a pavajului (dacă este cazul), astfel încât să nu existe riscul căderilor de pietre.

Art.71
Se va verifica zilnic starea utilajelor cu care se transportă betonul (ex: vagoneţi decoville) în perimetrul lucrării.

Art.72
Se va delimita spaţiul de manevră a vehiculului ce transportă beton, astfel încât să nu existe pericol de alunecare a acestuia în tranşee.

Art.73
Muncitorii care lucrează în şanţuri trebuie să poarte în permanenţă căşti de protecţie.

Art.74
În cazul săpăturilor în taluz, betonul se transportă în jos până la punctul unde urmează să fie pus în operă, pe jgheaburi, iar în cazul săpăturilor cu pereţi verticali, betonul se transportă cu ajutorul tuburilor (burlanelor telescopice).

Art.75
Când se face coborârea betonului este interzis să se mai lucreze la armăturile, cofrajele etc., care se află sub zona platformei de descărcare.

Art.76
Tuburile telescopice sau jgheaburile trebuie să fie bine ancorate la partea superioară a săpăturii.

Art.77
În cazul turnării betoanelor cu ajutorul benzii transportoare se vor respecta prescripţiile pentru aceste instalaţii.

Art.78
Dacă sub platformele de turnare a betonului se găseşte un gol mai mare de 1,5 m, podinele de lucru ale betoniştilor trebuie împrejmuite cu balustrade.

Art.79
Nu se admite circulaţia pe pereţii canalului ci numai pe schele sau eşafodaje.

2.3.4.Compactarea betonului după turnare

Art.80
Instalaţiile electrice necesare punerii în funcţiune a vibratoarelor, se vor realiza respectându-se regulile de tehnică a securităţii pentru instalaţii electrice.

Art.81
În timpul deplasarii vibratorului, precum şi întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la reţea.

Art.82
Conductorii electrici, care alimentează cu energie vibratorul, vor fi flexibili şi izolaţi în tub de cauciuc.

Art.83
Carcasa vibratorului va fi legată la pământ, iar muncitorii vor purta în timpul lucrului cizme şi mănuşi electroizolante.

Art.84
Atunci când în timpul lucrului se constată defectarea vibratorului, acesta va fi imediat deconectat şi predat electricianului pentru verificare.

Art.85
Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.

2.3.5.Încălzirea betonului. Turnarea betonului pe timp friguros

Art.86
Încălzirea lucrărilor se va face cu abur, prin conducte adaptate în acest sens.

Art.87
Este interzisă încălzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va executa numai în rezervoare prevăzute cu capace şi ţevi de preaplin şi aerisire.

Art.88
Ventilele conductelor de abur pentru încălzirea apei, a agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în locuri uşor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea uşoară a aburului.

Art.89
La încălzirea cu abur se vor lua măsuri pentru prevenirea accidentării muncitorilor prin contact direct cu aburul sau atingerea conductelor şi altor elemente neizolate.

Art.90
Dacă se întrebuinţează abur viu la încălzirea materialelor din buncăre sau depozite este necesar a se lua măsuri impotriva pătrunderii aburului în încăperile de lucru.

Art.91
Se interzice încălzirea cu coşuri cu cărbune sau cu gaze, fără să se fi luat în prealabil măsuri de ventilare corespunzătoare a spaţiului de lucru.

Art.92
Se interzice folosirea focului cu flacără liberă precum şi aprinderea focurilor cu petrol, benzină sau alte lichide uşor inflamabile.

Art.93
Este interzisă arderea cărbunilor în sobe care nu sunt construite special în acest scop, pentru a nu provoca degajarea gazelor în spaţiul de lucru.

Art.94
Sobele şi burlanele trebuie împrejmuite sau izolate cu panouri din material termoizolant (azbest) în locurile în care se pot apropia oamenii.

Art.95
Acolo unde se foloseşte încălzirea agregatelor pentru betoane şi încălzirea încăperilor cu radiatorul cu infraroşii funcţionând cu gaz natural sau gaz petrolier lichefiat (butelii) se vor aplica următoarele măsuri:
a)radiatoarele vor fi folosite pentru încălzirea încăperilor cu volum mai mare de 7,5 mc;
b)în orice încăpere în care se montează radiatoarele cu infraroşii, va trebui asigurată admisia aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor;
c)se interzice folosirea radiatoarelor în încăperi în care au loc degajări de gaze inflamabile;
d)se interzice folosirea radiatoarelor fără supraveghere pentru un interval de timp mai mare de 15 minute;
e)se interzice dormitul în încăpere în timpul funcţionării radiatorului; la ora stabilită pentru culcare radiatorul va fi stins;
f)dacă persoanele aflate în încăperea încălzită cu radiatoare cu infraroşii au senzaţia de somnolenţă, dureri de cap sau greaţă, va fi anunţat şeful punctului de lucru pentru a verifica dacă radiatorul funcţionează normal, luându-se măsuri de aerisire a încăperii, întrucât există posibilitatea ca în încăpere să fi crescut concentraţia de gaze toxice care pot provoca accidente grave;
g)se interzice punerea în funcţiune şi folosirea oricărui radiator care nu funcţionează normal până la înlăturarea defectelor de funcţionare;
h)la folosirea radiatoarelor cu infraroşii se vor respecta instrucţiunile difuzate de către întreprinderile furnizoare de gaze naturale sau gaze combustibile lichefiate (aragaz) care vor fi afişate în locuri vizibile;
i)folosirea şi manipularea radiatoarelor nu se va face decât de muncitori autorizaţi de şeful punctului de lucru.

2.3.6.Încălzirea electrică a betonului

Art.96
La încălzirea prin curent electric a betonului, toţi muncitorii care deservesc instalaţiile de încălzire electrică trebuie instruiţi asupra normelor de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice şi sunt obligaţi a purta echipamentul electroizolant prevăzut pentru locul de muncă.

Art.97
Muncitorii care lucrează în apropierea sectoarelor încălzite electric trebuie avertizaţi cu privire la pericolul de electrocutare.

Art.98
Încălzirea construcţiilor de beton armat prin curent electric se va realiza la tensiunea maximă de 110V. Se permite utilizarea tensiunilor de 220V şi 380V numai pentru încălzirea betonului nearmat sau puţin armat, a zidăriei şi terenului precum şi în cazul cofrajelor încălzite. Utilizarea acestor tensiuni este permisă numai cu condiţia legării la pământ a firului neutru.

Art.99
Este interzisă utilizarea unei tensiuni mai mari de 110V la încălzirea prin curent electric în anotimpurile umede şi la dezgheţ.

Art.100
Este interzisă utilizarea unei tensiuni mai mari de 380V la încălzirea prin curent electric. În acest caz vor fi montate panouri avertizoare mari cu inscripţia: “ATENŢIUNE, NU VĂ APROPIAŢI, PERICOL DE MOARTE!”.

Art.101
Este interzis lucrul cu ajutorul sculelor cu mânere neizolate, fără mănuşi şi galoşi electroizolanţi la executarea lucrărilor de curent electric a cărui tensiune trece de 40V.

Art.102
Este interzisă prezenţa muncitorilor şi executarea lucrărilor în sectoarele cu curent electric de 110V. Se permite prezenţa în aceste sectoare numai a celor ce fac măsurători de temperatură echipaţi cu materiale de protecţie.

Art.103
Este interzisă executarea oricăror lucrări de reparaţii fără întreruperea curentului.

Art.104
Este obligatorie împrejmuirea sectoarelor încălzite prin curent electric, iar în timpul nopţii acestea trebuie bine iluminate. Împrejmuirile se vor amplasa astfel:
a)distanţa minimă între îngrădire şi sectorul încălzit electric este de 1,00 m;
b)distanţa minimă este de 3,00 m în perioadele de dezgheţ;
c)distanţa minimă între îngrădire şi sectorul încălzit electric este de minimum 3,00 m în cazul folosirii unei tensiuni mai mari de 110V. Electricieni calificaţi vor supraveghea permanent sectoarele care se află sub tensiune.

Art.105
În sectoarele încălzite prin curent electric şi în locurile de instalare a aparatajelor pentru încălzire se vor afişa obligatoriu inscripţii avertizoare pe care se va scrie: “PERICOL”; “CIRCUITUL ESTE DESCHIS”; “CIRCUITUL ESTE ÎNCHIS” etc. Vor fi, de asemenea, afişate regulile de acordare a primului ajutor pentru cazuri de electrocutare.

Art.106
Este interzisă stropirea cu apă a betonului încălzit prin curent electric. Pentru stropire va trebui în prealabil întrerupt curentul.

Art.107
Trebuie legate la pământ sau împrejmuite capetele libere ale armăturii construcţiilor de beton armat care sunt legate cu instalaţia de încălzire prin curent electric.

Art.108
Se vor aşeza grătare de lemn puse pe izolatori sau acoperite cu covoare de cauciuc pe pardoseala din apropierea tablourilor de distribuţie şi a transformatorului, care deservesc instalaţia de încălzire electrică şi care au tensiunea mai mare de 60V.

Art.109
Este interzisă aşezarea pe pământ a conductorilor electrici provizorii care leagă transformatoarele de părţile de construcţie încălzite prin curent electric. Aceştia trebuie izolaţi şi aşezaţi pe capre la înălţimea minimă de 0,5 m de la pământ. În locurile de încrucişare cu trecerile pentru oameni şi vehicule, conductorii vor fi ridicaţi la înălţimea de 3,00 m.

Art.110
Se permite aşezarea conductorilor mai sus amintiţi direct pe pământ numai în cazul utilizării conductorilor electrici în tub de cauciuc sau oţel. În locurile de încrucişare cu trecerile pentru oameni şi vehicule conductorii trebuie protejaţi între dulapi de lemn.

Art.111
Se va controla zilnic şi după fiecare deplasare a aparatajelor sau conductorilor, buna stare a aparatajului şi integritatea izolaţiei conductorilor utilizaţi la încălzirea prin curent electric.

Art.112
Toate lucrările care necesită încălzirea prin curent electric trebuie executate în conformitate cu prevederile normelor specifice de electrosecuritate.

2.3.7.Utilizarea adaosurilor chimice

Art.113
Muncitorii care execută lucrări de preparare şi utilizare a soluţiilor clorurate vor purta obligatoriu mijloace individuale de protecţie prevăzute în normativ.

Art.114
La folosirea clorurii de calciu sub formă diluată pentru tratarea betonului, se vor utiliza linguri cu cozi lungi.

Art.115
În timpul tratării betonului cu clorură de calciu, muncitorii sunt obligaţi a purta ochelari de protecţie şi mănuşi de cauciuc.

Art.116
Este interzis accesul în depozite al persoanelor care nu lucrează cu clorură de var.

Art.117
Prepararea apei clorurate se va executa întro încăpere separată sau în aer liber în apropierea punctelor de preparare a betoanelor. Spaţiile de preparare a apei clorurate trebuie amplasate la distanţe de minimum 500 m de locuinţe.

Art.118
Încăperile în care se execută prepararea apei clorurate vor avea înalţimea minimă de 3 m. Dimensionarea acestor încăperi va fi făcută, astfel încât, pentru fiecare muncitor să fie asigurat un volum de 40 m3.

Art.119
Încăperile în care se execută operaţii cu clorură de var şi lucrări de preparare a soluţiilor clorurate, precum şi depozitele trebuie prevăzute cu instalaţii de ventilare. Gurile de aspiraţie a aerului trebuie amplasate la înălţimi stabilite de proiectant pentru fiecare caz în parte.

Art.120
Zidurile şi acoperişurile încăperilor care servesc la păstrarea şi livrarea clorurii de var sau la prepararea soluţiilor clorurate nu trebuie să prezinte crăpături. Ferestrele trebuie să fie opacizate împotriva radiaţiei solare, având mici ochiuri de aerisire care se pot deschide. Împrejurul geamurilor nu se admit crăpături sau neetanşări. Duşumelele vor avea înclinaţie către un canal de scurgere şi vor fi executate dintr-un material rezistent la apă, uşor de curăţat şi spălat. Uşile vor avea deschidere în afară şi vor fi etanşe.

Art.121
În încăperile mai sus menţionate este interzisă depăşirea temperaturii de +10oC.

Art.122
Încăperile de păstrare a clorurii de var şi de preparare a apei clorurate vor fi întreţinute în stare de curăţenie, evacuându-se deşeurile şi gunoiul.

Art.123
Este interzisă păstrarea apei clorurate în vase care nu au închidere etanşă.

Art.124
Ambalajele în care se transportă clorura de var vor fi examinate pentru a nu avea fisuri sau dezlipiri.

Art.125
Este interzisă depozitarea materialelor explozive şi inflamabile, a lubrifianţilor, a pieselor metalice şi a recipienţilor de gaze comprimate la un loc cu clorură de var.

Art.126
Este interzisă folosirea clorurii de var la betoanele ce se toarnă în fundaţia subsolurilor.

2.4.Fasonarea şi montarea armăturilor

Art.127
Tehnologia de pregătire şi formare a armăturilor pentru lucrări de armare a betonului va fi elaborată în exclusivitate de către un proiectant autorizat şi atestat, conform hotărârilor guvernului privind calitatea construcţiilor.

Art.128
Încercarea la tracţiune a oţelurilor folosite la confecţionarea armăturilor se face la maşini de încercat, care trebuie să îndeplinească toate condiţiile impuse de standardele în vigoare, privind oţelurile de armături şi standardele de securitate a muncii conexe.

Art.129
Descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armături trebuie făcută pe un teren de lucru separat, împrejmuit şi marcat cu plăcuţe avertizoare.

Art.130
Când se lucrează cu ştanţa acţionată cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii în timpul tăierii, se interzice ţinerea cu mâna a barelor mai scurte de 30 cm.

Art.131
Îndepărtarea prafului metalic şi de rugină ce rezultă în urma prelucrării armăturii şi fasonării ei, trebuie făcută cu perii, mături sau aspiraţie cu aer. Se interzice îndepărtarea acestui praf cu mâna liberă sau prin suflare cu gura.

Art.132
La îndreptarea oţelului pentru armături cu ajutorul mecanismelor, este necesar ca:
– fixarea capetelor oţelului beton în tamburul de îndreptare să se facă numai dupa oprirea motorului;
– înainte de pornirea motorului, tamburul trebuie să se acopere cu apărătoarele de protecţie;
– porţiunea de trecere a oţelului beton pe tambur trebuie prevăzută cu un dispozitiv de protecţie.

Art.133
Îndoirea manuală a armăturii de oţel trebuie făcută cu chei speciale în bună stare pentru a nu se produce rănirea mâinilor muncitorului. Uneltele şi dispozitivele de îndoire a armăturii vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.

Art.134
Îndoirea armăturii prin sudură electrică, se va executa prin aşezarea barelor de oţel beton pe capre sau pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalaţia de punere la pământ.

Art.135
Este interzisă prezenţa oricărei persoane în apropierea personalului muncitor care fasonează manual oţel-beton în timp ce acesta lucrează, deoarece există pericolul ca persoanele respective să fie lovite în cazul când alunecă brusc (scapă) cheile cu care se efectuează astfel de operaţii. Din aceleaşi motive se vor prevedea distanţe suficiente, între punctele de lucru ale personalului muncitor care fasonează manual armături din oţel-beton.

Art.136
Sudarea armăturilor şi montarea carcaselor de oţel beton se va face cu respectarea strictă a normativelor privind lucrările de sudură.

Art.137
Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi şi piloţi trebuie să se facă în poziţie orizontală pe capre sau pe suporţi metalici.

Art.138
Se interzice înnădirea prin sudură în interiorul cofrajului.

Art.139
Se interzice circulaţia pe armăturile carcaselor sudate.

Art.140
Depozitarea armăturilor se va face pe suprafeţe plane în stive, pe calităţi şi diametre, marcate cu indicatoare.

Art.141
Se interzice montarea armăturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. În cazul în care linia electrică nu poate fi scoasă de sub tensiune, se vor lua măsuri speciale de electrosecuritate, care se vor înscrie în fişa tehnologică de execuţie a lucrării.

Art.142
Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armăturii sau a carcaselor sudate în grinzi sau în alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajată o schelă de lucru cu o lăţime minimă de 70 cm, situată pe partea laterală a cofrajului. Podina va fi împrejmuită cu balustradă din scândură de brad.

Art.143
Este interzisă circulaţia şi montarea armăturilor pe cofrajul planşeelor înainte ca acestea să fi fost bine consolidate şi verificate în prealabil. La montarea armăturilor de oţel la înalţime, muncitorii vor purta, în mod obligatoriu, centuri de siguranţă, ancorate corespunzător de elementele de rezistenţă.

Art.144
Lucrătorii care transportă carcasele de armături, vor fi repartizaţi uniform pe ambele părţi ale carcasei. În timpul transportului, carcasa se susţine cu piese de lemn şi cu dispozitive de fixare împotriva alunecării carcasei.

2.5.Precomprimarea betoanelor

Art.145
Operaţiile tehnologice prescrise care au rol de asigurare a securităţii muncii la executarea lucrărilor de precomprimare vor fi respectate cu stricteţe.

Art.146
Utilajele vor fi asigurate impotriva acţionării accidentale sau de către persoane neautorizate atât în timpul lucrului cât şi în afara orelor de program.

Art.147
Se vor lua măsuri de prevenire a accesului în zona periculoasă din jurul elementelor de construcţie supuse precomprimării pe toată perioada de la începerea tensionării armăturilor până la transferul forţei de precomprimare.

Art.148
Operaţiile de precomprimare se vor executa numai cu utilaje şi accesorii omologate şi în limitele de solicitare şi utilizare impuse prin omologare.

Art.149
Toate operaţiile de pretensionare a armăturilor conform prescripţiilor Normativului C.21/1977, vor fi realizate obligatoriu numai de muncitori instruiţi special şi autorizaţi SUB SUPRAVEGHEREA personalului tehnic calificat şi autorizat (maistru, personal CTC) SUB CONTROLUL unui inginer responsabil cu operaţiile de realizare a elementelor de beton precomprimat.

Art.150
Obligatoriu la locurile de muncă respective se vor afişa INSTRUCŢIUNILE DE LUCRU. Înainte de pretensionare, responsabilul tehnic va instrui personalul cu prevederile din FIŞA TEHNOLOGICĂ privind pretensionarea armăturilor, întocmită pentru fiecare lucrare, care va cuprinde în mod expres:
a)tipul armăturii care se preîntinde;
b)tipul presei de pretensionare;
c)presiunea de lucru pentru fiecare etapă;
d)alungirea de control a armăturilor;
e)alunecarea la blocare maxim admisă;
f)secţiunea transversală a elementelor prefabricate, ordinea de preîntindere a cablurilor, ordinea şi modul de efectuare a transferului forţelor de precomprimare;
g)forţa de control după operaţia de blocare.

Art.151
Toate lucrările de precomprimare se vor executa obligatoriu numai pe baza unui proiect, elaborat de o firmă de proiectare atestată de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritorială, însuşit de beneficiarul lucrării şi aprobat de firma beneficiară.

Art.152
Executarea lucrărilor de precomprimare va fi încredinţată numai unor firme de construcţii specializate atestate conform reglementărilor în vigoare, dotate cu utilajele necesare şi care dispun de personal cu pregătirea teoretică şi practică pentru efectuarea acestor lucrări.

Art.153
La executarea lucrărilor de precomprimare se vor respecta obligatoriu standardele pe domeniu în vigoare, conform Anexei 2, sau variantele revizuite ale acestora, precum şi toate celelalte standarde de calitate şi de securitate a muncii conexe lucrărilor de precomprimare a betonului.

2.5.1.Manipularea, transportul şi depozitarea principalelor materiale şi utilaje

Art.154
Operaţiile de încărcaredescărcare a materialelor şi utilajelor folosite la lucrările de precomprimare a betonului se vor face numai în locurile prevăzute în organizarea de şantier, sau în poligoane special amenajate şi autorizate.

Art.155
Responsabilul însărcinat cu organizarea şi supravegherea lucrărilor va lua măsurile pentru ca operaţiile să se execute în condiţii de siguranţă şi va asigura echipamentul de protecţie adecvat, conform normelor în vigoare.

Art.156
Atât în timpul transportului cât şi în depozite, colacii de sârmă pentru armături se vor aşeza în stive luânduse măsuri de preîntâmpinare a răsturnării sau rostogolorii acestora.

Art.157
Transportul se va efectua în vagoane închise sau autocamioane prevăzute cu prelate; aceste vehicule vor fi în prealabil curăţate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdărirea oţelului.

Art.158
Depozitarea se va face pe loturi de diametre în spaţii închise prevăzute cu pardoseală şi ferite de contactul cu materiale corozive.

Art.159
Condiţiile de depozitare ale oţelului de pretensionare, atât cel pentru armătura post-întinsă cât şi cel pentu armătura preîntinsă, enunţate mai înainte, sunt valabile şi pentru cazul depozitelor amplasate la o distanţă cuprinsă între 500 m şi 5000 m de la ţărmul Mării Negre, distanţă pe care se face resimţită agresivitatea atmosferică a mediului marin.

Art.160
Armăturile pretensionate nu se vor depozita în spaţii cu agresivitate puternică indiferent de modul cum sunt protejate. Caracterizarea gradelor de agresivitate ale mediului se va face pe baza prevederilor din Instrucţiunile C 17083.

Art.161
Pentru colacii şi tamburii prevăzuti cu ambalaje de protecţie, se va da o deosebită atenţie ca la transport, manipulare şi depozitare, ambalajul să nu fie deteriorat; dacă sa produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura neprotejată.

Art.162
La transportul, manipularea şi depozitarea oţelurilor se vor lua măsurile necesare pentru a se putea preveni:
– zgÂrierea, lovirea sau Îndoirea;
– murdărirea suprafeţei cu pământ, materii grase, praf etc.;
– contactul cu materialul incandescent provenind de la operaţia de sudurătăiere sau încălzirea de la flacăra aparatelor de sudură autogenă.
Barele din oţel superior vor fi livrate în formă rectilinie şi vor fi depozitate cât mai drept, iar eventualele capete filetate se vor proteja în mod corespunzător.

Art.163
La descărcarea manuală din mijloacele de transport a tecilor înfăşurate pe tamburi de lemn se vor lua măsuri ca tamburii să fie ancoraţi, pentru împiedicarea rostogolirii sau răsturnării necontrolate.

2.5.2.Pregătirea oţelurilor în vederea confecţionării armăturilor destinate pretensionării

Art.164
La confecţionarea armăturilor aferente construcţiilor sau elementelor de construcţii din beton precomprimat procedeul cu: bulbi de ancoraj, se poate folosi şi pentru beton precomprimat amprentat (S.B.P.I.).

Art.165
Condiţiile de livrare, condiţiile de calitate şi modul de verificare al acestor sârme sunt reglementate prin standardul referitor la “Sârma de oţel precomprimat amprentată pentru beton precomprimat”, aflat în vigoare.

Art.166
Frecvenţa verificării calităţii sârmei de oţel amprentat în cadrul societăţilor comerciale de construcţii este reglementată prin prevederile standardelor în vigoare. La verificarea fiecărui lot de sârmă se va insista în mod special asupra următoarelor:
a)starea suprafeţei, coroziunea, degradări mecanice, materiale aderente;
b)săgeata de derulare din colac pentru sârma cu diametrul de 5 mm şi mai mare, care trebuie să fie de maximum 400 mm, o lungime a corzii de 5,00 m şi nu se admit ondulaţii intermediare pe această lungime;
c)proba de îndoire alternantă executată conform standardelor în vigoare.

Art.167
În caz de dubiu cu privire la calitatea sârmei de beton precomprimat, neclaritatea marcării sau a documentelor în afară de verificările şi încercările menţionate mai sus, care se vor realiza la fiecare colac, se vor FACE OBLIGATORIU ŞI URMĂTOARELE VERIFICĂRI:
a)dimensiunile în zona de capăt la fiecare colac;
b)rezistenţa la rupere la fiecare colac;
c)limita de curgere tehnică la 1 colac din 20.

Art.168
La pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:
a)se va verifica existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează a se executa armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare a calităţii pentru a avea confirmarea că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizicomecanice ale armăturilor (rezistenţă la tracţiune, îndoire alternantă etc.).
b)suprafaţa oţelului se va curăţa de impurităţi, de stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul) pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare.
c)oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe concludente care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizicomecanice. În toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii stării de coroziune şi a consecinţelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.
d)armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni, în limita posibilităţilor, din acelaşi lot.
e)zonele de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de oţel superior au suferit o uşoară deformare, se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel puţin +10°C.

Art.169
Pentru cazul în care controlul efortului de pretensionare se face şi prin alungirea armăturii, este necesară cunoaşterea valorii modulului de elasticitate a armăturii care se determină prin trasarea diagramei efort unitardeformaţie specifică, pentru cel puţin o probă din fiecare lot de oţel şi anume:
a)pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabilli pe probe scurte de către un laborator de specialitate, în conformitate cu prevederile standardului în vigoare privind “Încercarea la tracţiune a oţelului, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat”.
b)În cazul fasciculelor postÎntinse specificate În normele În vigoare, modulul de elasticitate se va lua egal cu 1,92×103 N/mm2, limitele de variaţie putând fi de +/-2%. La construcţii importante sau în cazul în care sunt condiţii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomandă ca valoarea reală a modulului de elasticitate să se determine pe şantier, odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. Pentru alte tipuri de fascicule modulul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina pe şantier.

Art.170
Îndreptarea sârmelor se va executa numai cu ajutorul maşinilor specializate pentru această operaţie.

Art.171
Spaţiul din jurul porţiunii libere a sârmei supuse îndreptării va fi îngrădit cu apărători de protecţie care să nu permită ieşirea accidentală a sârmei în spaţiul ocupat de operator.

Art.172
La începutul fiecărui schimb de lucru vor fi verificate dispozitivele de tragere a sârmei cât şi bucşele de trecere a acesteia, piesele care prezintă defecţiuni sau uzură accentuată se vor înlocui imediat.

Art.173
Punctul de lucru destinat îndreptării sârmelor va fi îngrădit şi se vor aşeza la loc vizibil placarde avertizoare.

Art.174
La fiecare schimbare a secţiunii oţelului supus calibrării, se va verifica corectitudinea reglării efortului unitar. În cazul utilizării dispozitivului de calibrare cu contragreutate se va verifica şi starea de funcţionare a acestuia (să nu prezinte blocaje sau frânări).

Art.175
De fiecare dată când se efectuează o operaţie de calibrare, operatorul va urmări dacă dispozitivul de prindere asigură o fixare fermă, fără alunecare, a sârmei. În cazul constatării unor alunecări se va întrerupe operaţia şi se va remedia defecţiunea.

Art.176
Se va verifica dacă dispozitivul de prindere produce amprente, gâtuituri, zgârieturi etc., pe sârmă sau bară, defecte ce nu sunt admise din punct de vedere tehnologic.

Art.177
Standul pentru calibrare va fi prevăzut cu panouri protectoare perpendiculare pe direcţia firului la capetele de prindere ale sârmei.

Art.178
Panourile protectoare vor avea o construcţie capabilă să preia şocurile în cazul ruperii sârmei şi să asigure deplina protejare a operatorului.

Art.179
Pe toată lungimea standului de calibrare se va realiza o îngrădire care să prevină accesul în zona periculoasă precum şi ieşirea sârmei în afara acestuia În cazul ruperii; zona cu acces interzis se va semnaliza prin placarde avertizoare.

Art.180
La începutul fiecărui schimb de lucru se vor verifica pârghia şi pana de prindere ale dispozitivului de îndoire; în cazul constatării unei prinderi defectuoase (cu jocuri) a sârmei sau barei, operaţia de îndoire se va efectua numai după remedierea defecţiunii.

Art.181
Pentru debitarea la lungimea dorită a sârmelor sau barelor se interzice tăierea cu flacără oxiacetilenică.

Art.182
În timpul operaţiei de tăiere a sârmelor sau barelor cu diverse dispozitive mecanice, acestea vor fi asigurate împotriva deplasărilor care ar putea conduce la lovirea persoanelor aflate în zonă.

Art.183
La tăierea mecanică cu disc, se va monta o apărătoare care să împiedice atingerea accidentală a discului cu tăiere de către operator.

Art.184
La tăierea sârmelor, toroanelor sau barelor în vederea confecţionării armăturilor destinate postîntinderii trebuie utilizate scule şi dispozitive care nu deformează extremităţile acestora, astfel ca să nu apară pericolul de deteriorare la introducerea armăturilor în canale.

Art.185
Tăierea corectă la lungime a sârmelor de oţel constituie o operaţie de bază la procedeul cu bulbi de blocaj.
De corectitudinea executării acestei operaţii depinde:
a)realizarea centrică a bulbilor de la capetele armăturii;
b)obţinerea în sârma de oţel a forţei de tensionare prescrisă prin proiectul de execuţie;
c)încadrarea variaţiei forţelor de pretensionare între fire în limite foarte strânse, ASIGURÂND O PRECOMPRIMARE CÂT MAI APROAPE DE SCHEMA DE CALCUL.

Art.186
Condiţiile de calitate pentru tăierea la lungime a sârmelor sunt următoarele:
a)secţiunea tăieturii să fie plană, fără bavuri şi perpendiculară pe axa longitudinală a sârmei;
b)precizia de tăiere la lungime trebuie să fie în limita valorilor prescrise în proiect. Pentru sârma cu diametrul de 5 mm, precizia de tăiere la lungime este de +/- 0,5 mm, iar pentru sârma cu diametrul de 6 mm, folosită la elemente liniare, este de +/-1 mm.

Art.187
Tăierea la lungime a sârmelor SBPA se face cu o foarfecă prevăzută cu cuţite speciale, masive, fixate rigid în braţele foarfecei cu distanţă foarte mică între feţele de tăiere.

Art.188
Pentru operaţia de debitare la lungime a sârmei SBPA sosită pe şantier în colaci, sunt necesare următoarele dispozitive:
a)vârtelniţă;
b)foarfecă;
c)suport de ghidare şi măsurare a lungimii.

Art.189
Se vor lua precauţiile necesare pentru ca oţelul să nu fie murdărit cu pământ, materii grase etc. şi să nu fie îndoit sau zgâriat în timpul operaţiilor de tăiere şi confecţionare.

Art.190
Fasciculele executate în ateliere centrale vor fi însoţite, la livrare, de un certificat de calitate, care va conţine în mod obligatoriu numărul certificatului de calitate al sârmelor din care au fost confecţionate.

Art.191
Asamblarea sârmelor sub formă de fascicul se va face prin legături de sârmă moale neagră ?1,5 mm, la capete şi la distanţa de circa 200 cm; în extremitate se recomandă ordonarea sârmelor prin legarea succesivă cu sârmă de circa 1 mm diametru, continuă.
Legăturile de sârmă se pot elimina sau reduce ca număr prin răsucirea elicoidală a fasciculului, cu un pas de circa 200-300 cm. Toate legăturile de sârmă vor avea capetele Îndoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu Împiedica introducerea În teci.

Art.192
În cazul în care pe şantier se utilizeaază fascicule cu caracteristici diferite (lungime, număr de sârme etc.) sau din loturi diferite de SBP, este necesar să se prevadă mărci corespunzătoare, iar depozitarea să se facă pe tipuri de fascicule.

Art.193
Pentru transport şi depozitare, fasciculele neintroduse în teci, pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice. Diametrul de rulare se recomandă să fie de minimum 2100 mm în cazul fasciculelor executate din sârmă cu diametrul de 5 mm şi de minimum 2300 mm în cazul sârmelor cu diametrul de 7 mm.
Se pot rula şi fascicule introduse în ţevi de polietilenă: în acest caz, diametrul de rulare va fi determinat în funcţie de rigiditatea ţevii şi a numărului de sârme din fascicul.

2.5.3.Canale pentru armături postîntinse

Art.194
Canalele în care se introduc armăturile postîntinse se vor realiza conform prevederilor din Normativul pentru Executarea Lucrărilor din Beton Precomprimat, C 2185.
Utilizarea tecilor din polistiren, polipropilenă sau PVC este permisă numai la elemente care nu se calculează la oboseală şi la cele la care nu există pericol de incendiu sau temperaturi peste +50° C. De asemenea, în cazul tecilor din materiale plastice nu se va utiliza tratamentul termic pentru întărirea betonului.
La confecţionarea tecilor nu se va utiliza tablă zincată sau alte materiale şi protecţii care pot favoriza coroziunea armăturii pretensionate.

Art.195
Înlocuirea tipului de teacă prevăzut în proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului.

Art.196
Canalele vor fi de regulă cu secţiune circulară egală cu dublul secţiunii fasciculului, cel puţin.
Pentru bare individuale, diametrul canalului va fi cu cel puţin 10 mm mai mare decât diametrul maxim al barei.

Art.197
Se vor utiliza teci cu rigiditate transversală sporită în cazul unor condiţii mai grele de execuţie în ceea ce priveşte pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea şi compactarea betonului etc.
De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide şi cu un număr cât mai redus de îmbinări când grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte condiţii nu permit intervenţia ulterioară pentru deblocarea eventualelor zone de teacă obturate.

Art.198
Este interzis accesul persoanelor neangrenate În procesul de pretensionare, În zonele în care se efectuează aceste operaţii; zonele respective vor fi delimitate prin îngrădiri de siguranţă şi prevăzute cu placarde avertizoare în locuri vizibile.

Art.199
Înaintea introducerii fasciculului în teacă se va controla cu atenţie starea capetelor sârmelor componente şi paralelismul acestora.

Art.200
Pentru evitarea lovirii oamenilor precum şi pentru împiedicarea pătrunderii apei în canal (prin acesta sar produce ruginirea armăturii), capetele fasciculului vor fi legate şi protejate cu o bucată de tub ce se va introduce în canalul elementului.

Art.201
Înaintea începerii operaţiei de pretensionare se va avea grijă ca fasciculul să nu fie blocat în lungul canalului.

Art.202
Nu se admite încrucişarea sârmelor din fascicul la prinderea în ancoraje.

2.5.4 . Ancoraje şi blocaje

Art.203
Ancoarea armăturilor postîntinse se va face cu ancoraje, execuţia şi recepţia lor se va face numai pe baza prevederilor În vigoare.
Recepţia şi utilizarea altor ancoraje se va putea face pe baza unor instrucţiuni speciale şi în urma omologării lor.

Art.204
Ancorarea armăturilor preîntinse se va face cu blocaje omologate.
Pentru unele tehnologii specifice anumitor elemente (tuburi, traverse, stâlpi şi stâlpi centrifugaţi precomprimaţi) se pot folosi şi procedee de ancorare speciale (cu bulbi, cu pană etc.), omologate odată cu tehnologia elementelor respective sau separat.

Art.205
Ancorajele şi blocajele provenite din import se vor utiliza numai pe baza instrucţiunilor întocmite de furnizor.

Art.206
Părţile componente ale ancorajelor şi blocajelor vor fi manipulate şi păstrate în condiţii care să evite deteriorarea sau coroziunea.

Art.207
Pe baza unor verificări periodice se vor îndepărta blocajele care nu mai corespund în ceea ce priveşte siguranţa ancorării armăturilor preîntinse şi încadrarea în valorile limită ale alunecărilor la blocare.

Art.208
Placa de ancoraj va trebui să corespundă proiectului de execuţie neadmiţânduse utilizarea celor cu bavuri în zona de trecere a fasciculului.

Art.209
Placa metalică pe care se reazemă ancorajul va fi perpendiculară pe direcţia fasciculului în punctul respectiv.

Art.210
Ancorajele şi presele se vor centra pe placa metalică şi se vor rezema pe întreaga suprafaţă pe acesta.

Art.211
Se vor lua măsuri pentru menţinerea centrării şi poziţionării ancorajelor şi preselor pe toată perioada cât se execută tensionarea armăturilor.

Art.212
Pentru asigurarea poziţionării axiale a presei în raport cu canalul armăturilor, se vor utiliza inelele cu feţe neparalele (proiectate de ICSPM) sau plăci rabotate.

Art.213
Înainte de începerea operaţiei de pretensionare şi după fiecare reparaţie sau înlocuire de piese, se va verifica etanşeitatea întregii instalaţii hidraulice.

2.5.5.Armături preîntinse

Art.214
Pretensionarea armăturilor se va face numai cu instalaţii omologate. Caracteristicile instalaţiilor de pretensionare individuală a armăturilor, produse în ţară, sunt date în normele de execuţie a lucrărilor de precomprimare a betoanelor, aflate în vigoare.
Precizia de realizare a forţei de minimum +/- 3% este determinată de clasa de precizie a manometrului şi de variaţia frecărilor în prese.
Instalaţiile importate vor fi garantate de furnizor şi verificate de cel care le utilizează, până la capacitatea lor maximă.

Art.215
Utilizarea instalaţiilor se va face în conformitate cu indicaţiile producătorului şi cu regulile tehnologice de execuţie ale elementului din beton precomprimat.

Art.216
La instalaţiile la care pretensionarea armăturilor se face în grup, se vor prevedea măsuri pentru a se asigura uniformitatea eforturilor din armături (de exemplu cilindri de comprimare tip INCERC, prese policilindrice, întinderea prealabilă a fiecărei armături la un efort de cel mult 0,1 din valoarea efortului de control etc).

Art.217
Blocarea armăturilor pretensionate se va face în blocaje specifice instalaţiei de pretensionare utilizate.

Art.218
În afara verificărilor efectuate la recepţie, instalaţia de pretensionare se va verifica periodic, cel puţin trimestrial, stabilinduse corespondenţa între indicaţiile aparatului de măsură al instalaţiei şi forţa realizată. Verificarea se va face, de asemenea, după fiecare înlocuire a vreunei părţi componente a instalaţiei precum şi în toate cazurile în care se constată unele anomalii (alungiri diferite de cele uzuale, zgârieturi accentuate pe suprafaţa pistonului, presiuni mari la deplasarea în gol a pistonului etc).
Aparatele de verificare (doze, dinamometre etc.) se recomandă a avea clasa de precizie maximum 1.
La începerea fiecărui schimb de lucru se va face o verificare a funcţionării utilajelor.

Art.219
Înainte de a începe pretensionarea armăturilor se va verifica dacă:
– ancorajele sunt corespunzătoare;
– diametrul şi dispoziţia armăturilor în ancoraje şi în ecranele de poziţionare corespund proiectului;
– dispozitivele de siguranţă ale instalaţiei de pretensionare (de exemplu supape de limitarea presiunii) sunt reglate la valoarea prescrisă;
– diversele părţi componente ale instalaţiilor, în special racordurile instalaţiilor hidraulice, sunt în bună stare şi corespund schemei de funcţionare;
– piesa de rezemare a presei corespunde tipului de blocaj utilizat;
– la instalaţiile de pretensionare monofilare se va verifica dacă cursa pistonului de blocare al acestora este suficientă pentru presarea corespunzătoare blocajului, după atingerea forţei de control în armătură;
– sunt asigurate toate măsurile de protecţie a muncii;
– sunt asigurate toate condiţiile ca celelalte operaţii tehnologice să se poată desfăşura în condiţiile avute în vedere la întocmirea programului de pretensionare şi în timp util, evitându-se astfel menţinerea timp îndelungat a armăturii la starea tensionată şi nebetonată.

Art.220
Operaţia de transfer se va face numai după ce sa verificat, prin încercarea epruvetelor păstrate în aceleaşi condiţii ca elementul, conform standardului în vigoare, că rezistenţa betonului corespunde prevederilor proiectului.
Se recomandă ca operaţia de transfer să se efectueze lent.
În cazul în care transferul nu se poate efectua lent ci prin tăierea armăturilor (cu discuri cu carborundum, cu foarfece speciale sau cu ajutorul unui aparat de sudură), ordinea de tăiere a armăturilor trebuie să corespundă prevederilor proiectului, operaţia făcânduse alternativ de la ambele capete ale tiparului, respectiv standului.

Art.221
Înainte de începerea pretensionării se va verifica echiparea instalaţiilor hidraulice cu dispozitivele de măsură, control, siguranţă şi de lucru prevăzute în proiectul tehnologic, precum şi starea acestora. În mod deosebit se va verifica manometrul, întrerupătorul motorului pompei şi legătura la pământ a instalaţiei electrice.

Art.222
Conductorii electrici care traversează carcasa metalică vor fi protejaţi împotriva deteriorării instalaţiei; aceeaşi măsură se va aplica şi conductorilor care trec prin apropierea construcţiilor metalice sau sunt uşor accesibili persoanelor.

Art.223
Componentele neizolate (hebluri, perii colectoare, inele de distribuţie etc.) vor fi carcasate şi asigurate împotriva atingerii accidentale de către orice persoană.

Art.224
Pe toată perioada procesului de pretensionare a armăturilor şi până la blocarea lor definitivă, se va interzice cu desăvârşire accesul oricărei persoane în zona periculoasă stabilită.

Art.225
Se vor lua măsuri pentru evitarea lovirii accidentale a ancorajelor şi a oricărei sârme din fascicul pe toată perioada cât sistemul hidraulic se află sub presiune.

Art.226
Pe toată perioada tensionării armăturilor se vor lua măsuri de preîntâmpinare a unor deplasări relative, necontrolate între prese şi elementul de construcţie; sunt admise cele ce nu alterează valoarea tensiunilor din armături.

Art.227
Acolo unde este cazul se vor lua măsuri de preîntâmpinare a scurgerilor de ulei hidraulic de la presă pe capetele armăturilor netensionate, iar dacă murdărirea sa produs, acestea se vor curăţa cu grijă.

Art.228
Se vor respecta cu stricteţe prevederile din procesul tehnologic de pretensionare privitoare la viteza de creştere şi reducere a presiunii precum şi numărul treptelor şi limitele între care se realizează acestea.

Art.229
Montarea conductelor (furtunuri de înaltă presiune sau ţevi), între pompă şi presă se va face ţinând seama de circuitele de lucru (tensionare, blocare, declavetare), fără ca ele să aibă îndoiri bruşte şi se vor lua măsuri de protejare împotriva deteriorării prin lovire cu diverse piese, ce pot provoca astfel variaţii bruşte de presiune.

Art.230
În timpul operaţiei de tensionare nu se va umbla la sistemele de siguranţă ale instalaţiei sub presiune.

Art.231
În cazul scăpării din ancoraj sau ruperii unui fir din fascicul sau al producerii unei defecţiuni în instalaţie se va reduce presiunea la zero şi după remediere se reia procesul tehnologic de la Început.

Art.232
Se interzic improvizaţiile la remedierea defecţiunilor la instalaţiile şi anexele folosite pentru precomprimare (de exemplu, înnădirea furtunurilor de la pompa de injectare a mortarului se va efectua numai prin înfiletare cu piuliţe de tip olandez, nu şi cu ştuţuri sau alte soluţii care pot afecta rezistenţa sau etanşeitatea acestora).

Art.233
Se recomandă ca înainte de începerea injectării să se asigure utilajului dispozitivele de rezervă necesare (malaxor, pompă de injectare, furtune, sârme pentru desfundat etc) pentru o eventuală intervenţie la toate punctele de acces ale fasciculului. De asemenea, se va elimina orice neetanşeitate a pompei şi racordurilor, care poate conduce fie la introducerea aerului în canal, fie la obturarea în timpul injectării.

Art.234
Mai înainte de începerea injectării se va verifica starea utilajului (pompa de injectare şi furtunurile să fie curate, garniturile bine strânse).

Art.235
Se va verifica dacă racordarea la instalaţiile electrice ale motorului agitatorului şi motorului pompei de injectare sunt executate regulamentar şi dacă sunt legate la pământ.

Art.236
Se interzice folosirea întrerupătoarelor improvizate.

Art.237
Se vor asigura materialele necesare efectuării fără întrerupere a operaţiei de injectare.

Art.238
Traseul furtunului pompei de injectare a mortarului va fi astfel ales încât să nu formeze îndoituri bruşte şi să nu fie expus deteriorării prin strivire sau tăiere.

Art.239
Se vor respecta cu stricteţe prevederile tehnologice ale Normativului pentru Executarea Lucrărilor din Beton Precomprimat indicativ C2185, privitoare la operaţiile de injectare, capitolul 9.

Art.240
În timpul preparării mortarului este interzis a introduce mâna sau obiecte în vasul de preparare cu agitator electric.

Art.241
Se interzice efectuarea oricăror remedieri la instalaţia de injectare în timpul cât aceasta se află sub presiune.

Art.242
În cazul apariţiei unei defecţiuni în timpul injectării, de exemplu creşterea bruscă a presiunii, se opreşte pompa, se scade presiunea şi se efectuează remedierea.

Art.243
Se interzice a se privi prin interiorul furtunului atât în timpul injectării cât şi în timpul operaţiilor de curăţire.

Art.244
În cazul în care imediat după precomprimare nu se taie capetele sârmelor, acestea se vor lega în mănunchi, care se va înveli în hârtie sau alt material.

Art.245
Toate operaţiile aferente precomprimării prin postîntindere se vor efectua în limitele de temperatură prescrise în proiectul tehnologic.

Art.246
Se interzice utilizarea utilajelor sau anexelor acestora când prezintă uzuri superioare celor admise prin certificare sau defecte de natură să afecteze securitatea muncii în procesul de precomprimare (de exemplu, pene de blocaj cu bavuri, bacuri care au bavuri sau fisuri,etc.).

2.5.6.Precomprimarea prin înfăşurarea sârmei sub tensiune mecanică

Art.247
Acolo unde este posibil, la o distanţă de 15,00 m măsurată pe rază faţă de peretele cilindrului supus precomprimării, se va realiza o îngrădire (gard de sârmă, lanţuri etc.) prevăzută cu indicatoare de avertizare corespunzătoare.

Art.248
În interiorul zonei definite la art.247, este interzis accesul oricărei persoane pe toată perioada cât maşina de înfăşurat se află în funcţiune.

Art.249
Personalul cu atribuţii de serviciu are acces în interiorul spaţiului delimitat, pentru efectuarea diverselor operaţii tehnologice, numai după oprirea maşinii de înfăşurat.

Art.250
Se vor lua măsuri de prevenire a acccesului în zona definită la art.247, pe toată perioada de la începerea înfăşurării până la atingerea rezistenţei prescrise a primului strat de torcret, atât în timpul programului de lucru cât şi în afara acestuia.

Art.251
Se vor respecta cu stricteţe indicaţiile proiectantului privitoare la montarea şi demontarea utilajelor de înfăşurat sârmă sub presiune (modul de manipulare şi montare a fiecărei părţi componente, precum şi ordinea operaţiilor indicate).

Art.252
Personalul care participă la montarea şi demontarea utilajului, cât şi la manipularea acestuia în scopul precomprimării elementului de construcţie, va fi instruit şi dotat cu echipament de protecţie specific lucrului la înălţime.

Art.253
Personalul angrenat În procesul de precomprimare prin înfăşurarea sârmei sub tensiune va trebui săşi însuşească şi să respecte normele specifice legătorilor de sarcină precum şi sistemul de semnalizare la distanţă privind manipularea maşinilor de ridicat.

Art.254
Se interzice utilizarea macaralei din dotarea utilajului de înfăşurare sub tensiune în alte scopuri decât ridicarea sau coborârea depănătorului de sârmă, sau acţionarea ei de către persoane neautorizate.

Art.255
Se interzice efectuarea precomprimării pe vreme ploioasă sau cu descărcări electrice atmosferice.

Art.256
Înaintea începerii lucrului utilajului de înfăşurare a sârmei sub tensiune se va verifica:
– montarea corectă a principalelor părţi componente ale utilajului;
– corectitudinea conexiunilor electrice;
– legătura la pământ a instalaţiei;
– traseul sârmei de înfăşurare de la colac până la ieşirea în urma utilajului;
– aşezarea corectă a lanţului Gall (cu care angrenează căruciorul inferior al maşinii), atât pe peretele construcţiei cât şi printre elementele de ghidare de pe căruciorul respectiv.

Art.257
Conductorii electrici care traversează carcase metalice vor fi protejaţi împotriva deteriorării izolaţiei, aceeaşi măsură se va aplica şi conductorilor care trec prin apropierea construcţiilor metalice sau sunt uşor accesibili persoanelor.

Art.258
Componentele electrice neizolate (hebluri, perii colectoare, inele de distribuţie etc.) vor fi carcasate şi asigurate împotriva atingerii accidentale de către orice persoană.

Art.259
Fiecare pornire a maşinii va fi, în prealabil, semnalizată acustic.

Art.260
Punerea în funcţiune a maşinii de înfăşurat se va face numai după ce operatorul care o acţionează se convinge că nu mai există nici o persoană în zonele periculoase ale punctului de lucru.

Art.261
Se interzice efectuarea oricăror reglaje la utilajul de înfăşurare sub tensiune în timpul rulării acestuia.

Art.262
Reglarea arcurilor de strângere a sârmei, pentru obţinerea tensiunii dorite în armătură, se va face dintro poziţie astfel încât operatorul respectiv să nu se afle în dreptul ieşirii sârmei din dispozitivul cu fălci.

Art.263
Montarea bridelor de fixare a spirelor de sârmă înfăşurată pe cilindrul de beton se va efectua în imediata apropiere a utilajului oprit în faţa acestuia, adică înaintea terminării unei noi spire.

Art.264
Verificarea eforturilor din sârmă tensionată se va efectua în aceleaşi condiţii ca la art.263.

Art.265
În timpul funcţionării utilajului de înfăşurat se interzice staţionarea oricărei persoane pe elementele componente ale acestuia (braţ conducător, pivot central, scară, cărucior inferior). Face excepţie de la această prevedere operatorul care va ocupa locul special destinat pentru manipularea maşinii.

Art.266
Operatorul va urmări cu atenţie atât operaţiile tehnologice privind înfăşurarea cât şi terminarea sârmei din colacul aflat în derulare.
Înaintea terminării sârmei din acest colac se va opri maşina şi se va proceda la înnădirea cu un nou colac.

Art.267
Pentru operaţia de torcretare se vor aplica articolele 235 până la 246, a prezentelor instrucţiuni.

Art.268
La aplicarea primului strat de torcret, muncitorul de la duză va fi protejat de un paravan metalic mobil.

Art.269
Personalul muncitor care participă la operaţiile de torcretare va purta echipamentul de protecţie adecvat.

3.Prevederi de proiectare privind mijlocele de producţie la prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat

3.1.Prepararea, transportul şi turnarea betoanelor

Art.270
Cabina de comandă se va amplasa separat de construcţia propriuzisă a centralei pentru a elimina pericolul de accidentare şi îmbolnăvire profesională prin:
– urcarea şi coborârea pe scări;
– lucru în mediu de zgomot, vibraţii şi praf.

Art.271
Centrala de beton se va echipa cu instalaţii de prepararedozare a aditivilor pentru a elimina manipularea acestora de către personalul muncitor.

Art.272
La staţiile de betoane de tip CEDOMAL se vor prevedea obligatoriu dispozitive de blocare a accesului personalului muncitor în zona cupelor. Aceste dispozitive vor fi montate pe grătarele metalice care delimitează zona de încărcare cu agregate.

Art.273
Se va stabili corect capacitatea cupei de agregat pentru a crea condiţii de deversare la încărcare şi transport.

Art.274
Pentru a realiza o încărcare echilibrată a cupei se va stabili poziţionarea corectă a gurilor de descărcare în cupa de agregate (cu cântărire prin cumulare a sorturilor).

Art.275
Centrala de beton se va prevedea cu un sistem de blocare a tuturor instalaţiilor în mişcare, în cazul scoaterii acestora de sub tensiune.

Art.276
Centrala de beton se va echipa cu limitatoare de cursă pentru deplasarea betonierei sau cupei cu agregate.

Art.277
Se va prevedea un sistem etanş de descărcare a cimentului din dozator în betonieră pentru a evita posibilitatea împrăştierii prafului de ciment în atmosferă.

Art.278
Betoniera se va etanşa şi se va echipa cu un sistem de absorbţie a prafului de ciment.

Art.279
Se va utiliza un sistem sigur de închidere a clapetelor de descărcare a dozatoarelor, care să nu permită descărcarea necontrolată a acestora.

Art.280
Lungimea cablului de tracţiune a cupei de agregate trebuie să permită rămânerea a 3 spire înfăşurate pe tambur la o cursă maximă de desfăşurare a cablului.

Art.281
Platformele şi scările ce deservesc instalaţiile de preparare vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie.

Art.282
Se vor asigura posibilităţi de acces la transportorul elicoidal, pentru a se putea interveni în caz de înfundare.

Art.283
Se impune montarea unor presostate în instalaţia de apă şi instalaţia pneumatică pentru a evita suprapresiunile.

Transportul şi turnarea betonului

Art.284
Din proiectare trebuie să se asigure transportul betonului fără a crea posibilitatea descărcării necontrolate a acestuia.

Art.285
Este obligatorie echiparea pompelor de beton cu coliere de asamblare a conductelor care să reziste la presiunea din masa de beton (70 bari) pentru a nu crea condiţii de accidentare prin desfacerea necontrolată.

Art.286
Se impune sertizarea furtunelor din instalaţia hidraulică şi prevederea unor furtune adecvate presiunii din instalaţie (250 bari) pentru a nu crea condiţii de accidentare prin spargerea acestora.

Art.287
La vibratoare de interior sau exterior se va prevedea alimentarea la o sursă de tensiune nepericuloasă (24V 42V).
În cazul utilizării tensiunii normale de 220 V, alimentarea se va face prin transformator de separaţie.

3.2.Utilaje şi dispozitive folosite la realizarea armăturilor

Art.288
Prin proiect se va preciza poziţionarea dispozitivelor şi utilajelor în cadrul lanţului tehnologic de formare şi îndreptare a armăturilor.

Art.289
Este obligatorie precizarea clară a tehnologiei de lucru cu maşina de fasonat.

Art.290
Deoarece în raport cu datele de proiectare sunt necesare diverse dispozitive ataşabile maşinii de fasonat, se va avea în vedere de către proiectant ca sistemele de fixare ale acestora să fie simple şi să prezinte siguranţă în timpul executării operaţiilor prescrise.

Art.291
La proiectarea unui tip de maşină de fasonat se vor prevedea dispozitive care să oblige pe cât posibil utilizatorul să respecte parametrii tehnici la care a fost proiectată maşina (număr maxim de bare, diametre maxime ale barelor).

Art.292
Maşinile de tăiat armături trebuie să fie echipate cu dispozitive care să asigure întreruperea automată a acestora în cazul pătrunderii unei părţi a corpului operatorului în zona periculoasă a maşinii.

Art.293
Fălcile maşinii pentru încercarea oţelurilor trebuie prevăzute cu dantură specifică fiecărui tip de epruvetă, pentru ca în timpul încercării să nu se producă lunecări din bacuri.

3.3.Utilaje şi dispozitive utilizate la lucrările de precomprimare a betoanelor

3.3.1.Dispozitive de ancorare şi de blocare

Art.294
În proiectul de execuţie se va preciza modul de utilizare a inelelorpereche, în scopul asigurării perpendicularităţii presei de pretensionare pe suprafaţa elementului de beton.
Inelele de ancorare se vor prevedea în perechi, cu suprafeţe neparalele. De exemplu, fiecare pereche se va obţine prin debitarea unui cilindru cu lungimea egală cu dublul grosimii unui inel plus grosimea ferăstrăului sub un unghi de 8 10°.

Art.295
Se va preciza calitatea oţelului adecvat precum şi tratamentele termice necesare pentru execuţia inelelor şi conurilor de ancorare în raport cu forţa de pretensionare.

3.3.2.Prese pentru realizarea forţelor de pretensionare

Art.296
În proiectul de execuţie a lucrărilor de precomprimare, se va preciza în mod expres ordinea operaţiilor tehnologice.

Art.297
La presele multifilare cu clavetare se va prevedea un inel de blocare a penelor, împiedicând aruncarea accidentală a acestora în timpul operaţiei de pretensionare, până la transferul forţei de precomprimare.

Art.298
Penele de blocare a armăturilor pe conturul presei multifilare se vor proiecta cu o curbură la extremitatea de ieşire a firelor, astfel încât, în cazul ruperii unui fir, cea mai mare parte a energiei potenţiale de proiectare a acestuia să fie absorbită prin deformarea unitară a firului cât şi prin frecarea cu canalul de ghidaj.

Art.299
Ancorarea preselor suspendate pe elementele de beton se va realiza cu ajutorul unui dispozitiv de întindere a cablului, pe care proiectantul îl va concepe astfel încât să fie simplu şi să asigure o întindere bună, fără alunecări (cu autofrânare).

3.3.3.Instalaţii de precomprimare prin înfăşurare

Art.300
Se va acorda o atenţie deosebită proiectării dispozitivelor de înnădire a firelor de oţel cu care se realizează înfăşurarea sub tensiune, astfel încât matisarea să reziste la eforturile de lucru necesare.

Art.301
La capătul braţului vertical al maşinii de înfăşurat se va prevedea o construcţie metalică tip “cuşcă”, în care se va aşeza dispozitivul de înnădire. Cuşca metalică trebuie să asigure protecţia muncitorului în cazul ruperii firului tensionat în timpul executării operaţiei de matisare, sau verificare a calităţii înfăşurării.
-****-
ANEXA 1: Norme specifice de securitate a muncii complementare prezentei norme*)

1.Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea gazelor naturale.
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţile de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă (altele decât cele din minerit).
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru realizarea caselor prefabricate şi panourilor pentru construcţii.
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea materialelor termo şi hidroizolante.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru confecţii metalice.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la rece şi ştanţare.
10.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
12.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei termice.
14.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de piloţi, fundaţii speciale, ancoraje în teren şi pământuri armate.
15 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de tuneluri şi galerii.
16.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de glisări, liftări şi executarea clădirilor înalte.
17.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii.
18.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
19.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
20.Norme specifice de securitate a muncii la transportul prin conducte a gazelor naturale.
21.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
22.Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de captare, epurare, distribuţie a apei şi evacuarea apelor uzate de la populaţie şi procese tehnologice.
__________________________________
*) Până la apariţia normelor din această Anexă, rămân valabile actualele norme departamentale în domeniu.

ANEXA 2: Lista standardelor conexe prezentei norme

1
STAS 6482/280
Sârma de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă
2
STAS 6482/380
Sârmă de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă amprontată
3
SREN100021:1994
Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1: Metoda de încercare la temperatura ambiantă
4
SREN100025:1996
Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 5: Metode de încercare la temperatură ridicată
5
STAS660578
Încercările metalelor . Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat.
6
SR ISO7801:1993
Materiale metalice. Sârme. Încercarea la îndoire alternantă
7
STAS 10107/090
Construcţii civile şi industriale . Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.
8
STAS 127588
Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.
9
STAS 179988
Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii.
10
STAS 175988
Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză.
11
STAS 6657/189
Elemente prefabricate de beton. Beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate.
12
STAS 6657/289
Elemente prefabricate de beton. Beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi metode de verificare a calităţii.
13
STAS 6657/389
Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
14
STAS 1289490
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
15
STAS 12604/590
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
16
SREN2922/1997
Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proeictare. Partea 2: Principii şi condiţii tehnice
17
STAS 297/292
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări

ANEXA 3: Terminologia utilizată la lucrările de beton precomprimat

În această listă se defineşte principala terminologie specifică, utilizată la executarea lucrărilor de beton precomprimat:
Precomprimare: acţiune prin care se introduce întrun element de construcţie o stare iniţială de eforturi.
Armătură pretensionată: armătura în care, înainte de aplicarea încărcăturilor exterioare, se introduc eforturi iniţiale de întindere şi prin care se realizează precomprimarea.
Pretensionare: operaţia prin care se introduc eforturi iniţiale de întindere în armătura pretensionată (preîntinsă sau postîntinsă).
Armătura preîntinsă: armătura pretensionată care este întinsă şi blocată, înainte de turnarea elementului, între puncte fixe, pe cuple sau cofraje rigide, capabilă să preia efortul din această armătură până la transfer. Armătura preîntinsă este aderentă şi conlucrează cu betonul de la întinderea acestuia; transferul se efectuează după ce betonul a atins rezistenţa prescrisă.
Armătura postîntinsă: armătura pretensionată care este aşezată fie în canale prevăzute în interiorul secţiunii elementului, fie la exteriorul acestuia şi care, după ce betonul a atins rezistenţa prescrisă, se pretensionează cu dispozitive speciale care se reazemă direct pe element. Transferul se realizează concomitent cu pretensionarea, iar blocarea se efectuează la sfârşitul acestei operaţii. Realizarea aderenţei armăturii postîntinse se face după pretensionare , prin injectare, betonare sau torcretare.
Blocaj: piesă specifică metalică, de inventar, în care se fixează armătura preîntinsă pe culee sau cofraje rigide, după pretensionare.
Ancoraj: piesă specială, metalică sau din beton armat, în care se fixează armătura postîntinsă pe elementul de construcţie după tensionare.
Blocare: operaţie efectuată la sfârşitul pretensionării, prin care se fixează armătura preîntinsă în blocaje şi armătura postîntinsă în ancoraje.
Transfer: acţiunea de transmitere a efortului din armătura pretensionată asupra elementului de construcţie ce se comprimă.
Efort unitar de control: efortul unitar de întindere introdus la pretensionare în armătura pretensionată.
Forţa de control: forţa corespunzătoare efortului unitar de control aplicată armăturii sau grupului de armături pretensionate la care operaţia de pretensionare se face simultan, cu acelaşi dispozitiv.
Zona de ancorare: porţiune dintrun element de beton precomprimat pe lungimea căreia efectul forţei de precomprimare se transmite pe întreaga acţiune transversală, realizânduse conform ipotezelor de calcul, o repartiţie liniară a eforturilor unitare normale în beton.
Teaca: piesă tubulară din bandă de oţel, ţeavă de pvc sau oţel, cu care se realizează turnarea betonului în canalele de la interiorul secţiunii elementului, în care se află armătura postîntinsă.
Teaca înglobată: teacă nerecuperabilă, care rămâne în beton după întărirea acestuia.
Teaca extrasă: teacă recuperabilă, care se extrage din beton înainte de întărirea acestuia.
Fascicul: armătură postîntinsă alcătuită dintrun grup de armături (sârme, toroane) paralele, care se pretensionează cu aceleaşi dispozitive şi se blochează în aceleaşi ancoraje.
Alungire de control: alungirea armăturii pretensionate corespunzătoare efortului unitar de control şi lungimea armăturii dintre dispozitivele cu care se face pretensionarea.
Fişa de pretensionare: formular în care se înscriu datele tehnice necesare executării precomprimării unui element, precum şi rezultatele măsurătorilor efectuate la operaţia de pretensionare.
Pierdere de tensiune: scăderea eforturilor din armătura pretensionată, în lungul traseului acesteia, în cursul operaţiei de pretensionare sau în timp.
Injectare: operaţia de introducere sub presiune a unui amestec (de regulă pastă de ciment) în canalele în care este aşezată armătura postîntinsă, operaţie având ca scop atât realizarea aderenţei acestei armături cât şi protecţia ei împotriva coroziunii.
Fişa de injectare: formular în care se înscriu datele tehnice referitoare la executarea injectării, precum şi rezultatele măsurătorilor efectuate la operaţia de injectare.
Declavetare: desprinderea sârmelor din ancoraje.

ANEXA 4: Ghid de terminologie de securitate a muncii. Noţiuni de bază

1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea organismului uman în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de muncă.
2.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
3.Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte şi alte acesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau murdăririi obiectelor personale.
4.Echipament de muncă: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizate în timpul muncii.
5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.
6.Instructajul de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizeză sau urmează a o realiza.
7.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componentele sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntar, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
8.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă exdocumentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
9.Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
10.Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
11.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscului.
12.Risc: probabilitate asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectarea sănătăţii, întro situaţie periculoasă.
13.Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant sarcină de muncă mijloace de producţie mediu de muncă , ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
14.Risc profesional: risc În procesul de muncă.
15.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
16.Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizicochimice, poate constitui un pericol.
17.Zonă periculoasă a unui echipament de muncă: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
NOTĂ: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau:
– poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/neprevăzută etc)