NSSM 92 – Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri
PREAMBUL
Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, in conditii de protectia muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea oricaror altor masuri de protectie a muncii, corespunzatoare conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective, prin elaborarea de instructiuni proprii.
Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii si protectiei in munca, sistem compus din:
– Norme generate de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii, general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de protectie a muncii, care cuprind prevederile de protectie a muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri sau pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica aspectelor de protectie a muncii practicata in Normele generale de protectie a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:
– EXECUTANTUL – omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
– SARCINA DE MUNCA – totalitatea actiunilor care trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie in anumite conditii de mediu pentru realizarea scopului procesului de munca;
– MIJLOACE DE PRODUCTIE – totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte de munca) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;
– MEDIUL DE MUNCA – ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul normelor specifice ce vizeaza global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de siguranta, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii la nivelul fiecarui element component al sistemului executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectiei muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la protectia si sanatatea in munca, baza pentru:
– activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;
– autorizarea functionarii unitatilor;
– instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii;
– cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;
– elaborarea instructiunilor specifice locurilor de munca cu conditii deosebite;
– controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;
– fundamentarea programului de protectie a muncii.
In contextul general care a fost prezentat, “Normele specifice de protectie a muncii pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri”, au fost elaborate tinand seama de reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii riscurilor specifice acestor activitati, astfel incat pentru fiecare risc, normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structurarea acestor prevederi este facuta pe tipuri de activitati, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmand o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de munca.
Pe langa prevederile specifice privind lucrarile de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri, structurate pe elementele sistemului de munca, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin standarde in domeniu.
Normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor de asigurare a protectiei muncii specifice fiecarei categorii de lucrari in parte.
In elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standarde in vigoare.
Pentru ca norma specifica sa raspunda cerintelor actuale si sa fie conforma actelor legislative si normative in vigoare, nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel pentru utilizatori, intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.
1. PREVEDERI GENERALE
Continut
Art.1.
Normele specifice de protectie a muncii pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice acestor activitati.
Scop
Art.2.
Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art.3.
Prezentele norme se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice care desfasoara activitati de reparatii, consolidari, demolari sau translatii de cladiri, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare ale acestora.
Conexiunea cu alte norme
Art.4.
Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generate de protectie a muncii. Pentru activitatile nespecifice care intervin in desfasurarea lucrarilor de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri, se vor aplica prevederile normelor specifice de protectie a muncii, precum si alte reglementari in vigoare prezentate in anexa 1.
Art.5.
Unitatea care desfasoara lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri este obligata sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de protectie a muncii si fise tehnologice in functie de particularitatile proceselor de munca.
Revizuirea normelor
Art.6.
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislative, tehnica, survenite la nivel national.
2.PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRARILOR DE REPARATII, CONSOLIDARI, DEMOLARI Sl TRANSLATII DE CLADIRI
2.1.lncadrarea si repartizarea personalului la locul de munca
Art.7.
Incadrarea si repartizarea personalului pe tocuri de munca se face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.
Lucrarile de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru operatiile respective.
Art.8.
Examinarea si avizarea medicala sunt obligatorii, atat la angajare cat si periodic conform reglementarilor in vigoare.
In cazul lucrului la inaltime, angajarea lucratorilor se face pe baza unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime. Pe fisa medicala de angajare se va specifica “apt pentru lucrul la inaltime”.
Art.9.
Pentru activitatea de lucru la inaltime se vor respecta Normele specifice de protectie a muncii pentru lucrul la inaltime.
2.2. Instruirea personalului
Art.10.
Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii se vor realiza pe faze, conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie
Art.11.
Acordarea echipamentului individual de protectie se face conform prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.
2.4. Organizarea locului de munca si a activitatilor
Art.12.
Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri se va intocmi planul de securitate si sanatate in munca in care se precizeaza regulile aplicabile santierului respectiv.
In santierele in care isi desfasoara activitatea mai multe unitati este obligatorie desemnarea unui coordonator in materie de sanatate si securitate in munca .
Persoana juridica are obligatia sa comunice inspectoratului de munca teritorial deschiderea fiecarui santier precizand:
– data inceperii
– adresa santierului beneficiarul lucrarii
– felul lucrarii
– durata prevazuta a lucrarii
– numarul maxim de lucratori
– numarul unitatilor participante.
Art.13.
Santierul va fi ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de santier. In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si de interzicere a accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului.
Art.14.
Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi prevazute cu balustrade de protectie.
Art.15.
Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea sj imposibilitatea unor deplasari necomandate.
La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.
Art.16.
Zona de lucru trebuie prevazuta cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care nu vor fi amplasate de-a lungul zidurilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.
Art.17.
Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare sau interzicere.
Art.18.
La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat in functiune sau sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fise tehnologice care vor contine masuri suplimentare de protectie a muncii referitoare la:
– trecerea persoanelor peste gropi, santuri, pivnite deschise;
– lucrarile ce se executa deasupra pasajelor.
Art.19.
Golurile din pereti amplasate la partea inferioara a acestora si care comunica spre exteriorul constructiilor sau spre incaperi unde nu exista planseu continuu, se vor ingradi conform proiectului de executie.
Art.20.
Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.
Art.21.
Schelele, esafodajele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la inaltime vor corespunde prevederilor proiectului de executie.
Art.22.
Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a acestora si proiectului de executie a lucrarilor.
Art.23.
La montarea sau adaugarea la inaltime a schelelor si esafodajelor, lucratorii vor purta echipament individual de protectie.
Art.24.
Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile (vant, polei, descarcari atmosferice, precipitatii etc.).
Art.25.
Este interzisa expunerea lucratorilor la diverse noxe peste limitele admise.
Art.26.
Atunci cand lucratorii trebuie sa patrunda intr-o zona susceptibila de atmosfera toxica, inflamabila sau potential exploziva se vor lua masurile corespunzatoare de securitate.
Art.27.
In cazul in care in timpul lucrului este posibila o emanatie de gaze toxice sau inflamabile, lucratorii trebuie preveniti asupra pericolului si instruiti in privinta masurilor de protectie. Santierele respective vor fi dotate cu detectoare de gaze corespunzatoare marimii punctelor de lucru si cu masti izolante corespunzand numarului de lucratori care pot fi expusi acestor pericole.
In cazul aparitiei neasteptate, in timpul lucrului, a unei emanatii de gaze nocive sau inflamabile, lucrul va fi oprit si lucratorii evacuati, pana la luarea masurilor corespunzatoare de eliminare a pericolului.
Art.28.
Executarea unor lucrari pe timp de noapte se va face numai cu luarea urmatoarelor masuri:
– iluminat corespunzator care sa asigure o buna vizibilitate pe intreaga suprafata a zonei de lucru;
– dotarea personalului care lucreaza cu mijloace de ridicat cu echipament de protectie avertizoare;
– carligul mijlocului de ridicat si cablurile de legatura vor fi de asemenea vopsite in culori reflectorizante;
– la orice deplasare a mijlocului de ridicat se va actiona dispozitivul de semnalizare acustica;
– mijlocul de ridicat va fi prevazut cu lumini de semnalizare;
– zonele de lucru vor fi semnalizate optic pe timpul noptii;
– locurile de depozitare a materialelor si a elementelor de constructii care se manipuleaza vor fi iluminate separat;
– caile de acces vor fi iluminate corespunzator.
Art.29.
In cazul in care in zona lucrarilor exista instalatii subterane se va anunta proprietarul acestora, lucrarile desfasurandu-se sub supraveghere competenta.
Art.30.
In cazul in care in timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane care nu s-au cunoscut dinainte, se intrerup imediat lucrarile si se evacueaza lucratorii. Lucrarile vor putea continua numai dupa identificarea, stabilirea si convocarea proprietarului, impreuna cu care se vor lua masurile corespunzatoare de securitate.
Art.31.
Este interzisa expunerea lucratorilor in spatii cu atmosfera nociva, inflamabila, potential exploziva fara a fi supravegheati in permanenta din exterior si luate toate masurile necesare pentru a fi evacuati imediat in caz de pericol.
Art.32.
Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate in cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in conditii satisfacatoare.
Art.33.
Posturile de lucru, mobile sau fixe, situate la inaltime, vor fi dimensionate peste sarcina maxima data de numarul de lucratori si de incarcaturile suplimentare.
2.5. Transportul, manipularea (incarcarea -descarcarea) si depozitarea materiilor prime si a materialelor
Art.34.
Materialele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest scop. Caile de acces vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari.
Art.35.
Caile care servesc la transportul materialelor, precum si cele unde au loc operatii de incarcare sau descarcare, trebuie sa asigure desfasurarea activitatii in conditii normale.
Art.36.
Este interzisa aruncarea de la inaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum si a altor materiale.
Art.37.
Se interzice incarcarea materialelor coborate pe jgheab concomitent cu curgerea altor materiale.
Art.38.
Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.
Art.39.
Se interzice aplecarea lucratorilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii ajutatoare.
Art.40.
Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atat la sol cat si la inaltime, vor fi stranse si depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor de la inaltime.
Art.41.
Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucratori instruiti si autorizati in acest scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si transport pe verticala si orizontala.
Art.42.
Daca in timpul operatiilor de manipulare se produc modificari privind conditiile de munca, conducatorul locului de munca este obligat sa faca lucratorilor un nou instructaj de lucru si de protectie a muncii, corespunzator noilor conditii.
Art.43.
Daca in timpul transportului se defecteaza utilajul sau una din prinderi cedeaza, elementul va fi coborat; daca acest lucru nu este posibil, pana la inlaturarea defectiunii locul de sub incarcatura va fi imprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru interzicerea patrunderii lucratorilor in zona respective. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare. Aceste masuri vor fi indepartate numai dupa reintrarea in normal.
2.6. Circulatia personalului
Art.44.
Caile de circulate si scarile de acces trebuie sa fie astfel calculate si amenajate incat sa poata fi utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor. Scarile de acces vor fi prevazute cu balustrade pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului tehnologic.
Art.45.
Accesul lucratorilor pe schele, direct din cladire, se va face numai prin locurile destinate in acest scop.
Art.46.
Circulatia personalului si a mijloacelor de transport se va face numai pe caile stabilite, semnalizate corespunzator, conform proiectului de executie.
2.7. Protectia impotriva electrocutarii
Art.47.
Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa nu constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fie protejate impotriva riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
Art.48.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa sau indirecta, se vor respecta prevederile din Normele generale de protectie a muncii, precum si Normele specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.
Art.49.
Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia electrica se va face numai de electricieni calificati, instruiti si autorizati.
Art.50.
Se interzice executarea oricarei reparatii sau lucrari de intretinere la utilajele si masinile actionate cu motoare electrice inainte de a fi oprite si deconectate de la alimentarea cu energie electrica.
Art.51.
Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea santierului, trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.
2.8. Masuri P.S.I.
Art.52.
In timpul executiei lucrarilor de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri se vor respecta prevederile cuprinse in Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, precum si celelalte reglementari in vigoare referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor.
Art.53.
In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor si materialelor prezente ca si de numarul maxim de persoane, este obligatoriu sa fie prevazut un numar suficient de mijloace corespunzatoare pentru combaterea incendiilor.
Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.
Art.54.
Se vor asigura in interiorul santierului cantitatea de apa necesara, pompele si furtunurile necesare, precum si numarul prescris de panouri de incendiu, echipate cu stingatoare, lazi de nisip si unelte specifice.
Art.55.
Se va asigura in permanenta accesul masinilor de interventie in caz de incendiu, la sursele de apa prevazute in acest scop.
3. PREVEDERI SPECIFICE
3.1. Lucrari de reparatii
3.1.1. Lucrari de sapaturi
Art.56.
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi vor obtine precizari asupra naturii straturilor, asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.
Art.57.
In cazul executarii lucrarilor de sapaturi in locuri unde sunt cabluri electrice, conducte de apa sau gaze care nu au putut fi deviate sau intrerupte, va convoca proprietarul acestora si, impreuna cu specialisti in domeniu, se vor stabili masuri tehnico-organizatorice si se vor asigura asistenta tehnica si instruirea lucratorilor.
Art.58.
Gropile de fundatii si santurile care se executa pe caile de circulatie vor fi imprejmuite si vor fi semnalizate prin indicatoare de avertizare, iar noaptea, prin lumini de marcaj.
Art.59.
La executarea fundatiilor de-a lungul cailor ferate se vor lua toate masurile necesare privind siguranta circulatiei si se vor intocmi instructiuni proprii de protectie a muncii.
Art.60.
In vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua masuri de consolidare a sapaturilor. In functie de latimea si adancimea sapaturii precum si de natura straturilor de pamant se va stabili modul de consolidare a sapaturii.
Art.61.
La lucrarile de sapaturi in terenuri cu umiditate naturala, in cazul in care nu exista ape freatice, adancimea pana la care sapaturile pot fi executate cu pereti verticali, se va stabili prin proiectul de executie.
Art.62.
Efectuarea lucrarilor de sapaturi care s-au executat in taluze si au fost supuse modificarii dupa executare partiala, este permisa cu acceptul proiectantului care va stabili masuri suplimentare de protectie.
Art.63.
In tot timpul cat sapaturile raman descoperite, conducatorul lucrarii trebuie sa urmareasca starea taluzelor. In cazul in care se observa aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara se vor lua masuri de consolidare pentru evitarea surparii.
Art.64.
In terenuri umede care aluneca sau in terenuri fara consistenta (de ex. nisipuri), sprijinirile cu palplanse trebuie sa formeze un perete continuu si etans. Palplansele se bat cu cel putin 0,75 m mai jos decat fundul sapaturii.
Art.65.
Se permite executarea lucrarilor de sapaturi in timpul iernii, in terenul inghetat, fara sprijinirea peretilor sapaturii, insa numai cu acceptul proiectantului. In cazul aparitiei pericolului surparii se vor indeparta de indata lucratorii, luandu-se masuri de sprijinire.
Art.66.
Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de locurile unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de doua ori adancimea sapaturii.
Art.67.
Lucrarile de sapaturi care se executa in zone carosabile se vor desfasura in doua etape, adica de fiecare data cate o jumatate de strada.
Art.68.
Daca in timpul sapaturii se produc acumulari de apa, se vor lua masuri de evacuare a acesteia.
Art.69.
Cand se ajunge la stratul de apa subterana se vor consolida malurile cu sprijiniri, fiind interzisa continuarea sapaturilor pe sub apa, fara a se sprijini in prealabil malurile si a se efectua epuismente.
Art.70.
Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului aruncat sj marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin project.
Art.71.
Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii in cazul cand in apropiere se gasesc utilaje care produc vibratii in timpul lucrului.
Art.72.
Demontarea si indepartarea sprijinirilor trebuie sa se faca de jos in sus, sub supravegherea conducatorului lucrarii. Sprijinirile se demonteaza pe masura executarii umpluturii, de jos in sus, conform fisei tehnologice si a proiectului de executie.
Art.73.
La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m, se vor monta platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste incarcaturii pe care trebuie s-o suporte.
Art.74.
In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie.
3.1.2. Lucrari de betoane
Art.75.
Pentru lucrarile de betoane se vor aplica prevederile Normelor specifice de protectie a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat.
Art.76.
Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.
Art.77.
Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si mentinute in stare de curatenie.
Art.78.
Se interzice accesul lucratorilor in zona de turnare a betoanelor.
Art.79.
In cazul prepararii betoanelor pe santier se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru cu instalatiile de preparare a betoanelor, atragandu-se atentia asupra punctelor in care exista pericol de accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare.
Art.80.
Se interzice accesul personalului fara atributii de serviciu in zona de lucru a instalatiei de preparare a betonului.
Art.81.
La fasonarea si montarea otelului beton se vor lua urmatoarele masuri:
– se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta de caile de circulatie;
– se interzice tinerea in mana a barelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat si la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea mainii in timpul taierii barelor;
– indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, in buna stare;
– este interzisa confectionarea armaturilor in zona de influenta a liniilor electrice aflate sub tensiune.
3.1.3. Lucrari de dulgherie
Art.82.
Conducatorii formatiilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric sunt legate la pamant.
Se interzice utilizarea sculelor si echipamentelor tehnice care au defectiuni sau improvizatii.
Art.83.
Conducatorii formatiilor de lucru care executa cofraje, schele si esafodaje la inaltime sunt obligati sa verifice zilnic ca personalul lucrator din subordine sa fie dotat cu echipamentul de protectie specific. De asemenea, acestia vor stabili punctele fixe pentru prinderea centurilor de siguranta. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de siguranta.
Art.84.
La lucrarile de montare si demontare la inaltime a cofrajelor, schelelor sau esafodajelor vor fi admisi numai lucratori apti din punct de vedere medical pentru lucru la inaltime conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.
Art.85.
Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin intermediul rampelor si a scarilor de acces executate conform standardelor in vigoare.
Art.86.
Se interzice urcarea si coborarea pe elementele cofrajelor, schelelor sau esafodajelor.
Art.87.
Se interzice circulatia sau stationarea pe astereala prinsa pe plansee.
Art.88.
Pentru montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metalice se va realiza o podina de lucru. Dulapii podinelor vor fi fixati pe grinzi.
Circulatia pe cofraje metalice este permisa numai daca pe acestea s-au asezat dulapi.
Art.89.
Pentru montarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe loc, se vor realiza in prealabil schele.
Art.90.
Zona unde se monteaza sau se demonteaza cofraje, schele si esafodaje va fi imprejmuita si se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor executa copertine de protectie.
Art.91.
Daca cofrajul, schela sau esafodajul raman un timp nefolosite (la constructiile unde lucrarile se intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face completarile necesare si o noua receptie a cofrajului, schelei sau esafodajului.
Art.92.
La asamblarea elementelor de cofraj, schele, esafodaje cu buloane, bolturi, suruburi, verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Cuiele din panourile de cofraj vor fi intoarse spre a evita ranirea sau agatarea echipamehtului muncitorilor.
Art.93.
Se interzice demontarea cofrajelor, schelelor si esafodajelor prin tractiune inainte de desfacerea tuturor legaturilor.
Art.94.
Demontarea cofrajelor, schelelor si esafodajelor se va face numai dupa ce s-au luat toate masurile de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demontare se va face in ordinea inversa celor de montare sau conform prevederilor proiectului de executie.
Se interzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a materialelor provenite din demontare.
Toate elementele componente demontate, se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si scripetilor. Nu este permisa aruncarea de la inaltime a elementelor demontate.
Art.95.
Se interzice, la orice lucrare la inaltime, montarea si demontarea cofrajelor, schelelor si esafodajelor in cazul cand conditiile meteorologice sunt nefavorabile, pe intuneric sau cand locurile de munca nu sunt iluminate.
3.1.4. Lucrari de zidarie
Art.96.
Accesul personalului in groapa cu var este interzis. Gropile de var vor fi imprejmuite cu balustrade de protectie. Scoaterea varului din groapa se va efectua mecanizat sau manual. In cazul scoaterii manuale se utilizeaza scara si podina amenajata in acest scop.
Art.97.
In timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sau a fundatiilor din piatra, se va controla rezistenta sprijinirilor peretilor sapaturii, luandu-se masuri ori de cate ori se constata deteriorari ale acestora.
Art.98.
La executarea fundatiilor din piatra, se va evita caderea bolovanilor. Coborarea materialelor necesare executarii zidariilor subterane (fundatii), se va face mecanizat sau folosindu-se jgheaburi si planuri inclinate. Spatiile dintre sapaturi si fundatia zidului se vor umple cu pamant si se vor bate cu maiul pe masura executarii zidariei, spre a nu provoca daramarea zidariei.
Art.99.
Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din interiorul lucrarii in constructie.
Art.100.
Pe masura cresterii inaltimii zidariei, se vor realiza podine provizorii de lucru. Accesul pe podinele de lucru se face numai pe scari.
Art.101.
La zidurile in care sunt inglobate conducte de apa, gaze sau instalatii electrice se vor studia planurile de amplasare a conductelor de alimentare cu apa, gaze, termoficare, a cablurilor electrice si de telecomunicatii, etc. si se vor lua masuri pentru intreruperea legaturilor de alimentare, fara a le deteriora sau a influenta alimentarea altor cladiri.
Art.102.
Executarea zidariei exterioare de pe schele interioare se va face dupa ce in prealabil s-a montat spre exterior o copertina de protectie cu latimea de 1,5 m si panta spre zid. Pe aceasta copertina este interzisa circulatia lucratorilor sau depozitarea materialelor si sculelor.
Art.103.
Este interzisa circulatia pe ziduri.
Art.104.
Inaintea executarii corniselor se vor monta dispozitivele de sustinere si fixare provizorie a cornisei; acestea se vor demonta numai dupa executarea tencuielilor si a invelitorilor. La cornise, zidaria care depaseste planul zidului cu peste 30 cm, se va executa numai de pe schele.
Art.105.
In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe schele si la inaltime.
Art.106.
In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de transport al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste operatiuni.
3.1.5. Lucrari de invelitori
Art.107.
Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifica daca constructiile sunt prevazute cu scari de incendiu sau alte scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se verifica siguranta acestora.
Art.108.
La acoperisurile cu panta mai mare de 25°, se vor folosi scari duble cu latimea de cel putin 25 cm sau scari obisnuite cu trepte din sipci rezistente, fixate solid pentru a nu se deplasa pe suprafata acoperisului.
Se interzice sa se poarte halate, sorturi, imbracaminte cu poale libere si mansete largi, la locurile de munca unde exista posibilitatea agatarii acestora de schele sau alte elemente de constructii.
Art.109.
Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifica rezistenta asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sarpantei sa nu prezinte deformatii sau deteriorari. In cazul constatarii unor deficiente, se vor lua masurile de remediere a acestora.
Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor amenaja platforme speciale pentru depozitare.
Art.110.
Topirea bitumului se va realiza numai in utilaje construite in acest scop (topitoare de bitum, cazane, masini de topit). Amplasarea utilajelor de topit bitum se va face la cel putin 50 m de constructiile de lemn sau depozite.
Locul unde se efectueaza topirea bitumului, va fi ingradit cu indicatoare de avertizare sau interdictie.
Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum in locuri unde exista posibilitatea degajarii vaporilor de substante inflamabile sau combustibile.
In apropierea cazanului de topit bitum, se va amenaja un panou prevazut cu mijloace necesare pentru stingerea incendiilor. Se vor respecta prevederile din Normele specifice de protectie a muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive.
Art.111.
Transportul bitumului se va realiza in vase inchise, cu continutul pana la 3/4 din capacitate. Vasele cu care se transporta bitumul pe acoperis vor fi asezate pe o platforma special executata care tine seama de panta acoperisului. De asemenea, trebuie luate masuri ca bitumul fierbinte sa nu curga de pe acoperis.
Art.112.
Reparatiile la jgheaburi, sorturi, burlane si pazii se vor face pe schela exterioara, ancorata de partile solide ale constructiei.
Art.113.
Repararea invelitorilor din tigle, olane, placi de azbociment cat si montarea caciulilor deasupra cosurilor de fum se vor efectua dupa amenajarea unei podine de lucru sau schele.
Art.114.
Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa terminarea lucrului se va curata acoperisul.
Art.115.
Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea lucrarilor de reparatii la acoperis.
Art.116.
La lucrarile cu bitum fierbinte nu este admis personal cu boli de piele, boli respiratorii, conjunctivite, afectiuni gastrointestinale, precum si femei care alapteaza.
Art.117.
Lucratorii avand varsta sub 18 ani nu vor fi admisi la lucrari de izolatii la acoperisuri, reparatii de invelitori, precum si la transportul bitumului fierbinte.
Pentru lucratorii izolatori care lucreaza la inaltime se va mentiona in fisa medicala ,,apt”.
3.1.6. Lucrari de finisare
Art.118.
Repararea tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele rezistente cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici reparatii (de ex. astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea improvizatiilor in realizarea sau sprijinirea podinelor.
Art.119.
Lucrarile de finisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea lucrarilor simultan la doua niveluri aflate pe aceeasi verticala.
Art.120.
Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.
Art.121.
La repararea pardoselilor se vor utiliza scule in buna stare de functionare. Pe timpul repararii pardoselii, cablurile electrice care o traverseaza vor fi scoase de sub tensiune.
Art.122.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau de pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m inaltime.
Art.123.
Fierberea uleiului de in in aer liber si transportul lui in vase deschise sunt interzise. Vasele utilizate la transportul uleiului de in vor fi inchise si umplute la 3/4 din capacitatea lor.
Art.124.
Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. benzina, nitrolacuri, petrol) se vor executa de catre lucratori calificati si instruiti pentru utilizarea acestora.
Art.125.
Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele deschise sau asigurandu-se ventilatie.
La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va asigura ventilatia corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.
Art.126.
In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care degaja gaze inflamabile este interzisa flacara deschisa sau producerea de scantei.
Art.127.
In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.
La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de ex. vopsele, uleiuri, lacuri, solventi) se vor respecta reglementarile in vigoare.
Art.128.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.
Art.129.
Camerele vopsite in ulei vor fi aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea lucratorilor in aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.
Art.130.
La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati in incapere vor fi scosi de sub tensiune.
Art.131.
Taierea geamurilor se va face in spatiile destinate acestei operatiuni; deseurile se vor colecta in lazi.
Art.132.
Montarea geamurilor la luminatoare se va face de pe o podina de lucru continua. Se interzice accesul persoanelor sub locul de lucru.
3.2. Lucrari de consolidari
Art.133.
Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente, va fi executata dupa proiecte sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.
Art.134.
Masurile necesare pentru urmarirea comportarii in timp a lucrarilor de subzidire vor fi prezentate in cadrul proiectelor de executie.
Art.135.
Operatiunile premergatoare lucrarilor de consolidare a constructiilor, vor fi prezentate pe faze in proiectele de executie.
Art.136.
Suportii temporari si sprijinirile vor fi montate sau demontate numai sub supravegherea conducatorului lucrarii.
Se vor lua masurile de prevenire necesare pentru a proteja lucratorii contra pericolelor prezentate de fragilitatea si instabilitatea temporara a lucrarii.
Art.137.
In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc sigur.
Art.138.
Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale terenului din zona respectiva. Continuarea lucrarilor de subzidire se va face numai dupa ce terenul a fost consolidat.
3.3. Lucrari de demolari
3.3.1. Generalitati
Art.139.
Inainte de inceperea lucrarilor de demolare se va proceda la examinarea nu numai a obiectivelor de constructii propuse pentru demolare ci si a cladirilor din imediata vecinatate in scopul obtinerii informatiilor necesare asupra rezistentei si stabilitatii acestora. Toate observatiile din inspectia vizuala a cladirilor si uneori, dupa caz, din sondaje si incercari nedistructive, vor fi cuprinse intr-un proces-verbal pe baza caruia se alege metoda de lucru si se intocmeste proiectul de organizare a lucrarilor de demolare a constructiilor. Lucrarile de demolare propriu-zise se vor executa conform proiectelor avizate si aprobate.
Art.140.
Conducerea lucrarilor de demolare va fi incredintata unui cadru competent cu experienta in asfel de lucrari si care va raspunde de aplicarea corecta a proiectului de demolare.
Art.141.
Conducatorul responsabil de lucrare va aduce la cunostinta lucratorilor proiectul de demolare, metodele de executare a lucrarilor, zonele periculoase si masurile de prevenire a accidentelor.
Art.142.
Inainte de inceperea lucrarilor de demolare, conducatorul lucrarii va lua urmatoarele masuri:
– va imprejmui constructia ce urmeaza a fi demolata, iar la punctele de acces spre zona de demolare va pune indicatoare de avertizare sau interdictie;
– va intrerupe legaturile conductelor retelelor de telecomunicatii, apa, gaze, electricitate, energie termica si canalizare;
– va lua masurile indicate contra prabusirii necontrolate a diferitelor parti ale constructiei care se demoleaza;
– va atrage atentia tuturor lucratorilor asupra locurilor de munca ce prezinta pericol.
3.3.2. Zone periculoase
Art.143.
Se vor delimita cu tablite avertizoare sau de interdictie urmatoarele zone periculoase:
– raza de actiune a unor utilaje;
– locurile unde se pot produce caderi de materiale in timpul lucrului sau al evacuarii daramaturilor;
– vecinatatea unor linii electrice sub tensiune, conducte de gaz, apa, telecomunicatii.
Art.144.
In incaperile in care se scoate podina usile vor fi imediat incuiate. Daca podina se scoate partial, golurile vorfi imprejmuite.
Art.145.
Planseele dintre etajele de pe care se executa lucrarile de demolare a constructiei nu trebuie sa aiba goluri neacoperite si neingradite. In cazul in care golurile din plansee sunt prea mari si nu pot fi acoperite cu panouri solide, accesul in incaperile situate mai jos va fi interzis.
Art.146.
Gropile ramase dupa demolare vor fi astupate sau imprejmuite si semnalizate.
3.3.3. Stabilitatea lucrarii si a partilor sale componente
Art.147.
Se interzice demolarea concomitenta a elementelor de constructii si a constructiilor pe mai multe etaje.
Art.148.
Se interzice efectuarea lucrarilor de demolare a corniselor sau a elementelor de consola de pe acestea; se vor lua masuri de asigurare a unei pozitii din interior, sau de pe esafodaje amenajate special.
Art.149.
Cladirile cu structure de beton armat trebuie daramate incepand cu zidurile de umplutura.
Art.150.
Se interzice supraincarcarea planseelor cu materiale rezultate din demolare. Aceste materiale vor fi evacuate progresiv.
Art.151.
Se interzice demolarea prin retezare la baza si prabusirea pe plansee a cosurilor de sobe, a coloanelor stalpilor sau zidurilor despartitoare.
Art.152.
La demolarea peretilor, nu se vor demola. stalpii portanti pana la terminarea demolarii constructiei ce se sprijina pe ei.
Art.153.
La demolarea boltilor la care exista pericolul unei prabusiri, trebuie executate in prealabil esafodaje rezistente provizorii sub aceste bolti.
Art.154.
Se interzice demolarea prin rasturnare a zidurilor si elementelor cu inaltime mare (de exemplu, cosuri de fum).
Art.155.
Peretii sapaturilor care raman liberi dupa demolarea fundatiilor trebuie sprijiniti pentru cazul in care groapa de fundatie nu se umple cu parnant.
Art.156.
La demolarea elementelor de umplutura dintre grinzile tavanului este interzisa atat stationarea oamenilor pe aceste elemente cat si pe cele vecine.
Demolarea se va face de pe podine rezemate pe grinzi.
Se interzice deplasarea laterala sau indepartarea grinzilor in scopul de a produce prabusirea umpluturii respective.
Art.157.
Demolarea boltilor se face pornind dinspre cheie, iar lucratorii trebuie sa stea pe portiunea nedemolata si sa fie obligatoriu legati prin centuri de siguranta de elementele rezistente si stabile ale constructiei.
Art.158.
In cazul cand demolarea boltilor si a zidariei este obligatoriu sa inceapa de la baza, a carei stabilitate este indoielnica, trebuie sa se monteze sub bolti sprijiniri sau sustineri corespunzatoare.
Art.159.
Constructiile sau anumite elemente ale constructiilor supuse demolarii, care la examinarea premergatoare inceperii lucrarilor prezinta riscuri de pierdere a stabilitatii, vor fi prevazute cu sprijiniri provizorii.
Art.160.
Dupa un vant violent, o ploaie foarte mare sau o explozie se va proceda la o noua examinare a constructiilor si in functie de constatari se vor lua masurile ce se impun.
3.3.4. Exploatarea utilajelor
Art.161.
Se interzice stationarea si circulatia personalului si a oricaror vehicule si utilaje in zona de demolare a unei constructii, cu exceptia celor care participa efectiv la lucrarea de demolare.
Art.162.
Se vor delimita zonele de circulate ale utilajelor.
Art.163.
Se vor stabili distantele de securitate dintre utilaj si constructia in curs de demolare, in functie de metoda de demolare adoptata.
Art.164.
Inainte de inceperea lucrarilor, utilajele vor fi supuse verificarilor tehnice.
Art.165.
In timpul incarcarii in mijloacele de transport a materialelor rezultate din demolare, conducatorii acestora nu trebuie sa se afle in cabina autovehiculului.
3.3.5. Metode de demolare si masuri de protectie specifice
Demolare cu unelte manuale (simple sau mecanice)
Art.166.
La demolarea cu unelte manuale este obligatorie respectarea urmatoarelor reguli:
– la desfacerea invelitorilor, elementele acestora (de ex. tigle, placi de azbociment ) se vor scoate simetric, incepand de la coama si numai dupa demolarea cosurilor de fum;
– sobele care se reazema pe grinzi vor fi in prealabil demontate si apoi indepartate grinzile;
– fermele si elementele planseelor, profilurile metalice, cazanele, obiectele sanitare sau de incalzire, masinile si alte elemente grele sau voluminoase vor fi demontate si coborate la sol. Se interzice aruncarea oricaror materiale de la inaltime;
– la demolarea elementelor de planseu sau a arcelor se vor lua masuri de sprijinire pe orizontala a peretilor;
– la demolarea parapetelor si scarilor se vor lua masuri de blocare a accesului pe nivelul deasupra caruia se demoleaza.
Demolarea prin tractare cu cabluri
Art.167.
Distanta dintre utilajul de tractiune si constructia de demolat, trebuie sa fie de cel putin doua ori inaltimea constructiei.
Art.168.
Suprafata pe care este posibila caderea masivului trebuie ingradita, iar accesul oamenilor interzis.
Art.169.
Este interzisa taierea zidului mai subtire de 2,5 caramizi.
Art.170.
Este interzisa demolarea prin tractare cu cablu a partilor interioare ale unei constructii.
Art.171.
Atunci cand la demolarea prin tractare cu cabluri are loc prabusirea partiala a unei constructii este interzis a se patrunde in interiorul acesteia pana la realizarea prabusirii totale.
Art.172.
In timpul operatiunilor ,,de taiere” a zidurilor se vor lua masuri de sprijinire provizorie a acestora.
Art.173.
Daramarea propriu-zisa a masivului se va face dupa o prealabila semnalizare.
Art.174.
La demolarea cosurilor de fabrici prin tractiune cu cabluri, dupa sectionarea zidariei dintr-o singura parte, trebuie sa se ia urmatoarele masuri:
– in jurul cosului trebuie ingradita zona periculoasa pe o raza egala cu 1,5 inaltimea cosului, si asigurata paza;
– cosul va fi consolidat prin sprijiniri la partea opusa celei la care se executa sectionarea zidariei;
– sectionarea trebuie sa se faca pe portiuni.
Demolarea prin impingere
Art.175.
La demolarea prin impingere, indiferent daca se folosesc excavatoare hidraulice cu cupa inversa sau cu cupa dreapta, punctul de aplicare a fortei de impingere va fi situat obligatoriu deasupra centrului de greutate al elementului de demolat.
Demolarea cu bila
Art.176.
La demolarea cu bila este interzis a se lucra atunci cand aceasta nu este fixa cu ambele cabluri (portant si ,,de rapel”).
Art.177.
In timpul lucrului se interzice stationarea persoanelor in raza de actiune a utilajului si bilei.
Demolarea cu ajutorul explozivilor
Art.178.
Pentru demolarea constructiilor si a elementelor constructive cu ajutorul materiilor explozive se vor respecta prevederile din Normele specifice de protectie a muncii pentru depozitarea, transportul si fabricarea materiilor explozive.
Taierea cu lance termica
Art.179.
Aplicarea metodei de demolare a constructiilor cu lancea termica se face pe baza de documentatie tehnica de executie luandu-se masuri de prevenire a incendiilor si de protectie a personalului impotriva arsurilor.
Demolarea cu laser
Art.180.
La demolarea cu laser, locul de munca va fi delimitat si semnalizat pe tot perimetrul, iar operatorul va fi obligatoriu protejat cu un ecran de sticla sau de policarbonat.
Demolarea prin metoda hidrodinamica
Art.181.
La demolarea prin metoda hidrodinamica se iau masuri de protejare a personalului contra proiectiilor de material.
3.4. Lucrari de translatii de cladiri
Art.182.
Executarea lucrarilor de translatie se face numai dupa intocmirea unei documentatii tehnice, in functie de caracteristicile constructive ale cladirii, de starea sa fizica in momentul respectiv, cat si de conditiile noului amplasament.
Art.183.
Inainte de a se incepe lucrarile de translatie a unei cladiri este obligatoriu a se realiza operatiunile pregatitoare care constau din:
– expertizarea constructiei din punctul de vedere al stabilitatii si al efectelor dinamice ce urmeaza sa le suporte;
– elaborarea unui project de consolidare;
– elaborarea unui project tehnologic cu fiecare operatic in parte completat cu toate masurile de protectie a muncii ce se impun a fi luate;
– scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice;
– debransarea retelelor de gaze, apa, canalizare;
– realizarea unor racorduri elastice ale instalatiilor, in cazul translarii unor cladiri pe distante scurte;
– asigurarea cu echipamente de sustinere adecvate;
– delimitarea zonelor de lucru, montare a panourilor avertizoare de interzicere a accesului persoanelor straine.
Art.184.
Sapaturile necesare pentru realizarea cadrului purtator in vederea asigurarii translatiei cladirii, se vor executa conform proiectului tehnologic, in functie de adancimea fundatiilor existente.
Art.185.
In timpul executarii translatiei se va urmari mentinerea cladirii in plan orizontal si vertical luandu-se masuri de intrerupere a operatiei atunci cand se constata abateri de orizontalitate si verticalitate.
Art.186.
Este obligatorie reglarea popilor de sprijin sau in cazul preselor, punerea sub sarcina la valorile rezultate din schema de incarcare din ipoteza calculului cadrului purtator pe reazeme rigide.
Controlul asigurarii incarcarii se va face cu ajutorul aparaturii de masura, astfel ca la terminarea operatiunii de montaj, intreaga greutate a constructiei sa fie transmisa la teren prin intermediul preselor.
Art.187.
Este obligatorie asigurarea unei ruperi controlate a legaturilor dintre grinzile cadrului purtator si elementele de contur ale constructiei, pentru a nu introduce vibratii in suprastructura si a impiedica aparitia deformatiilor si a fisurilor.
Art.188.
In cadrul fazei de montare a cailor de rulare si a mecanismelor de transport se vor respecta prevederile din Normele specifice de protectie a muncii pentru montaj utilaje tehnologice si constructii metalice.
Este obligatorie dotarea sinelor si a utilajului de transport cu dispozitive de masurare a deformatiilor elementelor elastice, pentru a permite masurarea incarcarii conform sarcinii stabilite prin project.
Art.189.
Este obligatorie efectuarea masuratorilor cu aparatura adecvata pentru determinarea perioadelor proprii de oscilatie, in toate situatiile caracteristice ale procesului de pregatire si de efectuare propriu-zisa a translatiei, cat si in situatia de rezemare pe fundatia definitiva.
Masuratorile efectuate au rolul de a scoate in evidenta comportarea identica sau diferita a constructiei in aceste situatii caracteristice, pentru a putea preveni o eventuala degradare a rigiditatii constructiei in timpul deplasarii.
4. PREVEDERI DE PROIECTARE
4.1. Prevederi generate
Art.190.
Organizatiile de proiectare raspund pentru ca documentatiile tehnico-economice pe care le intocmesc sa permita executarea lucrarilor de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri si respectiv exploatarea ulterioara a constructiilor, in conditii de securitate.
In acest scop, sunt obligate sa tina seama la elaborarea proiectelor, de normele de protectie a muncii si de toate prevederile actelor normative prin care se asigura masurile de protectie a muncii.
Art.191.
In proiectele de executie vor fi prevazute echipamentele si dispozitivele corespunzatoare pentru desfasurarea lucrarilor in deplina securitate si igiena a muncii.
Art.192.
Se va asigura prin project, eficienta masurilor de protectie a muncii, corespunzatoare prevederilor legislatiei de protectie a muncii, atat pentru perioada executarii lucrarilor de reparatii, cat si pe timpul exploatarii ulterioare a constructiilor.
Art.193.
Proiectantul va prezenta, la cererea executantului lucrarii sau a beneficiarului, datele avute in vedere la proiectarea lucrarilor, precum si orice alte informatii privind considerentele ce au fost avute in vedere pentru asigurarea masurilor de protectie a muncii.
Art.194.
Documentatia elaborata se va completa cu recomandarile organelor de avizare, precum si cu masurile impuse de autoritatile de stat insarcinate cu protectia muncii cu ocazia controalelor efectuate in timpul executiei lucrarilor.
Art.195.
Proiectele tehnologice vor contine:
– fisa tehnologica cu ordinea de executare a lucrarilor;
– masurile de protectie a muncii care trebuie sa indeplineasca conditiile de lucru impuse de unele tehnologii adoptate;
– lista cuprinzand propuneri de dispozitive de protectie si echipamente de lucru necesare pentru aplicarea tehnologiilor noi;
– masurile necesare pentru asigurarea conditiilor normale de lucru;
– instructiuni proprii de protectie a muncii care nu se gasesc in normele in vigoare si care trebuie aplicate.
Art.196.
La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul va urmari modul in care constructorul respecta masurile de protectie a muncii prevazute in proiect.
Art.197.
Proiectantul va oferi asistenta tehnica constructorului si beneficiarului, la termenele solicitate de acestia, pentru lucrarile neprevazute initial in documentatie sau de mare dificultate ivite in realizarea lucrarilor de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri.
4.2. Lucrari de pamant
Art.198.
Proiectantul va stabili solutia de evacuare pamantului rezultat din sapatura si depozitarea acestuia in afara perimetrului constructiei.
Art.199.
In zonele in care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se executa lucrarile de sapatura, vor fi prevazute prin proiect, santuri de garda care sa le evacueze in aval de zona de lucru. terenuri nisipoase-argiloase, lutoase si in pamanturi sensibile la umezire, in care apa de infiltratie dauneaza stabilitatii terasamentelor, vor fi prevazute masuri pentru impermeabilizarea peretilor santurilor.
Art.200.
In cazul executarii sapaturilor la o adancime mai mare, in functie de compozitia terenului si de coeficientul de umiditate naturala, vor fi prevazute in proiectul de organizare a lucrarilor, masurile de consolidare a peretilor sapaturilor.
Art.201.
Pentru executarea sapaturilor nesprijinite cu peretii in taluze, va fi prevazuta in proiect inclinarea peretilor sapaturii, in functie de caracteristicile terenului.
Art.202.
In cazul realizarii unor umpluturi cu inaltimea mai mare de 1,2 m intr-o singura parte a zidurilor de sprijin proaspat turnate, se va verifica prin calcul, rezistenta zidului.
Art.203.
In cadrul proiectelor tehnologice se vor lua masuri pentru ca in urma executarii sapaturilor sa nu fie afectat echilibrul natural al terenului in jurul fundatiilor, pe o distanta corespunzatoare zonei de influenta a stabilitatii constructiilor invecinate.
Se vor prevedea masuri de imbunatatire a caracteristicilor fizico-mecanice ale pamantului.
Art.204.
In cazul cand in aceeasi incinta sunt de executat mai multe lucrari apropiate, prin proiect se vor lua masurile necesare incat:
– sa se asigure executia lucrarilor de sapatura si fundatii incepand cu cele situate la adancimea cea mai mare;
– sapaturile efectuate sa nu influenteze asupra stabilitatii constructiilor existente;
– lucrarile de epuizare a apei din sapaturi sa nu produca afluieri ale pamantului din zona constructiilor invecinate.
4.3. Lucrari de betoane
Art.205.
Proiectantul va indica modul de transport al betonului pana la locul de utilizare: autobetoniere, autobasculante, pompe de beton, benzi transportoare, bene, tomberoane, roabe.
Se va urmari ca durata transportului betonului de la locul de preparare pana la locul de turnare sa nu depaseasca timpul necesar pentru pastrarea compozitiei si mentinerii omogenitatii betonului.
Art.206.
In cazul transportarii betonului cu benzi transportoare se vor respecta prin proiectul tehnologic, urmatoarele reguli:
– unghiul de inclinare a benzii transportoare se va stabili in functie de consistenta betonului si de directia de transport (ridicare sau coborare);
– transbordarea betonului de pe o banda pe alta, precum si incarcarea de pe o banda pe alt mijloc de transport se vor face cu ajutorul unor jgheaburi sau a unor palnii de eel putin 60 cm inaltime, astfel incat operatia sa se faca prin cadere verticala si nu prin aruncare;
– este interzisa caderea libera a betonului de pe banda transportoare direct la locul de turnare.
Art.207.
In cadrul proiectului de executie a lucrarilor de reparatii, se va tine seama de urmatoarele aspecte:
– conditiile de stabilitate generala a constructiei;
– caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, determinate cu ajutorul studiilor geotehnice;
– gradul de importanta al cladirii;
– caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei;
– marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de structure la teren.
Art.208.
Prin stabilirea solutiilor in cadrul proiectului de executie a lucrarilor de reparatii se va asigura evitarea tasarilor diferentiale, urmarind ca repartitia presiunilor pe talpa fundatilor sa fie cat mai uniforma. Solutiile trebuie astfel alese incat sa prezinte siguranta in exploatare.
4.4. Lucrari de dulgherie
Art.209.
Toate elementele componente ale cofrajelor, schelelor si esafodajelor vor fi stabilite prin fise tehnologice, pe baza unui calcul statistic si de rezistenta, care sa tina seama de toate sarcinile statice si dinamice la care vor fi supuse in timpul utilizarii.
4.5. Lucrari de zidarie
Art.210.
La proiectarea lucrarilor de zidarie se vor indica atat dimensiunile zidariei, rezultate din conditiile de rezistenta si din cerintele de izolare termica si fonica, cat si tipul de mortar folosit.
In cazul executiei lucrarilor de zidarie pe timp friguros se va utiliza numai mortar cu ciment sau ciment-var.
Art.211.
Se va indica in proiectul tehnologic, modalitatea de transport a mortarului la locul de utilizare.
In cazul utilizarii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin conducte se vor respecta instructiunile in vigoare privind exploatarea recipientelor sub presiune.
Art.212.
Se interzice prevederea la prepararea mortarelor colorate a pigmentilor vatamatori sanatatii personalului lucrator cum sunt: miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru.
Art.213.
Pentru executarea lucrarilor de zidarie sub cota pardoselii, se va intocmi o fisa tehnologica care sa cuprinda si indicarea masurilor privind impiedicarea surparii peretilor sapaturii.
Executarea zidului de protectie a hidroizolatiei se va face dupa executarea lucrarilor de fundatii, executarea zidului ce trebuie izolat si a hidroizolatiei verticale.
Art.214.
In cazul executarii lucrarilor de zidarie la inaltime, proiectantul va prevedea dispozitivele speciale pentru aducerea materialelor pe cladirile in curs de executie.
Art.215.
In cazul in care transportul materialelor se face manual, vor fi prevazute in proiectul tehnologic, plane inclinate avand panta maxima de 20%. Latimea minima a planelor inclinate este 1 m pentru circulatia intr-un singur sens.
Planele inclinate si podetele utilizate la inaltimi de peste 0,7 m fata de sol, trebuie prevazute cu balustrade inalte de 1 m, cu legaturi intermediare, cu borduri laterale de 10 -15 cm si cu sipci transversale fixate la distante de 20 – 40 cm.
4.6. Lucrari de invelitori
Art.216.
Proiectantul va dimensiona platformele de lucru la incarcarea maxima data de greutatea lucratorilor si a materialelor ce se folosesc in timpul lucrului. Platformele vor fi realizate astfel incat sa permita accesul lipsit de pericole la nivelul respectiv.
Art.217.
Se vor prevedea scari de acces unde este cazul, rezemate de perete, care sa asigure o buna stabilitate.
Este interzisa inclinarea scarilor (altele decat cele fixate) peste 60°. Intre 60° – 80°, trebuie folosite scari fixe, cu balustrade, iar peste 80° inclinare, scarile fixe trebuie prevazute cu aparatori tip colivie si cu intreruperi pentru odihna la maximum 4 m.
Art.218.
Locurile de primire a materialelor necesare lucrarilor de reparatii vor fi amenajate conform proiectului elaborat in functie de configuratia locului de amplasare si de necesarul de materiale.
4.7. Lucrari de consolidari
Art.219.
Proiectele intocmite pentru lucrari de consolidare vor urmari prin solutiile arhitecturale, tehnice si organizatorice adoptate, planificarea diferitelor lucrari sau faze de lucru, astfel incat sa se realizeze siguranta si durabilitatea ulterioara a constructiilor.
Solutiile adoptate in proiectele de executie vor fi alese in functie de cauzele care au determinat necesitatea consolidarilor.
4.8. Lucrari de demolari
Art.220.
Inainte de a fi stabilite lucrarile de demolare si metoda prin care se executa, proiectantul va examina planurile retelelor subterane ale instalatiilor de apa, gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective, confruntandu-se cu situatia de pe teren, spre a stabili masurile speciale necesare pentru ca lucrarile de demolare sa nu fie stanjenite de eventualele distrugeri accidentale ale constructiilor sau sa fie periclitata stabilitatea constructiilor invecinate.
Art.221.
In cazurile in care exista pericol de incendiu sau de explozie se vor prevedea in proiect masurile adecvate.
De asemenea, vor fi prevazute caile de evacuare a materialelor rezultate din demolare, astfel incat sa nu stanjeneasca lucrarile ce se vor desfasura in continuare.
Art.222.
In cazul demolarii prin metoda imploziei, proiectul tehnologic va contine obligatoriu:
– amplasamentul constructiei ce urmeaza a fi demolata;
– tehnologia de impuscare;
– calculul cantitatii de exploziv care sa asigure scopul propus;
– evaluarea conditiilor pentru efectuarea lucrarilor pregatitoare si de impuscare;
– mijloacele de initiere, aprindere, schema de legare a fitilelor detonante si a capselor electrice, ordinea de explozie;
– modul de repartizare a incarcaturii explozive pe sectiunea constructiei, pentru a realiza caderea constructiei conform proiectului tehnologic;
– masuri de protectie specifice, atat la efectuarea lucrarilor pregatitoare, cat si la demolarea propriu-zisa.
Art.223.
Pentru ca metoda demolarii prin implozie sa poata fi aplicata, constructia ce urmeaza a fi demolata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– structura trebuie sa fie intr-o stare suficient de buna pentru ca prabusirea ei sa poata fi controlata;
– aria de demolare sa fie suficient de mare pentru ca dupa explozie sa poata incapea in interiorul ei daramaturile constructiei.
O pregatire insuficienta a exploziei, poate sa conduca la prabusirea prematura a constructiei, urmata de accidente. Planificarea si pregatirea exploziei poate dura cateva luni, dar actiunea propriu-zisa este terminata in cateva secunde, urmate in mod obligatoriu de curatarea terenului si indepartarea daramaturilor.
4.9. Lucrari de translatii de cladiri
Art.224.
Documentatia tehnica care se intocmeste in cazul lucrarilor de translatii de cladiri va contine:
– descrierea constructiei amplasament, caracteristicile terenului de fundare, pe intregul traseu, structure de rezistenta, finisaje, utilitati, starea fizica a constructiei in momentul executarii lucrarilor);
– prezentarea lucrarilor pregatitoare si a solutiilor de consolidare;
– prezentarea solutiei de translate a cladirii, pe faze de executie, fiecare operatie fiind completata cu masurile adecvate de protectie a muncii;
– calculul eforturilor si deplasarilor in nodurile cadrului purtator, cu ajutorul unor programe de analiza statica si dinamica a structurilor;
– lucrarile topografice necesare, avand in vedere ca fiecare faza se executa intre limite foarte restranse sub aspectul tolerantelor si al abaterilor;
– proiectul de arhitectura, rezistenta si instalatii pentru cladirea de pe noul amplasament.
ANEXA 1 – LISTA NORMELOR DE PROTECTIE A MUNCII CONEXE SI/SAU COMPLEMENTARE
1. Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat
2. Norme specifice de protectie a muncii pentru fabricarea produselor din beton, beton armat si precomprimat
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor
5. Norme specifice de protectie a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald
6. Norme specifice de protectie a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece si stantare
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire
9. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de dulgherie, cofraje, schele si esafodaje
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor inalte prin glisari si liftari
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii
13. Norme specifice de protectie a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale si a marmurei
14. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de tuneluri si galerii
15. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrarile de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive
16. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
17. Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitare a materialelor
18. Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice
19. Norme specifice de protectie a muncii la utilizarea gazelor naturale
20. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatile de exploatare si intretinere a transportoarelor cu banda (altele decat cele din minerit)
21.Norme specifice de protectie a muncii pentru realizarea caselor prefabricate si panourilor pentru constructii
22. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea materialelor termo si hidroizolante
23. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii cai ferate
24. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea acetilenei
25. Norme specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei termice
26. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri
27. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii metalice
28. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren
29. Prevederi de protectie a muncii specifice lucrarilor de organizare de santier in constructii montaj
30. Norme specifice de protectie a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton armat si precomprimat.
ANEXA 2 – LISTA STANDARDELOR CONEXE DE SECURITATE A MUNCII
STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari
STAS 767/2-78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si i mbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie
STAS 856-71 Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare
STAS 857-83 Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate
STAS 2355/2-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescripts generale de proiectare si executie
STAS 2355/3-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii ge- nerale de proiectare si executie.
STAS 2389-92 Constructii civile, industriale si agricole. Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire.
STAS 2745/90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice
STAS 2917-79 Lucrari de zidarie. Zidarie din piatra naturala. Pres¬criptii de alcatuire.
STAS 2965-87 Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare
STAS 3052-79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 3303/1-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Invelitori din placi ondulate de azbociment. Prescriptii generale de proiectare si executie
STAS 3303/2-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pantele invelitorilor. Pres¬criptii de proiectare
STAS 3375-88 Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru muncitorii din telecomunicatii
STAS 4375-79 Ciocane pentru zidarie
STAS 4452-74 Mistrii obisnuite
STAS 5920-89 Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru pompieri
STAS 5452-86 Spaclu
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania
STAS 6131-79 Constructii civile, indusriale si agricole. Inaltimi de siguranta sj alcatuirea parapetelor
SR 6646-2:1996 lluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatiilor de lucru
STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate de beton. Beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6787/1-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6787/2-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice speciale de calitate
STAS 6787/3-90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru cleste. Conditii tehnice speciale de calitate
STAS 6787/4-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Catarame. Conditii tehnice speciale de calitate
STAS 6787/7-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru franghie. Conditii tehnice speciale de calitate
STAS 6787/8-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitiv de suspendare. Conditii tehnice speciale de calitate
SR 7408:1997 Incaltaminte electroizolanta de cauciuc
SR EN 60903:1997 Specificatii pentru manusi de materiale electroizolante pentru lucrari in instalatii electrice
STAS 8067-84 Scule pentru lacatuserie si montaj. Manere si mansoane electroizolante. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 8188-86 Bene pentru lucrari de constructii. Conditii tehnice de calitate
STAS 8292-87 Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru muncitorii de la cariere
STAS 9273-80 Constructii industriale. Scari metalice drepte. Tipuri si dimensiuni
STAS 9404-81 Constructii civile, indus¬triale si agricole. Schele metalice cu platforma autoridicatoare. Prescriptii tehnice de montaj si exploatare
STAS 10104-83 Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale
STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
STAS 10107/2-92 Constructii civile, indus¬triale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi in beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
STAS 10108/0-78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel
STAS 10108/1-81 Constructii civile, industriale si agricole. Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din tevi de otel
STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
STAS 10779-77 Lopeti metalice de uz general pentru lucrari de constructii si agricole
STAS 11617-90 Masini si utilaje pentru constructii. Metode pentru determinarea nivelului de zgomot si limite admisibile
STAS 12049-82 Masini si utilaje pentru constructii. Determinarea vibratiilor transmise conducatorului. Limite admisibile
STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii
STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii
STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generate
STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare
ANEXA 3 – GHID DE TERMINOLOGIE DE PROTECTIE A MUNCII
– Notiuni de baza –
1. Accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate ternporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare.
3. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui saiariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.
4. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
5. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizate in timpul muncii.
6. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
7. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) este obligatorie, atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate sau voluntare, atunci cand patronul considersa necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.
8. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si cu asigurarea securitatii muncii.
9. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur executant si care i se aplica acestuia.
10. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului.
11. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
12. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.
13. Factori de risc: factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant -sarcina de lucru – mijloace de productie – mediu de munca, ce caracterizeaza riscurile proprii acestor elemente si care, conducand la o disfunctie a sistemului, pot provoca accidente de munca sau boli profesionale.
14. Rise profesional: risc in procesul de munca.
15. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
16. Substanta periculoasa: o substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
17. Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.
NOTA: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:
– poate fi permanent prezent pe durata functional prevazute a echipamentului de munca (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajarea de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau
– poate aparea neasteptat (pornire neintentionata etc.).
18. Santier temporar sau mobil, denumit prescurtat ,,Santier”: orice santier in care se efectueaza lucrari de cladiri sau geniu civil.
19.Plan de securitate si sanatate: plan de masuri specifice de protectie a muncii aplicabile santierului respectiv, in functie de natura activitatilor desfasurate.
20. Coordonator de securitate si sanatate in timpul elaborarii proiectului: persoana fizica sau juridica insarcinata de catre beneficiarul de lucrare si/sau de catre dirigintele de santier, de a executa in timpul realizarii proiectului verificarea documentatiilor tehnologice si a planului de securitate si sanatate cu precizarea particularitatilor si regulilor de protectie a muncii.
21. Coordonator de securitate si sanatate in timpul realizarii lucrarii: persoana fizica sau juridica insarcinata de catre beneficiarul de lucrare si/sau de catre dirigintele de santier, de a executa si verifica modul de aplicare in santier a proiectului de executie, a documentatiilor tehnologice si a planului de securitate si sanatate.
Prezentele norme specifice de protectie a muncii au fost editate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii – Bucuresti