Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 8 – Norme specifice de securitate a muncii pentru întreținere și reparații auto

PREAMBUL

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate națională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea principalelor activități din economia națională în condiții de securitatea muncii.

Respectarea conținutului acestor prevederi nu absolvă agenții economici de răspundere pentru prevederea și asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condițiilor concrete de desfășurare a activității respective.

Normele specifice de securitatea muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sănătății și securității în muncă, sistem compus din:
-Norme generale de protecția muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii și de igienă a muncii, general valabile, pentru orice activitate;
-Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activități sau grupe de activități, detaliind prin aceasta prevederile normelor generale de protecția muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a muncii se aplică cumulativ și au valabilitate națională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfășoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului național de norme specifice de securitate a muncii urmărește corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activități și reglementarea unitară a masurilor de securitate a muncii pentru activități caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecția muncii.

Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structural, compus din următoarele elemente care interacționează:
– EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
–  SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producție și anumite condiții de mediu pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalații, utilaje, mașini, aparate, dispozitive, unelte etc.) și a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
– MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice și psihologice în care unul sau mai mulți executanți îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de protecția muncii în cadrul Normelor specifice de securitatea muncii, vizând global desfășurarea uneia sau mai multor activități în condiții de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securității muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant – sarcină de muncă – mijloace de producție – mediul de muncă – propriu proceselor de muncă din cadrul activităților care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului național de reglementari normative pentru asigurarea securității muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la sănătatea și securitatea în muncă, baza pentru :
– activitatea de concepție a echipamentelor de muncă și a tehnologiilor;
– autorizarea funcționării unităților ;
– instruirea salariaților cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă și stabilirea cauzelor și a responsabilităților.

Referitor la contextul general pe care 1-am prezentat, „Normele specifice de securitatea muncii pentru întreținere și reparații autovehicule” au fost elaborate, ținând cont de reglementările existente în domeniul securității muncii pentru aceste activități, precum și pe baza studierii proceselor de muncă și stabilirea pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel puțin o măsură de prevedere a nivelului fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestei norme este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o succesiune logică, corespunzătoare modului de acțiune al executantului în procesul de muncă.

Pe lângă prevederile specifice privind întreținerea și reparațiile auto structurate pe sistem de muncă, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de producție, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.

În același timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care sunt explicitați o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerințelor actuale, nu numai în ceea ce privește conținutul, dar și forma de prezentare, să fie conform altor acte legislative și normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conținutul articolelor care se referă la această problematică, facilitând astfel pentru utilizatori înțelegerea și găsirea rapidă a textelor necesare.

1.PREVEDERI GENERALE

1.1. Conținut

Art.1
Normele specifice de securitatea muncii pentru întreținere și reparații autovehicule cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor.

1.2. Scop

Art.2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente în cadrul acestor activități, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant-sarcină de muncă-mijloace de producție-mediu de muncă).

1.3. Domeniu de aplicare

Art.3
Normele se aplică persoanelor juridice, precum și persoanelor fizice care utilizează în activitatea de întreținere și reparare a mijloacelor auto, salariați și alte persoane prevăzute de lege.

Art.4
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecția muncii.
(2)Pentru activitățile nespecifice sau auxiliare activității de întreținere și reparare a autovehiculelor desfășurate în unități se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în Anexa 1.

Art.5
Desfășurarea activităților de întreținere și reparații auto în condiții care determină și alte pericole, decât cele specifice acestor activități, se vor face pe baza unor instrucțiuni aprobate de conducerea unității. Unitatea este obligată să stabilească în funcție de condițiile specifice desfășurării acestor activități:
– instrucțiuni suplimentare de securitate a muncii necesare pentru desfășurarea în condiții de securitate a muncii;
– responsabilități pe funcții pentru aplicarea și urmărirea acestora pe toată durata activității;
– modalități de întocmire documente, semnături, aprobări etc.

1.4. Revizuirea normelor

Art.6
Prezentele norme se vor revizui periodic și vor fi modificate, ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativa, tehnică etc. survenite la nivel național, al unităților sau proceselor de muncă.

2.PREVEDERI COMUNE

2.1. Încadrarea personalului la locul de muncă

Art.7
Operațiile de întreținere și reparare efectuate în halele și atelierele persoanelor juridice sau fizice se vor executa de către salariați calificați și instruiți special în acest scop, respectându-se întocmai instrucțiunile tehnice, de exploatare, protecție a muncii și P.S.I. Electricianul de instalații electrice de forță va fi autorizat din punctul de vedere al protecției muncii.

2.2. Organizarea locului de muncă

Art.8
Întreținerea și repararea autovehiculelor se vor face în hale și încăperi amenajate, dotate cu utilaje, instalații și dispozitive adecvate.

Art.9
Executarea unor lucrări de demontare, întreținere ,sau reparare a autovehiculelor este admisă și în spatii amenajate în afara halelor și atelierelor de întreținere denumite „platforme tehnologice”. Aceste platforme vor fi delimitate, marcate și amenajate corespunzător, iar atunci când este necesar vor fi împrejmuite.

Art.10
Căile de acces din hale, ateliere și de pe platformele tehnologice vor fi întreținute în stare bună și vor fi prevăzute cu marcaje și indicatoare de circulație standardizate.

Art.11
Încălzirea halelor și încăperilor de lucru va fi asigurată în perioada anotimpului rece în funcție de temperatura exterioara și în limitele stabilite de Normele generale de protecția muncii.

Art.12
În halele de întreținere și reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi menținute în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor și a combustibililor.

Art.13
Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât dacă există instalații de exhaustoare, în stare de funcționare.

Art.14
Instalațiile de ventilație generală și locală din halele și încăperile destinate lucrătorilor de întreținere și reparare a autovehiculelor vor fi în bună stare, urmărindu-se funcționarea lor în permanență la parametrii proiectați.

Art.15
Persoanele juridice sau fizice vor asigura afișarea instrucțiunilor tehnice și de exploatare privind instalațiile de ventilație, precizând programul de funcționare al acestora, precum și obligațiile referitoare la reviziile tehnice și verificările periodice. De asemenea, se va preciza numele persoanei care răspunde de exploatarea instalației.

Art.16
Utilajele din hală și ateliere (polizoare, mașini de găurit etc.) vor fi bine fixate, legate la pământ, dotate cu dispozitive de protecție în bună stare. De asemenea, utilajele vor avea afișate instrucțiunile tehnice de exploatare și de protecție a muncii.

Art.17
Cricurile din dotarea halelor de reparații sau a canalelor de revizie vor fi menținute în permanent în stare bună de funcționare și vor avea inscripționata sarcina maxima.

Art.18
La demontarea, montarea și transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare și manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care să asigure prinderea corecta și echilibrata a subansamblelor.

Art.19
Se interzice ca la prinderea subansamblelor să se folosească lanțuri sau cabluri care nu au poansonate sarcina maxima de ridicat.

Art.20
Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor și stelajele pentru așezarea pieselor trebuie să aibă stabilitate și rezistenta corespunzătoare. Acestea vor fi menținute, în permanență, în stare bună de folosire.

Art.21
Exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor de ridicat se va efectua în conformitate cu prevederile prescripțiilor tehnice ISCIR în vigoare și ale cărților tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii și care ocazional utilizează instalațiile de ridicat, trebuie să fie autorizat ca legatori de sarcini, în conformitate cu prescripțiile Rl-87 colecția ISCIR.

Art.22
În halele de reparații în care se execută și lucrări de sudură la autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudură oxiacetilenică, a transformatoarelor de sudură electrică precum și a paravanelor de protecție folosite în timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudură electrică vor fi conectate la instalația de legare la pământ, iar cablurile vor fi amplasate și protejate astfel încât să nu fie deteriorate de roţile autovehiculelor care circulă în timpul reparațiilor (efectuate pe platforme).

Art.23
Petele de ulei și de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi acoperite cu nisip, după care vor fi luate măsuri de curăţare și evacuare a materialului rezultat în locuri care nu prezintă pericol de incendiu.

Art.24
Cârpele, câlţii și alte materiale textile folosite în curățarea și ștergerea pieselor sau a mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac de închidere și evacuate în locuri stabilite în acest scop pentru a fi arse sau îngropate.

Art.25
În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta placi avertizoare și afișe sugestive pe teme de protecția muncii, referitoare la activitatea efectiv prestată.

Art.26
În cazul încăperilor în care se găsesc instalații prin a căror manevrare sau atingere se pot produce accidente, pe ușile acestora se vor fixa tăbliţe cu inscripția „INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRAINE”. Aceste tăbliţe se vor fixa și pe ușile încăperilor în care sunt instalate cazane cu abur, transformatoare, redresoare.

Art.27
Lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru și echipamentul de protecție corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalațiile și utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului de protecție aprobat de MMPS.

Art.28
În locurile unde există  pericole de incendiu, explozii, intoxicații și surse de zgomot sau vibrații se vor efectua maturatori în vederea depistării depășirii CMA (concentrației maxime admise) și a anihilării surselor acestora.

Art.29
Sculele vor fi așezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare și la înălțimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi curăţate, după care vor fi închise în dulapuri. Ascuțirea sculelor de tăiat, cioplit se va face de către un lucrător instruit special în acest scop.

Art.30
Lucrătorii sunt obligați ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă uneltele și utilajele pe care le folosesc sunt în stare bună și corespund din punctul de vedere al securității muncii. Se interzice folosirea uneltelor și utilajelor care nu corespund acestor verificări.

Art.31
Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfecta ordine. Nu se admite aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule etc.

Art.32
Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei în vederea măririi cuplului.

Art.33
Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul și șefii de echipa vor verifica starea de sănătate și oboseală a muncitorilor. Dacă aceștia se afla sub influența băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi de la lucru.

Art.34
Este interzisă păstrarea îmbrăcămintei personale a lucrătorilor și a alimentelor în incinta halei sau atelierelor îmbrăcămintea se va păstra numai în vestiar. Alimentele se vor consuma numai în încăperile special amenajate și destinate de unitate în acest scop și numai după ce lucrătorii respectivi își vor spăla bine mâinile.

Art.35
Persoanele cu atribuții de serviciu vor urmări și vor interzice introducerea și consumul băuturilor alcoolice în unitate și la locurile de muncă, cunoscând ca răspund personal de starea și capacitatea de muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.

Art.36
Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuții de serviciu vor verifica funcționarea tuturor instalațiilor, utilajelor și dispozitivelor din dotare. De asemenea vor verifica legătura la pământ a tuturor utilajelor acționate electric. În cazul în care se constata defecțiuni sau că legătura la pământ sau la conductorul de nul al rețelei este întreruptă, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunța muncitorii special desemnați din unitate, vor supraveghea remedierea defecțiunii constatate și se va încuviința folosirea utilajului respectiv.

Art.37
La repartizarea lucrărilor pe muncitori, maistrul sau şeful de echipă va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) și măsurile corespunzătoare privind utilizarea instalațiilor, utilajelor și sculelor din dotare.
Va verifica starea echipamentului de protecție și a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectivă.

Art.38
Autovehiculele aflate pe pozițiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor fi asigurate (calate) împotriva deplasărilor necomandate, în care scop vor fi folosite pene sau cale special confecționate. În cazul în care nu se executa lucrări la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate și cu mijloace proprii (frâna de ajutor și cuplarea într-o treaptă de viteză).

Art.39
Iluminatul natural și artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună vizibilitate la locul de muncă.

Art.40
Corpurile de iluminat trebuie să fie curţate periodic. De asemenea, se vor face măsurători periodice asupra iluminării, precum și verificarea instalațiilor de iluminat.

2.3. Protecția împotriva incendiilor și exploziilor

Art.41
În încăperi cu pericol de incendii și explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a doua scule feroase și folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest scop pe ușa de intrare se vor monta plăcute avertizoare.

Art.42
Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe ușile acestor încăperi se va monta tăblițe cu inscripția „INTRAREA OPRITA”.

Art.43
Este interzis fumatul în halele de întreținere și reparații. În acest scop se vor amenaja locuri pentru fumat.

Art.44
Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanți etc., în interiorul halelor sau atelierelor cu excepția locurilor anume prevăzute prin proiectul de construcție.

3.REPARAREA AUTOVEHICULELOR

3.1. Lucrări pregătitoare

3.1.1. Spălarea

3.1.1.1. Rampa de spălare manuală

Art.45
Dacă în apropierea rampei se află un drum de circulație pentru pietoni sau vehicule, între rampă și drum se vor monta paravane asigurate contra răsturnării astfel încât jetul de apă de spălare să nu lovească oamenii sau vehiculele care trec pe drum.

Art.46
Autovehiculele ce urmează a fi spălate se manevrează cu atenție pe rampa metalică sau de beton și se asigură contra pornirii necomandate, cuplându-se într-una din viteze, acționându-se frâna de ajutor și așezându-se cale de blocare la rotile din spate în ambele sensuri (faţă și spatele roților).

Art.47
Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi în bună stare, iar legătura cu piesele metalice se va asigura cu coliere de strângere.

Art.48
Urcarea sau coborârea autovehiculelor pe/și de pe rampa se va face numai după ce lucrătorii din jur au fost avertizați referitor la operația ce se execută.

Art.49
Se interzice îndreptarea jetului de apă sub presiune spre instalațiile electrice aflate în zona rampei.

Art.50
Decantoarele și separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalațiilor de spălare vor fi acoperite și îngrădite. Aerisirea se va efectua permanent.

Art.51.

Malul din decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace mecanizate.

Art.52
În timpul curăţării decantorului, lucrătorul nu va sta pe suprafața decantorului.

Art.53
Înainte de pornirea pompei de apă se va verifica existenta grătarului (sau a platformei electroizolante) de protecție de sub tabloul de comandă, precum și legătura la pământ.

Art.54
Cuplajul pompei va fi acoperit cu apărători.

Art.55
Înainte de pornirea pompei de apă, capătul furtunului cu ştuţul, va fi ținut în mână sau fixat într-un colier pentru a se evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de apă.

Art.56
La terminarea programului de lucru rampa va fi curățata și spălată.

Art.57
După terminarea lucrului, încăperea pompelor tabloul electric se vor încuia cu cheia.

3.1.1.2. Stația de spălare mecanizată

Art.58
Lucrătorul stației nu va introduce un autovehicul la spălat, decât după ce va verifica funcționarea instalației.

Art.59
Este interzisă staționarea persoanelor pe cărucior în timpul funcționarii stației.

Art.60
Se interzice pornirea pompelor și mecanismelor din interiorul tunelului, dacă lucrătorul stației nu s-a asigurat că în interiorul tunelului nu se află nici o persoană.

Art.61
Înainte de începerea oricărei lucrări în interiorul tunelului, trebuie montate pe podea grătare de lemn pentru a evita alunecarea personalului.

Art.62
Manipularea organelor de comanda a funcționarii stației trebuie să se facă numai de către persoanele autorizate în acest sens.

Art.63
Scoaterea autovehiculelor trebuie să se facă numai când căruciorul se afla la unul din capetele tunelului, la poziția oprit și numai după asigurarea că în jurul căruciorului sau chiar pe cărucior nu se afla nici o persoana.

Art.64
Este interzisă manipularea organelor de comandă în timpul efectuării lucrărilor de revizie sau reparație a stației.

3.1.1.3. Instalații de decapare

Art.65
a)În timpul operatei de decapare, ușile încăperii trebuie să fie închise. Închiderea ușilor se va face numai la comanda conducătorului stației, după ce acesta a verificat că în interiorul stației nu se găsește nici o persoană.
b)După operația de decapare trebuie să se efectueze o limpezire a autovehiculului, cu apă curată.

Art.66
Instalația de vehiculare a soluției decapante, trebuie să fie menținuta etanșă. Îmbinările prin flanșe ale conductelor și ale aparatajului trebuie să fie îmbrăcate cu apărători de tablă.

Art.67
Curățarea decantoarelor aferente stației se va face numai după ce pereții s-au răcit și decantorul a fost aerisit timp de cel puțin 24 ore. În cazul decantoarelor construite în subsolul stației se va efectua o ventilație mecanică, atât înainte, cât și în timpul efectuării curățării.

Art.68
Materialul de completare necesar menținerii concentrației soluției decapante se va introduce în decantor. Muncitorii care manipulează acest material de completare (soda caustică) vor purta, în mod obligatoriu, echipamentul de protecție corespunzător.

Art.69
În stațiile prevăzute cu filtre de noroi, manipularea filtrelor în vederea golirii și curăţirii se va face folosindu-se echipamentul de protecție adecvat.

3.1.2. Revizia tehnică și diagnosticarea

Art.70
Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul în funcțiune, având în rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasării autonome de la un punct de lucru la altul. Fac excepție autovehiculele care sunt introduse în hala numai pentru reviziile tehnice periodice.

Art.71
Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de revizie și diagnosticare tehnică numai după ce sunt spălate.

Art.72
Canalul de revizie trebuie menținut în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor și a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteza de maximum 5 km/h, dirijate din faţă, de la sol, de către conducătorul locului de muncă.

Art.73
Verificarea presiunii în pneuri și ridicarea acesteia la valorile stabilite (faţă sau spate) pentru fiecare tip de autovehicul trebuie să se facă potrivit prevederilor din tabelul cuprinzând presiunea admisă, care trebuie să fie afișat la locul de muncă. La umflarea pneurilor se va folosi în mod obligatoriu dispozitivul de protecție împotriva săririi cercului de la janta. În cazul jantelor monobloc sau din mai multe bucăți nu se utilizează dispozitiv de protecție.

Art.74
Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare bună de funcționare, dotat și inscripționat corespunzător.

Art.75
Lucrătorul de la rampa, care efectuează verificarea, trebuie să fie instruit și autorizat asupra cunoașterii caracteristicilor tehnice, funcționale ale compresoarelor.

Art.76
Mișcarea autovehiculelor pe rampă trebuie să se facă numai dirijată de persoane cu atribuții de serviciu, numai după ce acestea s-au convins că echipa a ieșit din canalul de revizie și s-a îndepărtat de autovehicule, iar sculele și piesele de lucru au fost înlăturate.

Art.77
Standul unde se face verificarea bunei funcționari a sistemului de rulare și a motorului, trebuie să aibă montat grilajul de protecție.

Art.78
La verificarea sistemului de semnalizare, lucrătorul trebuie să stea pe podețul mobil al canalului.

Art.79
La operația de verificare a mecanismului de direcție, lucrătorul va cala rotile din spate și va acționa frâna de mână, după care va proceda la suspendarea parții din față a autovehiculului.

Art.80
În timpul verificării parametrilor dinamici ai autovehiculului pentru a se evita producerea de accidente prin ieșirea accidentala a autovehiculului de pe postul de încercare, se va asigura blocarea mijlocului de transport pe post cu cale de blocare.

Art.81
La diagnosticarea motorului în timpul funcționării se vor avea în vedere ca:
– în timpul funcționării motorului să se evite așezarea lucrătorului în dreptul paletelor ventilatorului;
– să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop tubulatura de evacuare și sistemul de ventilație.

Art.82
La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depăși valoarea de încercare maximă prescrisă de uzina constructoare.

Art.83
După terminarea operațiilor de testare a sistemului de frânare, lucrătorul va scoate standul de sub tensiune, va păstra distanța prescrisă față de cilindrii hidraulici și va părăsi canalul de comandă al cilindrilor hidraulici.

3.2. Demontarea

Art.84
Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în sectoare și pe posturi de lucru specializate pentru aceste operații.

Art.85
Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în spații special destinate acestui scop.

Art.86
Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe căile de acces.

Art.87
Îndepărtarea subansamblurilor de pe autovehicul se va face numai după ce lucrătorul a verificat că toate îmbinările acestora cu reperele învecinate au fost demontate.

Art.88
Uneltele de lucru utilizate de către muncitori, precum și instalațiile de ridicat (cricuri, macarale etc.) vor fi controlate înainte de începerea lucrului.

Art.89
Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.

Art.90
Se interzice executarea operațiilor de demontare a parților din autovehicul, când acestea sunt prinse sau/și susținute de mijlocul de ridicat.

Art.91
La demontarea arcurilor se vor folosi clești sau scule speciale.

Art.92
Depresarea bucșelor, inelelor de rulmenți, cămășilor etc. se va face numai cu prese și dispozitive speciale.

Art.93
Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase se va face cu mijloace de transport pe care se va asigura stabilitatea acestora în timpul transportului.

Art.94
La demontarea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protecție împotriva proiectării de metal sau a așchiilor de metal rezultate în timpul lucrului.

Art.95
Demontarea parților componente ale instalației electrice de pe autovehicul se va face numai după decuplarea bateriei de acumulatoare.

Art.96
Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri staționare, se va executa numai cu autovehiculul așezat pe capre metalice prevăzute la partea superioară cu pene de lemn, în bună stare și dispuse în așa fel, încât să asigure stabilitatea autovehiculului.

Art.97
În lucrul cu flux continuu se interzice trecerea peste transportorul pentru autovehicule în timpul funcționarii acestuia, dacă nu sunt omologate locurile de trecere corespunzătoare.

Art.98
În cazul defectării transportorului pentru autovehicule, acesta va fi oprit imediat, iar intervenția de depistare și remediere a defecțiunii se va face de către echipa de întreținere specializată.

Art.99
Se interzice desfundarea conductelor de benzină, motorină, încercarea conductelor pentru aer etc. prin suflare cu gura.

Art.100
Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcționare a manometrelor de control, precum și integritatea garniturilor de etanșare.

Art.101
Spălarea și degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenți, în cuve speciale, amplasate în locuri corespunzătoare (cu avizul organelor PSI din unitate).

3.2.1. Degresarea și dezincrustarea

Art.102
Piesele tratate în bai acide sau bazice, după răcire, vor fi imersate în bai cu apă curată, pentru înlăturarea soluției nocive.

Art.103
Băile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distanţă de orice sursă de încălzire sau flacără deschisă. Temperatura băii nu va depăși temperatura mediului ambiant. Se interzice utilizarea băilor cu petrol fără capace.

Art.104
Se interzice degresarea pieselor demontate în solvenți organici inflamabili, în recipiente deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei electrice.

3.2.1.1. Tunelul de degresare

Art.105
Piesele supuse degresării în tunel, cu funcționare continuă, se vor așeza în coșuri metalice.

Art.106
Tunelul cu întreaga instalație electrica aferentă va fi legat la pământ.

Art.107
Orice intervenție de ordin mecanic sau electric la pompele sau agregatele tunelului se va face numai cu instalația oprită și decuplată de la rețeaua electrică.

Art.108
Trierea și sortarea pieselor degresate în tunel trebuie să se facă pe mese speciale pentru sortare.

3.3. Introducerea sau scoaterea autovehiculelor în/din halele și atelierele de reparații

Art.109
Autovehiculele vor fi introduse la operațiile de întreținere sau de reparare numai după spălarea lor.

Art.110
Introducerea autovehiculelor în halele și atelierele pentru reparații se va face cu motorul în funcțiune, numai cu respectarea următoarelor condiții:
– cantitatea de carburanți din rezervor să fie redusă la strictul necesar deplasării autonome a autovehiculului pe fluxul tehnologic, fără a depăși 10% din capacitatea rezervorului, iar bușonul să fie montat;
– după așezarea autovehicului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalația electrică a acestuia.

Art.111
Introducerea autovehiculelor în hala se va face numai cu mersul înainte cu o viteza de maximum 5 km/h. Când spațiul halei este mic și nu se poate executa întoarcerea autovehiculului, intrarea se va face și cu mersul înapoi. În acest caz conducătorul autovehicului va fi ajutat la manevrare de către o altă persoană care va dirija de la sol intrarea în hală. Această persoană va sta în raza de vizibilitate a șoferului, în afara autovehiculului.

Art.112
Este interzisă introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor încărcate cu materiale combustibile sau ușor inflamabile sau dacă prezintă scurgeri de combustibil.

Art.113
Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa supraveghere a persoanelor cu atribuții de serviciu, după ce în prealabil s-a efectuat instructajul celor ce execută operația și s-au luat toate măsurile de siguranță în vederea evitării riscului de accidentare a persoanelor de la locurile de muncă alăturate.

Art.114
Când cabina este rabatată în fata, trebuie verificată poziția cârligului de siguranță (clichetului), urmărindu-se ca acesta să fie în poziția „zăvorât”.

Art.115
Ori de cate ori este necesară rabatarea cabinei, se va monta și utiliza dispozitivul suplimentar de siguranță. Fac excepție cabinele care se rabat prin utilizarea sistemelor hidraulice.

Art.116
Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzătoare ca înălțime tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale improvizate (bolțari, cărămizi, pietre etc.).

Art.117
Ridicarea și suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se va face numai cu ușile închise.

Art.118
Pentru ridicarea autovehicului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul se va așeza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor așeza bucăți de scândură rezistente și perfect netede. Dacă cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta și cadru se va așeza un butuc de lemn din esența tare, cu laturi regulate. În cazul efectuării unor lucrări de suspendare în afara halei pe teren acoperit cu gheaţă, se va îndepărta mai întâi gheaţa de pe locul unde se pune cricul.

Art.119
Transportul în hala sau în ateliere a pieselor mari și de formă complexa se va face cu cărucioare sau alte mijloace de transport prevăzute cu suporturi adecvate astfel încât stabilitatea pieselor în timpul transportului să fie asigurată.

Art.120
Pentru executarea lucrărilor de reparație la motoare și cutii de viteză, fără pericolul răsturnării, acestea trebuie așezate stabil pe bancurile de lucru și calate sau prinse în dispozitive care să permită rotirea lor în poziții care să asigure ușurarea efortului fizic.

Art.121
Pentru lucrările absolut necesare sub autovehicul, când înălțimea de suspendare nu permite o poziție de lucru în picioare sau când lucrările nu se execută pe canalul de revizie, lucrătorii vor folosi paturi rulante adecvate. În aceasta situație lângă bara de protecție din fata și lângă cea din spate a autovehicului se va așeza cate o placă avertizoare cu inscripția „ATENTIE SELUCREAZA SUB MAȘINA”.

Art.122
Se interzice desfacerea cu dalta și cu ciocanul a piulițelor și prizoanelor.

Art.123
Unsoarea consistentă folosită în procesul tehnologic se va păstra în cutii din tabla sau lemn, prevăzute cu capac.

Art.124
Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podețele aflate pe acestea.

Art.125
Pornirea motorului după ieșirea de pe banda de montaj se va face de către personal calificat, în prezența persoanei autorizate de conducerea unității, numai după ce se va constata că nu se găsesc persoane sub autovehicul sau în apropierea lui și după ce se va racorda țeava de eșapament la conducta de evacuare a gazelor arse.

Art.126
Pornirea motoarelor în hală este interzisă fără aprobarea personalului cu atribuții de serviciu.

Art.127
Pornirea motorului și manevrarea auto-vehiculului se va face numai după ce se constată că nu se găsesc persoane sub mașină sau în apropierea ei. Manevrarea va fi dirijată de către o persoană aflată în afara autovehiculului în raza de vizibilitate a șoferului.

Art.128
Încercarea funcționarii motoarelor reparate și montate pe autovehicule se va face numai de către personal calificat care posedă permis de conducere de categorie corespunzătoare.

Art. 129
Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere și pe platformele tehnologice. Proba frânelor se va face numai la standul de încercare al frânelor sau în locurile special amenajate în acest scop.

Art.130
Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere și de pe platformele tehnologice se va face numai după ce sculele și dispozitivele folosite au fost îndepărtate cu aprobarea și sub supravegherea maistrului sau a șefului de echipă.

Art.131.
Se interzice scoaterea din hală a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranță rutieră (direcție, frână, semnalizare luminoasă).

3.4. Sudarea

Art.132
În activitatea de sudare la autovehicule se vor respecta Normele specifice de securitatea muncii pentru sudarea și tăierea metalelor în vigoare.

Art.133
Se interzice sudura în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a elementelor din materiale inflamabile fără eliberarea permisului de lucru cu foc.

3.5. Recondiționarea arcurilor

Art.134
Transportul arcurilor din foi se va face cu un cărucior special confecționat.

Art.135
Este interzisă retezarea la rece a elementelor de arcuri cu dalta sau ciocanul.

Art.136
La tăierea sau retezarea la cald cu ciocanul, barele metalice trebuie ținute cu cleștele.

Art.137
La operația de retezare (taiere) la cald, executată cu ciocanul, lucrătorul trebuie să fie situat lateral față de arcul la care se execută retezarea.

Art.138
Spațiile de depozitare a pieselor calde trebuie să fie dotate cu paravane de protecție și tăblițe de avertizare „METAL CALD”.

Art.139
Se interzice depozitarea în dreptul ferestrelor, atât în interiorul cât și în exteriorul atelierului, a oricăror materiale care ar împiedica pătrunderea luminii sau închiderea/deschiderea ferestrelor.

Art.140
Răcirea sculelor se va face în recipiente cu apă, amplasate la locul de muncă.

3.5.1. Dispozitivul de curbat (springuit) foi de arc

Art.141
La introducerea foilor de arc în dispozitiv trebuie folosite palmarele din dotare. Este interzis a se introduce forțat materialul între role.
În timpul rulării foilor de arc între role, lucrătorul va sta lateral, pentru evitarea accidentarii în cazul ruperii foii de arc.

3.5.2. Dispozitivul de confecționat ochiuri la foile de arc

Art.142
După executarea ochiurilor la foile de arc, lucrătorul va urmări căderea bulonului (cu ajutorul căruia se formează ochiurile de arc) astfel ca acesta să nu-1 lovească.

3.5.3. Dispozitivul de asamblat arcuri

Art.143
Instalația hidraulica de presare a legăturii arcului trebuie să fie în bună stare de funcționare și să nu prezinte pierderi de ulei.

Art.144
Manometrul din dotarea dispozitivului va fi în perfectă stare astfel încât să indice cu precizie presiunea din instalație.

3.5.4. Cuptor termic

Art.145
În exploatarea și în întreținerea cuptoarelor termice se vor respecta Normele specifice de securitatea muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald.

3.5.5. Baie de călire în ulei

Art.146
Este interzisă încălzirea băii de ulei cu flacăra sau cu foc deschis.

Art.147
Este interzisă introducerea pieselor ude în baia de ulei încins.

3.6. Prelucrarea metalelor prin așchiere

Art.148
În activitatea de prelucrare a metalelor prin așchiere se vor respecta Normele specifice de securitatea muncii pentru prelucrarea metalelor prin așchiere în vigoare.

3.7. Repararea caroseriilor auto

Art.149
La repararea caroseriei, autovehiculul trebuie asigurat contra unor deplasări necomandate.

Art.150
La repararea caroseriilor care necesită lucrări de sudură în stare montată pe autovehicul se va amenaja în apropiere un post provizoriu PSI corespunzător.

Art.151
În cazul autocisternelor, acestea vor prezenta certificat de degresare, eliberat de stația care a efectuat această operație.

Art.152
În situația în care repararea caroseriei se va executa prin demontarea acesteia de pe șasiul autovehiculului, se vor respecta următoarele reguli:
– intrarea lucrătorului sub autovehicul pentru demontarea bridelor se va face numai după ce au fost închise ușile cabinei;
– ridicarea caroseriei de pe șasiul autovehicului se va face numai după ieșirea de sub acesta a lucrătorului care a demontat bridele de prindere;
– pentru ridicarea și așezarea caroseriei de pe/și pe șasiul autovehiculului se vor folosi instalații de ridicat corespunzătoare, operația fiind efectuata numai de către personal autorizat și va fi dirijată numai de persoane competente;
– în timpul ridicării caroseriei de pe autovehicul sau de pe capre, precum și în timpul așezării pe acestea se vor feri părțile corpului și îmbrăcămintea pentru a nu fi prinse și/sau strivite între elementele caroseriei;
– în timpul deplasării caroseriei dintr-un loc în altul se vor respecta punctele de legare (ancorare) ale acesteia, în așa fel încât să i se asigure stabilitatea.

Art.153
Caroseriile suspendate pe capre vor fi întotdeauna sprijinite în cel puțin patru puncte.

Art.154
În timpul reparării prin sudare a parților metalice din dreptul stâlpilor de lemn se vor lua măsuri de umezire permanenta a materialului lemnos al caroseriei.

Art.155
Spatiile de trecere din jurul caroseriei suspendate pe capre pentru reparații sau din jurul autovehiculului a cărui caroserie se repara vor avea o lățime de cel puțin 1 m.

Art. 156
Când se lucrează la interioarele caroseriei, iluminarea se va face cu lămpi portative, racordate numai la rețeaua de tensiune de 24 V.

Art.157
Depozitarea caroseriilor se va face prin suprapunerea lor întrețesuta în stive. Urcarea lucrătorilor pe stive pentru desprinderea sau prinderea din/și din dispozitivele de legare la instalațiile de ridicare a caroseriilor se va face numai pe scări sprijinite și fixate împotriva alunecării.

3.8. Reparații tapițerie

Art.158
Radiatoarele de încălzire și conductele instalației de încălzire din atelierele de tapițerie trebuie să fie în permanență curtate de praf, de scame și de alte obiecte combustibile. Curățarea se va face zilnic la terminarea programului când se vor evacua și deșeurile rezultate din procesul tehnologic.

Art.159
Materialele și elementele de tapițerie vor fi aduse în atelierele de tapițerie pentru reparare numai dacă au fost deparazitate.

Art.160
În atelierele de tapițerie se interzice:
– folosirea focului deschis sau a lămpilor de benzina, inclusiv fumatul;
– folosirea reșourilor electrice;
– depozitarea uleiurilor sau a altor materiale inflamabile;
– folosirea instalațiilor de iluminat electric sau de forță în stare defectă sau improvizată;
– contactul corpurilor incandescente sau supraîncălzite cu materiale combustibile și cu orice fel de materiale folosite în cadrul lucrărilor de tapițerie;
– folosirea instalațiilor de încălzire fără acumulare de căldură (a sobelor metalice) sau a sobelor cu acumulare de căldură care au ușile de alimentare în interiorul atelierului.

Art.161
Folosirea și păstrarea în atelier a materialelor de tip prenadez se va face conform cu Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic și a produselor macromoleculare.

Art.162
Se interzice depozitarea deșeurilor de materiale pe pardoseala atelierului.

Art.163
Se interzice depozitarea în atelierele de tapițerie a materialelor în cantități mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru. Cantitatea neconsumată va fi predată la magazia unității zilnic, după terminarea programului de lucru.

Art.164
Materialele combustibile se depozitează la o distanță de cel puțin 1 m față de instalația de încălzire și iluminat.

3.9. Reparații la instalațiile electrice

Art.165
Legăturile dintre bancul de verificare și bornele sursei de alimentare (bornele acumulatoarelor) vor fi prevăzute cu clești sau cleme tip crocodil.

Art.166
Este interzisă spălarea (curățarea) în atelier a pieselor introduse pentru reparații sau verificări. Acestea vor fi spălate (curățate) în locuri special amenajate.

Art.167
Ciocanele electrice de lipit aflate în funcțiune vor fi așezate numai pe suporturi din materiale incombustibile legate la pământ dacă sunt din metal.

Art.168
Se interzice efectuarea diferitelor verificări prin utilizarea de instalații electrice improvizate. Toate verificările trebuie să se efectueze la bancurile de probă din dotarea atelierului, numai de către personal autorizat.

3.9.1. Banc pentru verificarea parților componente ale instalației electrice

Art.169
Montarea și punerea în funcțiune a bancului de probă se va face în conformitate cu prescripțiile din cartea instalației.

Art.170
Deschiderea ușii de la tabloul cu comutatoare, relee și tabloul de siguranță al aparatului se va face numai după întreruperea completă a alimentarii cu curent.

Art.171
Este interzis să se desfacă elementele de închidere sau să se tragă în afara sertarele electrice în timpul funcționarii bancului.

Art.172
Sunt interzise atingerea pieselor și efectuarea unor intervenții la circuitele electrice ale aparatului în timpul funcționării acestuia.

Art.173
Exploatarea și punerea funcțiune a bancului se va face numai de către personal calificat, cunoscător al instrucțiunilor de reglaj, al parametrilor săi funcționali și al utilizării sale.

Art.174
Generatoarele de curent vor fi admise pentru verificare numai dacă sunt echipate cu comutator de curent invers (montat sau separat).

Art.175
La verificarea generatorului de curent cu legătura la pământ pozitivă, se va controla dacă legătura generatorului de tensiune este corectă.

Art.176
La verificarea generatorului de curent alternativ echipat cu redresor, fixarea se va face numai cu dispozitivul special montat în acest scop pe masă de prindere. La efectuarea prinderii se va ține seama de întinderea curelei trapezoidale și de poziția roților de antrenare ale acesteia, care trebuie să fie în același plan. Verificarea generatorului se va face numai cu apărătoarea montată.

Art.177
La verificarea unui generator de curent, dacă acesta este așezat în dispozitivul de prindere destinat verificării demaroarelor, antrenarea generatorului se va face cu ajutorul curelei trapezoidale, care va fi prevăzută cu apărătoare.

Art.178
La verificarea condensatorului se va evita atingerea cu mâna a parții neizolate a cablului.

Art.179
Pentru buna funcționare a instalației electrice a bancului, siguranțele vor fi calibrate, iar intervențiile se vor efectua numai de către persoane autorizate după ce se va consulta schema și inscripționarea circuitelor.

Art.180
Înainte de punerea în funcțiune a bancului se vor executa următoarele:
– legarea bancului la pământ folosindu-se în acest scop bornă din dotare, existentă la cadrul inferior al batiului;
– controlul pieselor rotative aflate în exterior (la dispozitivul de verificare a generatorului de curent, butonul de comutare, dispozitivul de verificare a demaroarelor, roata dinţată de frânare etc.), urmărindu-se dacă acestea sânt bine fixate pe arborii lor împotriva desprinderii accidentale.
– controlul poziției tuturor organelor de comandă, urmărindu-se dacă ele se află în poziția de bază, iar acele indicatoarelor instrumentelor sunt fixate la zero.

3.10. Recondiționarea bateriilor de acumulatoare

Art.181
Recondiționarea bateriilor de acumulatoare cu plumb se va efectua în încăperi separate de cele în care se recondiționează bateriile de acumulatoare alcaline.

Art.182
Este interzisă depozitarea materialelor inflamabile în încăperile atelierului de recondiționare a bateriilor.

Art.183
Plăcile de plumb care se scot din bateriile ce se repară vor fi așezate în cutii speciale, închise pentru a se evita împrăștierea prafului de plumb.

Art.184
În cazul lucrului cu lampa de benzină se vor respecta regulile privind folosirea ei, prevăzute în prezentele norme la Art.215.

Art.185
La executarea lucrărilor cu bitum fierbinte, ochii muncitorului trebuie să fie protejați cu mijloace individuale de protecție pentru ochi. Pentru a evita împroșcarea cu bitum fierbinte la adăugarea unei noi cantități de bitum, acesta, înainte de introducerea în creuzet, va fi fărâmițat și introdus cu atenție, cu ajutorul unei cupe.

Art.186
În timpul topirii bitumului se va lucra cu o flacăra astfel încât să se evite aprinderea bitumului și producerea de arsuri. În cazul aprinderii bitumului este interzis a se stinge cu apă.

Art.187
Se interzice introducerea bucăților de bitum ude în cazanul cu bitum topit.

Art.188
Bitumul topit se va amesteca tot timpul cu atenție pentru evitarea exploziilor și a împroșcărilor provocate de supraîncălzirile locale.

Art.189
După încetarea lucrului, deșeurile rezultate din reparațiile efectuate la bateriile de acumulatoare se vor transporta la locurile destinate în acest scop. Este interzisă depozitarea acestor materiale în cadrul atelierului sau în locuri nepermise.

3.11. Încărcarea bateriilor de acumulatoare

Art.190
Pregătirea soluției pentru umplerea bateriei se va face prin turnarea treptata a acidului în apă și nu invers.

Art.191
Pentru turnarea acidului dintr-un vas în altul trebuie să se folosească un dispozitiv de sifonare. Este interzis a se amorsa sifonul prin tragerea aerului cu gura. Amorsarea se va face cu ajutorul unei pompe de mână. În, lipsă dispozitivului de sifonare, vasul cu acid va fi fixat
într-un suport special, basculant.

Art.192
Se interzice sprijinirea bidonului sau a damigenei de sticlă cu soluție de acid de marginea vasului în care se transvazează.

Art.193
Pentru a se îndepărta acidul vărsat în încăpere se va afla un vas cu soluție neutralizantă, rumeguș de lemn și o perie de păr pentru pardoseală. Folosirea cârpelor este permisă numai în cazul când lucrătorul are mâinile protejate cu mânuși antiacide.

Art.194
Este interzis transportul acidului sulfuric în vase deschise.

Art.195
Transportul acidului se va face numai cu cărucioare speciale și numai în vase închise. Pe timpul transportului lucrătorul va purta echipament de protecție corespunzător.

Art.196
În cazul acumulatoarelor alcaline este interzis ca hidroxidul de potasiu să fie luat cu mâna. În acest scop se vor folosi, numai clești și pensete.

Art. 197
Turnarea electrolitului în baterie se va face cu pipete speciale. În timpul acestei operații este interzisă funcționarea în apropiere a electrocarelor, motostivuitoarelor, electrostivuitoarelor etc. pentru a se evita producerea de scântei.

Art.198
În încăperile în care se face prepararea soluției acide și se încărca bateriile cu acid este interzis să se lucreze cu foc deschis.

Art. 199
Este interzis a se branșă lămpi electrice de iluminat, direct de la bornele bateriilor aflate la încărcare.

Art.200
Măsurarea și controlul încărcării bateriilor de acumulatoare se va face numai cu aparate corespunzătoare și în condițiile prevăzute de instrucțiunile elaborate de fabrică.

Art.201
Este interzisă intrarea cu haine de oraș în atelierele de recondiționare a bateriilor de acumulatoare. Începerea lucrului este permisă numai după ce muncitorii au îmbrăcat echipamentul de protecție corespunzător Normativului – cadru de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție 1991.

Art.202
Este interzis accesul muncitorilor din alte ateliere în atelierul sau secțiile unde se lucrează cu plumb.

Art.203
În timpul lucrului este interzis ca electricianul acumulatorist să părăsească locul de muncă în haine de lucru, cu excepția cazurilor necesitaților fiziologice sau a calamitaților, pentru a preîntâmpina răspândirea prafului de plumb.

Art.204
După terminarea lucrului, mașinile și utilajele vor fi curățate cu grijă de praful și de resturile de plumb depuse. După aceea, muncitorul acumulatorist este obligat să-și curețe cu atenție echipamentul de protecție de praful de plumb, să se spele bine cu apă și săpun și apoi să îmbrace hainele lui personale.

Art.205
Se interzice lucrătorilor care execută orice operate cu plumb să plece acasă cu echipamentul de protecție sau de lucru pe care l-au folosit în timpul activității.

Art.206
Conducerea întreprinderii este obligată să dispună curățarea, desprăfuirea și spălarea echipamentului de protecție și de lucru al muncitorilor care lucrează la prelucrarea plumbului și compușilor acestuia, ori de cate ori este cazul.

Art.207
Este interzis a se păstra alimente sau a mânca în încăperile atelierului respectiv. De asemenea, se interzice lucrătorilor să mănânce înainte de a se curață praful de plumb și a se spăla bine pe mâini, pe dinți și pe față.

3.12. Repararea și verificarea pompelor de injecție și a carburatoarelor

Art.208
În timpul lucrului muncitorii sunt obligați:
– să verifice buna funcționare a agregatelor acționate electric;
– să nu execute lipituri cu ciocan de lipit sau alte lucrări cu foc deschis;
– să nu desfunde orificiile și conductele suflând cu gura; pentru desfundare se vor folosi instalații cu aer comprimat;
– să nu așeze diferite materiale, scule, cârpe, bumbac etc. pe manetele sau butoanele de comandă;
– să nu spele piesele cu benzină;
– să nu fumeze.

Art.209.
Înainte de a conecta capetele cablului de alimentare la rețeaua electrică a standului trebuie să se verifice dacă releul de protecție și comutatorul întrerupător principal al mașinii se afla în poziție de deconectare.

Art.210
Se interzice orice intervenție la standul de probă al pompelor, precum și orice atingere a conductoarelor electrice. Aceasta este permisă numai după ce întregul stand de probă a fost deconectat de la sursa de alimentare.

Art.211
Manometrele sigilate ale standului de verificare trebuie să fie în bună stare și vor avea marcate presiunea de regim și vor fi verificate periodic de organele în drept.

Art.212
Combustibilii folosiți la centicubarea și verificarea pompelor de injecție trebuie să fie colectați în bidoane metalice prevăzute cu capac și depozitate în locuri special amenajate.

Art.213
Încăperea se va menține în perfectă stare de curţenie. Cârpele și bumbacul de șters care s-au utilizat se vor păstra în cutii metalice prevăzute cu capac, până la sfârșitul zilei de lucru, când vor fi evacuate la crematoriu.

Art.214
Reziduurile de pe pardoseală se absorb cu nisip care se adună și se evacuează din atelier, în locuri special amenajate.

3.13. Repararea radiatoarelor și rezervoarelor

Art.215
La lucrul cu lampa de benzină, se vor respecta următoarele instrucțiuni:
– înaintea începerii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul lămpii, care nu trebuie să depășească 3/4 din capacitatea acestuia;
– dopul orificiului de alimentare va fi înșurubat pe cel puțin patru spire și va asigura etanșarea;
– se interzice reducerea presiunii prin șurubul de aer sau prin deșurubarea capacului orificiului de alimentare în timp ce lampa este aprinsă; aceasta se va face numai după ce lampa a fost stinsă și răcită;
– se interzice alimentarea lămpii în apropierea surselor de foc sau atâta timp cat arzătorul nu s-a răcit.

Art.216
Este interzis a se lucra cu lampa de benzina care prezintă defecțiuni.

Art.217
Ciocanele de lipit încinse se vor păstra pe suporturi incombustibile. Mânerele izolatoare vor fi în stare bună, confecționate din lemn sau ebonită.

Art.218
Lămpile cu benzină, sobițele pentru încălzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi lăsate în funcțiune fără a fi supravegheate.

Art.219
În cazul folosirii arzătoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta următoarele:
– butelia de aragaz va fi păstrată în locuri ferite de sursele de căldură sau foc deschis;
– butelia va avea reductor de presiune a gazelor în perfecta stare;
– punctul de legătură dintre reductor și arzător nu va prezenta scăpări de gaze, crăpături, înnădituri etc.;
– furtunul nu va trece prin zone încălzite sau cu acid care ar duce la distrugerea acestuia;
– arzătoarele vor fi corespunzătoare și robinetul se va închide etanș și ușor;
– curățarea duzei se va face cu fir calibrat, iar în cazul în care acesta s-a decalibrat, va fi înlocuită cu alta nouă;
– la terminarea lucrului se vor închide mai întâi gazele de la butelie și, după stingerea arzătorului se vor închide robinetele;
– nu se vor lăsa arzătoarele în funcțiune fără supraveghere.

Art.220
Degresarea, curățarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se va face numai cu substanțe incombustibile. Se interzice utilizarea în acest scop a benzinei, petrolului sau a altor substanțe inflamabile.

Art.221
Se interzice păstrarea sau depozitarea de combustibil în atelier în cantități mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru.

Art.222
Radiatoarele la care se efectuează lucrări de reparații (sudură, lipire) vor avea o deschidere în legătură cu atmosferă pentru eliminarea gazelor.

Art.223
Materialele folosite la lipire (apa tare etc.) vor fi ținute într-un dulap separat de restul materialelor.

Art.224
Rezervoarele de combustibil la care se execută reparații (sudură) vor fi umplute cu apă, lăsându-se un spațiu tehnologic necesar operației de sudură. De asemenea se va solicita eliberarea permiselor de lucru cu foc.

3.14. Vulcanizarea

Art.225
Înaintea începerii lucrului, spațiul în care se efectuează vulcanizarea se va ventila timp de 5-10 minute. Radiatoarele și conductele de încălzire vor fi curățate de praf și scame în fiecare zi după terminarea programului.

Art.226
Cuțitele utilizate în procesul tehnologic vor fi bine ascuțite, având mânere de lemn prevăzute cu gardă pentru prevenirea alunecării mâinii în lama cuțitului, păstrându-se totodată intervale între muncitori, pentru a nu se accidenta prin taiere.

Art.227
Aprovizionarea cu soluție de lipit se va face în limitele strictului necesar pentru o zi de lucru.

Art.228
Încăperea în care se face vulcanizarea va fi întreținută în deplina ordine și curățenie, fiind interzisă depozitarea sau păstrarea în interior a materialelor combustibile sau inflamabile.

Art.229
Dacă vulcanizarea se face în aceeași încăpere în care se face și pregătirea vulcanizării, se va avea în vedere ca pregătirea să se facă la cel puțin 5 m distanță față de locul și instalațiile cu care se face vulcanizare.

Art.230
Pe laturile neutilizate ale plitelor se vor monta apărători.

Art.231
La ridicarea cauciucurilor grele și la transportul lor se vor folosi macarale, monoraiuri și cărucioare.

Art.232
Se interzice depozitarea camerelor și a anvelopelor în încăperile atelierului de vulcanizare.

Art.233
În încăperile atelierului de vulcanizare sunt interzise fumatul și flacăra deschisă.

3.15. Rodajul la banc al motoarelor

Art.234
Dacă se depășește nivelul de zgomot admis, personalul trebuie să fie dotat cu mijloace individuale de protecție.

Art.235
Remedierea defecțiunilor ivite în timpul rodajului motoarelor trebuie să se execute într-un spațiu special amenajat.

Art.236
Căile de acces și spațiul dintre standuri se vor păstra în permanență libere. Curățarea spațiului dintre standurile de rodaj se va face numai când acestea nu sunt în funcțiune. Pardoselile vor fi curățate de petele de ulei, apă, etc. cu ajutorul nisipului sau cenușii. Se interzice spălarea cu produse petroliere.

Art.237
Standurile de rodaj vor fi prevăzute pe ambele parți cu grătare din lemn.

Art.238
Personalul de la standul de rodaj motoare și punctele de control va purta echipament de protecție și echipament de lucru corespunzător locului de muncă (salopete fără fibre sintetice și încălțăminte fără accesorii metalice).

Art.239
La standul de rodaj este interzis accesul persoanelor străine, fără însoțitor, fumatul și executarea lucrărilor cu foc deschis.

Art.240
Punerea în funcțiune a standurilor de rodaj motoare se va face numai după ce s-a efectuat un control riguros referitor la:
– modul corect de prindere a motorului pe cadrul de susținere, la toate legăturile elastice, precum și a cuplării motorului la frâna standului (la standurile unde motorul se afla pe cărucior se vor aplica măsuri de rigidizare a căruciorului pentru a nu se deplasa în timpul funcționarii);
– fixarea motorului, în care scop se vor prinde obligatoriu toate șuruburile folosindu-se numai șuruburi și piulițe corespunzătoare;
– etanșeitatea legăturilor la instalația de alimentare combustibili, la instalația de răcire a motorului și la instalația de evacuare a gazelor arse la care nu se admit improvizații;
– reglajul aprinderii în distribuitor pentru evitarea rateurilor;
– strângerea tuturor elementelor care au parți în mișcare cât și a celor supuse presiunilor;
– existenţa și corecta fixare a aparitorilor (aparitori la transmisie, aparitori la ventilator etc.)

Art.241
Se interzice punerea în funcțiune a motorului dacă axul cardanic nu are toate șuruburile și piulițele prevăzute în documentație. Este interzisă fixarea arborelui pe flanșe cu găuri deformate.

Art.242
În timpul rodajului se interzice:
– începerea rodajului motoarelor cu aprindere prin scânteie fără a avea montate filtrele de aer ;
– ca muncitorul să stea aplecat asupra motorului, pentru a nu fi surprins în cazul unui rateu în carburator;
– stropirea cu apă a părților supraîncălzite ale motorului, spălarea sau ștergerea motorului cu benzină, petrol, motorină;
– efectuarea rodajului când se constată lipsa aparatelor de măsură și control sau defectarea acestora.

Art.243
Orice defecțiune constatată se va remedia numai după oprirea motorului.

Art.244
Se interzice depașirea parametrilor de turație. Parametrii se realizeaza treptat, după regimul de rodaj al motorului, evitandu-se suprasolicitarile.

Art.245
Se interzice montarea curelelor de transmisie în timpul funcționării motorului.

Art.246
Se interzice a părăsi locul de muncă în timpul când standul de probă este în funcțiune.

Art.247
După terminarea lucrului se va întrerupe alimentarea cu energie electrica a standului. De asemenea, se vor întrerupe circulația fluidelor (combustibil, ulei, apă). Se va informa schimbul următor și conducătorul locului de muncă, asupra eventualelor defecțiuni care s-au ivit, cum s-au reparat, cele care nu au fost complet remediate, cu consemnarea în registrul de funcționare al standului.

3.16. Montarea motoarelor și reglarea pe autovehicule

Art.248
Lucrările de montaj (asamblare) în imediata apropiere a parților în mișcare ale transmisiilor, angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai după îngrădirea sau protejarea acestora.

Art.249
Operațiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai în spații închise, iar pe timp friguros se va asigura încălzirea acestora în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecția muncii.

Art.250
Scoaterea autovehiculelor, aflate în reparații, de pe platforma de reglaje-finisări se va face numai cu aprobarea conducătorului locului de muncă respectiv.

Art.251
Când necesităţile impun iluminarea suplimentară a autovehiculului, aceasta se ,va face folosind lămpi portative la tensiunea maxima de 24 V, lămpi prevăzute cu globuri de sticlă mată, coșuri protectoare și cârlige de agăţare.

3.17. Standul de frânare

Art.252
Introducerea autovehiculului pe standul de frânare se va face cu viteza maxima de 5 km/h dirijat de personalul de deservire.

Art.253
În timpul manevrării autovehiculului la canalul de acces se interzice ca lucrătorul să stea în canal.

Art.254
Punerea în funcțiune a rolelor standului de frânare se va face numai după ieșirea din canal a lucrătorului care a executat încărcarea punții. Este interzisă punerea în funcțiune a standului, dacă în canal se infiltrează apa.

Art.255
Capacele de protecție ale rolelor trebuie depozitate astfel încât să nu împiedice circulația.

Art.256
Manevrarea cilindrului se va face numai după fixarea cârligelor pe arbori. Roțile autovehiculului care nu se află pe rolele standului vor fi calate cu pene (saboți).

Art.257
Pentru verificarea direcției în timpul încercărilor, poziția lucrătorului din canal va fi la distanță corespunzătoare față de cilindrul hidraulic. Pentru evitarea eventualelor accidente, echipamentul va fi strâns pe corp și capul acoperit.

Art.258
Este interzisă punerea în funcțiune a standului având becurile de control ale tabloului de comanda arse sau lipsă.

Art.259
Se interzice comanda ridicării cilindrului hidraulic fără supravegherea sefului de echipă.

Art.260
După terminarea probelor de frânare este obligatorie scoaterea cheii de contact de la tabloul de comanda al standului.

Art.261
La terminarea probelor, rolele vor fi acoperite cu capacele de protecție.

3.18. Montarea autovehiculelor

Art.262
La banda de montaj general, înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuții de serviciu vor verifica starea tehnică a instalației de transportat autovehicule ce urmează a fi asamblate, a instalației de ridicat și a dispozitivelor ce se folosesc la ridicarea pe banda a subansamblurilor.

Art.263
Unitățile, care nu sunt dotate cu transportor pentru montajul general, vor folosi pentru suspendare capre metalice sau dispozitive adecvate, omologate, pe care se vor asambla autovehiculele.

Art.264
Se interzice folosirea aparatelor de sudură la locurile de montare și de asamblare a autovehiculelor atâta timp cât acestea sunt în lucru.

Art.265
Transportul subansamblelor la locul de asamblare al autovehiculelor se va face cu mijloace manuale sau mecanice de transport, special amenajate.

Art.266
Se interzice lucrul sub sau la autovehicul când acesta este suspendat într-o instalație de ridicat.

Art.267
La montarea arcurilor se vor folosi clești sau scule speciale.

Art.268
Deplasarea autovehiculelor ale căror motoare nu funcționează se face numai prin împingerea manuala sau mecanizat.

Art.269
Pornirea motorului autovehiculului se va face numai după coborârea de pe transportor, iar pentru alimentarea cu carburant se va folosi un rezervor portabil de benzină, omologat în acest scop.

Art.270
Înainte de pornirea motorului, pentru verificarea finală țeava de eșapament a autovehiculului va fi conectată la instalația de evacuare a gazelor de eșapament.

Art.271
Înainte de a fi îndrumat în cursă, pentru probe, autovehiculului i se va verifica eficacitatea instalației de frânare, fie pe standul din dotare, fie pe pista din incintă unităţii special amenajată în acest scop.

Art.272
Defecțiunile ivite la autovehicule în timpul probelor efectuate, se vor elimina numai în atelierul de remediere.

4.ÎNTRETINEREA AUTOVEHICULELOR

4.1. Umflarea pneurilor

Art.273
În locurile pentru umflarea pneurilor trebuie să se afișeze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise în anvelope pe tipuri de autovehicule, precum și instrucțiunile specifice de protecție a muncii.

Art.274
Este interzisă aglomerarea locului pentru umflarea pneurilor, cu piese, materiale sau scule care nu au legătură cu operațiile ce se efectuează la acest loc de muncă.

Art.275
Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorită desprinderii cercului în timpul umflării cauciucului, se va utiliza obligatoriu dispozitivul de protecție fix sau mobil special confecționat în acest scop.

Art.276
Verificarea presiunii în pneuri în timpul umflării, în cazul în care se folosește dispozitivul de protecție fix, se va face cu manometrul care trebuie să existe la fiecare dispozitiv în parte și care va fi amplasat între robinetul de deschidere al sursei de aer și furtunul de umplere cu aer al pneului.

Art.277
Pentru umflarea pneurilor, fără a fi demontate roțile (aceasta în cazul în care presiunea în pneu nu a scăzut mai mult de 50%), se vor folosi dispozitivele mobile de protecție, special construite. În acest caz verificarea presiunii în pneuri se va face cu ajutorul manometrului din dotarea autovehiculului.

Art.278
Umflarea cu aer a pneurilor se va face pană la presiunea admisă.

Art.279
În cazul în care la jantele cu cercuri presiunea în pneu a scăzut cu mai mult de 50% este obligatorie demontarea rotii de pe autovehicul.

Art.280
Demontarea anvelopelor de pe jantă se va efectua numai după evacuarea completa a aerului din camerele pneurilor. Pentru a evita accidentele și a reduce efortul fizic, la demontare se vor folosi dispozitive speciale confecționate în acest scop.

Art.281
După montarea cauciucului pe jantă, la rotile cu cerc, odată cu introducerea aerului în cameră, conducătorul auto va urmări ca cercul de siguranța să fie bine fixat în locașul sau pe toată circumferința.

Art.282
În cazul jantei din doua sau trei bucăți, montarea și umflarea pneurilor se va efectua fără dispozitiv de protecție.

4.2. Stadia de pompe și hidrofoare

Art.283
Dispozitivul de protecție la cuplajul motor electric-pompă trebuie să fie în bună stare și bine fixat.

Art.284
Pardoseala va fi prevăzută cu grătare de protecție din lemn.

4.3. Stadia de gresare și schimb de ulei

Art.285
Ușa stației va fi prevăzută la exterior cu placi avertizoare pe care se va menționa „FUMATUL OPRIT”.

Art.286
În încăperea în care lucrează personalul stației se va afișa schema amplasării rezervoarelor, poziția conductelor și a ventilelor de închidere ale stației de gresare și schimb ulei.

Art.287
Butoaiele folosite pentru depozitarea uleiurilor și unsorilor vor fi păstrate pe suporți care vor fi menținuți în perfectă stare de curățenie.

Art.288
Gurile pentru transvazarea combustibilului din autocisterne în rezervoare vor fi prevăzute cu sisteme eficiente de legătură (etanșe și bine fixate) ; personalul stației este obligat să conecteze autocisterna la dispozitivul de legare la pământ a stației.

Art.289
Capacele de vizitare și de luare a probelor din rezervoare vor fi prevăzute cu garnituri sau manșoane din cauciuc, în vederea asigurării etanșeității și înlăturării producerii scânteilor. Capacele exterioare vor fi protejate contra radiațiilor solare prin acoperirea cu vopsea albă.

Art.290
La stațiile de alimentare cu lubrifianți vor fi amplasate posturi PSI, dotate cu utilaje și materiale de stingere a incendiilor, conform normativelor PSI în vigoare.

Art.291
Personalul stației este obligat să păstreze curțenia în încăperi și în perimetrul stației, să respecte normele de protecție a muncii și normele PSI privind locul de muncă respectiv și să poarte în permanent echipamentul de protecție și echipamentul de lucru prevăzute de normativele în vigoare.

Art.292.
Pe teritoriul stației se interzice:
– colectarea oricăror reziduuri de lichide combustibile în bazine sau gropi deschise, improvizate;
– folosirea nisipului în scopul absorbției lichidelor combustibile;
– folosirea de lichide combustibile pentru menținerea curățeniei în încăperile aferente stației;
– fumatul și folosirea oricărei surse de foc deschise.

Art.293
Verificările la instalațiile și rezervoarele stației se vor efectua numai după scoaterea din funcțiune a instalației ce se repară.

Art.294
Demontările, înlocuirile, reparațiile la rezervoarele stației care necesită folosirea focului deschis se pot efectua luându-se următoarele măsuri:
– se va goli complet rezervorul;
– se vor închide și bloca robinetele de pe toate conductele de legătură ale rezervorului;
– se va decupla rezervorul de toate conductele de legătură;
– se vor deschide gurile de vizitare de pe mantaua rezervorului și gurile de lumină de pe capacul rezervorului;
– se va efectua golirea (purjarea) și aerisirea rezervorului în așa fel încât aburii care se vor degaja să nu mai conțină concentrație periculoasă de gaze;
– se vor lua probe de gaze pentru analiză;
– după efectuarea analizelor, se va confirma lipsa gazelor.

Art.295
Demontările, în locuirile, reparațiile, curățarea rezervoarelor de rezidiuri și alte operații similare se vor face numai sub supravegherea personalului competent din întreprindere. În aceste activități se va solicita eliberarea permisului de lucru cu foc deschis.

Art.296
În interiorul stației de degresat sunt interzise depozitarea sau folosirea tuburilor cu oxigen.

Art.297
Introducerea sau scoaterea autovehiculului în/și din stația de gresare și schimb de ulei se va face cu o viteză de maximum 5 km/h.

Art.298
Înainte de scoaterea autovehiculului din stație se va verifica dacă sculele și dispozitivele folosite în timpul lucrului au fost îndepărtate.

Art.299
Gresarea articulațiilor și agregatelor, precum și completarea nivelului de ulei în carterul motorului, compresorului, pompei de injecție și completarea nivelului de ulei de transmisie în baia cutiei de viteze, a diferențialului și a casetei de direcție se va face numai după oprirea motorului și asigurarea roților cu pene (cale) în ambele sensuri de deplasare.

Art.300
Se interzice încercarea cu mâna a presiunii la capul terminal sau îndreptarea jetului în direcția persoanelor aflate în apropiere. Declanșarea aparatului se va face numai după cuplarea corectă a capacului aparatului cu punctul de gresat.

Art.301
La locul de gresare nu se vor depozita uleiuri și unsori decât în cantități necesare pentru o zi de lucru.

4.4. Stația de alimentare cu carburant și lubrifianți

Art.302
In activitatea de alimentare cu carburant și lubrifianți se vor respecta Normele specifice de securitatea muncii pentru desfacerea produselor petroliere.

4.5. Centrale termice

Art.303
În activitatea de producere, de distribuție și de utilizare a energiei termice se vor respecta:
-Normele specifice pentru producerea energiei termice;
-Normele specifice pentru transportul, distribuția și utilizarea energiei termice.

4.6. Rețeaua de canalizare și evacuare a apelor uzate

Art.304
În activitatea de evacuare a apelor uzate se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populație și din procese tehnologice.

4.7. Instalații pentru producerea și distribuirea aerului comprimat

Art.305
În activitatea de producere și distribuire a aerului comprimat se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat, precum și Prescripțiile tehnice pentru proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune C 4-90, colecția ISCIR.

4.8. Vopsirea

Art.306
În activitatea de vopsire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatea de vopsire.

5.PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNTRETINERE ȘI REPARATII AUTOVEHICULE

5.1. Prevederi generale

Art.307
Lățimea cailor de acces și de circulate din hale, ateliere și de pe platformele tehnologice se va stabili în funcție de felul circulației și gabaritele mijloacelor de transport. Lățimea nu poate fi mai mica decât cea stabilită prin Normele generale de protecția muncii.
Marcajele vor fi vizibile pentru a fi ușor recunoscute.

Art.308
Ușile halelor de întreținere și reparare a autovehiculelor vor fi de tip metalic și vor fi astfel construite încât să nu prezinte pericol de accidentare a muncitorilor. Ele trebuie să se deschidă spre exterior.

Art.309
Iluminatul natural și iluminatul artificial vor fi astfel realizate atât la locurile de muncă cat și pe căile de circulate sau de trecere, încât să se asigure o vizibilitate bună în conformitate cu Normele generale de protecția muncii.

Art.310
Pentru aerisirea halelor și încăperilor se va asigura o ventilație naturală și mecanica în conformitate cu Normele generale de protecția muncii.

Art.311
Ventilația naturala se va realiza prin amenajarea unor ferestre rabatabile, amplasate la înălțime și acționate cu tijă de la sol. La amplasarea ferestrelor rabatabile, se va tine seama ca prin deschiderea lor să se evite formarea curenților de aer la nivelul locurilor de muncă.

Art.312
Între pârțile exterioare, frontale și laterale ale autovehiculelor parcate pentru lucrări de întreținere se va asigura un spațiu de minimum 1,2 m. Aceasta distanță se va respecta și față de pereți, bancuri de lucru și instalații.

Art.313
Tablourile electrice generale la care accesul se face din halele de întreținere și reparare a autovehiculelor vor fi împrejmuite, prevăzute cu ușa de acces încuiată cu cheie, amenajate, dotate, inscripționate și vopsite în culori convenționale, potrivit prevederilor standardelor în vigoare.

Art.314
Tablourile electrice din halele de întreținere se vor introduce în carcase de protecție, se vor lega la pământ și vor fi prevăzute cu platforme și covoare electroizolante. Pe ușile de acces se vor afișa schemele monofilare ale circuitelor.

5.2. Canalul de revizie

Art.315
Canalele de revizie vor fi prevăzute cu:
– borduri pentru ghidarea roților autovehiculelor;
– instalație electrică de iluminat cu tensiune de 12V;
– scări pentru acces în canal;
– prize electrice pentru lămpile portative de iluminat la tensiune de 12V. Lămpile trebuie să fie de tip antiexploziv și dotate cu apărătoare;
– nișe pentru scule;
– grătare din lemn pentru pardoseală, așezate pe toată suprafața canalului;
– podețe mobile de trecere care vor fi așezate în fața și în spatele autovehiculului aflat pe canal și, după caz, cu balustrade telescopice, în situația în care pe canal nu sunt autovehicule.

Art.316
În cazul în care în fluxul tehnologic de demontare se utilizează un transportor pentru autovehicule, acesta trebuie prevăzut cu un dispozitiv de oprire urgență accesibil din orice punct al transportorului.

5.3. Rampa de spălare manuală

Art.317
Rampa va fi de construcție rigidă și va fi prevăzută cu trotuare pentru a permite coborârea șoferului din autovehicul. Terenul din jurul rampei va fi amenajat pentru a asigura evacuarea rapidă a apei și a noroiului.

Art.318
Rampele vor fi prevăzute cu borduri pe partea lor interioară.

Art.319
Rampele nu vor fi amplasate în apropierea liniilor electrice aeriene. Distanța dintre rampă și liniile electrice aeriene va fi mai mare decât lungimea maxima a jetului de apă.

Art.320
Toate conductele tehnologice vor fi vopsite în culori distincte, în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.

Art.321
Toate conductele care transportă fluide calde peste +55 °C vor fi izolate termic sau prevăzute cu apărători din tablă, căptușite cu azbest sau cu vată minerală.

Art.322
Macaralele hidraulice din cadrul halelor, atelierelor și platformelor tehnologice vor fi vopsite conform standardelor în vigoare.

5.4. Stația de spălare mecanizată

Art.323
Stațiile vor fi astfel amenajate încât să permită coborârea conducătorului auto din autovehicul și ieșirea lui în stație.

Art.324
În interiorul stației propriu-zise (tunel) de spălare se admite nici o instalație electrică de lumină, de forță sau de comandă. Toate instalațiile electrice necesare funcționării stației vor fi montate numai în exterior. În camera în care sunt amplasate pupitrul și tabloul de comandă va există  covor sau podeț electroizolant.

Art.325
Întreaga instalație electrică a stației de spălare va fi legată la instalația de pământ.

Art.326
În camera în care sunt montate pompele de apă trebuie să se amplaseze tablouri electrice de distribuție cu grad de protecție corespunzător.

Art.327
Toate instalațiile electrice vor fi protejate în mod obligatoriu contra infiltrațiilor cu apă.

Art.328
Între tunel și camera de comandă a stației va există  o fereastră etanșă pentru a permite vizibilitatea spre tunel.

5.5. Stația de decapare

Art.329
Autovehiculele se introduc în stație cu un mijloc mecanizat propriu stației, cu care se va face și evacuarea autovehicului din stație. Mijlocul mecanizat va fi astfel executat încât să nu fie necesară intervenția omului, în special la manevra de evacuare.

Art.330
În interiorul stației nu se admite nici o instalație electrică de lumină de forță sau de comandă.

Art.331
Toate instalațiile electrice necesare funcționării stației vor fi montate numai în exterior.

5.6. Băile de degresare și dezincrustare

Art.332
Băile montate în exteriorul clădirii, care lucrează cu soluții fierbinți acide sau bazice, vor fi instalate la distanţă de orice clădire, astfel încât vaporii degajați să nu pătrundă în clădire. Se va ţine seama de direcția vânturilor dominante.

Art.333
Când procesul tehnologic o cere, băile cu soluții fierbinți acide sau bazice pot fi montate în interiorul clădirilor, cu condiția ca ele să fie prevăzute cu capace manevrabile, cu instalație mecanica de absorbție și evacuare a vaporilor.

Art.334
La operația de degresare electrochimică (care provoacă degajări de hidrogen) se vor lua măsuri de ventilație artificială a băilor având instalația electrică de tip antiex, pentru a nu provoca explozii la conectare și deconectare.

Art.335
Pentru evitarea amestecurilor explozive cauzate de spuma care se formează la suprafața băilor de degresare urmare a acumulării de oxigen și hidrogen, instalația de degresare va fi prevăzută cu sistem de recirculare continuă a soluției și cu un preaplin pentru acumularea și eliminarea spumei.

5.7. Atelierul de recondiționare a arcurilor

Art.336
Atelierul va fi amplasat în clădiri fără etaj, de construcție rezistenta la trepidații. Clădirea atelierului va fi cu latura lungă perpendiculara pe direcția vanturilor dominante în perioada caldă a anului, evitându-se alipirea oricăror anexe tehnico-sociale de acestea. Pentru ventilarea naturală se vor prevedea deschideri în pereți și în acoperiș.

Art.337
Laţimea cailor de acces din atelierul de recondiționare a arcurilor se va stabili în funcție de gabaritele utilajelor din dotare și de dimensiunile materialelor sau pieselor manipulate.

Art.338
Dispozitivul de springuit trebuie să fie prevăzut cu apărătoare la cuplajul de antrenare al roților și cu role în bună stare.

Art.339
Utilajele, dispozitivele și instalațiile (forja, dispozitivul de springuit foi de arc, dispozitivul de confecționat ochiuri la foile de arc, dispozitivul de asamblat arcuri, polizorul, mașina de găurit, cuptorul termic etc.) vor fi astfel amplasate încât să se creeze treceri și căi de acces între ele. Gabaritul funcțional nu va intra în spațiul căilor de acces.

Art.340
Amplasarea utilajelor, dispozitivelor și instalațiilor se va face astfel încât să se evite executarea de mișcări inutile și obositoare din partea executanților care le deservesc, asigurând totodată libertatea lor de mișcare la locul de muncă. Executanților li se va crea posibilitatea de lucru în poziții corecte și comode (ergonomice).

Art.341
Dispozitivele de prindere hidraulice sau pneumatice trebuie să fie prevăzute cu sisteme de interblocare mecanică sau electromecanică pentru evitarea accidentelor datorita căderii de presiune.

Art.342
În cazul când se lucrează simultan la mai multe utilaje, dispozitive sau instalații, se va asigura posibilitatea de urmărire comodă, rapidă, eficace în condiții impuse de procesul tehnologic.

Art.343
La amplasarea utilajelor, dispozitivelor și instalațiilor se va prevedea și spațiul ocupat de materiale, produse finite sau deșeuri, în așa fel încât să se asigure suprafața liberă necesară desfășurării normale a activității executanților.

Art.344
Montarea utilajelor, dispozitivelor și instalațiilor se va face pe pardoseală, prin intermediul unor straturi elastice ori pe fundații speciale, corespunzător felului utilajului și celor prevăzute în documentația de proiectare, ținându-se seama de influenta reciproca dintre mașini și elementele clădirii.

Art.345
Montarea utilajelor, dispozitivelor și instalațiilor pe planșeele existente se va face numai cu avizul proiectantului clădirii.

Art.346
Amplasarea utilajelor, îndeosebi a forjei, se va face astfel încât la transportul foilor de arc și al pieselor încălzite să nu se traverseze căile de acces în atelier.

Art.347
Nicovala trebuie să fie amplasată astfel încât înălțimea ei să nu depășească 0,65-0,75 m de la pardoseală pentru a se asigura condiții că lucrătorul să aibă o poziție normala în timpul lucrului.

Art.348
Suportul de lemn al nicovalei trebuie prevăzut cu unul sau doua cercuri de otel. Tija trebuie să fie prevăzută cu locașuri pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de otel. Nicovala va fi bine fixată pe suportul de lemn.

Art.349
Arcurile asamblate și foile de arc din atelier vor fi așezate pe rastele rezistente, special proiectate și construite în acest scop.

Art.350
Utilajele acționate de motoare electrice vor fi dotate cu dispozitive de protecție și prevăzute cu grătare de lemn pe pardoseală.

Art.351
Baia de călire în ulei va fi prevăzută cu capac și hotă pentru evacuarea vaporilor inflamabili.

Art.352
Cuptorul termic trebuie să fie prevăzut cu hotă pentru captarea și evacuarea gazelor de ardere.

5.8. Atelierul de sudură

Art.353
Se vor respecta prevederile de proiectare din Norma specifică de securitatea muncii pentru sudarea și tăierea metalelor în vigoare.

5.9. Utilaje pentru așchiere

Art.354
Se vor respecta prevederile de proiectare din Norma specifică de securitatea muncii pentru prelucrarea metalelor prin așchiere în vigoare.

5.10. Repararea caroseriilor auto

Art.355
Locul stabilit pentru efectuarea operațiilor de reparare a caroseriilor auto va fi amplasat la o distanță de cel puțin 50 m față de sursele de foc.

5.11. Atelier de repararea tapițeriei

Art.356
În atelierele de tapițerie trebuie să se prevadă:
– spațiu pentru desfacerea materialelor destinate reparării sau casării și pentru operațiile de scărmănat (lâna, par de cal, iarba de mare etc.); în acest spațiu va fi asigurată ventilația mecanică;
– spațiu sau un loc separat, cu ventilație locală, pentru curățarea materialelor vechi, a perdelelor, a covoarelor etc.;
– spațiu pentru lucrul la mașinile de cusut și pentru operațiile de reparat și de montare.

Art.357
În atelierul de tapițerie, instalația de iluminat electric și de forța trebuie să fie de tip antiex.

Art.358
Încălzirea atelierului se va face prin instalații cu apă caldă sau de aburi, de joasă presiune.

5.12. Bancul pentru verificarea parților componente ale instalației electrice a autovehiculelor

Art.359
Bancurile de probă și de lucru vor fi astfel amplasate încât să permită trecerea, efectuarea probelor și lucrul în atelier, în condiții corespunzătoare.

Art.360
La instalarea bancului se va avea în vedere:
– pardoseala încăperii să fie rezistentă, nefiind necesară o fundație specială;
– să fie așezat stabil;
– să fie accesibil din toate părțile, cu excepția părții din spate.

Art.361
Cablurile de încercare vor fi prevăzute cu cap terminal și clema de prindere.

5.13. Recondiționarea bateriilor de acumulatoare

Art.362
Pereții încăperilor în care se execută recondiționarea bateriilor de acumulatoare (reparare, încărcare) vor fi astfel construiți și tratați încât să prezinte o suprafață lipsită de pori și ușor de curățat cu apă.

Art.363
Pardoseala acestor încăperi trebuie să fie netedă și rezistentă la foc, construită din mozaic sau placi antiacide, care să permită spălarea cu ușurință, menținerea în stare umedă și scurgerea permanentă a lichidelor (având panta de scurgere spre un sifon de pardoseală). Pardoseala din lemn este interzisă.

Art.364
Ușile și ferestrele încăperilor vor fi metalice, vopsite cu vopsea antiacida, pentru a fi protejate împotriva vaporilor.

Art.365
Instalația electrică de iluminat din încăperi va fi de tip antiex.

Art.366
În cazul lucrărilor care necesită iluminat local (citirea densimetrului, voltmetrului etc.) se vor utiliza lămpi portative de tensiune de 24 V, cu glob etanș, montate la prize electrice instalate în afara încăperii respective. Cablul de alimentare trebuie să reziste la acizi.

5.14. Atelier pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare

Art.367
Toate încăperile atelierului vor fi dotate cu instalație de ventilație mecanică. Întrucât substanțele nocive care se degajă în încăpere sunt mai grele decât aerul, gurile de absorbție ale instalației de ventilație locală vor fi amplasate aproape de nivelul solului și cât mai aproape de sursa de emitere a noxelor. Este indicat să se asigure funcționarea instalației de încărcare a acumulatoarelor concomitent cu funcționarea ventilației.

Art.368
Încăperile atelierului pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare trebuie să aibă încălzire centrală cu conducte sudate.

Art.369
În încăperea în care se face verificarea, demontarea, repararea și montarea bateriilor de acumulatoare se va prevedea o chiuvetă cu robinet dublu-serviciu pentru spălarea pardoselii și menținerea ei în permanență în stare umedă și pentru băut și spălat.

Art.370
Încăperea va fi prevăzută cu scurgeri spre bazinele de colectare și neutralizarea apelor reziduale, care după neutralizare vor fi evacuate pe rețeaua comună de canalizare.

Art.371
Încăperea destinată stației de încărcare electrică trebuie să fie prevăzută cu locuri pentru conectarea bateriilor de acumulatoare la rețeaua electrică de curent redresat.

Art.372
În încăperea atelierului de încărcare în care se face prepararea soluției acide, formarea electrolitului și umplerea cu electrolit a acumulatoarelor, trebuie să existe bai cu instalație de apa curentă, cu suporturi pentru spălarea plăcilor și a punților de legătură a acumulatoarelor.

5.15. Atelierul de probat pompe de injecție și carburatoare

Art.373
Încăperea în care se fac probele pompelor de injecție și carburatoarelor va fi construită din materiale incombustibile. Pardoseala va fi din material nealunecos, care să nu producă scântei prin lovire. Încăperea va fi bine iluminată, iar instalația electrică de iluminat va fi de tip antiexploziv.

Art.374
Standul de verificare al pompelor de injecție și al carburatoarelor trebuie prevăzut cu aparitori împotriva stropirii cauzate de apariția neetanşeităţilor accidentale.

Art.375
Prizele și întrerupătoarele electrice vor fi de asemenea de tip antiexploziv, iar când aceasta nu se poate realiza, ele vor fi montate în afara atelierului.

Art.376
Se interzice încălzirea atelierului cu încălzitoare cu flacără deschisă. Încălzirea se face numai cu radiatoare cu apă caldă.

Art.377
Deschiderea ușii atelierului trebuie să se facă numai în afară.

Art.378
Aparatele pentru centicubat și verificat pompele de injecție vor fi instalate într-o încăpere separată .

5.16. Atelierul de reparat radiatoare și rezervoare

Art.379
Spațiul pentru reparat radiatoare și rezervoare va fi prevăzut cu instalate de apă și de scurgere la canal. Pardoseală va fi din ciment sau mozaic și va fi acoperită cu grătare din lemn.

Art.380
Se vor prevedea bai pentru spălare, pentru probă de presiune și de dezincrustare, dotate cu mijloace mecanizate pentru manipularea radiatoarelor și rezervoarelor prevăzute cu conducte de scurgere și de alimentare.

Art.381
Ventilația se va asigura numai cu ajutorul ventilației mecanice. La baia pentru probe sub presiune și la locurile de muncă unde se executa lucrări de sudare sau lipire, se vor amenaja instalații de ventilare locală (hote) pentru evacuarea noxelor rezultate din procesul de muncă.

5.17. Atelierul de vulcanizare

Art.382
Încăperea în care se executa operațiile de pregătire va fi încălzita numai cu corpuri de încălzire fără aripioare, iar pardoseala și pereții vor fi în așa fel realizată încât să permită o curățare ușoară.

Art.383
Locurile de muncă trebuie prevăzute cu grătare de lemn așezate pe pardoseală.

Art.384
Instalațiile sub presiune vor fi prevăzute cu aparate de măsură și control și supape de siguranță.

Art.385
Polizoarele vor fi prevăzute cu exhaustoare pentru captarea și evacuarea pulberilor și cu dispozitive de protecție.

Art.386
Polizarea cauciucurilor se va face cu un dispozitiv anume construit, menit să ușureze efortul muncitorilor, iar pârtile exterioare în mișcare ale dispozitivelor vor fi protejate cu apăritori solide de metal.

Art.387
Pentru scoaterea cauciucului de pe jantă atelierul se va dota cu un dispozitiv specializat.

Art.388
Presele de vulcanizat vor fi dotate cu termometre.

5.18. Atelierul de vopsitorie

Art.389
Atelierul de vopsitorie va fi amplasat, construit și amenajat în conformitate cu prescripțiile de proiectare din „Norme specifice de securitatea muncii pentru activitatea de vopsire”.

5.19. Încăperi pentru rodajul la banc al motoarelor

Art.390
Standurile pentru rodajul motoarelor se vor amplasa în încăperi separate la finele liniilor tehnologice, respectându-se distantele impuse de normele PSI. Se vor aplica măsuri corespunzătoare de fonoizolare pentru a reduce zgomotul în limitele prescrise de Normele generale de protecția muncii.

Art.391
Pardoselile încăperilor standurilor de probă și rodaj vor fi realizate din materiale rezistente, neinflamabile, cu suprafața plană antiderapantă și rezistentă la acțiunile agenților chimici.

Art.392
Tablourile electrice generale vor fi de tip antiex sau vor fi amplasate în afara încăperii. Materialele și aparatele electrice folosite în standurile de rodaj motoare vor fi de tip antiex.

Art.393
Pentru reducerea transmiterii vibrațiilor motoarelor și ale instalațiilor de acționare, acestea trebuie să fie montate pe fundații separate, izolate de pardoseala încăperii.

Art.394
Conductele tehnologice de alimentare vor fi amplasate în canale prevăzute cu sifoane de scurgere racordate la decantoare sau la canalizare, cu condiția denocivizării apelor reziduale înainte de deversare. Canalele vor fi acoperite cu capace rezistente și asigurate împotriva deplasărilor. Conductele care pleacă din rezervoarele de combustibili sau lubrifianți vor fi prevăzute, pentru siguranța, cu doua robinete de închidere montate în serie în locuri accesibile. Aceasta măsură se va aplica și la locul de alimentare al standului. La îmbinări se vor folosi garnituri din cauciuc rezistente la acțiunea mediului, temperaturii de regim și hidrocarburilor. Conductele de alimentare cu combustibili ale standurilor se vor amplasa opus conductelor de eșapare ale motoarelor, cu care nu trebuie să vina în contact.

Art.395
Dacă se prevede atelier de remedierea, acesta trebuie să fie dotat cu un banc de lucru, canal de revizie, instalație de ridicat, instalație de evacuare a gazelor eșapate și instalație de ventilate naturală.

Art.396
Standurile de rodaj vor fi prevăzute cu instalații de ridicat și transportat.

Art.397
Încăperile în care se execută rodajul pe stand al motoarelor cu combustie internă vor fi dotate cu următoarele:
– instalație de legare la pământ a tuturor părților metalice;
– instalații de alimentare centralizată cu combustibili, uleiuri etc.
– instalațiile de alimentare cu combustibili și uleiuri trebuie să fie etanșe; nu se admite alimentarea manuală a motoarelor în incinta standurilor de probă. Se interzice lucrul la standul de rodaj dacă are scurgeri de carburant;
– instalație de răcire cu apă a motoarelor și frânelor;
– instalații de captare și evacuare a gazelor arse de la eșapamentul motoarelor; gazele vor fi evacuate direct în exterior prin tuburi etanșe, amplasate în canale din beton prevăzute cu pante de scurgere și ventilate;
– instalații de ventilație generală a încăperii (evacuare și introducere aer), pentru eliminarea scăpărilor de gaze și crearea unui microclimat corespunzător în limitele prevăzute de Normele generale de protecția muncii;
– instalații speciale pentru evacuarea scurgerilor necontrolate de combustibil, de la motor, în decantoare amplasate în afara clădirii, care vor fi ferite de scântei și orice altă surse de aprindere. Este indicat ca evacuarea să se facă prin cădere liberă, evitându-se evacuările prin pompe. Aceasta prevedere se va respecta și la sistemele de alimentare cu combustibili și lubrifianți.

5.20. Spații pentru umflarea pneurilor

Art.398
Umflarea pneurilor în incinta unităților se va face numai în locuri special amenajate în acest scop, amplasate astfel încât accesul autovehiculelor să fie ușor, fără manevre complexe la intrare sau ieșire. Spațiul destinat acestor operații va fi protejat contra intemperiilor. Este interzisă amplasarea locului pentru umflarea pneurilor în incinta halelor de întreținere și reparații, în atelier sau în spatii restrânse.

Art.399
Locul pentru umflarea pneurilor va fi dotat obligatoriu cu dispozitive de protecție fixe sau mobile împotriva săririi cercului și va avea asigurată sursă de aer comprimat având posibilitatea măsurării presiunii aerului cu ajutorul unui manometru.

Art.400
În cazul în care punctul pentru umflarea anvelopelor nu dispune de racord la instalația centralizată de aer comprimat a unității sursa de aer se va asigura de către un compresor propriu, amplasat într-o încăpere separată și care va asigura toate presiunile admise din anvelope ce echipează autovehiculele din unitatea respectivă. De asemenea, compresorul va fi dotat cu supapă de siguranță, cu presostat și cu manometru de presiune, care va avea marcată presiunea maximă.

Art.401
Becurile de iluminare vor fi prevăzute cu globuri protejate de grătare metalice.

Art.402
Cuplajul motor electric-compresor trebuie prevăzut cu dispozitive de protecție.

5.21. Stația de gresare și schimb de ulei

Art.403
Operațiile de ungere și schimbul de ulei la autovehicule se vor efectua numai în locuri special amenajate pentru aceste lucrări.

Art.404
Canalele de gresare și schimb de ulei vor îndeplini aceleași condiții ca și la canalele de revizie din halele de întreținere și reparare a autovehiculelor, prevăzute în prezentele norme. La aceste canale se vor prevedea conducte pentru captarea uleiurilor scurse de la autovehicule în rezervoare special destinate, amplasate în afara locului de gresare.

Art.405
Pardoseala stației de gresare și schimb de ulei va avea suprafața plană și ușor de întreținut și va fi din materiale rezistente, neinflamabile.

Art.406
Tablourile electrice de distribuite vor fi prevăzute cu carcase metalice, iar acestea vor fi legate la pământ.

Art.407
Instalațiile electrice de iluminat și aparatele electrice folosite în interiorul stației trebuie să aibă grad de protecție minim IP/54.

Art.408
Conductele din încăpere vor fi vopsite în culori distincte, în conformitate cu prevederile reglementarilor existente în acest sens.

5.22. Centrale termice

Art.409
Se vor respecta prevederile de proiectare din :
– Normele specifice de securitate a muncii pentru producția energiei termice;
– Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul, distribuția și utilizarea energiei termice.

5.23. Canalizarea apelor reziduale

Art.410
Se vor respecta prevederile de proiectare din Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populație și din procesele tehnologice.

5.24. Stații de alimentare cu carburanți

Art.411
Amplasarea, amenajarea, organizarea și dotarea stațiilor de alimentare cu combustibili și lubrifianți se vor efectua în conformitate cu prescripțiile de proiectare din Normele specifice de securitatea muncii pentru desfacerea produselor petroliere.

5.25. Stații pentru producerea și distribuirea aerului comprimat

Art.412
Se vor respecta prevederile de proiectare din Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat precum și Prescripțiile tehnice pentru proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune C4-90, colecția ISCIR.

ANEXA1 – NORME CONEXE NORMELOR SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ÎNTRETINERE ȘI REPARATII AUTOVEHICULE

Normele specifice de securitate a muncii pentru întreținere și reparații autovehicule vor fi completate cu alte norme, după cum urmează:
1. Norme generale de protecție a muncii;
2. Normativ cadru de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție
3. Norme ce reglementează lucrul cu foc deschis și norme PSI în general;
4. NSSM pentru producerea aerului comprimat;
5. NSSM la fabricarea, transportul și depozitarea oxigenului și azotului;
6. NSSM pentru fabricarea, transportul și utilizarea acetilenei;
7. NSSM pentru sudarea și tăierea metalelor;
8. NSSM pentru manipularea, transportul prin purtare și cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor;
9. NSSM pentru utilizarea energiei electrice;
10. NSSM pentru transport intern;
11. NSSM pentru activități de vopsire;
12. NSSM pentru prelucrarea metalelor prin așchiere;
13. NSSM pentru producția energiei termice;
14. NSSM pentru transportul, distribuția și utilizarea energiei termice;
15. NSSM pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populație și din procesele tehnologice;
16. NSSM pentru prelucrarea metalelor prin deformarea plastică la cald prin forjare;
17. Prescripții pentru proiectarea, execuția, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune C4/90 Colecția ISCIR;
18. Prescripții pentru proiectarea, execuția, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea recipientelor butelie -sub presiune pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune C5/84 Colecția ISCIR;
19. Prescripții privind autorizarea sudorilor în construirea, montarea și repararea instalațiilor mecanice sub presiune și a instalațiilor de ridicat CR 9/84 Colecția ISCIR.

Pana la apariția normelor prezentate rămân valabile actualele norme departamentale existente în domeniu.

ANEXA 2 – STANDARDE DE REFERINTA

1. STAS 6177/1-87
   Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securității la utilizare.
   2. STAS 9092/1-83
   Mașini-unelte. Flanșe cu butuc pentru fixarea pietrelor abrazive cilindrice. Dimensiuni.
   3. STAS 12961-91
   Mașini-unelte. Carcase de protecție a corpurilor abrazive. Forme și dimensiuni.
   4. STAS 8589-70
   Culori convenționale pentru identificarea conductelor care transporta fluide în instalații terestre și navale.
   5. STAS 12604-87
   Protecția împotriva electrocutării. Prescript generale.
   6. STAS 12604/4-89 Protecția împotriva
   electrocutărilor. Instalații electrice fixe. Prescripții.
   7. STAS 12604/5-90 Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe. Prescripții de proiectare, execuție și verificare.
   8. STAS 12165-83
   Mașini-unelte pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor. Condiții tehnice generale pentru prevenirea pericolelor mecanice.
   9. STAS 297/2-92
   Culori și indicatoare de securitate. Reprezentări.

ANEXA 3 – GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII – NOTIUNI DE BAZA

1. Accident de muncă
   Accident prin care se produce vătămarea violenta a organismului precum și intoxicația acuta profesionala, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natură juridica a contractului în baza căruia își desfășoară activitatea și care provoacă incapacitate temporara de muncă de cel puțin trei zile, invaliditate ori deces.
   2. Boală profesională
   Afecțiuni care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul muncii.
   3. Dispozitiv de protecție
   Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
   4. Echipament individual de lucru
   Totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei și încălțămintei personale în timpul procesului de muncă.
   5. Echipament individual de protecție
   Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională.
   6. Echipament tehnic
   Mașinile, utilajele,instalațiile, aparatura, dispozitivele, uneltele și alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
   7. Instructaj de securitate a muncii
   Modalitatea de instruire în domeniul securității muncii care se desfășoară la nivelul unităților și care are ca scop însușirea de către salariați a cunoștințelor și formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activității pe care o realizează sau urmează a o realiza.
   8. Instrucțiuni specifice de securitate a muncii
   Componente ale sistemului de reglementari în domeniul securității muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activitățile desfășurate în cadrul unei unități: elaborarea lor de către unități (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) este obligatore atunci când normele generale de protecție a muncii și normele specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităților desfășurate în unitate, sau voluntara atunci când patronul considera necesar pentru îmbunătățirea securității muncii detalierea și completare; normelor cu unele prevederi specifice unității.
   9. Instrucțiuni de utilizare
   Instrucțiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentației pentru certificarea produsului și prin care producătorul trebuie să prezinte toate informațiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat și asigurării securității muncii.
   10. Mijloace individuale de protecție
   Mijloc de protecție (protector) destinat pentru protecția unui singur executant și care se aplică asupra acestuia.
   11. Noxă (sinonim – factor nociv )
   Agent fizic, chimic sau biologic cu acțiune damnatoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
   12. Prevenire
   Ansamblul proceselor și măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
   13. Risc
   Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătății, într-o situate periculoasă.
   14. Risc profesional
   Risc în procesul de muncă.
   15. Situate periculoasă
   Orice situate în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
   16. Zona periculoasă a unui echipament tehnic
   Orice zona situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.