NSSM 11

NSSM 11 – Norme specifice de protectia muncii pentru fabricarea geamului

CAPITOLUL 0: Preambul

Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:
– Normele generale de protectia muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicina muncii general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de securitatea muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii, valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri similare.

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror alte măsuri, corespunzătoare condiţiilor concrete în care îşi desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

Întrucât sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice corespunzătoare atât activităţii de bază cât şi celor conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho- sociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitatea muncii în cadrul normelor specifice, vizând, global, desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului, executant – sarcina de muncă – mijloace de producţie – mediul de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de norme pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor în domeniul securităţii muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor.

În contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitatea muncii pentru fabricarea geamului au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente pentru această activitate precum şi de studierea proceselor de muncă în funcţie de pericolele specifice astfel încât, pentru fiecare pericol, să existe cel puţin o măsură adecvată de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestor norme a urmărit includerea tuturor activităţilor desfăşurate pentru fabricarea geamului şi a diferitelor produse din geam, luând în considerare pericolele similare existente prin interferenţa unor tehnologii şi necesitatea corelării prevederilor normative în raport cu aceste pericole.

Criteriul de structurare nu ţine cont de produse şi destinaţia acestora, ci de tehnologiile caracteristice activităţilor desfăşurate pentru producerea şi prelucrarea geamului, urmărind acoperirea întregii sfere a domeniului abordat.

Fiind un instrument de lucru, normele sunt structurate pe capitole şi subcapitole în funcţie de activităţile, respectiv subactivităţile reglementate, pe care utilizatorii le pot găsi rapid, servindu- se de cuprins.

Pentru facilitarea înţelegerii unor noţiuni uzuale din domeniul securităţii muncii s- a procedat la explicarea acestora în cadrul unei anexe la norme.

De asemenea, pentru ordonarea textelor articolelor care se referă la aceeaşi problematică, s- a procedat la utilizarea unor subtitluri, care, în acelaşi timp, precizează conţinutul articolelor, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

CAPITOLUL 1: Prevederi generale

Art. 1: Conţinut
Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea geamului cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestei activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate.

Art. 2: Domeniul de aplicare
Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor specifice de fabricare a geamului, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activităţi.

Art. 3: Conexiunea cu alte acte normative
Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea geamului se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 4
Pentru activităţile nespecifice sau complementare fabricării geamului, desfăşurate în unităţile de profil, se vor aplica normele specifice de securitate a muncii pentru respectivele activităţi.*

Art. 5
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 6
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate se va realiza în conformitate cu prevederile Normativului- cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale – nr. 58/1991.

Art. 7: Revizuirea prezentelor norme
Prezentele Norme specifice de securitate a muncii se revăd periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare: a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi a particularităţilor metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punctul de vedere al securităţii muncii.
____________________________
* Notă: În anexa nr.l se prezintă, orientativ, lista Normelor specifice de securitate a muncii care, după caz, pot fi aplicate pentru activităţile nespecifice sau complementare activităţii de fabricare a geamului în vederea asigurării condiţiilor de securitate a muncii.

CAPITOLUL 2: Descărcarea, depozitarea şi pregătirea materiilor prime. Dozare – amestecare

Art. 8: Repartizarea lucrătorilor
La efectuarea operaţiilor de manipulare (descărcare, depozitare, transport etc.) şi pregătire a materiilor prime se vor repartiza numai lucrători care au corespuns controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii pentru lucrul în medii cu pulberi şi/sau substanţe toxice.

Art. 9: Instruirea lucrătorilor
În cazul în care sunt detaşaţi lucrători pentru efectuarea operaţiilor de descărcare, transport, depozitare în staţiile CF, pe lângă prevederile prezentelor norme se va asigura instruirea suplimentară a acestora pentru respectarea normelor şi a instrucţiunilor de securitate a muncii specifice lucrului în zona CF.

Art. 10: Echipamentul individual de protecţie
Pentru operaţiile de manipulare şi pregătire a materiilor prime pulverulente, echipamentul individual de protecţie va asigura protecţia lucrătorilor împotriva pulberilor şi a riscurilor generate de manipularea greutăţilor.

Art. 11
Lucrătorii care vin în contact cu substanţe toxice vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie complet care va asigura protecţia acestora la contactul cu agenţii chimici.

Art. 12: Organizarea operaţiilor de descărcare, depozitare şi transport materii prime
Operaţiile de descărcare, depozitare şi transport a materiilor prime necesare fabricării geamului vor fi organizate şi conduse de către o persoană numită şi instruită în acest scop, care va asigura toate măsurile de securitate prevăzute de prezentele norme.

Art. 13
Conducătorul procesului de muncă va urmări respectarea următoarelor prevederi:
a)repartizarea lucrătorilor pentru manipularea directă a greutăţilor, la operaţiile de descărcare, depozitare şi transport materii prime, să se realizeze astfel încât greutatea pe lucrător să nu depăşească limitele stabilite prin Normele generale de protecţie a muncii;
b)ridicarea greutăţilor să se realizeze pe cât posibil în poziţie corectă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor;
c)asigurarea mijloacelor tehnice adecvate pentru manipularea greutăţilor (ambalajelor) care depăşesc limitele stabilite prin Normele generale de protecţie a muncii privind efortul fizic;
d)manevrarea mijloacelor tehnice mecanizate să fie asigurată de personal instruit şi autorizat.

Art. 14: Descărcarea materiilor prime
La descărcarea din autocamioane a materiilor prime ambalate în saci, lucrătorii nu vor sta în faţa obloanelor pentru a se evita eventualele accidente generate de căderea sacilor.

Art. 15
La descărcarea din mijloacele tip container a materiilor prime ambalate în saci, echipa de lucru se va împărţi astfel încât să se asigure manipularea concomitentă a sacilor, atât în containere cât şi la încărcarea mijlocului de transport intern şi în depozit.

Art. 16
La operaţiile de descărcare a materiilor prime în vrac se vor asigura mijloacele tehnice necesare pentru limitarea degajărilor de pulberi şi depunerii acestora ( îngrădire locală, posibilităţi de curăţare etc.).

Art. 17
La descărcarea materiilor prime în sistem pneumatic, amplasarea autocisternelor sau vagoanelor faţă de silozuri se va face astfel încât elementele de transport pneumatic (conductele flexibile, racordurile) să nu prezinte curburi sau torsiuni şi să fie uşor accesibile.

Art. 18
Racordurile utilizate şi elementele de strângere vor fi în bună stare de funcţionare pentru a se asigura etanşeitatea necesară şi a nu permite degajarea prafului.

Art. 19
Capacele de vizitare şi control ale circuitului de materiale vor fi închise etanş pe toată durata efectuării operaţiilor de descărcare – încărcare, atât la autocisterna de transport sau vagon cât şi la silozul de depozitare.

Art. 20
Capacele la gurile de alimentare şi/sau vizitare a autocisternelor se vor manevra (închide – deschide) numai atunci când presiunea din interiorul cisternei este egală cu presiunea mediului exterior, şi numai de către personal calificat.
Transportul materiilor prime spre spaţiile de depozitare

Art. 21
Transportul materiilor prime spre spaţiile de depozitare se va face cu mijloace tehnice adecvate tipului de ambalaj şi specificului materiei prime, conduse de către personal special instruit şi numit în acest scop.

Art. 22: Depozitarea materiilor prime pulverulente
Spaţiile destinate depozitării pe platforme orizontale a materiilor prime însăcuite sau în vrac trebuie să prezinte pardoseli nivelate.
Intrările acestor spaţii vor fi fără prag şi vor avea dimensiuni în funcţie de caracteristicile mijloacelor de transport utilizate.
Organizarea internă a spaţiilor de depozitare orizontală a materiilor prime trebuie să respecte principiul rezervării unui spaţiu suficient pentru manipulare şi acces.
Sistemul de iluminat trebuie să asigure condiţii normale de lucru în orice punct al depozitului.

Art. 23
Materiile prime depozitate pe platforme orizontale vor fi păstrate în compartimente (boxe) sau, după caz, lăzi cu capac, prevăzute cu etichete privind conţinutul fiecăreia, fiind interzisă depozitarea în acelaşi compartiment a materiilor prime diferite.

Art. 24
Depozitarea materiilor prime ambalate în saci sau în ambalaje cu forme geometrice regulate, se va face prin stivuire, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii referitoare la modul de constituire a stivelor şi înălţimea acestora, inclusiv pentru depozitarea în sistem paletizat.

Art. 25
Buncărele (silozurile) de mare capacitate pentru depozitarea verticală a materiilor prime vor fi etichetate, indicându- se conţinutul fiecăruia, fiind interzisă depozitarea în acelaşi buncăr (siloz) a altor materii prime, decât cea etichetată.

Art. 26
Căile de acces din interiorul depozitelor se vor menţine permanent deblocate.

Art. 27
Manipularea materiilor prime se va face cu atenţie pentru a preveni împrăştierea lor pe sol sau în atmosferă.
Pentru evitarea prafului în mediul de muncă, pardoseala va fi stropită şi curăţată.

Art. 28: Depozitarea deşeurilor de sticlă reciclabile
Deşeurile de sticlă, pentru reintroducerea în fluxul tehnologic, vor fi depozitate în buncăre speciale, în locuri îngrădite cu perete continuu, la o înălţime adecvată volumului necesar a fi depozitat sau pe platforme special amenajate în acest scop.

Art. 29: Depozitarea substanţelor toxice, inflamabile sau explozive
La amenajarea spaţiilor pentru depozitarea substanţelor toxice, inflamabile şi explozive, pe lângă prezentele norme, se vor aplica şi prevederile altor reglementări legale în vigoare referitoare la aceste substanţe (legi, decrete, norme PSI etc.).
Uşile acestor spaţii de depozitare vor fi inscripţionate cu indicatoare pentru acces condiţionat, conform standardelor în vigoare şi vor fi ţinute sub cheie de către un gestionar.
În aceste spaţii se interzice fumatul sau intrarea cu flacără deschisă.
În cazul în care se utilizează trioxidul de arsen, se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea sticlei pentru menaj, ambalaje şi sticlărie tehnică, cap.2.

Art. 30
În spaţiile de depozitare a substanţelor toxice necesare procesului tehnologic, sunt strict interzise păstrarea alimentelor sau servirea mesei.
Aceste spaţii se vor dota cu substanţe neutralizante pentru cazurile de scurgeri accidentale.
Pardoselile se vor păstra permanent curate.
Ambalajele conţinând aceste substanţe vor fi marcate cu semne convenţionale pentru pericol.
Ambalajele golite de conţinut vor fi păstrate în compartimente distincte şi în funcţie de caz vor fi neutralizate şi evacuate conform unor proceduri aprobate de organele sanitare.

Art. 31
La depozitarea şi manipularea substanţelor chimice necesare procesului tehnologic se vor aplica şi prevederile Normelor specifice de securitate a muncii menţionate în anexa 1 la poziţiile 9 şi 10.

Art. 32
Se interzice depozitarea temporară a materiilor prime şi a celorlalte substanţe toxice utilizate în procesul tehnologic dacă nu sunt asigurate spaţii speciale şi mijloace adecvate acestui scop.

Art. 33: Uscarea materiilor prime pulverulente
Înaintea pornirii uscătoarelor se va proceda în mod obligatoriu la pornirea ventilatoarelor de tiraj pentru eliminarea eventualelor gaze arse sau nearse. Se va verifica existenţa şi integritatea apărătorilor de protecţie.

Art. 34
Manevrarea dispozitivului de aprindere automată se va face numai după ce în prealabil au fost verificate ventilele de gaz.
În caz de emanaţii se vor închide ventilele de siguranţă şi se va executa o aerisire în uscător de minimum 15 minute, prin ventilare.

Art. 35
Pentru aprinderea manuală a arzătoarelor se vor utiliza făclii cu câlţi, fixate pe vergele metalice suficient de lungi astfel încât aprinderea să se facă de la o distanţă de minimum 2 m de arzător.
Aprinderea se va efectua obligatoriu de către doi lucrători, instruiţi în utilizarea instalaţiilor care folosesc gaze naturale, pentru asigurarea condiţiilor de securitate (dirijarea făcliei către arzător şi deschiderea cu precauţie a ventilului de gaz).

Art. 36
Pentru limitarea degajărilor de pulberi în mediul de muncă, jgheabul de evacuare a materiei prime va fi menţinut permanent acoperit.

Art. 37
Pâlniile de alimentare a uscătoarelor vor fi prevăzute cu grătare, iar zona limitrofă acestora va fi îngrădită împotriva accesului accidental al lucrătorilor.

Art. 38
Operaţiile de intervenţii şi reparaţii la uscătoare se vor efectua numai după scoaterea din funcţiune a utilajului, respectiv:
a)întreruperea alimentării cu combustibil;
b)evacuarea gazelor arse reziduale prin ventilare mecanică;
c)scoaterea de sub tensiune a instalaţiei electrice.
Intervenţia lucrătorilor va fi permisă numai după răcirea corespunzătoare a incintei uscătorului şi semnalizarea intervenţiei cu plăcuţe avertizoare.

Art. 39
Înlocuirea filtrelor deteriorate din instalaţiile de captare şi reţinere a pulberilor se va face de câte ori este necesar pentru asigurarea calităţii mediului de muncă.
Zdrobirea deşeurilor de sticlă reciclabile

Art. 40
Manipularea cioburilor de sticlă în vederea alimentării directe a utilajului de zdrobit se va face numai cu ajutorul unor unelte cu coadă.
Lucrătorii vor purta obligatoriu mijloace individuale pentru protecţia ochilor, a mâinilor şi a picioarelor.

Art. 41
Zdrobirea mecanică a cioburilor se va realiza numai cu utilaje carcasate, iar în cazul în care utilajele sunt amplasate în apropierea desfăşurării altor activităţi se va asigura protecţia fonică a acestora.

Art. 42
Transportorul cu bandă, aferent zdrobitorului de cioburi va fi carcasat pentru evitarea poluării mediului de muncă.

Art. 43
În timpul zdrobirii, cioburile vor fi umezite pentru a împiedica producerea prafului silicogen.

Art. 44
Pardoseala locului de muncă se va curăţa în permanenţă de cioburi pentru prevenirea accidentării lucrătorilor.

Art. 45
În cazul alimentării directe a utilajului de zdrobit, gura de alimentare a acestuia va fi prevăzută cu grătar metalic.

Art. 46
Pentru efectuarea operaţiilor de curăţare şi întreţinere a utilajului de zdrobit se va decupla alimentarea de la tabloul electric central şi se va atenţiona, prin plăcuţe avertizoare, starea de decuplare a utilajului.

Art. 47
Intervenţiile la utilaj se vor efectua numai după oprirea completă a elementelor mobile, iar lucrătorii vor purta echipamentul individual de protecţie complet.

Art. 48
Dacă în timpul funcţionării utilajului apar zgomote nepermise, vibraţii sau şocuri mecanice, acesta se va opri, se va decupla de la reţea şi se va proceda la înlăturarea cauzelor.

Art. 49: Cernerea materiilor prime
Se interzice împingerea materialului depus la intrarea în sită sau curăţarea acesteia în timpul funcţionării utilajului.
Se va verifica etanşeitatea echipamentului faţă de mediul de muncă.

Art. 50: Transportul şi încărcarea materiilor prime pentru alimentarea fluxului tehnologic de preparare a amestecului
Preluarea materiilor prime şi încărcarea în mijloacele de transport intern pentru alimentarea fluxului tehnologic se va face numai de către echipa specializată, instruită şi supravegheată de către un conducător nominalizat.*
______________
* Conducător nominalizat: persoană numită în scris de conducerea persoanei juridice pentru a coordona anumite activităţi (permanente sau temporare).

Art. 51
Înainte de pornirea elevatoarelor se va verifica starea tehnică a acestora, integritatea cupelor transportoare şi existenţa capacelor de vizitare; eventualele depuneri colmatate de materii prime se vor îndepărta prin răzuire.

Art. 52
Se interzice acţionarea elevatorulului prin manevrarea cupelor cu mâna.

Art. 53
În cazul transportoarelor tip melc se va verifica existenţa elementelor de etanşare.

Art. 54
Deversarea materiilor prime din saci se va face numai în nişe, printr- o manipulare atentă, pentru prevenirea poluării mediului de muncă.

Art. 55
Gurile de alimentare a nişelor vor fi prevăzute cu grătare metalice rezistente, ale căror ochiuri să nu permită scăparea sacilor sau a materiei prime aglomerate şi cu şorţuri de cauciuc pentru realizarea unei etanşeităţi complete la operaţiile de descărcare a sacilor.

Art. 56
Spaţiul de depozitare temporară pentru sacii cu materii prime necesare şi pentru palete va fi astfel asigurat încât căile de acces spre gurile de alimentare a nişelor să nu fie afectate.
Transportul şi încărcarea în sistem pneumatic a materiilor prime în staţiile de preparare a amestecului sau în silozuri de mare capacitate de depozitare verticală

Art. 57
La începutul fiecărui schimb de lucru se va verifica starea tehnică a instalaţiilor, integritatea elementelor componente ale instalaţiilor, conductelor de transport pneumatic şi dispozitivelor ajutătoare. Se vor verifica aparatele de măsură, control şi supraveghere a instalaţiilor.

Art. 58
Se va asigura verificarea integrităţii tuturor elementelor componente ale instalaţiei electrice.

Art. 59
Lucrătorii angajaţi pentru activităţile de manipulare şi de transport nu vor efectua intervenţii sau manevre la instalaţii şi utilaje; orice defecţiuni sau funcţionări aparametrice vor fi anunţate conducătorului locului de muncă odată cu oprirea instalaţiei defecte.

Art. 60
Lucrătorii, care au drept sarcină de muncă supravegherea instalaţiilor de transport pneumatic, nu vor părăsi locul de muncă înainte ca sarcina să fie preluată de înlocuitori desemnaţi de conducătorul locului de muncă.

Art. 61
În cazul în care materiile prime sunt depozitate în silozuri prevăzute cu conducte de transport pneumatic pentru alimentarea fluxului tehnologic, se va verifica etanşeitatea conductelor pentru a evita degajările de praf în zona de lucru.

Art. 62
Nu se va proceda la desfundarea conductelor de transport pneumatic (când acestea s- au blocat) prin ridicarea presiunii aerului peste limitele admise prevăzute în regulamentul de funcţionare a instalaţiei.

Art. 63
În cazul formării şi depunerii, pe pereţii interiori ai silozului, a aglomerărilor întărite de material, se va proceda la curăţarea silozurilor cu mijloace tehnice adecvate. În cazuri de forţă majoră se va permite ca operaţiile de curăţare a silozurilor să se efectueze manual, cu respectarea tuturor măsurilor tehnico- organizatorice de eliminare a surselor de accidentare, stabilite prin instrucţiunile de securitate a muncii elaborate special de unităţi în acest scop.

Art. 64
În timpul efectuării operaţiilor de curăţare a silozurilor se vor scoate de sub tensiune instalaţiile electrice aferente silozurilor, inclusiv sistemul de ventilare.

Art. 65
Reluarea operaţiilor de încărcare a silozurilor după curăţarea lor se va face după examinarea detaliată a integrităţii construcţiei, etanşeităţii şi rezistenţei acesteia. De asemenea, se va porni instalaţia de ventilare aferentă silozurilor şi, după timpul necesar de securitate, se va porni în gol instalaţia de transport pneumatic. Dacă nu apar defecţiuni se pot relua operaţiile de însilozare.

Art. 66
În cazul în care configuraţia locului de muncă impune folosirea scărilor cu pantă mare, lucrătorii nu le vor utiliza în cazul în care au ambele mâini ocupate.

Art. 67
Toate elementele metalice vor fi legate la pământ pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingere indirectă.

Art. 68
Cablurile electrice vor fi protejate împotriva lovirii, agăţării, strivirii şi contra oricăror deteriorări mecanice şi vor fi amplasate conform normelor în vigoare.

Art. 69: Dozarea- amestecarea materiilor prime
Dozarea mecanică a materiilor prime se va face în locuri special amenajate şi cu echipamente tehnice care să permită etanşarea operaţiei.

Art. 70
Înainte de pornirea utilajelor necesare dozării se va verifica starea tehnică a fiecăruia şi buna funcţionare a instalaţiilor de ventilare.

Art. 71
Se va asigura captarea prafului la sursele de degajare prin funcţionarea instalaţiei de ventilare în regim permanent.

Art. 72
Sunt interzise fumatul şi servirea mesei la locul de muncă, acestea fiind permise numai în locurile special amenajate.

Art. 73
Circulaţia lucrătorilor pe tubulatura sistemului de desprăfuire este interzisă.

Art. 74
Înainte de pornirea amestecătoarelor se va verifica starea de funcţionare a acestora, inclusiv a dispozitivelor de protecţie. Periodic, eventualele depuneri colmatate de materii prime pe tamburi şi role se vor îndepărta cu utilajul oprit.

Art. 75
Alimentarea manuală a amestecătoarelor cu deşeuri de sticlă zdrobite, va fi asigurată astfel încât să se evite căderea sau împrăştierea cioburilor în zonele de lucru.

Art. 76
În timpul funcţionării amestecătorului sunt interzise orice fel de intervenţii, inclusiv luarea probelor pentru verificarea umidităţii sau a altor probe de control al calităţii amestecului.

Art. 77
Gurile de vizitare vor fi deschise numai după oprirea utilajului.

Art. 78
În timpul funcţionării amestecătorului se interzice accesul lucrătorilor sub utilaj.

Art. 79
Curăţarea amestecătoarelor se va efectua de către lucrători instruiţi special, care vor utiliza sculele destinate acestei operaţii şi numai după oprirea completă a acestora şi asigurarea opririi tuturor utilajelor situate în amonte.
În timpul operaţiilor de curăţare se va purta obligatoriu masca de protecţie contra pulberilor.

Art. 80
În cazul defectării instalaţiilor este obligatorie repararea cu prioritate a celor care asigură protecţia colectivă (ventilaţie, etanşare etc.).

Art. 81
Lucrătorii care efectuează lucrări de remediere a defecţiunilor vor fi dotaţi şi vor purta obligatoriu echipamentul individual de protecţie prevăzut pentru acest loc de muncă.

CAPITOLUL 3: Elaborarea topiturii de sticlă

Art. 82: Repartizarea lucrătorilor
Pentru lucrul la cuptoarele de topit se interzice repartizarea femeilor gravide precum şi a persoanelor cu afecţiuni pentru care există contraindicaţii medicale de a lucra în medii cu temperaturi înalte.

Art. 83: Echipamentul individual de protecţie
Echipamentul individual de protecţie va asigura protecţia lucrătorilor împotriva radiaţiilor intense (infraroşii, ultraviolete), a focului precum şi, după caz, împotriva contactului cu particule incandescente.

SUBCAPITOLUL 1: 3.1. Alimentarea cuptoarelor

Art. 84: Transportul amestecului la gurile de alimentare
Căile de acces de la utilajele de amestecare până la gurile de alimentare a cuptoarelor vor fi iluminate corespunzător în regim permanent şi se vor curăţa de depunerile de pulberi.

Art. 85
Scările, pasarelele, platformele de lucru şi de alimentare a cuptoarelor vor fi în perfectă stare tehnică.

Art. 86
Zona de lucru aferentă gurilor de alimentare a cuptoarelor şi a elevatoarelor va fi permanent deblocată.

Art. 87
Buncărele, care nu sunt prevăzute cu vibratoare, vor avea amenajate dispozitive speciale de lovire (tip ciocan) acţionate manual de pe platformă prin cablu, pentru deblocarea alimentării cu amestec sau desprinderea aglomerărilor de pe pereţi.
Zona de lovire va fi întărită cu placă metalică de grosime adecvată.

Art. 88
În timpul inversării focului sunt interzise intervenţiile la gura de alimentare şi staţionarea în apropierea gurii de alimentare.

Art. 89: Alimentarea cuptorului
Înainte de începerea lucrului se va verifica existenţa şi buna funcţionare a dispozitivelor de protecţie cu care sunt dotate utilajele de alimentare şi a aparaturii de comandă şi control aferentă fluxului de alimentare.

Art. 90
La alimentarea buncărelor gurilor de alimentare, atunci când buncărul este gol şi se începe umplerea, şuberul va fi complet închis pentru prevenirea prăfuirii şi accidentării lucrătorilor.

Art. 91
În timpul alimentării, lucrătorii nu vor interveni la mecanismele de alimentare.

Art. 92
Se interzice depăşirea sarcinilor nominale de lucru ale instalaţiilor de ridicat, la alimentarea cuptorului.

Art. 93
La manevrarea containerelor cu electropalanul se interzice prezenţa lucrătorilor sub sarcina de lucru şi în zona de acţionare a acestuia.

Art. 94
La alimentarea cuptoarelor prin linii de monorai se interzice prezenţa lucrătorilor în vecinătatea traseului acestora în timpul deplasării sarcinii.
Linia de monorai va fi îngrădită în zona inferioară cu grilaje metalice pentru limitarea zonei periculoase.

Art. 95
La alimentarea directă a cuptorului cu deşeuri de sticlă (cioburi), se vor folosi containere cu posibilităţi de manevrare uşoară. Cantitatea de deşeuri din containere nu va depăşi nivelul superior al pereţilor acestora.

Art. 96
În cazul alimentării cuptoarelor cu ajutorul benzilor transportoare nu se va depăşi unghiul maxim de înclinare al benzii, elementele mobile vor fi protejate prin apărători, iar traseul va fi carcasat în zonele necesare (traversarea altor locuri de muncă).

Art. 97
Intervenţiile (întreţinere, reglaje etc.) la banda transportoare se vor face de către echipa de întreţinere după oprirea utilajului, scoaterea de sub tensiune şi avertizarea, prin indicatoare a intervenţiei respective, cu respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru activităţile de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă.

Art. 98
În cazul alimentării cuptoarelor cu deşeuri reciclabile (cioburi zdrobite) cu transportorul cu bandă, alimentarea acestuia se va face fără atingerea benzii cu uneltele de încărcat.

SUBCAPITOLUL 2: 3.2. Obţinerea topiturii de sticlă

Art. 99
La cuptoarele şi instalaţiile aferente nu au acces persoanele neautorizate.
Cuptoarele şi instalaţiile aferente se vor preda prin proces verbal de către şefii de schimb după o verificare amănunţită.

Art. 100
Se interzice lăsarea fără supraveghere a cuptoarelor; părăsirea zonei de lucru se va face cu permisiunea conducătorului formaţiei de lucru şi numirea de către acesta a unui înlocuitor corespunzător.

Art. 101
Starea tehnică a cuptoarelor şi funcţionalitatea acestora va fi cunoscută şi urmărită permanent de conducătorii locurilor de muncă şi conducerea tehnică.

Art. 102: Aprinderea focului în cuptor
Aprinderea focului şi reglarea temperaturii cuptoarelor de topit sticlă se vor efectua numai de către lucrătorii specializaţi şi numiţi de conducerea tehnică, sub directa îndrumare şi supraveghere a acesteia, pentru asigurarea tuturor manevrelor şi a condiţiilor impuse de procesul de ardere.
Se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile de lucru şi curba de temperare.
Orice alte decizii, necesare în timpul temperării, se vor lua numai de către conducerea tehnică.

Art. 103
În cazul în care aprinderea focului se realizează după efectuarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii, se vor respecta următoarele prevederi:
a)se vor înlătura toate construcţiile provizorii, sculele şi resturile de materiale care ar putea provoca accidente;
b)se vor închide toate orificiile provizorii;
c)se vor aduce în stare de funcţionare toate dispozitivele de protecţie;
d)se va verifica funcţionarea tuturor dispozitivelor de execuţie, comandă şi control.

Art. 104
Pentru a evita apariţia unor răbufniri şi explozii, înainte de aprinderea focului în focarele camerei de combustie, se vor respecta următoarele prevederi:
a)se va verifica şi asigura funcţionalitatea tirajului în cuptor;
b)se va efectua o ventilare eficientă a camerei de ardere;
c)se va asigura, cu mijloace adecvate, că în camera de ardere sau în imediata apropiere a acesteia nu există gaze sau amestecuri explozive;
d)se va verifica funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei de reglare a focului.

Art. 105
Se va urmări ca în interiorul cuptorului sau în anexele acestuia să nu existe lucrători.

Art. 106
Echipamentul tehnic utilizat pentru combustie nu trebuie să permită întoarcerea flăcării pe conducte.

Art. 107
După aprinderea focului, în cazul în care procesul de ardere nu decurge normal, se vor închide ventilele de gaz şi, după ce se constată şi înlătură cauzele, se reiau operaţiile aprinderii numai după ce s- au eliminat prin ventilare gazele combustibile din interiorul cuptorului.

Art. 108: Reglarea parametrilor
Reglarea parametrilor de funcţionare a cuptoarelor se va face de către personal calificat sub directa supraveghere a conducătorului de schimb.
În caz de avarii se va proceda conform instrucţiunilor de intervenţie speciale elaborate de persoanele juridice în vederea readucerii parametrilor la valorile normale.

Art. 109
În cazul defectării organelor de comandă montate pe instalaţiile de aer- gaz, apă dedurizată, apă industrială etc. se va trece în regim manual sau by- pass, iar intervenţiile pentru remediere se vor efectua de către personalul de întreţinere calificat. Se interzice orice intervenţie a lucrătorilor de la cuptoare (topitori) la organele de comandă, cu excepţia celor autorizaţi.

Art. 110
În cazul întreruperii accidentale a sistemului automatizat de alimentare cu gaz şi/sau aer se va trece procesul de ardere pe comandă manuală şi se vor efectua toate reglajele necesare (de ardere, tiraj etc.) conform instrucţiunilor de lucru elaborate de persoana juridică.

Art. 111
Orice dereglare la nivelul instalaţiilor cu grad avansat de periculozitate, scăpări de gaze, cabluri electrice neizolate, funcţionări defectuoase de motoare, ventilatoare, pompe etc. vor fi semnalate imediat inginerului sau maistrului de schimb care va asigura efectuarea remedierilor în condiţii de securitate.

Art. 112
În timpul funcţionării cuptoarelor se va asigura sistemul de semnalizare (acustic, optic) a inversării focului, atât la sistemul manual de inversare cât şi la cel automatizat.

Art. 113
Pentru a nu se produce explozii, după inversarea focului se va verifica corectitudinea efectuării inversării şi modul în care decurge procesul de ardere. Dacă procesul de ardere nu decurge normal, în funcţie de caz se va proceda conform instrucţiunilor de lucru elaborate de persoana juridică.

Art. 114
Pentru efectuarea observaţiilor în interiorul cuptoarelor se vor respecta următoarele prevederi:
a)se vor utiliza ochelari de protecţie sau plăci de sticlă pentru protecţia împotriva radiaţiilor calorice şi luminoase;
b)se verifică anterior presiunea din cuptor pentru a preîntâmpina pericolul de accidentare prin arsuri;
c)la cuptoarele la care, pentru observaţii, se folosesc orificii speciale astupate cu dopuri de şamotă sau metalice, se verifică dacă există emanaţii de gaze arse şi/sau flăcări şi se scoate dopul cu atenţie folosind mănuşi de protecţie;
d)apropierea de gura de vizitare pentru efectuarea observaţiilor se va face, în toate cazurile, până la distanţa de 60- 80 cm, cu poziţia corpului lateral faţă de gurile de vizitare sau orificii.

Art. 115
Se interzice ca probele de topitură de sticlă din cuptor să fie lăsate la nivelul platformei de lucru; acestea vor fi depozitate într- un loc special amenajat şi ulterior evacuate la depozitul de cioburi.

Art. 116
Sculele pentru prelevarea probelor de topitură şi cele folosite la împingerea amestecului vor fi aşezate după fiecare utilizare în rasteluri sau în locuri special amenajate. Zona cuptorului va fi menţinută în permanenţă degajată de scule, obiecte, materiale etc.

Art. 117: Oprirea scurgerilor accidentale de sticlă
În cazul apariţiei de scurgeri de sticlă din cuptor se va proceda, în funcţie de situaţia concretă, astfel:
a)locul scurgerii va fi imediat marcat cu plăcuţe avertizoare împotriva accesului persoanelor;
b)se va anunţa maistrul tehnolog, maistrul de întreţinere, şeful secţiei şi formaţia de pompieri din unitate;
c)se va efectua cu atenţie, de la distanţă, răcirea locală a zonei de scurgere cu furtunul de aer, pentru limitarea acesteia;
d)se vor astupa orificiile de scurgere cu pene (dopuri) de şamotă sau metal;
e)se va răci cu apă zona scurgerii, în cazul în care volumul de topitură scurs este mai mare, evitând afectarea traseelor cablurilor electrice şi asigurând alimentarea instalaţiilor vitale ale cuptorului pe alte trasee;
f)se va reduce temperatura cuptorului prin reducerea combustiei până la limita evitării producerii unor alte avarii;
g)se va proceda la întreruperea alimentării cu amestec până la oprirea scurgerii;
h)sticla scursă va fi evacuată şi, după terminarea intervenţiilor, se va asigura degajarea zonei şi curăţenia necesară.

Art. 118: Intervenţii la cald
Intervenţiile la cald, în orice zonă a cuptorului, se vor efectua obligatoriu de către cel puţin doi lucrători, instruiţi şi dotaţi cu echipament individual de protecţie adecvat, ce se vor supraveghea reciproc pe tot parcursul intervenţiilor, în prezenţa conducătorului locului de muncă.

Art. 119
Reparaţiile la cald pe boltă sau regeneratoare se vor face numai utilizând pasarelele de acces, scările, balustradele, grătarele sau platformele construite în acest scop şi amplasate conform normelor în vigoare. Se interzice circulaţia directă pe bolta cuptorului de topire, indiferent de zona acestuia (bazin de topire, cameră regeneratoare etc.).

Art. 120
În zonele cu degajări de gaze arse, pentru intervenţii, se va asigura protecţia lucrătorilor prin suplimentarea ventilării şi/sau dotarea cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer.

Art. 121: Sistemul de protecţie contra radiaţiilor termice
Sistemul de protecţie contra radiaţiilor termice (paravane antiradiante, sisteme de răcire cu aer sau apă a zonelor de lucru a cuptoarelor) trebuie să funcţioneze permanent. Orice defecţiune va fi remediată de personalul de întreţinere specializat.

Art. 122: Conductele de gaze şi aer comprimat
Toate conductele de gaze combustibile şi aer comprimat vor fi prevăzute cu robinete de siguranţă.
În cazul în care aceste conducte traversează zone de lucru sau de acces vor fi protejate împotriva eventualelor avarii.

Art. 123: Evacuarea gazelor arse
Toate conductele orizontale sau verticale pentru evacuarea gazelor arse trebuie să prezinte o bună etanşeitate.

Art. 124: Presiunea de alimentare a gazelor
Presiunea de alimentare a gazelor pentru instalaţia de ardere a cuptoarelor trebuie să se menţină la valori care să permită funcţionalitatea instalaţiei de ardere în condiţii de siguranţă.

Art. 125: Asigurarea sculelor şi a accesoriilor pentru intervenţii
Se vor asigura toate sculele, accesoriile (furtunuri, ştuţuri, răngi de diferite forme) şi materialele (azbest, vată ceramică etc.) necesare intervenţiei la cuptoare.

Art. 126: Intervenţii la camerele regeneratoare
Intervenţiile la camerele regeneratoare se vor face de către echipe specializate, sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art. 127
Elementele componente ale instalaţiilor anexe camerei regeneratoare (ţevile de suflare, îmbinările, robinetele şi furtunurile de aer comprimat etc.) vor fi menţinute în stare de funcţionare.

Art. 128
Operaţiile de suflare pentru curăţarea camerelor regeneratoare se vor efectua numai după evacuarea completă a gazelor arse şi se va urmări ca traseul de evacuare să fie liber.

Art. 129
Reziduurile rezultate vor fi evacuate după minimum 48 de ore (pentru răcirea şi eliminarea pericolului de incendiu).

Art. 130
Pentru efectuarea unor intervenţii la ampilajul camerelor regeneratoare se vor asigura măsurile de securitate necesare pentru intervenţii la cald şi, în funcţie de complexitatea intervenţiei, se vor asigura toate măsurile pentru prevenirea avariilor şi a accidentelor.

SUBCAPITOLUL 3: 3.3. Controlul parametrilor fluxului tehnologic

Art. 131: Camere şi panouri de comandă
Toate aparatele de măsurare şi reglare montate pe tabloul AMC din camerele de comandă şi panourile locale vor fi prevăzute cu etichete pe care se va indica locul şi parametrul măsurat; această etichetare se va folosi şi la circuitele tablourilor electrice de alimentare a aparatelor.

Art. 132
În camerele de comandă se va păstra curăţenie desăvârşită.
Spălarea tabloului AMC cu produse petroliere este interzisă; pentru spălare se vor folosi soluţii de detergenţi.

Art. 133
Accesul persoanelor în camerele de comandă este interzis, cu excepţia celor autorizate.

Art. 134
În dreptul tablourilor electrice şi a aparatelor prevăzute cu alimentare electrică se vor aşeza covoare sau podeţe electroizolante.

Art. 135
Pentru supravegherea tablourilor de comandă şi facilitarea intervenţiilor la tabloul AMC, se va asigura un iluminat corespunzător, conform normativelor în vigoare.

Art. 136
Tablourile AMC vor fi prevăzute cu uşi care, după intervenţiile necesare, se vor închide cu cheie ce se va păstra de operatorii de la camera de comandă.

Art. 137
Se interzice executarea oricăror improvizaţii la instalaţiile electrice.

Art. 138
Se va asigura etanşeitatea trecerii cablurilor electrice şi a conductelor pneumatice la traversarea acestora prin pereţii camerei de comandă.

Art. 139
Se interzice montarea în camera de comandă a aparatelor de debit, presiune etc. care au comunicaţie directă cu vasele şi conductele de produse inflamabile din instalaţie.

Art. 140
În camera de comandă se va asigura permanent suprapresiunea de aer împotriva pătrunderii aerului viciat de pe platformele de lucru învecinate.

Art. 141
Instalaţia de climatizare va funcţiona permanent la parametrii stabiliţi în cartea tehnică a instalaţiei.
Supravegherea aparaturii de măsură, control şi automatizare

Art. 142
În timpul desfăşurării fluxului tehnologic, tabloul cu aparatele de măsură, control şi automatizare va fi supravegheat permanent de către lucrători cu calificare corespunzătoare.

Art. 143
Se interzice părăsirea sălii de comandă fără anunţarea conducătorului locului de muncă şi fără asigurarea de către acesta a unui înlocuitor corespunzător.

Art. 144
Se interzice acţionarea butoanelor de comandă pentru punerea în funcţiune a utilajelor, fără avertizare prealabilă.

Art. 145
Orice deranjament în instalaţii, semnalat de aparatele de măsură şi control, va fi anunţat conducătorului locului de muncă pentru a lua măsuri de remediere.

Art. 146: Intervenţii la tabloul de comandă
Intervenţiile persoanelor neautorizate la tabloul de comandă sunt strict interzise.

Art. 147
Reglarea parametrilor de funcţionare pentru cuptoare sau efectuarea diferitelor reglaje pe flux se vor face numai de către operatorii camerei de comandă pe baza indicaţiilor şi sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art. 148
Lucrările de reparaţii, întreţinere şi verificare se vor efectua numai de către personalul autorizat.

Art. 149
Se interzice depozitarea de materiale în camerele de comandă.

Art. 150
În cazul producerii unui incendiu la instalaţia electrică din sala de comandă se va scoate instalaţia de sub tensiune şi se va acţiona cu stingătorul cu praf şi dioxid de carbon.

CAPITOLUL 4: Fasonarea topiturii de sticlă

SUBCAPITOLUL 1: 4.1. Tragerea pe verticală a geamului (procedeele Fourcault, Asahi, TFD). Maşini de tras pe verticală (Fourcault, Asahi, TFD)

Art. 151
Funcţionarea maşinilor de tragere a geamului pe verticală este permisă numai după verificarea instalaţiei de gaz şi aer, închiderea şi etanşeitatea ventilelor de gaz de la instalaţii şi de pe maşină precum şi verificarea valorilor parametrilor indicaţi de aparatele de control.
Înainte de pornirea maşinilor se vor verifica clapetele apărătoarelor de cioburi.

Art. 152: Introducerea ajutajelor
La introducerea ajutajelor în camera de legătură şi în camera de tragere se va respecta ordinea de introducere şi poziţia de montaj exactă.

Art. 153: Aprinderea focului
Aprinderea focului la camera de legătură şi la camera de tragere se va face sub supravegherea unui conducător nominalizat pentru efectuarea acestei operaţii.
Pentru aprinderea focului de încălzire a sticlei din camera de tragere se va deschide treptat ventilul de gaz, după ce arzătorul de aprindere se află în faţa arzătorului principal.
În cazul în care unul din arzătoarele din camera de legătură sau din camera de tragere se stinge, se va anunţa imediat personalul de întreţinere pentru identificarea cauzelor şi remediere, după care se va proceda la reaprinderea lui. Nu se permite lăsarea arzătoarelor fără flacără.
În timpul funcţionării maşinii se va urmări integritatea şi etanşeitatea racordurilor flexibile (furtunurilor) de alimentare a arzătoarelor individuale.

Art. 154: Funcţionarea răcitoarelor
La introducerea răcitoarelor în camera de tragere este obligatorie racordarea imediată a acestora la sursa de apă.
Scoaterea răcitoarelor se va face numai după ce s- a închis robinetul de la conducta de apă.

Art. 155
Se interzice folosirea răcitoarelor defecte.

Art. 156
Furtunurile prin care circulă apa spre răcitoare vor fi de calitate corespunzătoare, rezistente la presiune, iar fixarea acestora va fi făcută cu coliere speciale.

Art. 157
Se va asigura supravegherea permanentă a modului de funcţionare a răcitoarelor. În cazul în care ies aburi din răcitor se va verifica imediat alimentarea cu apă şi starea răcitoarelor.
Pâlniile pentru scurgerea apei din răcitor la canal se vor verifica permanent şi se vor curăţa, după caz.

Art. 158: Pornirea maşinii
Manipularea uşilor de închidere a camerei de tragere şi a camerei de legătură se va face cu dispozitive speciale sau mijloace adecvate acestei operaţii (cărucioare speciale).

Art. 159
La pornirea maşinii – ridicarea foii de geam – se vor utiliza dispozitive speciale de ridicare (pieptene).
La executarea acestei operaţii, lucrătorii vor fi protejaţi cu mijloace individuale de protecţie contra pericolului de ardere, tăiere sau înţepare.

Art. 160
La desprinderea pieptenului, la ridicarea foii de geam, se va efectua cu atenţie tăierea, spre a se evita căderea foii de geam sau a cioburilor mari.

Art. 161
Operaţiile de remediere a fisurilor foii de geam în maşina de tras (conducerea acestora spre margine) se vor realiza după avertizarea lucrătorilor de la instalaţia de tăiere pentru a se asigura supravegherea şi preluarea foii de geam în vederea evacuării, în condiţii de securitate.
La efectuarea acestor operaţii, se va purta obligatoriu echipament individual de protecţie termoizolant şi termorezistent.

Art. 162: Curăţarea de cioburi
Curăţarea maşinilor de cioburi se va face numai după avertizarea întregului personal de deservire a maşinii precum şi a lucrătorilor din zonele de lucru alăturate şi numai utilizând mijloacele individuale de protecţie adecvate.
Sticla rezultată de la curăţarea maşinii se va transporta în locuri special amenajate.

Art. 163: Tăierea foii de geam
În cazul în care, în mod accidental, tăierea geamului se face manual, această operaţie se va executa de pe pod de lemn situat la o înălţime care să permită tăierea şi prinderea foii de geam tăiate, fără pericol de accidentare.
După efectuarea tăierii, lucrătorul se va retrage în afara zonei periculoase pentru a nu fi afectat de ruperea accidentală a foii de geam.
Pentru efectuarea acestei operaţii vor fi repartizaţi numai lucrători cu experienţă, instruiţi special.

Art. 164: Ruperea manuală a foii de geam
Ruperea manuală este admisă, atât în cazul foilor de geam întregi cât şi a celor tăiate în fâşii direct pe maşina de tras, până la următoarele dimensiuni:
a)geam de grosime de 2 mm până la maximum 1,80m lungime;
b)geam de grosime de 3 mm până la maximum 2,20 m lungime;
c)geam de grosime de 4, 5, 6 mm până la maximum 2,40 m lungime.
Prinderea şi ruperea manuală a foilor de geam se va face numai utilizând palmare de protecţie.
Se interzice sprijinirea foii de geam pe genunchi, pe laba piciorului sau pe altă parte a corpului.

Art. 165: Ruperea mecanizată a foii de geam
Geamurile având grosimi şi lungimi în afara limitelor arătate la articolul precedent se vor rupe şi manipula mecanizat, manevrându- se încet, fără mişcări bruşte.

Art. 166
Accesul în zona de prindere şi transport a mijlocului mecanizat utilizat (macara sau instalaţie cu ventuze) este interzis.

Art. 167: Utilizarea macaralei de rupere
Lucrătorii care lucrează la ruperea geamurilor cu macaraua vor sta în partea laterală a foii de geam şi nu în faţa acesteia.
Înainte de utilizarea macaralei de rupere, se va verifica starea cablurilor şi a dispozitivului de prindere a foii de geam.

Art. 168: Utilizarea dispozitivului cu ventuze
Se interzice prinderea concomitentă a două sau a mai multor dimensiuni de geam tăiat la un singur dispozitiv cu ventuze.
Pentru o aderenţă bună a ventuzelor cu geamul, acestea se vor degresa ori de câte ori este nevoie.
Se interzice utilizarea dispozitivului cu ventuze fără plasa de protecţie din sârmă.
Ruperea sau manevrarea foii de geam se va face numai când manometrul de la corpul de comandă indică vid normal.

Art. 169
La ruperea şi manipularea geamului cu dispozitivul cu ventuze, lucrătorul va sta numai la capătul mânerului rabatabil pentru a fi ferit de accidente în caz de desprindere din ventuze sau de rupere a foii de geam.
În timpul manevrelor se va avea grijă ca foaia de geam să nu atingă cablurile electrice sau furtunurile de aer comprimat.
În timpul funcţionării dispozitivului cu ventuze se interzice accesul altor persoane în zona de acţiune, cu excepţia lucrătorului care manevrează dispozitivul.
Spaţiul de lucru va fi permanent liber şi curat pentru ca foaia de geam să nu atingă obiecte care ar putea provoca spargerea acesteia şi posibile accidentări.

Art. 170
La operaţiile de rupere şi manipulare a foilor de geam cu dimensiuni de peste 1,80 m se vor utiliza căşti de protecţie.

Art. 171
După tăiere, bordinele şi fâşiile desprinse se vor aşeza numai în cărucioare special amenajate în acest scop sau, în funcţie de caz, se vor dirija prin pâlniile colectoare spre buncăre special destinate, fiind sparte în prealabil pe grătarul pâlniei.

Art. 172
Se interzice aruncarea de la distanţă în cărucioare sau în pâlnii a bordinelor şi fâşiilor.

Art. 173
La oprirea maşinilor de tras, suflarea cu aer comprimat a chesonului, a camerei de legătură şi a puţului de tras se va face numai după îndepărtarea persoanelor din zona de lucru, montarea paravanului de protecţie în spatele maşinii de tras şi echiparea cu mijloace individuale de protecţie adecvate.

Art. 174: Temperarea pieselor refractare ce urmează a fi schimbate
La efectuarea operaţiilor de temperare a debiteuzelor (procedeul Fourcault), rulourilor (procedeul Asahi) sau blocurilor profilate (procedeul TFD) se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de zidărie, montaj, prefabricate şi finisaj în construcţii.

Art. 175
Operaţiile de temperare a diferitelor piese refractare se vor efectua cu respectarea următoarelor prevederi:
a)uşile cuptorului de temperare vor fi prevăzute cu un sistem de închidere- deschidere care să permită manevrarea cu uşurinţă;
b)operaţiile de încărcare a pieselor refractare de temperat se vor realiza utilizând dispozitive şi scule adecvate precum şi echipament individual de protecţie termoizolant, termorezistent şi termoreflectant;
c)scoaterea pieselor temperate din compartimentul cuptorului de temperat se va face după oprirea focului, scăderea temperaturii la un nivel care să permită manipularea şi cu un dispozitiv de transfer care să faciliteze tragerea piesei temperate şi reducerea efortului fizic.

Art. 176
În timpul operaţiilor de transport a pieselor refractare temperate, traseul de la cuptorul de temperare la maşina de tras foaie de geam va fi în prealabil eliberat şi curăţat, fiind interzis accesul altor persoane în afara echipei de lucru.

Art. 177
Transportul pieselor temperate cu ajutorul dispozitivului de transfer se va face fără şocuri mecanice care pot conduce la deteriorarea pieselor şi accidentarea lucrătorilor.

Art. 178
La operaţiile de temperare şi manipulare a pieselor refractare vor fi repartizaţi numai lucrători cu experienţă la acest tip de operaţii, care pot îndeplini cu precizie sarcini de lucru individuale şi în echipă.
Pentru efectuarea operaţiilor în echipă, în condiţii de securitate a muncii, acestea vor fi conduse şi supravegheate de către un conducător nominalizat în acest scop.
Pe întreaga durată a efecutării operaţiilor de manipulare a pieselor refractare de temperat sau temperate, lucrătorii vor purta echipament individual de protecţie adecvat.

Art. 179
La efectuarea operaţiilor de schimbare a pieselor temperate se vor respecta următoarele prevederi:
a)se va efectua pregătirea şi curăţarea zonei de intervenţie:
– se va degaja accesul la zona de încărcare- descărcare a cuptorului;
– se va reduce focul la minimum posibil;
– se va desface capacul de la cuptor prin detaşarea cărămizilor refractare de obturaţie cu ajutorul unor scule de acţionare de la distanţă (răngi, cârlige, tije etc.);
– se va monta un paravan antiradiant uşor manevrabil;
– se va curăţa zona de intervenţie de materialele refractare incandescente căzute, care vor fi aşezate într- o lădiţă metalică;
b)se va scoate cu atenţie piesa de înlocuit utilizând scule adecvate şi se va degaja locul respectiv de deşeurile rezultate care vor fi depuse, pentru răcire, într- un container metalic şi ulterior evacuate;
c)se va transporta piesa temperată pentru înlocuire cu ajutorul dispozitivului de transfer la maşina de tras;
d)se va efectua schimbarea piesei la maşina de tras şi pregătirea acesteia pentru funcţionare.

SUBCAPITOLUL 2: 4.2. Tragerea pe orizontală a geamului pe baie de metal topit (procedeul “Float glass”)

Art. 180: Temperarea băii de metal topit
La temperarea băii de metal topit, se va elimina tot aerul din spaţiul de lucru al băii, prin introducerea azotului şi purjarea atmosferei.

Art. 181
Introducerea hidrogenului în atmosfera băii se va face numai după ce s- a realizat eliminarea aerului şi numai după ce s- a verificat corespondenţa conţinutului de oxigen existent cu cel prescris prin normele tehnice.
Introducerea hidrogenului se va realiza la începerea alimentării cu staniu şi numai la atingerea temperaturii de 750 oC. Se interzice alimentarea cu hidrogen sub temperatura de 750 oC, fiind pericol de explozie.

Art. 182
La apariţia scurgerilor accidentale de apă în timpul temperării, se va scoate răcitorul defect şi se va opri alimentarea cu hidrogen până la remedierea situaţiei.
Introducerea unui nou răcitor se va face numai după supunerea acestuia la proba de presiune hidraulică.

Art. 183
Alimentarea cu sticlă topită a băii se va face numai după verificarea funcţionării adecvate a răcitoarelor.

Art. 184: Funcţionarea agregatului de formare a benzii de sticlă
În timpul funcţionării agregatului de formare a benzii de sticlă se va supraveghea permanent starea tehnică a răcitoarelor.

Art. 185
În cazul producerii unor fenomene de fierbere a staniului sau la apariţia unor zgomote nepermise, se va opri de urgenţă alimentarea cu hidrogen până la remedierea cauzelor.

Art. 186
În cazul scurgerilor accidentale de staniu se va utiliza, pentru oprirea acestora, aer comprimat.
Se interzice utilizarea apei pentru oprirea scurgerii de staniu.

Art. 187
Se interzice introducerea, în baia de formare, a dispozitivelor sau a sculelor umede.

Art. 188
Se va asigura şi menţine o permanentă suprapresiune pentru evitarea infiltraţiilor de aer în atmosfera băii.

Art. 189
Platforma de sub baia de formare se va menţine permanent în stare uscată.

Art. 190
Inspectarea şi verificarea fundului băii se va face numai de către personalul autorizat şi numai de pe marginea băii.

Art. 191
Intervenţiile la baia de formare se vor efectua numai de personalul autorizat şi numai cu mijloace individuale de protecţie adecvate.

Art. 192: Oprirea agregatului de formare a benzii de sticlă
La oprirea băii, se va asigura scurgerea staniului topit la temperatura de regim de 750 oC.
Lingotierele în care se scurge staniul topit vor fi perfect uscate.
Lucrătorii care efectuează această operaţie vor purta echipament individual de protecţie corespunzător.
Oprirea alimentării cu hidrogen se va efectua numai după eliminarea completă a conţinutului de staniu din baie.

Art. 193
În timpul purjării cu azot a atmosferei băii, se vor deschide orificiile din boltă pentru eliminarea eventualelor înmagazinări de hidrogen.

SUBCAPITOLUL 3: 4.3. Laminarea

Art. 194: Pornirea maşinii de laminat
Introducerea maşinii de laminat în poziţie de lucru se va face numai prin împingerea de la un capăt, cu viteză mică, zona dintre maşina de laminat şi cuptor fiind în prealabil eliberată de prezenţa persoanelor. Operaţia va fi supravegheată de un conducător al locului de muncă.

Art. 195
Înainte de pornirea maşinii se va controla nivelul sticlei din cuptor, asigurându- se poziţia adecvată a rulourilor de laminare faţă de acest nivel pentru reglarea debitului masei de sticlă.
Se va verifica instalaţia de răcire cu apă a rulourilor de laminare precum şi cea de răcire cu aer a tuburilor metalice din masa de tragere.
Se vor verifica toate instalaţiile şi dispozitivele anexe din punctul de vedere al etanşeităţii şi al integrităţii acestora.
Rulourile de laminare şi buza de alimentare cu sticlă se vor controla şi schimba în caz de uzură.

Art. 196
În jurul maşinii de laminat, pe locul unde se execută operaţiile pentru pornire, se va presăra rumeguş pentru a se evita alunecările.

Art. 197
Comanda de pornire a motoarelor şi cuplarea maşinii se va realiza, după verificările prealabile şi numai după avertizarea şi îndepărtarea întregului personal, sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art. 198: Funcţionarea maşinii de laminat
Supravegherea funcţionării maşinii de laminat va fi asigurată permanent. Orice defecţiune se va anunţa imediat conducătorului locului de muncă.

Art. 199
În timpul funcţionării maşinii se interzice a se interveni la elementele mobile aflate în mişcare.

Art. 200
În cazul în care valţurile şi rulourile, care sunt răcite cu apă, se înfundă, se va anunţa imediat conducătorul locului de muncă ce va lua măsuri pentru deblocarea circuitului de apă, asigurându- se ca apa fierbinte să nu producă accidentarea lucrătorilor.

Art. 201
Intervenţiile la instalaţiile electrice, de gaze, apă sau aer, se vor efectua numai de către lucrători autorizaţi.

Art. 202
La operaţiile de curăţare a buzei de alimentare cu sticlă, lucrătorii vor utiliza mijloace individuale de protecţie adecvate.

Art. 203
La efectuarea operaţiei de degresare a rulourilor de laminare cu soluţii de acid clorhidric, se vor respecta următoarele prevederi:
a)spaţiile în care se efectuează această operaţie vor fi asigurate cu ventilare mecanică adecvată;
b)lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie complet care să asigure protecţia integrală la contactul cu acizii (inclusiv mască cu aducţiune de aer);
c)lucrătorul care execută efectiv această operaţie va fi supravegheat permanent de către un alt lucrător nominalizat de conducătorul locului de muncă şi va lua un repaus de 10 minute la aer curat după fiecare 20 de minute de lucru.

Art. 204
Ştergerea cu neofalină a rulourilor după degresarea cu acid clorhidric se va face cu respectarea prevederilor normelor de prevenire şi stingere a incendiilor referitoare la depozitarea şi folosirea combustibililor lichizi cu volatilitate ridicată.

Art. 205
În cazul fabricării geamului laminat armat, sistemul de armare va asigura introducerea sârmei în sticlă cu o viteză şi grad de întindere sincronizate cu viteza benzii laminate.

Art. 206
La ruperea mecanizată a geamului se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapito- lul 4.1.

Art. 207
În cazul în care, ruperea geamului armat şi ornament este executată manual, se vor respecta următoarele prevederi:
a)ruperea va fi executată de cel puţin doi lucrători, la o masă a geamului de până la 25 kg; ruperea plasei de sârmă din geamul armat se va face prin ridicarea de la capătul liber, la un unghi de 45 grade ;
b)la o masă de peste 25 kg, ruperea va fi executată de patru lucrători, conform prevederilor de la punctele c şi d;
c)ridicarea capătului liber al foii de geam care urmează a se rupe se va face cu scânduri rezistente şi lungi; la fiecare scândură vor lucra câte doi lucrători, dispuşi la capetele scândurii;
d)pentru a evita căderea foii de geam în timpul ridicării, scândura se va introduce sub foaia de geam, perpendicular pe direcţia de înaintare a benzii, la cel puţin 0,5 m de capătul liber al foii.

Art. 208
La executarea ruperii manuale a geamului armat se vor utiliza mijloace individuale de protecţie împotriva spargerii accidentale a geamului.

Art. 209
Desprinderea bordinelor se va face cu atenţie pentru a se evita accidentarea cu cioburile de sticlă.

Art. 210
Bordinele desprinse se vor aşeza pe cărucioare sau în containere special destinate.

Art. 211
După ruperea şi desprinderea bordinelor, foile de geam laminat se vor aşeza pe rastele (capre) fiind interzisă aşezarea în acelaşi pachet a foilor de geam cu dimensiuni diferite.

Art. 212
Se interzice manevrarea rastelelor (caprelor), atât la încărcarea cu geam cât şi în timpul transportului, fără utilizarea ramelor de siguranţă.

Art. 213
Manipularea şi aranjarea foilor de geam pe rastele se va face numai cu palmare de cauciuc.

Art. 214
Pardoselile din spaţiile unde se depozitează şi manevrează rastelele (caprele) cu geam, vor fi netede, fără denivelări, gropi etc. pentru a evita accidentele datorate răsturnării şi spargerii pachetelor cu geam.

Art. 215
În cazul utilizării podurilor rulante pentru transportul rastelelor cu geam, zona de acces a lucrătorilor va fi delimitată, prin marcare, de zona de acţiune a podului rulant.
Lucrătorii care execută operaţiile de prindere şi desprindere a rastelelor cu geam din cârligele podului vor intra în zona de lucru şi vor acţiona numai după ce s- au asigurat că rastelul este bine aşezat pe pardoseală, podul s- a oprit şi legăturile au fost slăbite de manipulantul podului.

Art. 216
Geamul laminat profilat va fi manipulat de către doi lucrători numai după ce aceştia s- au asigurat că geamul nu prezintă fisuri pe întreaga lungime a profilului.

Art. 217
Profilele tăiate la lungimea dorită se vor aşeza, până la răcire, pe suporturi special construite apoi se vor ambala la ambele capete.

CAPITOLUL 5: Tratarea termică (recoacerea)

Art. 218: Funcţionarea cuptorului de recoacere
Funcţionarea cuptorului de recoacere va fi permanent supravegheată. În cazul producerii unor defecţiuni se va anunţa imediat conducătorul locului de muncă.

SUBCAPITOLUL 1: 5.1. Cuptorul de recoacere cu gaz metan

Art. 219
Se interzice orice intervenţie a lucrătorilor sticlari, pentru remedieri la instalaţia de gaz, cu excepţia celor autorizaţi.

Art. 220
Înainte de aprinderea focului se vor verifica arzătoarele pentru a nu prezenta scăpări de gaz.

Art. 221
Aprinderea focului se va realiza în prezenţa unui conducător nominalizat care va lua toate măsurile pentru executarea operaţiei în condiţii de securitate.

Art. 222
Se va urmări permanent ca la toate arzătoarele procesul de ardere să decurgă normal şi flăcările să aibă aceeaşi lungime în mod constant.
În cazul în care se constată că procesul de ardere nu decurge normal – respectiv flacăra pâlpâie – se vor opri imediat gazele şi se va anunţa conducătorul locului de muncă.

Art. 223
Înainte de pornirea rulourilor se va verifica integritatea mecanismelor de acţionare precum şi a elementelor de transport şi de ghidare.

Art. 224
Pornirea elementelor de transport se va face progresiv, până la reglarea vitezei prescrise.

Art. 225
Zona de acţionare mecanică a rulourilor va fi liberă, marcată şi iluminată corespunzător şi se va asigura protecţia elementelor mobile.

Art. 226: Intervenţii la cuptor
Înainte de intrarea în cuptorul de recoacere pentru intervenţii sau reparaţii, se vor verifica în prealabil:
a)închiderea robinetelor de la conductele de gaz;
b)deschiderea şuberelor de la coş pentru evacuarea gazelor arse sau deschiderea capacelor de aerisire;
c)răcirea corespunzătoare a incintei cuptorului pentru a permite lucrul în interior.

Art. 227
Fiecare tip de intervenţie se va realiza pe baza instrucţiunilor specifice de securitate a muncii elaborate în acest scop şi afişate în zona de lucru.

SUBCAPITOLUL 2: 5.2. Cuptorul de recoacere electric

Art. 228: Pornirea
Pornirea cuptoarelor de recoacere electrice se va face numai de personal special instruit şi autorizat.

Art. 229
Înainte de punerea în funcţiune a cuptorului de recoacere electric se va verifica:
a)starea de curăţenie din interiorul cuptorului;
b)starea legăturilor electrice;
c)starea cablurilor de compensaţie ale termocuplelor.

Art. 230
La pornirea cuptoarelor electrice de recoacere se va respecta ordinea comenzilor de pornire şi se va asigura cuplarea rulourilor de transport şi a ventilatorului pentru a se permite anclanşarea zonelor de încălzire.
Se va verifica semnalizarea optică pe panoul de comandă şi control.

Art. 231: Funcţionarea
Se va stabili şi verifica periodic viteza corespunzătoare de tragere a rulourilor de transport.

Art. 232
În timpul funcţionării cuptorului se va urmări ca viteza de deplasare a rulourilor transportoare să fie corelată cu viteza de laminare.

Art. 233: Întreţinerea
Intervenţiile în interiorul cuptoarelor se vor face după răcirea corespunzătoare a acestora şi oprirea rulourilor transportoare.
Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere la cuptoarele electrice de recoacere se vor utiliza mijloace individuale de protecţie adecvate tipului de intervenţie.
După efectuarea intervenţiilor, pornirea cuptorului (anclanşarea zonelor de încălzire şi pornirea rulourilor de transport) se va face cu avertizarea întregului personal de deservire şi în prezenţa conducătorului locului de muncă.

Art. 234
În cazul în care se efectuează tratarea superficială a geamului cu dioxid de sulf se vor lua măsuri de evacuare a gazelor din mediul de muncă, etanşare a conductelor de evacuare şi ventilare a zonelor de lucru.

CAPITOLUL 6: Prelucrarea geamului

SUBCAPITOLUL 1: 6.1. Tăierea geamului

SECŢIUNEA 1: 6.1.1. Tăierea manuală a geamului

Art. 235
Tăierea manuală a geamului (croirea şi ruperea) se va realiza astfel încât marginea tăiată să nu prezinte ştirbituri sau asperităţi care pot favoriza accidentarea lucrătorilor la manipulare sau în fazele ulterioare de prelucrare.

Art. 236
La efectuarea operaţiilor de tăiere şi manipulare a geamului se vor repartiza numai lucrători cu experienţă şi se va asigura dotarea acestora cu echipament individual de protecţie adecvat.

Art. 237
Suprafaţa mesei de tăiere va fi rigidă, plană şi curată, acoperită cu un material elastic uşor şi curat.
Înălţimea mesei se va alege astfel încât tăierea geamului să se realizeze fără efort sau schimbări de poziţie.

Art. 238
Suprafaţa geamului va fi curată iar dispozitivul tăietor (rotiţa) va fi curat şi gresat la ax astfel încât să ruleze liber pe suprafaţa sticlei.

Art. 239
Pentru a evita formarea de colţuri la muchiile tăiate, ruperea geamului se va iniţia la marginea unde se termină fisura de tăiere, menţinându- se gradul de curbare adecvat.

Art. 240
În încăperile destinate tăierii manuale a geamului, pardoseala se va curăţa periodic pentru înlăturarea prafului de sticlă, iar cioburile rezultate vor fi imediat depuse în buncărele special destinate.

Art. 241
Încăperile destinate tăierii manuale a geamului vor avea asigurat un iluminat corespunzător desfăşurării tuturor operaţiilor de lucru în condiţii de securitate.

Art. 242: Manipularea foilor de geam
Manipularea foilor de geam fisurate se va face cu atenţie, prinzându- se geamul de ambele părţi ale fisurii.
Geamurile cu fisuri mari, nerecuperabile, se vor arunca la cioburi după ce în prealabil vor fi tăiate în bucăţi mici.
Se interzice manipularea foilor de geam fisurate care au dimensiuni mai mari de 50 x 50 cm.

Art. 243
La manipularea foilor de geam care urmează a fi tăiate la masă, se vor respecta următoarele prevederi:
a)foile de geam cu dimensiuni mai mici de 1,6 x 1,8m care nu depăşesc 30 kg se pot manipula, după caz, de către un singur lucrător;
b)foile de geam cu dimensiuni peste 1,6 x 1,8 m se vor manipula de către mai mulţi lucrători astfel încât greutatea pe lucrător să nu depăşească 30 kg.

Art. 244
Geamurile neambalate se vor stivui în spaţii special amenajate, pe rastele sau la perete, între stive şi substive punându- se suporturi de lemn sau cauciuc.
Pereţii spaţiilor sau ai boxelor în care se depozitează geamul neambalat vor fi suficient de rezistenţi pentru a suporta sarcina pachetului de geam.
Între stivele de geamuri din boxe , se va lăsa un spaţiu de trecere de 1 m lăţime.
Stivuirea geamului la perete se va face astfel încât înclinarea pachetului de geam să fie sub un unghi de minimum 150.

SECŢIUNEA 2: 6.1.2. Tăierea manuală a geamului cu ajutorul pantografului

Art. 245
Mesele de lucru pentru tăierea geamului la dimensiuni mai mari decăt deschiderea braţului tăietorului, vor avea asigurate trepte din materiale care să evite alunecarea.

Art. 246
Se interzice utilizarea pantografului care prezintă uzuri şi jocuri în axe.

Art. 247
Rebuturile rezultate de la operaţia de tăiere vor fi depuse în containere special amenajate.

SECŢIUNEA 3: 6.1.3. Tăierea automată a geamului

Art. 248: Maşini automate
Înainte de începerea lucrului se vor verifica parametrii de funcţionare a diverselor subansamble prin probe în gol, integritatea elementelor care vin în contact cu geamul, capacitatea de absorbţie a dispozitivului cu ventuze, existenţa şi integritatea protectorilor.

Art. 249
Foile de geam care urmează a fi tăiate se vor verifica pentru a nu prezenta fisuri şi se vor curăţa pentru îndepărtarea urmelor de grăsimi, impurităţi etc.

Art. 250
Se interzice lucrătorilor care deservesc maşina automată de tăiere a geamului să staţioneze la o distanţă mai mică de 60 cm de maşină şi în partea din faţa braţului cu ventuze.

Art. 251
Intervenţiile pentru schimbarea unui patent sau reglarea dimensiunilor se vor face prin oprirea maşinii de la butonul central.

Art. 252
În cazul maşinilor automate individuale pentu tăiat rectangular sau format variabil, la deteriorarea pânzei de pe masa de tăiere, se va proceda la lipirea ei sau la înlocuire, după caz.

Art. 253
În timpul operaţiilor de tăiere se interzice introducerea mâinilor în zona de glisare a dispozitivului de tăiere.

Art. 254
Cioburile rezultate în timpul tăierii de către maşină se vor îndepărta imediat, oprindu- se înteaga instalaţie; se interzice manipularea foilor de geam fisurate sau a cioburilor mai mari de 50 x 50 cm.

Art. 255
Ruperea marginilor şi despicarea fâşiilor după tăiere se vor face numai pe masa de rupere.

Art. 256
Se interzice aruncarea de la distanţă a fâşiilor sau a cioburilor în containerele de colectare; transportul fâşiilor pentru depunerea în containerele colectoare se va face numai pe cant.

Art. 257
Foile de geam rezultate prin tăiere se vor stivui pe rastele (capre) astfel încât să nu se dezechilibreze.

Art. 258
Rotirea rastelului (caprei) cu geam în vederea încărcării sau a descărcării uneia din părţi se va face numai după asigurarea pachetului de geam cu ramă de siguranţă, în sensul părţii golite.

Art. 259
La manipularea automată a foilor de geam cu dispozitivul cu ventuze lucrătorul nu va sta în spatele caprei cu geam, ci lateral.

Art. 260
În cazul în care foile de geam sunt stivuite pe cărucioare în vederea prelucrării ulterioare, se va verifica starea tehnică a acestora (reazem, axa roţilor, integritatea roţilor etc.) pentru prevenirea răsturnării pachetului de geam în timpul transportului.

Art. 261
Pentru evitarea urmărilor unor întreruperi accidentale a sursei de alimentare (energie electrică) în timpul funcţionării instalaţiei de prindere, lucrătorii vor sta în afara zonei de acţionare şi transport a acesteia.

Art. 262
Stivuirea geamurilor pe rastel sau pe cărucior se va face astfel încât înclinarea pachetului de geam să fie sub un unghi de minimum 15o faţă de verticală.

Art. 263
La desprinderea fâşiilor, se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 4.1.

SUBCAPITOLUL 2: 6.2. Prelucrarea marginilor şi a suprafeţei geamului (şlefuirea şi polisarea mecanică)

Art. 264
La operaţiile de şlefuire şi polisare mecanică, echipamentul individual de protecţie va asigura protejarea lucrătorilor împotriva particulelor de sticlă rezultate, a umidităţii şi a spargerilor accidentale de geam.

Art. 265
Iluminatul va fi asigurat uniform, pe toată suprafaţa de lucru şi astfel amplasat încât să permită controlul geamurilor care urmează a fi şlefuite.

Art. 266
Înainte de şlefuire şi polisare, foile de geam se vor controla pentru a nu prezenta fisuri.

SECŢIUNEA 1: 6.2.1. Şlefuirea şi polisarea marginilor geamului

SUBSECŢIUNEA 1: 6.2.1.1. Şlefuirea şi polisarea cu benzi abrazive

Art. 267
Maşinile de şlefuit cu benzi abrazive vor fi bine fixate în pardoseală şi vor fi prevăzute cu grătare de lemn.

Art. 268
Instalaţia electrică va fi strict izolată, fără ruperi în izolaţie şi în tuburile flexibile.

Art. 269
Înainte de începerea lucrului se va verifica existenţa şi integritatea carcaselor de protecţie, starea benzii abrazive şi legătura la centura de împământare.

Art. 270
Operaţia de şlefuire va începe numai când maşina a atins viteza nominală de lucru.

Art. 271
Şlefuirea se va realiza numai sub jet continuu de apă pentru a evita supraîncălzirea locală a geamului.

Art. 272
Apăsarea pe banda abrazivă se va face progresiv, cu dese întreruperi, în funcţie de grosimea geamului.

Art. 273
La şlefuirea foilor de geam de dimensiuni mari se vor utiliza mese cu role rabatabile pentru manipularea geamului în timpul şlefuirii.

Art. 274
În cazul în care banda abrazivă prezintă devieri sau vibraţii, se va proceda la verificarea centrării rolelor de antrenare şi întindere sau, după caz, la schimbarea benzii.

Art. 275
La montarea benzii pe maşină se va ţine cont de sensul săgeţilor indicat pe spatele benzii.

SUBSECŢIUNEA 2: 6.2.1.2. Şlefuirea şi polisarea pe şaibe

Art. 276
Încăperea în care se realizează şlefuirea şi polisarea pe şaibe va avea pardoseala nealunecoasă şi netedă.

Art. 277
Pentru a evita spargerea geamului în timpul lucrului, şaibele vor fi centrate.

Art. 278
Foile de geam care se şlefuiesc vor fi ţinute pe şaibă în poziţie corectă.

Art. 279
Şlefuirea pe şaiba de fontă se va realiza numai sub jet de apă cu abraziv.
Abrazivul utilizat va avea granulaţia uniformă pentru prevenirea spargerii geamului.

Art. 280
Scoaterea abrazivului din bazinul şaibei de fontă se va face cu scafă metalică şi numai cu şaiba oprită din funcţiune.

Art. 281
Şlefuirea pe şaiba de gresie se va realiza numai sub jet de apă curată.

Art. 282
La montarea şaibei de gresie pe maşină se va verifica dacă aceasta nu prezintă crăpături sau clivaje.

Art. 283
Curăţarea cioburilor rezultate din spargerile accidentale se va efectua numai după oprirea maşinii.

SUBSECŢIUNEA 3: 6.2.1.3. Şlefuirea şi polisarea automată

Art. 284
Înainte de începerea lucrului se vor verifica obligatoriu conductele de alimentare cu fluide (aer comprimat, ulei, apă).
Se va verifica fixarea corectă a discurilor cu siguranţa de strângere, prezenţa şi întegritatea apărătorilor de protecţie şi legătura la centura de împământare.

Art. 285
Înainte de fixarea geamului pe dispozitivul de preluare al maşinii, se va asigura alimentarea cu apă a discului astfel încât, la contactul geamului cu discurile diamantate, acesta să nu se spargă şi să producă accidentarea lucrătorului.

Art. 286
În cazul fixării foii de geam cu dispozitivul cu ventuze, se va verifica prinderea corespunzătoare a acesteia în dispozitiv.

Art. 287
În cazul în care apăsarea discului diamantat pe cantul geamului se face cu contragreutate, se va verifica reglarea corectă a contragreutăţii pentru prelucrarea corespunzătoare a acestuia.

Art. 288
În cazul prelucrării automate a canturilor cu şaibe abrazive cu una sau mai multe piste se va verifica, înainte de pornirea maşinii, prinderea corectă a foilor de geam în dispozitivul de înaintare şi antrenare a geamului şi reglarea dispozitivului de apăsare a geamului pe şaiba abrazivă.

Art. 289
Pornirea şi oprirea maşinilor de şlefuit şi polisat se vor face de pe podeţ electoizolant.

Art. 290
Orice intervenţie pentru remedierea defectărilor survenite la maşini se va efectua numai de către personal autorizat în acest scop, după oprirea maşinii şi avertizarea prin afişare a intervenţiei respective.

Art. 291
După efectuarea operaţiilor de intevenţii şi/sau întreţinere a maşinilor se va verifica dacă mecanismele şi discurile diamantate se deplasează şi se rotesc în sensul corect.

SECŢIUNEA 2: 6.2.2. Şlefuirea şi polisarea mecanică a geamului pe suprafaţă

SUBSECŢIUNEA 1: 6.2.2.1. Şlefuirea şi polisarea pe maşini individuale

Art. 292
Mesele de fixare a geamului vor avea asigurate apărători de protecţie a lucrătorilor împotriva stropirii cu materiale de şlefuit şi polisat precum şi proiectării de elemente ce s- ar putea desprinde accidental.

Art. 293
Instalaţiile electrice vor fi protejate contra umidităţii şi a contactului direct cu apa.

Art. 294
Revizia instalaţiilor electrice se va face lunar, iar starea tehnică a prizei de pământ se va controla zilnic.

Art. 295
Funcţionarea maşinilor de şlefuit şi polisat este permisă numai cu viteze care asigură lucrul fără pericol de accidentare.

Art. 296
În cazul spargerii geamului în timpul şlefuirii sau a polisării, evacuarea cioburilor se va efectua imediat, numai cu maşinile oprite şi piesele de rotaţie în repaus.

Art. 297
Manipularea foilor de geam se va realiza cu respectarea prevederilor la care s- au făcut referiri în subcapitolul 6.1.1.

Art. 298
Înainte de începerea şlefuirii sau a polisării se va verifica fixarea corectă a foii de geam pe suport precum şi modul de fixare a mesei pe sanie, a discurilor şi a excentricelor.

Art. 299
Spălarea mesei şi a discurilor se va face astfel încât apa să nu afecteze instalaţiile electrice.

Art. 300
Pentru a evita alunecarea geamului, fixat cu ipsos de masa maşinii, operaţia de şlefuire se va efectua după un interval de timp de minimum 20 minute de la fixare.

Art. 301
În zona de manevră a mesei maşinii se interzice accesul altor persoane în afara celor care deservesc maşina.

Art. 302
Căruciorul pentru transportul mesei cu geam va fi împins numai de mâner şi numai după ce s- a pus siguranţa la roata mesei. Începutul deplasării căruciorului se va face cu avertizarea personalului din zona de lucru.

Art. 303
La pornirea maşinilor, lucrătorii vor purta mănuşi electroizolante şi vor sta pe un podeţ electroizolant. În mod similar se va proceda şi la oprirea maşinilor.
Se interzice staţionarea oricăror altor persoane în jurul maşinilor, la pornirea acestora.

Art. 304
Se interzice introducerea mâinilor sau a oricăror altor obiecte în zona de polisare, în timpul funcţionării maşinilor.

Art. 305
La maşina de polisare, după aşezarea geamului pe masă şi punerea în funcţiune a pompei de vacuum, se va verifica prinderea corespunzătoare a geamului pe masa maşinii.

Art. 306
Pentru orice defecţiune la maşini sau la instalaţiile anexe se va anunţa imediat personalul de întreţinere, autorizat pentru remediere.

Art. 307
După terminarea operaţiilor de şlefuire şi polisare, se vor opri maşinile, fiind interzisă funcţionarea lor în gol.

Art. 308
Reziduurile de apă de la şlefuirea geamurilor se vor colecta într- un canal acoperit cu capac din tablă striată care să permită vizitarea sau curăţarea acestuia.

Art. 309
Capacul canalului de scurgere va fi permanent închis, exceptând perioadele de curăţare, când golul gurii de canal se va marca sau îngrădi.

Art. 310
La depozitarea foilor de geam, între pachetele conţinând 20- 25 de foi se vor aşeza tampoane de sprijin din cherestea, pentru evitarea spargerii foilor.

SUBSECŢIUNEA 2: 6.2.2.2. Şlefuirea şi polisarea în flux continuu (cu conveior)

Art. 311
Pentru comanda şi controlul fluxului tehnologic de şlefuire şi polisare a geamului se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 3.3.

Art. 312
Înainte de punerea în funcţiune a maşinilor de şlefuit şi polisat se va verifica existenţa şi integritatea apărătorilor de protecţie.

Art. 313
Locurile special amenajate pentru supravegherea instalaţiilor şi a căilor de acces la instalaţii se vor menţine curate, degajate şi se vor marca.

Art. 314
Pornirea conveiorului şi a maşinilor de pe conveior se va face cu avertizarea întregului personal de deservire a instalaţiei, sub supravegherea unui conducător nominalizat.
Nu se va porni conveiorul decât după ce s- a verificat terminarea tuturor intervenţiilor la maşinile aferente instalaţiei şi la subsol şi părăsirea zonelor de acţionare a acestuia de către orice persoană.

Art. 315
Se interzice accesul lucrătorilor în zonele de acţionare a dispozitivelor cu ventuze pentru aşezarea şi prelucrarea foilor de geam de pe conveior, în timpul funcţionării acestora.

Art. 316
Sunt interzise trecerile peste conveior în timpul funcţionării acestuia. Pentru necesităţi se vor utiliza numai pasarelele de acces.

Art. 317
În timpul funcţionării instalaţiei de şlefuit şi polisat, sunt interzise intervenţiile în tunelul de returnare a meselor.

Art. 318
Controlul operaţiilor de şlefuire şi polisare în timpul funcţionării maşinilor se va face numai din locurile special amenajate şi numai utilizând ochelari de protecţie.

Art. 319
Intervenţiile la maşinile de şlefuit şi polisat se vor efectua numai de către lucrători autorizaţi, în prezenţa conducătorului locului de muncă ce va asigura luarea tuturor măsurilor de securitate a muncii în zona de lucru şi numai după oprirea şi scoaterea de sub tensiune a instalaţiei şi avertizarea prin plăcuţe avertizoare a intervenţiei respective.

Art. 320
Înlăturarea geamurilor sparte şi a cioburilor de pe conveior se va face utilizând mijloace individuale de protecţie adecvate.

Art. 321
Înainte de încărcarea şi transportul rastelelor (caprelor), acestea se vor verifica pentru a nu prezenta pericol de rupere sub sarcină.

Art. 322
După încărcarea rastelelor cu geam, se va verifica asigurarea pachetului de geam, contra căderii, cu ramele de siguranţă.

Art. 323
La transportul rastelelor (caprelor) cu geam, cu poduri rulante, se va asigura fixarea corectă a cârligelor podurilor la rastelele cu geam, iar transportul acestora se va face numai pe culoare libere la o înălţime de maximum de 0,5 m de la sol.

Art. 324
Dispozitivele cu care se prind rastelele cu geam în cârligul podului rulant vor fi autorizate ISCIR.

Art. 325
Iluminatul electric pe traseul de suprafaţă şi subsol al conveiorului pentru şlefuirea geamului cât şi al benzilor transportoare se va realiza la o tensiune de cel mult 24 V.

Art. 326
Platformele cu mişcare pe verticală pentru verificarea geamului vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie.

Art. 327
Pardoselile de mare rezistenţă pentru depozitarea rastelelor (caprelor) se vor menţine deblocate, fără denivelări şi curate, pentru a evita răsturnarea acestora.

SUBCAPITOLUL 3: 6.3. Găurirea geamului

Art. 328
Înainte de începerea operaţiei de găurire, se va verifica funcţionarea instalaţiei de alimentare cu apă, executarea acestei operaţii fiind permisă numai sub jet continuu de apă.
Se va verifica masa maşinii de găurit pentru a nu prezenta denivelări, cioburi de sticlă sau corpuri străine şi funcţionarea dispozitivului de revenire a manetei la poziţia iniţială.

Art. 329
Zona de lucru va fi iluminată corespunzător, sub un unghi care să permită vizualizarea optimă a contactului între scula de găurit şi foaia de geam.

Art. 330
Pardoseala din faţa maşinii va fi netedă şi curată, din materiale nealunecoase şi va asigura scurgerea permanentă a apei.

Art. 331
În timpul operaţiei de găurire, lucrătorii vor avea părul strâns în basma legată la ceafă sau bonetă şi vor utiliza mijloace individuale de protecţie pentru limitarea contactului cu apa necesară găuririi.

Art. 332
Geamurile care urmează a fi găurite se vor controla în prealabil pentru a nu prezenta fisuri.

Art. 333
Se interzice depăşirea vitezelor de lucru stabilite prin normele tehnologice.

Art. 334
Pentru prevenirea spargerilor, geamurile care se găuresc se vor fixa pe masa maşinii.

Art. 335
Scula de găurit (burghiu, foreză) va fi centrată pentru a preveni fisurarea şi spargerea geamului.
În cazul în care se constată oscilări, orice intervenţie se va efectua numai după oprirea maşinii de găurit.

Art. 336
Apăsarea sculei de găurit pe suprafaţa geamului se va face treptat şi se va corela cu viteza de tăiere astfel încât să se evite supraîncălzirea şi spargerea geamului în timpul lucrului.

Art. 337
Se interzice introducerea mâinilor în raza de acţiune a sculei de găurit în timpul funcţionării acesteia.

Art. 338
Funcţionarea maşinii de găurit se va supraveghea permanent. Se interzice funcţionarea maşinii în gol.

Art. 339
Stivuirea geamurilor găurite se va face în poziţie verticală, pe rastele din lemn, numai în locurile amenajate.

SUBCAPITOLUL 4: 6.4. Gravarea geamului

Art. 340
Polizoarele de gravare vor fi asigurate cu iluminat local, la tensiunea de 24 V şi vor avea dublă protecţie împotriva electrocutării.

Art. 341
Înainte de pornirea maşinii se va controla treapta de viteză pentru a fi în concordanţă cu mărimea discului montat.
Se va controla discul abraziv şi strângerea lui pe ax.

Art. 342
Trecerea de la o viteză mai mare la o viteză mai mică se va face succesiv, la polizoarele cu comutator de viteză.

Art. 343
În caz de spargere a unui geam în cuva cu apă, se va opri polizorul, se va goli cuva de apă şi apoi se vor scoate cioburile.

Art. 344
Montarea pietrelor abrazive se va face de către personal calificat, controlându- se ca acestea să nu prezinte fisuri.

Art. 345
Suportul pe care se sprijină scula de rectificat trebuie bine fixat.

Art. 346
Geamurile care urmează a fi gravate vor fi controlate în prealabil din punct de vedere al integrităţii.

Art. 347
Geamurile gravate nu se vor depozita pe marginea cuvei de spălare.

Art. 348
Se interzice curăţarea cuvei şi a lămpii electrice în timpul funcţionării polizorului.

Art. 349
Scaunele folosite la polizoarele de gravare vor fi ergonomice, prevăzute cu podeţe pentru picioare şi, unde este cazul, cu reazeme adecvate pentru antebraţ.

Art. 350
Canalele de scurgere a apei vor fi întreţinute în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie.

Art. 351
Se interzice ca, înainte de demontarea discurilor din electrocorindon sau din carbură de siliciu, să se mărească viteza de rotaţie pentru a scoate apa din disc.

Art. 352
La efectuarea operaţiei de gravare, lucrătorii vor avea părul strâns în bonetă sau basma legată la ceafă.

SUBCAPITOLUL 5: 6.5. Sablarea

Art. 353
Operaţia de sablare a geamului se va realiza într- o încăpere special amenajată şi prevăzută cu sistem de exhaustare.

Art. 354
Maşinile de sablat vor avea prevăzute manşoane etanşe pentru asigurarea manipulării geamului din exterior şi prevenirea degajării prafului silicogen.

Art. 355
Se interzice lucrul la maşina de sablat fără ecran de protecţie precum şi introducerea capului în nişa maşinii de sablat, chiar în cazul când aceasta nu funcţionează.

Art. 356
Se interzice utilizarea recipientelor tampon de aer comprimat improvizate, neautorizate ISCIR.

Art. 357
Înainte de sablare, se va verifica racordul la conducta de aer comprimat şi instalaţia de aer comprimat aferentă nişei de sablare de către personal autorizat.

Art. 358
Foile de geam care prezintă fisuri nu se vor supune procesului de sablare.

Art. 359
La maşinile semiautomate de sablat se va verifica permanet etanşeitatea carcaselor şi a garniturilor.
Se interzice utilizarea agentului de sablare deteriorat (sub formă de pulberi).

SUBCAPITOLUL 6: 6.6. Givrarea

Art. 360
Operaţia de încălzire a substanţei de acoperire (clei de oase) a geamului se va efectua într- o încăpere special amenajată conform prevederilor din art.672.

Art. 361
Lucrătorul care supraveghează operaţia de încălzire- înmuiere a cleiului va purta obligatoriu mijloace individuale de protecţie împotriva contactului accidental cu cleiul fierbinte.

Art. 362
Manipularea şi transportul recipientului cu clei fierbinte se va face cu dispozitive adecvate pentru a preveni răsturnarea acestuia în timpul transportului şi accidentarea lucrătorului.

Art. 363
Geamurile care urmează a fi supuse procesului de givrare, se vor controla pentru a nu prezenta fisuri.

Art. 364
Operaţia de uscare a geamului acoperit cu clei se va realiza într- o încăpere special amenajată şi dotată cu ventilare adecvată.

Art. 365
Încărcarea rastelelor pentru uscarea geamurilor acoperite cu clei se va face pe ambele părţi în mod echilibrat pentru a preveni răsturnarea acestora.

Art. 366
Particulele de geam şi resturile substanţei de acoperire rezultate din procesul de givrare, se vor îndepărta imediat din zonele de lucru, fiind depuse în containere special amenajate.

Art. 367
Pardoseala se va menţine curată prin spălarea depunerilor.

Art. 368
La manipularea geamurilor givrate se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 6.1.

SUBCAPITOLUL 7: 6.7. Matisarea şi polisarea chimică a geamului

Art. 369: Condiţii de lucru
Încăperile în care se realizează matisarea şi polisarea chimică vor fi amenajate special conform prevederilor art.673.

Art. 370
Pe toată durata lucrului se va asigura funcţionarea adecvată a ventilaţiei generale şi a hotelor de absorbţie pentru menţinerea concentraţiei vaporilor de acizi în limite nepericuloase.

Art. 371
Se interzice evacuarea vaporilor de acizi în exterior, precum şi a soluţiilor epuizate la canal, fără a li se face neutralizarea.

Art. 372
Operaţia de tratare cu amestecul de acizi se va face numai sub nişă, cu exhaustorul în funcţiune.

Art. 373
Înainte de începerea operaţiei de tratare cu acizi se va verifica starea tehnică a cuvei de atac chimic, a cuvei de prespălare, a electropalanului şi a cadrului de transport.
Se va verifica starea tehnică a ventilatorului de absorbţie şi a bazinelor de neutralizare.

Art. 374
Geamurile care prezintă fisuri nu vor fi supuse procesului de tratare cu acizi.

Art. 375
Umplerea cuvelor cu acizi se va face mecanizat.

Art. 376
Introducerea geamului în cuve se va face indirect, cu ajutorul dispozitivului de imersare (cadru cu geam).
Introducerea cadrului cu geam în cuva de atac chimic se va face astfel încât să se evite fisurarea sau spargerea pereţilor cuvei.

Art. 377
La terminarea fiecărei zile de lucru, se va spăla şi neutraliza pardoseala. Scurgerea apelor de spălare acide se va asigura prin canale antiacide care le vor dirija spre staţia de tratare ape acide.

Art. 378
În încăperile în care se efectuează matisarea şi polisarea chimică sunt interzise fumatul, păstrarea alimentelor şi servirea mesei.

Art. 379
Echipamentul individual de protecţie va asigura protejarea lucrătorilor împotriva contactului cu agenţii chimici utilizaţi.
Spălarea, neutralizarea şi uscarea echipamentului individual de protecţie se va face numai în locurile amenajate în acest scop.

Art. 380
Prelevarea de probe – soluţii de acizi, apa de spălare, gaze dintre tole – se va face numai cu scule din materiale adecvate şi cu o lungime care să asigure protecţia lucrătorilor.

Art. 381
La transportul şi manipularea geamului (capre cu geam, foi de geam, containere cu geam) se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 4.1.

Art. 382
La spălarea geamului (tratat şi neutralizat) se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în capitolul 7.

Art. 383
Intervenţiile în spaţiul dintre tole, se vor face numai după etanşarea cuvei conţinând soluţii de acizi şi acoperirea cuvei de spălare.
Se interzice staţionarea pe capace sau cuve în timpul intervenţiilor; în acest scop se vor utiliza elemente rezistente la sarcini.

Art. 384
Se interzice staţionarea persoanelor sub platforma conductelor de acizi care alimentează cuva de atac chimic.

Art. 385
Introducerea acizilor în cuve se va face obligatoriu de către doi lucrători sub supravegherea unui conducător al locului de muncă care va asigura realizarea unei dozări corespunzătoare a acizilor precum şi respectarea gradului de umplere a cuvelor cu acizi.

Art. 386
La introducerea apei în bazinul de reglare a temperaturii soluţiei de acizi, se va avea grijă ca apa să nu ajungă accidental în cuva cu acizi.

Art. 387: Dozarea acizilor şi prepararea soluţiei de acizi
Accesul pe platforma de dozare a acizilor este permis numai persoanelor autorizate pentru efectuarea acestei operaţii.

Art. 388
Pe întreg perimetrul său, platforma va fi asigurată cu balustradă corespunzătoare.

Art. 389
Umplerea bazinelor pe platformă se va face numai sub coordonarea conducătorului locului de muncă, pe baza respectării instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii.
Înainte de pornirea instalaţiei de umplere, se vor verifica traseele de transport, poziţionarea robinetelor şi cuplarea utilajelor.
După pornirea instalaţiei, procesul de umplere va fi supravegheat permanent până la terminarea sa.
În timpul procesului de umplere a bazinelor cu soluţii de acizi este obligatorie captarea şi neutralizarea vaporilor de acizi degajaţi.

Art. 390
În condiţiile în care, accidental se produc scăpări de acizi pe părţile metalice ale platformei, se va efectua imediat spălarea, neutralizarea şi deversarea în bazinele de neutralizare.

Art. 391
Pregătirea soluţiei de acizi în vasul de reacţie se va face numai de către lucrători special instruiţi pentru această operaţie, dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător şi sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art. 392
La prepararea soluţiei de acid sulfuric se interzice turnarea apei peste acid.

Art. 393
În timpul pregătirii soluţiei se va urmări permanent temperatura apei de răcire.

Art. 394
Deversarea vasului de reacţie în cuva de atac chimic se va face numai atunci când temperatura soluţiei de acizi este de maximum 30o C.
Pe durata deversării, se va supraveghea atent traseul conductelor de transport pentru evitarea scurgerilor de acizi (pe la suduri, flanşe etc.). La apariţia scurgerilor se va opri deversarea şi se vor lua măsuri de remediere.

Art. 395
Se va verifica prezenţa apărătoarelor de protecţie la flanşele conductelor prin care circulă acizii.

Art. 396
Depozitarea vaselor cu acizi se va face numai în locuri special amenajate.

Art. 397
La locurile de muncă unde sunt posibile contaminări cu soluţii acide se vor asigura duşuri speciale care vor utiliza substanţe neutralizante şi apă.

SUBCAPITOLUL 8: 6.8. Peliculizarea prin depuneri metalice

SECŢIUNEA 1: 6.8.1. Peliculizarea prin evaporare în vid

Art. 398
Peliculizarea (metalizarea) geamului prin procedeul de evaporare în vid se va realiza în încăperi special amenajate şi uscate.

Art. 399
Înainte de începerea lucrului la instalaţia de metalizare în vid înalt se vor verifica:
a)debitul apei circuitului de răcire;
b)instalaţia de aer comprimat;
c)nivelul de ulei la pompele de vid (preliminar şi mediu);
d)starea tehnică a cărucioarelor şi a caruselelor;
e)dispozitivele de prindere a geamurilor;
f)deplasarea lejeră a surselor de vaporizare;
g)sistemele de cuplare a cărucioarelor la camerele de metalizare în vid.

Art. 400
Se interzice depozitarea geamurilor, a bidoanelor de ulei sau a deşeurilor din sticlă în jurul instalaţiei de metalizare.

Art. 401
Înainte de pornirea instalaţiei se va controla starea de curăţenie a caruselului, în special a tăvii, a incintei şi a capacului şi se va proceda, după caz, la curăţarea acestora de praf, cioburi de sticlă etc.

Art. 402
Înainte de introducerea şarjei de geam se vor controla clemele pentru prinderea geamului şi starea suporţilor pentru susţinerea geamului în carusel.

Art. 403
Prinderea geamului în carusel se va efectua de către doi lucrători.

Art. 404
La introducerea caruselului în incinta de vid se vor evita şocurile, pentru prevenirea spargerii geamurilor.

Art. 405
Punerea în funcţiune a instalaţiei de vid se va realiza numai după asigurarea că uşa incintei s- a închis corespunzător.

Art. 406
Pentru prevenirea avariilor şi a imploziilor, comanda manuală a instalaţiei se va utiliza numai în caz de defectare a sistemului automat şi numai de către lucrători special instruiţi pentru desfăşurarea corectă a operaţiilor în regim manual.

Art. 407
În cazul producerii de implozii, reluarea ciclului de fabricaţie se va face numai după verificarea tuturor clapetelor de la pompele de vid înalt şi a integrităţii braţelor mobile care le acţionează.

Art. 408
În cazul spargerii geamurilor în incintă, intervenţiile pentru îndepărtarea cioburilor se vor face după oprirea instalaţiei, scoaterea acesteia de sub tensiune şi după decuplarea ionizării.

Art. 409
Caruselul transferat pe cărucior se va asigura cu siguranţa de fixare, atât pe durata staţionării cât şi în timpul deplasării.

Art. 410
Orice intervenţie la instalaţia de aer comprimat se va face numai după oprirea compresorului.

Art. 411
Prinderea şi manipularea geamului brut sau peliculizat se vor face numai cu mijloace individuale adecvate de protecţie, de către doi muncitori.

Art. 412
Geamul peliculizat se va aşeza pe ramele căruciorului de transport în aşa fel încât acesta să se sprijine pe stratul din material plastic sau din pâslă, montat pe cărucior şi nu pe metal.

SECŢIUNEA 2: 6.8.2. Peliculizarea prin metode chimice

Art. 413
Operaţia de depunere a argintului pe suprafaţa geamului se va realiza într- o încăpere izolată, special amenajată conform prevederilor art.675.
Se va asigura izolarea ferestrelor acestei încăperi împotriva razelor solare prin perdele groase de culoare închisă sau geamuri reflectorizante.

Art. 414
Mesele de peliculizare (argintare) vor fi aşezate astfel încât să se asigure accesul lucrătorilor din toate părţile.
Distanţa dintre mese va fi de 2 m, iar cea dintre mese şi peretele clădirii va fi de 1,5 m.
Mesele vor fi prevăzute cu jgheaburi de colectare a lichidelor, pentru a preveni scurgerea soluţiilor de argintare pe pardoseală.

Art. 415
Geamurile pregătite pentru peliculizare (argintare) vor fi manipulate cu palmare de cauciuc şi vor fi controlate, înainte de ştergere, pentru a nu prezenta fisuri.

Art. 416
Se interzice sprijinirea geamului pe picior, pe genunchi sau la faţa stâlpului clădirii.

Art. 417
Prepararea soluţiilor de argintare şi păstrarea lor se va face într- o încăpere separată de încăperea în care se realizează peliculizarea, prevăzută cu ventilare mecanică.

Art. 418
Soluţiile pentru argintare se vor păstra în sticle de culoare închisă, în locuri răcoroase, izolate contra razelor solare. Sticlele vor fi prevăzute cu etichete privind conţinutul acestora.

Art. 419
La amestecarea soluţiilor, se interzice turnarea azotatului de argint în soluţie de hidroxid de sodiu sau de amoniac, fiind permisă numai turnarea soluţiei diluate de hidroxid de sodiu sau de amoniac în cea de azotat de argint.

Art. 420
Soluţia amoniacală de azotat de argint se poate prepara cu maximum o zi înainte de argintare.

Art. 421
Se interzice agitarea sau amestecarea violentă a soluţiei de argintare.

Art. 422
După colectarea argintului, lichidul rezultat se va deversa la canal numai după verificarea absenţei compuşilor de clor.
În cazul în care, în lichid se formează compuşi de clor, deversarea acestuia se va face numai după neutralizare.

Art. 423
La manipularea acidului sulfuric, clorhidric şi a substanţelor caustice se va utiliza echipamentul individual de protecţie care să asigure protecţia integrală a lucrătorilor la contactul accidental cu aceste substanţe.

Art. 424
Locurile de manipulare a acizilor şi substanţelor caustice vor avea pardoseala şi instalaţia electrică protejată antiacid şi vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru a se putea interveni în cazul scurgerilor accidentale.

Art. 425
Transportul ambalajelor conţinând acizi la locurile de muncă se va realiza cu cărucioare speciale, controlându- se în prealabil integritatea ambalajului.

SUBCAPITOLUL 9: 6.9. Lăcuirea şi vopsirea geamurilor peliculizate

Art. 426: Lăcuirea
Încăperile şi instalaţiile în care se realizează operaţiile de lăcuire vor îndeplini condiţiile prevăzute la art.676, 677 şi 678.

Art. 427
Operaţiile de aplicare a stratului protector la oglinzi, prin pulverizare, se vor efectua numai sub nişă închisă şi ventilată mecanic.

Art. 428
În cazul în care, aplicarea stratului protector se realizează cu pensula, operaţia se poate efectua în aer liber, dacă substanţele utilizate pentru acoperire sunt netoxice.

Art. 429
Intervenţiile la instalaţiile de lăcuire în flux continuu se vor efectua numai de către personal autorizat şi numai după debranşarea sursei de alimentare cu energie electrică şi avertizarea, prin plăcuţe avertizoare, împotriva pornirilor accidentale.

Art. 430
Se interzice fumatul sau utilizarea focului deschis în spaţiile în care se realizează lăcuirea, inclusiv în perioadele de staţionare a instalaţiilor de lăcuire.

Art. 431: Vopsirea
Încăperile destinate vopsirii şi uscării oglinzilor vor îndeplini condiţiile prevăzute la art.679.

Art. 432
Se interzice fumatul şi folosirea focului deschis în încăperile destinate vopsirii sau uscării.

Art. 433
Substanţele utilizate pentru operaţia de vopsire se vor aduce zilnic, în recipiente închise etanş.

Art. 434
Recipientele în care se păstrează diluanţii şi alcoolul industrial pentru dizolvarea şerlacului vor fi închise etanş şi se vor depozita în spaţii special amenajate, fiind interzisă depozitarea lor în spaţiile destinate vopsirii.

Art. 435
În timpul lucrului, în încăperea de vopsit se va afla un singur recipient (bidon de 20- 25 kg) cu vopsea, închis etanş, din care periodic, pe masa de lucru se vor turna cantităţi mici – în vasul de diluare – pentru pensulare.

Art. 436: Uscarea
Uscarea oglinzilor vopsite se va realiza în spaţii special amenajate, bine aerisite.

Art. 437
Aşezarea oglinzilor pentru uscare se va face numai în rafturi speciale.

Art. 438
Depozitarea oglinzilor uscate se va face pe stative din lemn, iar stivuirea acestora se va realiza pe suprafeţe fără denivelări; rezemarea stativelor se va face sub un unghi de minimum 15o faţă de verticală, pe elemente de construcţie rezistente.

Art. 439
Între foile de oglinzi depozitate spate în spate se vor aşeza pene distanţiere din lemn.

Art. 440
Prinderea foilor de oglinzi, pentru manipularea şi transportul lor, se va face cu ambele mâini şi de la mijlocul laturilor, pe lungime, în poziţie verticală.

Art. 441
Echipamentul de lucru pentru efectuarea operaţiilor de lăcuire- vopsire va fi obligatoriu confecţionat din bumbac.

SUBCAPITOLUL 10: 6.10. Curbarea geamului

Art. 442: Prevederi comune tuturor procedeelor de curbare
Înainte de începerea lucrului se vor verifica funcţionalitatea instalaţiilor, valorile parametrilor prestabiliţi, existenţa şi integritatea apărătorilor de protecţie.
Se va verifica integritatea şi funcţionalitatea instalaţiilor auxiliare aferente liniilor tehnologice (de alimentare cu gaz, apă, energie electrică, aer comprimat).

Art. 443
Se va verifica integritatea formelor şi/sau şabloanelor de curbare şi a dispozitivelor de prindere şi acţionare.

Art. 444
După efectuarea operaţiilor de reglare, revizii şi/sau reparaţii, dacă la probele de mers în gol sau în sarcină apar disfuncţiuni, vibraţii sau şocuri, funcţionarea instalaţiilor este permisă numai după efectuarea completă a tuturor remedierilor ce se impun.

Art. 445
Locurile special amenajate pentru supravegherea instalaţiilor şi a căilor de acces la şi de la instalaţii se vor menţine curate şi se vor marca în funcţie de destinaţia lor.

Art. 446
Parametrii cuptorului de încălzire se vor supraveghea şi asigura permanent.

Art. 447
La funcţionarea cuptoarelor de încălzire şi curbare cu gaz metan sau electrice, se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în capitolul 5.

Art. 448
În cazul utilizării cuptoarelor de curbare cu încălzire electrică, se interzice schimbarea rezistenţelor defecte fără întreruperea alimentării cu energie electrică de la tabloul central şi fără avertizarea, prin plăcuţe avertizoare, a operaţiei respective.

Art. 449
În timpul funcţionării instalaţiei de curbare, elementele de acţionare, cuplare şi preluare, se vor verifica periodic astfel încât să se evite supraîncălzirea acestora sau apariţia şocurilor.

Art. 450
Pentru evitarea spargerilor şi efectuarea corectă a operaţiilor de curbare, se va asigura permanent respectarea vitezei de deplasare a geamului de la cuptor la forma de curbare sau, după caz, între mecanismele de poziţionare.

Art. 451: Curbare în flux continuu
Pentru comanda şi controlul fluxului tehnologic al liniei de curbare pe orizontală a geamului, se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 3.3.

Art. 452
În cazul în care, în timpul funcţionării liniei tehnologice de curbare, apar defecţiuni, operaţiile de remediere se vor efectua numai de către lucrători autorizaţi, cu instalaţiile deconectate de la sursele de alimentare (electrice sau de altă natură) şi cu avertizarea, prin plăcuţe avertizoare, a operaţiilor respective.

Art. 453
La prinderea geamului pe conveiorul de alimentare al cuptorului de încălzire – la procedeul de curbare pe verticală – se vor verifica cleştii de suspendare, integritatea acestora şi reglarea lor în funcţie de grosimea şi greutatea geamului.
În zona de acţionare a conveiorului, se interzice staţionarea lucrătorilor.

Art. 454
În cazul producerii de spargeri de geam, cioburile rezultate vor fi imediat evacuate, oprindu- se, după caz, instalaţia unde s- a produs spargerea.

Art. 455: Curbarea în cuptoare fixe
Operaţiile de introducere a geamului în cuptor şi fixarea pe formă, precum şi cele de scoatere din cuptor a geamului curbat, se vor efectua astfel încât să se evite spargerea geamului şi accidentarea lucrătorului.
La efectuarea acestor operaţii se vor utiliza mijloace individuale de protecţie împotriva spargerii accidentale a geamului.

Art. 456
La aşezarea geamului pe formele inelare se va evita lovirea acestuia de elementele de construcţie ale căruciorului.
Geamurile de dimensiuni mari se vor manipula de către doi lucrători.

Art. 457
Manevrarea căruciorului încărcat la introducerea şi scoaterea din cuptor se va face prin împingere lentă, evitarea lovirii de canturile uşii şi utilizând traseele amenajate.

SUBCAPITOLUL 11: 6.11. Securizarea termică (călirea)

Art. 458: Condiţii de lucru
Parametrii cuptorului electric vor fi asiguraţi şi verificaţi permanent.

Art. 459
Se interzice lăsarea fără supraveghere a cuptorului electric, în timpul funcţionării.

Art. 460
Orice defecţiune la instalaţiile electrice se va remedia imediat, de către un personal autorizat, după scoaterea de sub tensiune a acestora şi avertizarea, prin plăcuţe avertizoare, a intervenţiei respective.

Art. 461
Înainte de începerea lucrului, se va verifica întreaga instalaţie de răcire (ventilare, etc.) pentru asigurarea parametrilor stabiliţi pentru diversele zone ale liniei tehnologice.

Art. 462
Foile de geam care prezintă fisuri, incluziuni sau margini rupte nu vor fi supuse procesului de securizare.

Art. 463
Cărucioarele pentru transportul geamului în halele de securizare vor avea bandajele roţilor complete şi bare pentru facilitarea manevrării acestora.
Cărucioarele se vor încărca uniform, pentru asigurarea stabilităţii în timpul transportului, iar manevrarea lor se va realiza numai prin împingere.
Se interzice mărirea capacităţii de încărcare a cărucioarelor faţă de cea prevăzută prin proiectul iniţial.

Art. 464
Înainte de încărcarea foilor de geam pe căruciorul de transport, se va face sortarea acestora în funcţie de grosime, fiind interzisă încărcarea căruciorului cu geamuri de grosimi diferite.

Art. 465
Deplasarea cărucioarelor cu geam este permisă numai după asigurarea cu ramele de siguranţă.

Art. 466
La manipularea geamurilor de dimensiuni mari, se vor utiliza palmare cu aderenţă mărită.

Art. 467: Instalaţia de securizare pe orizontală
Funcţionarea transportului aferent instalaţiei de securizare pe orizontală este permisă numai după ce se verifică prezenţa apărătorilor de protecţie.

Art. 468
Dacă în timpul funcţionării se constată vibraţii, şocuri sau zgomote nepermise, transportorul se va opri, iar defecţiunile se vor remedia de către personalul autorizat numai după deconectarea de la sursa de alimentare electrică şi afişarea intervenţiei prin plăcuţe avertizoare.

Art. 469
În timpul funcţionării transportorului se va verifica periodic starea de funcţionare a lagărelor şi a elementelor de cuplare.

Art. 470
Se interzice staţionarea sau circulaţia sub linia transportorului, pe aceste trasee fiind afişate plăcuţe avertizoare.

Art. 471
Supravegherea instalaţiei de securizare, în special zona de răcire rapidă, se va realiza astfel încât să se evite pericolul de contact cu elementele mobile încălzite ale instalaţiei.

Art. 472
În cazul în care se produc spargeri de geam, se vor curăţa, de fiecare dată, cioburile rezultate.
Curăţarea sau îndepărtarea cioburilor se va face, după caz, cu oprirea instalaţiei din zona în care s- a produs spargerea.

Art. 473: Instalaţia de securizare pe verticală
La liniile tehnologice de securizare pe verticală, elementele de prindere a geamurilor vor fi controlate şi curăţate, asigurându- se capacitatea de prindere prin reglarea corectă a mecanismelor în funcţie de grosimea şi greutatea geamului.

Art. 474
În timpul manevrării mecanizate a geamului pentru uşi şi vitrine, lucrătorii nu vor sta în zona de acţionare a instalaţiei de ridicat la care se adaugă şi dimensiunea maximă a geamului manevrat.

Art. 475
La fixarea geamului în dispozitivele de prindere, se vor respecta următoarele prevederi:
a)pentru dimensiunile mai mari, care necesită minimum 3 cleşti, se prinde geamul bucată cu bucată;
b)pentru dimensiunile mai mici, nu se permite prinderea a mai mult de două bucăţi deodată.

Art. 476
Geamurile securizate se aşează pe cărucioarele speciale, de către unul sau mai mulţi lucrători în funcţie de dimensiunea geamului, astfel încât greutatea pe lucrător să nu depăşească prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 477
Operaţiile de schimbare a matriţei pentru geamurile curbate se vor efectua numai după deconectarea instalaţiei de alimentare cu energie electrică şi avertizarea prin plăcuţe avertizoare a intervenţiei respective.

Art. 478
La efectuarea probelor de rezistenţă a geamului securizat, lucrătorii vor verifica fixarea corectă în dispozitivele de prindere, iar la manevrarea greutăţilor de încercare vor avea grijă ca în apropierea zonei de încercare să nu se afle alţi lucrători.

SUBCAPITOLUL 12: 6.12. Îmbinarea cu folii organice în produse multistrat

Art. 479
Se interzice începerea lucrului fără a se verifica starea şi funcţionalitatea instalaţiilor şi a aparatelor de control, parametrii microclimei camerei de depozitare a foliilor organice, existenţa şi integritatea apărătorilor de protecţie, a legăturilor de împământare, a covoarelor sau a podeţelor electroizolante.

Art. 480
Se interzice fumatul sau folosirea surselor de foc în camera de climatizare şi depozitele de folie.

Art. 481
Se interzice utilizarea foilor de geam care prezintă fisuri sau alte defecte.

Art. 482
Se interzice utilizarea autoclavei, dacă în timpul funcţionării, parametrii acesteia nu se menţin la valorile prestabilite.

Art. 483
Înainte de încărcarea autoclavei, se vor evacua eventualele reziduuri sau alte materiale existente în interiorul acesteia.

Art. 484
La pornirea autoclavei se va verifica funcţionarea corectă a aparatelor de măsurare a presiunii.

Art. 485
Deschiderea autoclavei este permisă numai după ce presiunea interioară este egală cu presiunea mediului ambiant.

Art. 486
La scoaterea din matriţă a geamului duplex sau triplex şi efectuarea controlului vizual al acestuia, se interzice rezemarea geamului pe picior sau pe orice altă parte a corpului.

Art. 487
În timpul funcţionării maşinilor şi a instalaţiilor liniei tehnologice, sunt interzise intervenţiile pentru remedierea defectărilor.

Art. 488
Pentru remedierea defectărilor se va opri instalaţia respectivă, se va întrerupe tensiunea de alimentare şi se va anunţa conducătorul locului de muncă; remedierile se vor efectua numai de lucrători autorizaţi, sub supravegherea conducătorului locului de muncă.

Art. 489
În timpul funcţionării instalaţiilor, lucrătorii vor purta echipamentul individual de protecţie adecvat fiecărui loc de muncă.

Art. 490
La utilizarea cuptoarelor de curbare, se vor aplica prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 6.10.

Art. 491
Intervenţiile în timpul funcţionării cuptoarelor de curbare cu o singură matriţă, pentru poziţionarea corectă a geamului, sunt permise numai utilizând vergele electroizolante şi de pe covoare sau podele electroizolante.

Art. 492
Acţionarea liftului cuptorului de curbare este permisă numai după asigurarea că, în spaţiul de lucru al acestuia, nu se află lucrători.
Spaţiul în care funcţionează acesta va fi împrejmuit cu plasă de sârmă pentru interzicerea accesului sub lift.

SUBCAPITOLUL 13: 6.13. Asamblarea în panouri termo şi fonoizolatoare

Art. 493: Asamblarea manuală
Operaţiile de amestecare a substanţelor adezive şi aplicarea acestora pe geam se vor efectua în spaţii special amenajate conform prevederilor art.680.

Art. 494
Amestecarea substanţelor adezive pentru formarea chitului se va realiza în instalaţii speciale.

Art. 495
În cazul în care amestecul se realizează manual – numai pentru cantităţi reduse – operaţia se va executa într- un loc special amenajat, sub nişă închisă şi ventilată mecanic.

Art. 496
La utilizarea substanţelor adezive pentru fabricarea panourilor termo şi fonoizolatoare, lucrătorii vor purta echipament individual de protecţie, care să le asigure protecţia la contactul cu substanţele toxice.

Art. 497
Înainte de începerea lucrului cu chitul, lucrătorii îşi vor aplica pe mâini un strat protector de unguent, iar după terminarea lucrului se vor spăla pe mâini cu apă şi săpun.

Art. 498
Se interzice utilizarea foilor de geam care prezintă fisuri.

Art. 499
Aşezarea foilor de geam pe mesele de lipit se va face la marginea mesei, pentru a se evita degajările de gaze în momentul lipirii.

Art. 500
Înainte de începerea operaţiei de lipire, se va verifica şi pune în funcţiune instalaţia de ventilare individuală.

Art. 501
Lucrătorii care utilizează aparate electrice de lipit vor purta echipament individual de protecţie electroizolant, iar masa pe care se face lipirea va fi asigurată pe toate laturile cu covoare electroizolante.

Art. 502
La spălarea periodică a dispozitivelor şi a sculelor utilizate la aplicarea substanţelor adezive, cu soluţii de apă şi sodă caustică, se va utiliza echipament individual de protecţie adecvat pentru prevenirea contactului cu soda caustică.

Art. 503: Asamblarea mecanizată
Pornirea şi funcţionarea instalaţiilor utilizate pentru asamblarea mecanizată a panourilor termoizolante se va permite numai după efectuarea reglajelor corespunzătoare şi obţinerea parametrilor prestabiliţi (viteza de lucru, curse de reglaj, gabarite de mişcare).

Art. 504
Înainte de pornirea instalaţiei se va verifica existenţa şi integritatea apărătorilor de protecţie ale elementelor mobile şi ale gabaritelor de lucru.

Art. 505
Orice intervenţie la maşinile şi instalaţiile din flux se vor efectua de către personal autorizat, după asigurarea împotriva pornirilor accidentale.

Art. 506
În cazul asamblării mecanizate cu răşini, spaţiile de lucru vor fi ventilate mecanic, iar instalaţiile electrice aferente vor fi în construcţie antiex.

Art. 507
Evacuarea cioburilor produse în instalaţii se va face după oprirea acestora, iar acolo unde este cazul, după răcirea elementelor fierbinţi.

Art. 508
La utilizarea propanului şi a oxigenului se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru aceste activităţi.

Art. 509
Punerea foilor de geam pe conveiorul de metalizare se va face de către doi lucrători, iar aşezarea lor la margine se va face lent.

Art. 510
Se interzice curăţarea dispozitivului de alimentare a lăţimii benzii metalizate pe geam, în timpul funcţionării instalaţiei.

Art. 511
Se interzice trecerea pe sub conveiorul instalaţiei de metalizat geam în timpul funcţionării.

Art. 512
Se interzice evacuarea geamurilor sparte din maşina de spălat fără oprirea acesteia şi scoaterea de sub tensiune.

Art. 513
Se interzice intrarea lucrătorilor în tunelul transportorului meselor sau în cuptorul de uscare în timpul funcţionării acestora.
Operaţiile de intervenţii, remedieri etc. sunt permise numai după scoaterea instalaţiei de sub tensiune şi scăderea temperaturii incintei cuptorului la valoarea temperaturii mediului ambiant.

SUBCAPITOLUL 14: 6.14. Emailarea geamului

Art. 514
Operaţiile de pregătire a emailurilor se vor efectua în încăperi special amenajate, conform prevederilor art.681.

Art. 515
Aplicarea emailurilor pe suprafaţa geamului se va efectua sub nişă ventilată mecanic.

Art. 516
Lucrătorii care efectuează operaţiile de pregătire a emailului vor purta echipament individual de protecţie care să asigure protejarea lor la contactul accidental cu substanţele utilizate.
La aplicarea emailului pe suprafaţa geamului, lucrătorii vor purta obligatoriu ochelari de protecţie.

Art. 517
Instalaţiile şi agregatele utilizate la prepararea şi aplicarea emailurilor precum şi cele de iluminat şi ventilare, vor îndeplini condiţiile prevăzute la art.682.

Art. 518
Se interzice utilizarea foilor de geam care prezintă fisuri, în procesul de emailare.

Art. 519
Înainte de începerea lucrului, se vor verifica racordurile de aer comprimat.

Art. 520
Geamurile acoperite cu email se vor depozita pe rastele de aşteptare, în camere perfect uscate.

Art. 521
La manipularea şi transportul geamului emailat, se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în subcapitolul 4.1.

Art. 522
La operaţiile de securizare a geamurilor emailate, se vor aplica prevederile la care s- au făcut referiri la subcapitolul 6.11.

SUBCAPITOLUL 15: 6.15. Serigrafierea geamului

Art. 523: Condiţii de lucru
Spaţiile în care se desfăşoară serigrafierea vor îndeplini condiţiile prevăzute la art.683.

Art. 524
Vopselele, lacurile şi solvenţii se vor păstra în vase închise etanş; depozitarea lor se va face în încăperi şi dulapuri special destinate.

Art. 525
În spaţiile de serigrafiere se interzice fumatul precum şi servirea mesei.

Art. 526
Prepararea vopselelor termoplaste se va efectua numai în cantităţi care să nu conducă la formarea de amestecuri explozive şi în încăperi special destinate prevăzute cu ventilare mecanică.

Art. 527
Înainte de pornirea maşinilor se va verifica capacitatea de absorbţie a dispozitivelor de prindere prin vid.

Art. 528
Geamurile care prezintă defecţiuni nu vor fi supuse procesului de serigrafiere.

Art. 529
În timpul funcţionării maşinilor, se interzice staţionarea persoanelor străine de locul muncă în jurul maşinii.

Art. 530
În vederea prevenirii accidentării prin spargerea geamului, maşina va fi bine reglată.

Art. 531
În timpul funcţionării maşinii, se interzice îndepărtarea cioburilor sparte.

Art. 532
Curăţarea sitelor se va face numai în locuri special amenajate, sub nişă ventilată mecanic.
Schimbarea sitelor se va face numai cu maşina oprită şi deconectată de la sursa de energie electrică.

Art. 533
La sfârşitul lucrului sitele şi racleţii se vor curăţa conform art.532.(1). Deşeurile rămase după curăţarea sitelor şi a racleţilor se vor depozita în locuri special amenajate, fără surse de foc şi care să permită o bună aerisire.

Art. 534: Tratarea termică
Pentru lucrul în condiţii de securitate la cuptorul de tratare termică, se vor respecta prevederile la care s- au făcut referiri în capitolul 5.

Art. 535
La curăţarea mesei maşinii se va utiliza echipament individual de protecţie adecvat asigurându- se permanent ventilarea locului de muncă.

CAPITOLUL 7: Spălarea geamului

Art. 536: Spălarea mecanizată
Maşina de spălat geamuri va fi reglată în funcţie de dimensiunile foilor de geam astfel încât, în timpul operaţiei de spălare, să nu existe surse de vibraţii, şocuri sau întreruperi.

Art. 537
Pornirea şi oprirea maşinii se va face numai cu mănuşi electroizolante şi numai de pe podeţe electroizolante.

Art. 538
Pornirea transportorului cu role se va face numai după punerea în funcţiune a alimentării cu apă şi a periilor de spălare.

Art. 539
Se interzice lăsarea fără supraveghere a maşinii, în timpul funcţionării acesteia.

Art. 540
Transportul pachetelor de geam se va face numai cu ajutorul rastelelor (caprelor) utilizând ramele de siguranţă.

Art. 541: Spălarea şi ştergerea manuală a geamului
Spălarea şi ştergerea manuală a geamurilor se va face numai în poziţie orizontală, pe mese special amenajate astfel încât întreaga suprafaţă a geamului să fie sprijinită pe masă.

Art. 542
Înainte de spălare, foile de geam se vor verifica pentru a nu prezenta fisuri sau ciobituri.

Art. 543
Spaţiul din jurul meselor de şters se va menţine liber pentru a permite manipularea de geam.

Art. 544
La spălarea sau curăţarea geamurilor cu muchii neprelucrate, se va utiliza echipament individual de protecţie adecvat şi se va evita contactul direct cu muchiile tăioase.

Art. 545
Geamurile spălate şi şterse se vor depozita pe rastele din lemn şi vor fi stivuite în locuri special amenajate.

Art. 546
În cazul în care pentru curăţarea geamurilor se utilizează alcool industrial se interzice fumatul şi prezenţa surselor de foc deschis în încăperile de lucru.
Alcoolul industrial se va păstra în locuri special amenajate şi în recipiente închise etanş.

CAPITOLUL 8: Sortarea geamului

Art. 547
Prevederile acestui capitol se vor aplica la toate activităţile care includ şi activitatea de sortare a geamurilor.

Art. 548
La sortarea geamurilor, lucrătorii vor purta echipament individual de protecţie împotriva spargerii accidentale a foilor de geam în timpul manipulării.

Art. 549
Căile de acces ale încăperilor în care se desfăşoară sortarea, vor avea dimensiuni care să permită deplasarea dispozitivelor de transport încărcate, fără pericol de accidentare, iar pardoseala va fi bine întreţinută, fără denivelări şi eliberată de orice material care ar putea provoca şocuri sau răsturnări.

Art. 550
Prinderea foilor de geam se va face cu palmare de cauciuc, separat una câte una şi numai de partea superioară a acestora. Se interzice sprijinirea foii de geam pe orice parte a corpului.

Art. 551
Manipularea foilor de geam groase de 3, 4, 5 şi 6 mm cu lungimea de 1,60 m se va efectua de către cel puţin doi lucrători.

Art. 552
Foile de geam la care s- au constatat fisuri se vor aşeza pe rastele (capre) separate, pentru a fi transportate la recuperare.
Cioburile mari, recuperabile se vor depune şi transporta numai pe cărucioare speciale.

Art. 553
Deplasarea manuală a rastelelor (caprelor) se va efectua numai împingându- se de la unul din capete, fiind interzisă tragerea lor în direcţia de mers.

Art. 554
Pentru conducerea rastelului (caprei) cu geam, se va sta numai lateral.

Art. 555
Rastelele cu geam sortat se vor depozita numai în locurile destinate acestui scop. Se interzice depozitarea rastelelor cu geam pe căile de acces din secţii.

Art. 556
Pachetele cu geam de pe rastele (capre) sau cărucioare se vor asigura contra căderii cu ramele de siguranţă, atât pe perioada de staţionare cât şi pe durata deplasării.

Art. 557
Se interzice sprijinirea lucrătorilor de rastelele (caprele) pe care sunt depozitate geamuri.

CAPITOLUL 9: Ambalarea produselor finite

Art. 558
Pentru activitatea de ambalare a geamului se vor amenaja spaţii destinate acestui scop în conformitate cu prevederile art.684.

Art. 559
Spaţiile pentru ambalat vor fi asigurate permanent cu sistem de iluminat corespunzător şi vor fi menţinute curate.

Art. 560
Lăzile goale şi materialul de ambalaj se vor depozita în locuri special destinate.

Art. 561
Lăzile goale pentru ambalarea geamului cu dimensiuni până la 100 x 160 cm vor fi manevrate de către un singur lucrător, iar cele care depăşesc aceste dimensiuni vor fi manevrate de doi sau mai mulţi lucrători astfel încât greutatea pe persoană să nu depăşească limitele prevăzute de Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 562
Transportul lăzilor goale pentru ambalare se poate face manual numai pe distanţe sub 25 m, una câte una.
Transportul pe distanţe mai mari de 25 m se va realiza cu cărucioare tractate manual sau cu mijloace mecanizate.

Art. 563
Lăzile se vor aşeza pe suprafeţe netede, fără alte corpuri sub ele care să conducă la înclinarea şi dezechilibrarea lor. Se permite aşezarea simetrică pe rigle egale care să permită prinderea lăzilor cu dispozitive mecanice pentru manipulare şi transport.

Art. 564
La transportul foilor de geam şi aşezarea în ladă se vor respecta următoarele prevederi:
a)geamul de 2 – 4 mm grosime, la dimensiunile maxime de 1,30 x 1,60 m pot fi manipulate de către un singur lucrător;
b)geamurile de 2 – 8 mm grosime care depăşesc masa de 20 kg precum şi cele de 2 – 4 mm grosime dar mai mari de 1,60 m, vor fi transportate de către doi lucrători.

Art. 565
Se interzice manipularea geamului profil cu defecte (piatră, crăpături etc.).

Art. 566
Profilele de la 2 m lungime în sus se vor manipula de către doi lucrători.

Art. 567
Profilele se vor ambala la ambele capete şi se vor transporta la depozite.

Art. 568
După ambalare se vor controla lăzile, iar cuiele ieşite în afară se vor scoate şi se vor bate corect.

Art. 569
Se interzice sprijinirea lăzilor cu geam de stâlpii sau pereţii încăperii, dacă aceştia nu sunt special amenajaţi şi consolidaţi pentru acest scop.

Art. 570
La depunerea foilor de geam în lăzile pentru ambalare, rezemarea lăzilor se va face su o înclinare de minimum 150 faţă de verticală.

Art. 571
Se interzice urcarea lucrătorilor pe lăzi indiferent dacă acestea sunt pline sau goale.

Art. 572
Geamul ambalat se va transporta ritmic la depozit pentru a preveni blocarea căilor de circulaţie a încăperilor de ambalat.

CAPITOLUL 10: Depozitarea produselor finite

Art. 573: Condiţii de lucru
Căile de acces la depozitul de produse finite, precum şi cele din interiorul său, vor fi întreţinute corespunzător, vor fi marcate convenţional şi vor avea suprafaţa netedă.

Art. 574
În depozitul de produse finite fumatul şi focul deschis sunt interzise.

Art. 575
La depozitarea geamului ambalat se interzice blocarea gurilor hidranţilor pentru a se putea interveni rapid în cazul unui eventual început de incendiu.

Art. 576
Iluminatul în incinta depozitului se va asigura astfel încât, operaţiile de depozitare şi încărcare – descărcare să decurgă în condiţii de securitate.

Art. 577
Depozitarea geamului ambalat se va face în stive, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 578
Se interzice lucrătorilor să însoţească lăzile cu geam sau goale în ascensoarele de mărfuri.

Art. 579
Se interzice încărcarea ascensorului peste sarcina admisă. Gabaritul ascensorului şi starea tehnică a acestuia se vor verifica zilnic de către lucrători autorizaţi în acest scop.

Art. 580
Ascensoarele de marfă cu însoţitor vor fi deservite de către persoane autorizate, cu respectarea instrucţiunilor ISCIR.

Art. 581
Se interzice utilizarea ascensoarelor defecte sau repararea acestora în timpul funcţionării.

Art. 582
În cazul utilizării toboganelor, pentru coborârea lăzilor cu geam la nivele inferioare, acestea vor fi dotate cu sisteme de frânare a lăzilor.

Art. 583
În zona inferioară, toboganul se va îngrădi pe ambele părţi laterale.

Art. 584
Aşezarea lăzilor cu geam în depozit se va face astfel încât acestea să nu cadă din poziţia în care sunt puse, iar pentru o manipulare uşoară şi fără pericole, lăzile se vor aşeza pe dimensiuni şi calităţi.

Art. 585
Lăzile vor fi bine sprijinite şi fixate, astfel încât, în cazul îndepărtării unei lăzi, cele care rămân să nu se răstoarne.

Art. 586
Între stivele de lăzi se vor asigura căi de acces care să permită, în condiţii de securitate, manevrarea lăzilor, urcarea lor pe căruciorul de transport şi transportul la mijlocul de încărcare.

Art. 587
Lăzile cu geamuri mari, de 60 x 120 cm, se vor manipula de către doi lucrători.

Art. 588
Operaţiile de încărcare a mărfii în mijloacele de transport vor fi organizate şi conduse de către o persoană instruită şi numită în acest scop, care va asigura toate măsurile desfăşurării activităţii în condiţii de securitate.

Art. 589
Prinderea lăzii cu cablul de legare se va face numai pe rama de la baza lăzii, pentru evitarea desprinderii acesteia şi alunecarea foilor de geam.

Art. 590
La încărcarea vagoanelor se va controla în prealabil starea acestora, asigurându- se cu saboţi împotriva deplasării.

Art. 591
Legătura dintre vagon şi rampă se va face cu un podeţ metalic bine fixat.

Art. 592
În timpul nopţii, vagonul va fi iluminat interior cu lampă portativă, la tensiunea de 24 V.

Art. 593
Cărucioarele cu marfă se vor manevra numai prin împingere.

Art. 594
La efectuarea operaţiilor de încărcare a mărfii cu mijloace mecanizate (electrocare şi motostivuitoare) acestea vor fi pilotate la intrarea în vagon.

Art. 595
Operaţiile de legare sau dezlegare a vagoanelor se vor realiza numai de către lucrători autorizaţi în acest scop.

Art. 596
Se interzice manevrarea vagoanelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare a acestora.

Art. 597
După încărcarea vagoanelor, se vor închide corect toate uşile, obloanele şi pereţii mobili, asigurându- se cu cârligele montate în acest scop.

Art. 598
La încărcarea vagoanelor, lucrătorii vor fi instruiţi suplimentar pentru respectarea normelor de securitate a muncii specifice activităţilor din cadrul CF.

Art. 599
La încărcarea autovehiculelor cu marfă se va avea grijă ca acestea să fie asigurate împotriva deplasării şi să se afle cât mai aproape de locul de încărcare.

Art. 600
Se interzice folosirea podeţelor sau a planurilor înclinate la o greutate mai mare decât rezistenţa acestora.

Art. 601
Urcarea şi coborârea se vor efectua numai pe scara destinată acestui scop.

Art. 602
La încărcarea mărfii în autovehicule, înălţimea rampei de încărcare va fi egală cu înălţimea podelei autovehiculului.

Art. 603
Transportul geamului profil se va face în poziţie orizontală. Geamul profil cu o lungime mai mare de 2 m se va manipula de către doi lucrători.

Art. 604
Se interzice ridicarea sau transportul geamului profil pe deasupra capului sau pe partea lată a profilului. Transportul se face numai pe cant, sprijinit de partea laterală a corpului.

Art. 605
În cazul încărcării rafturilor cu profile în autocamioane special amenajate, cu ajutorul automacaralei, prinderea cablurilor în cârlige se va face numai de către lucrătorii autorizaţi ca legători de sarcină.

Art. 606
În timpul ridicării raftului cu profile, lucrătorii vor sta lateral pentru evitarea accidentării în cazul în care din dispozitivul de ridicare s- ar desprinde cioburi sau alte materiale.

Art. 607
La încărcarea geamului cu macaraua, greutatea încărcăturii ridicate nu va depăşi sarcina maximă admisă.

Art. 608
Este interzisă funcţionarea mecanismelor de ridicat fără indicatorul de sarcină corespunzător.

Art. 609
Instalaţiile de ridicat vor fi prevăzute cu limitatoare de sarcină şi de cursă.

Art. 610
Toate operaţiile şi manevrele care se execută se vor efectua fără şocuri, iar lucrătorii nu vor sta sub sarcină.

Art. 611
Se interzice a se executa mişcări dintr- un sens în altul fără oprirea macaralei la poziţia “zero”.

Art. 612
Înainte de deplasarea încărcăturii cu ajutorul macaralei, pe plan orizontal, aceasta va fi ridicată la o înălţime de cel puţin 0,5 m deasupra eventualelor obstacole întâlnite în raza de acţiune a macaralei.

Art. 613
Se interzice accesul în raza de acţiune a instalaţiei de ridicat.

Art. 614
Se interzice ridicarea încărcăturilor folosind cârligul mecanismului de ridicat , dacă elementele de legare a sarcinilor (cablurilor) sunt oblice sau răsucite.

Art. 615
Cablurile de legare vor fi aşezate sub încărcătura de ridicat “uniform”, fără noduri sau ochiuri.

Art. 616
Se interzice ridicarea ramelor şi a rastelelor (caprelor) cu geam vrac, care au foi crăpate sau sparte, precum şi a lăzilor cu geam, care nu sunt bine prinse în cuie, sunt confecţionate din cherestea necorespunzătoare sau au dimensiuni necorespunzătoare.

Art. 617
Este interzis a se părăsi mecanismul de ridicat cu greutatea suspendată.

Art. 618
Se interzice urcarea lucrătorilor pe sarcinile manevrate.

Art. 619
Se interzice deplasarea sarcinilor deasupra lucrătorilor sau trecerea acestora pe sub sarcinile suspendate.

CAPITOLUL 11: Repararea şi întreţinerea cuptoarelor de topire a sticlei

Art. 620
Pentru orice intervenţii la cuptoare şi anexe, pe baza identificării pericolelor şi a evaluării nivelului de risc, se va stabili un plan de lucru, aprobat de conducerea tehnică, cu instrucţiuni concrete ce urmează a fi aplicate în situaţiile respective, care va fi adus la cunoştinţa lucrătorilor.
Orice intervenţie se va desfăşura pe baza planului şi a instrucţiunilor de lucru stabilite, în toate cazurile de către lucrători autorizaţi, sub supraveghere de specialitate şi îndrumarea conducerii tehnice.
Pentru rezolvarea unor situaţii noi, neobişnuite (nepracticate) se va evalua cu atenţie nivelul de risc al intervenţiei şi, în funcţie de caz, se va decide modul de soluţionare, având prioritate securitatea lucrătorilor.

Art. 621
Înainte de începerea intervenţiilor la cuptoare, responsabilul lucrării respective va efectua instructajul de securitate a muncii şi va stabili sarcini precise pentru fiecare membru al echipei de lucru, în vederea asigurării condiţiilor de securitate a muncii.
Se vor verifica toate uneltele şi sculele de lucru şi se va utiliza echipamentul individual de protecţie adecvat tipului de intervenţie.

Art. 622
Pentru intervenţiile la cald, echipamentul individual de protecţie va fi termorezistent, termoizolant şi termoreflectant.
În cazul intervenţiilor la rece (la cuptoare şi subsolul acestora) se va purta obligatoriu cască de protecţie şi, în funcţie de caz, bocanci cu bombeu metalic.

Art. 623: Schimbarea arzătoarelor în timpul funcţionării cuptoarelor
La schimbarea arzătoarelor, lucrătorii vor lucra obligatoriu cu uneltele speciale pentru această operaţie şi vor purta ochelari şi mănuşi de protecţie.

Art. 624
Schimbarea arzătoarelor se va face numai de pe podeţe special amenajate şi prevăzute cu balustradă.

Art. 625
La schimbarea arzătoarelor se va verifica în prealabil dacă robinetele de la gaze au fost închise, iar focul a fost schimbat pe partea unde nu se lucrează.
Se interzice schimbarea arzătoarelor pe partea unde arde focul pentru a evita arsurile care se pot produce printr- o eventuală aprindere a gazelor în exteriorul cuptorului.

Art. 626: Reparaţii capitale la cuptoare
La efectuarea lucrărilor de reparaţii capitale la cuptoare, sunt interzise:
a)utilizarea unor documentaţii de execuţie de la reparaţiile anterioare. Documentaţia de execuţie pentru reparaţiile capitale şi curente trebuie să conţină evaluarea stării tehnice concrete a cuptorului la momentul respectiv;
b)utilizarea unor materiale refractare cu calităţi diferite faţă de cele prevăzute prin documentaţia de execuţie a lucrării (proiectul de execuţie);
c)schimbarea sau înlocuirea caracteristicilor elementelor care compun structura de rezistenţă a cuptorului, prevăzute prin documentaţia de execuţie a lucrării (proiectulul de execuţie).

Art. 627
La efectuarea lucrărilor de reparaţii capitale la cuptoare cu ajutorul terţilor, în protocolul încheiat se vor stabili măsurile şi responsabilităţile ce revin fiecărei părţi pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii.

Art. 628: Scurgerea sticlei şi oprirea focului
Pentru scurgerea sticlei şi oprirea focului se vor respecta, următoarele prevederi:
a)se va anunţa formaţia de prevenire şi stingere a incendiilor care va lua toate măsurile necesare împotriva eventualelor incendii şi va asigura supravegherea permanentă a desfăşurării lucrului în condiţii de securitate;
b)se vor lua măsuri de întrerupere a energiei electrice la maşinile de tras şi instalaţiile aferente cuptorului care nu influenţează procesul de ardere (alimentare cu amestec, răcire cuvă etc.);
c)locul în care urmează a se scurge sticla incandescentă se va îngrădi şi avertiza prin plăcuţe avertizoare;
d)se va asigura scurgerea masei de sticlă într- un bazin de scurgere prin intermediul unui canal de legătură metalic permanent udat cu o cantitate suficientă de apă pentru realizarea fritării;
e)operaţia de scurgere a sticlei se va efectua de către zidarii şamotori, sub supravegherea şi indicaţiile conducerii tehnice;
f)lucrătorul care scoate dopul de şamotă va avea experienţă pentru executarea acestei operaţii şi va fi dotat cu echipament individual de protecţie termoizolant şi termorezistent precum şi cu centură de siguranţă şi frânghie pentru ca, în situaţia unei eventuale scurgeri bruşte a sticlei să poată fi scos rapid din locul respectiv. Echipa de pompieri va supraveghea în mod deosebit această operaţie şi va interveni în timp util pentru prevenirea accidentării lucrătorului.

Art. 629
După scurgerea sticlei se va opri focul în cuptor, prin închiderea robinetelor de la conducta principală a cuptorului, după care zidarii vor proceda la astuparea tuturor orificiilor şi la închiderea registrului de aer (şubere).

Art. 630: Verificarea prealabilă a legăturilor de susţinere a bolţii
Reparaţiile capitale încep cu verificarea legăturilor metalice de la bolta cuptorului, pentru a nu se produce, în timpul răcirii, prăbuşirea ei accidentală.

Art. 631: Răcirea cuptorului
În timpul răcirii cuptorului, se va proceda la strângerea progresivă controlată a ancorajelor la boltă, pentru evitarea dărâmării bolţii în timpul procesului de contracţie a materialului refractar.

Art. 632: Demolarea cuptorului
Începerea demolării cuptorului se va face la o temperatură la care se poate lucra fără pericol de arsuri. Demolarea va începe de sus în jos, respectiv de la bolta cuptorului, evitându- se lucrările suprapuse.

Art. 633
În cazul în care bolta cuptorului nu este supusă operaţiei de demolare, dar se intervine la elementele de susţinere a ei, se va asigura o susţinere provizorie printr- o construcţie de rezistenţă, independentă.

Art. 634
Zona de lucru în care se face demolarea, repararea cuptorului şi aşezarea materialelor rezultate de la demolare cât şi a materialelor necesare reconstrucţiei cuptorului, va fi îngrădită şi avertizată corespunzător.

Art. 635
Blocurile refractare de greutate mare vor fi depuse pe palete sau cărucioare speciale şi vor fi evacuate imediat din zona de lucru.

Art. 636
La demolare se vor evita îngrămădiri de materiale pentru a nu se bloca căile de acces şi a nu depăşi sarcina maximă admisă a planşeelor de lucru.

Art. 637
La evacuarea cioburilor de sticlă din bazin, se vor respecta prevederile ISCIR pentru instalaţia utilizată la ridicarea acestora.

Art. 638
În cazul în care, masa de sticlă din bazin se sparge, în vederea evacuării, cu dispozitiv special (picambru), se va verifica starea tehnică a acestuia înainte şi în timpul lucrului. Dacă se constată defecţiuni, se va opri lucrul şi va fi anunţat conducătorul formaţiei de lucru.
Toţi lucrătorii care desfăşoară simultan activităţi în bazin, vor purta echipamentul individual de protecţie împotriva accidentării cu particule (cioburi) de sticlă.

Art. 639: Zidirea cuptorului
La zidirea cuptorului se vor respecta următoarele prevederi:
a)manipularea şi depozitarea blocurilor refractare de greutate mare se vor face numai cu mijloace mecanizate, sub supravegherea conducătorului lucrării. La depozitarea temporară a materialelor refractare în jurul cuptorului, se interzice depăşirea sarcinii maxime admise a planşeelor de lucru (acolo unde există planşee);
b)stivuirea refractarelor se va face cu respectarea prevederilor Normelor generale de protecţia muncii.

Art. 640
În timpul lucrului la subsolul cuptorului sau la camerele regeneratoare, nu se va lucra la nivelurile superioare, pentru evitarea accidentărilor.

Art. 641
La tăierea cărămizilor cu maşina cu disc se vor aplica normele de securitate a muncii specifice acestei activităţi.

Art. 642
În timpul cioplirii blocurilor şi a cărămizilor refractare, se vor purta, în mod obligatoriu, mască de protecţie contra prafului, cască şi ochelari de protecţie.

Art. 643
Cioplirea manuală a cărămizilor pentru profile se va face cu unelte corespunzătoare şi echipament individual de protecţie adecvat, astfel ca eventualele particule desprinse să nu producă accidentarea lucrătorilor.

Art. 644
Pentru cioplirea manuală a materialelor refractare se vor amenaja spaţii de lucru în construcţie provizorie şi demontabilă, dotate cu instalaţie de exhaustare şi racorduri flexibile.

Art. 645
Planurile înclinate pe care se urcă şi se coboară din zonele aflate la înălţime vor fi construite rezistent, vor avea pardoseli antiderapante şi balustrade de protecţie.

Art. 646
Operaţiile de strângere şi slăbire a piuliţelor de la tiranţi vor fi supravegheate de conducerea tehnică a lucrării.

CAPITOLUL 12: Prevederi de proiectare

Art. 647
În activitatea de concepţie şi proiectare a fluxurilor tehnologice pentru fabricarea geamului, se vor respecta prevederile de securitate a muncii prevăzute prin Normele generale de protecţie a muncii, normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea geamului şi standardele de securitate a muncii.

Art. 648
Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru desfăşurarea activităţii de fabricare a geamurilor în condiţii de securitate şi nu exclud prevederea oricăror altor soluţii, la îndemâna celor ce concep şi proiectează fluxurile tehnologice, în vederea realizării unor nivele de securitate mai ridicate.

Art. 649
Activităţile destinate depozitării şi pregătirii materiilor prime în vederea preparării amestecului se vor desfăşura în încăperi special amenajate şi cu echipamente care să asigure etanşarea operaţiilor tehnologice specifice.

Art. 650
La uscarea nisipului, injectoarele de gaze utilizate vor fi prevăzute cu sistem de închidere automată a gazelor în cazul opririi accidentale a acestora.

Art. 651
Echipamentul tehnic utilizat la uscarea nisipului va asigura izolarea operaţiei faţă de mediul de muncă prin:
– carcasarea jgheabului de evacuare a materiei prime;
– asigurarea etanşării între elementele mobile şi fixe;
– instalaţie de captare şi reţinere a pulberilor la încărcare şi descărcare.

Art. 652
La cernerea materiilor prime se va asigura etanşeitatea echipamentului faţă de mediul de muncă.
Sitele vor fi prevăzute cu instalaţie de captare şi reţinere a pulberilor.

Art. 653
Transportoarele cu bandă utilizate la transportul cioburilor, a materiilor prime sau a amestecului vor fi carcasate pe toată lungimea, legate la instalaţia de captare a pulberilor şi prevăzute cu dispozitive de oprire în caz de urgenţă.

Art. 654
Buncărele utilizate pentru depozitări intermediare de materii prime pulverulente, vor fi prevăzute cu instalaţie de captare şi reţinere a pulberilor.

Art. 655
Dozarea mecanică a materiilor prime se va efectua cu echipamente care să permită etanşarea operaţiei.

Art. 656
Cântarele utilizate la cântărirea materiilor prime pulverulente vor fi prevăzute cu dispozitive de compensare a volumelor dizlocate – materie primă şi aer.

Art. 657
Amestecarea materiilor prime se va efectua cu utilaje carcasate şi prevăzute cu dispozitive de compensare a volumelor dizlocate.
Încăperea în care se amplasează amestecătorul va fi prevăzută cu ventilare mecanică de siguranţă.

Art. 658
La încărcarea şi descărcarea materiilor prime în şi din amestecător se va asigura etanşeitatea acestor operaţii.

Art. 659
Buncărele tampon ale cuptoarelor vor fi prevăzute cu dispozitive de compensare a volumelor dizlocate.

Art. 660
Gurile de încărcare şi alte deschideri în pereţii cuptoarelor care, prin poziţia şi dimensiunile lor constituie un pericol, vor fi protejate împotriva ieşirii flăcării.

Art. 661
Echipamentul de combustie de la cuptoare nu trebuie să permită întoarcerea flăcării pe conducte.

Art. 662
Pentru evitarea pericolului de explozie la cuptoare sau a avariilor cu urmări foarte grave în situaţia căderii elementelor de automatizare, se vor prevedea soluţii care să asigure circuitul deschis al gazelor fără a necesita intervenţia omului.

Art. 663
Inversarea focului la cuptoare va fi obligatoriu semnalizată şi înregistrată.

Art. 664
Înregistrarea temperaturilor din cuptor va fi prevăzută obligatoriu.

Art. 665
La scurgerea sticlei din cuptor se va asigura perfecta fritare a sticlei topite.
Sistemele de fritare vor asigura protecţia lucrătorilor contra aburului şi a masei de sticlă topită.

Art. 666
Locurile de muncă de la maşinile de tras geam pe verticală (şahturile) şi de pe platformele de rupere, vor fi asigurate cu ventilare naturală şi/sau mecanică.

Art. 667
Platformele metalice şi scările de acces pentru deservirea maşinilor de tras geam pe verticală, vor avea asigurate balustrade de protecţie, dimensionate conform normelor în vigoare.

Art. 668
Deschiderea scărilor, care se folosesc la urcarea de pe platforma şahturilor la nivelul tăietorilor sau manipulatorilor de geam, va fi protejată prin împrejmuire cu plasă de sârmă.

Art. 669
Platforma etajului superior de la maşinile de tras geam va fi asigurată din materiale ignifugate.

Art. 670
De la nivelul platformei de rupere, zona de ieşire a benzii de sticlă se va proteja pe o înălţime de minimum 2m cu o plasă de sârmă, lăsând liberă numai partea dinspre care acţionează lucrătorul.

Art. 671
Maşinile de şlefuit şi găurit geam vor avea instalaţia electrică protejată împotriva pătrunderii apei, fiind executate în gradul normal de protecţie IP4.5 în clasa de protecţie II sau III, conform standardelor în vigoare.

Art. 672
Operaţia de givrare se va realiza în încăperi prevăzute cu ventilare mecanică.

Art. 673
Încăperile în care se realizează operaţiile de matisare şi polisare chimică a geamului vor avea pereţii, pardoseala şi structura de rezistenţă protejate antiacid.
Echipamentele tehnice şi instalaţiile electrice vor fi de asemenea protejate antiacid.
Sistemele de ventilare (generale şi locale) vor asigura menţinerea concentraţiei vaporilor de acizi în limite nepericuloase.

Art. 674
Pentru evacuarea vaporilor de acizi în exterior precum şi a soluţiilor epuizate la canal, se vor prevedea soluţii tehnice de neutralizare a acestora înainte de evacuare în cazul în care concentraţiile depăşesc limitele admise.

Art. 675
Peliculizarea geamului prin metode chimice (argintarea) se va realiza în încăperi prevăzute cu ventilare mecanică.

Art. 676
Încăperile destinate operaţiilor de lăcuire vor avea construcţia şi instalaţiile electrice de tip antiex.

Art. 677
În cazul în care lăcuirea se realizează mecanizat, instalaţiile de lăcuire vor fi în construcţie antiex.

Art. 678
Lăcuirea mecanizată a geamului în flux continuu se va efectua în cabine închise etanş.

Art. 679
Încăperile destinate vopsirii oglinzilor vor fi prevăzute cu instalaţie de ventilare pentru captarea şi reţinerea aerosolilor înainte de evacuarea în atmosferă.

Art. 680
Operaţiile de amestecare a substanţelor adezive şi aplicarea acestora pe geam, în vederea asamblării în panouri termoizolatoare, se vor efectua în încăperi prevăzute cu ventilare mecanică.

Art. 681
Operaţiile de pregătire a emailurilor se vor efectua în încăperi prevăzute cu ventilare mecanică.

Art. 682
Instalaţiile şi agregatele utilizate la prepararea şi aplicarea emailurilor precum şi cele de iluminat şi ventilare vor fi în construcţie antiex.

Art. 683
Încăperile în care se efectuează serigrafierea vor fi bine iluminate, în special cu lumină naturală şi vor fi prevăzute cu ventilare naturală şi mecanică.
Parametrii de funcţionare a instalaţiei de ventilare vor asigura prevenirea formării amestecurilor explozive pentru o cantitate dată de solvenţi.
Instalaţiile electrice vor fi de tip antiex.

Art. 684
Pentru activitatea de ambalare a geamului se vor amenaja spaţii astfel amplasate încât să respecte criteriul efortului minim necesar atât ambalării cât şi transportului spre mijloacele de expediere.

Art. 685
Dimensiunile căilor de acces din depozite se vor corela cu mărimea mijloacelor de transport, sensurile de circulaţie şi necesităţile de întoarcere şi manevrele specifice mijloacelor de transport.
-****-

Anexa nr. 1: Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare
1.
Norme specifice de securitate a muncii la fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi a azotului.
2.
Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor naturale.
3.
Norme specifice de securitate a muncii la transportul prin conducte a gazelor naturale.
4.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.
5.
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea sticlei pentru menaj, ambalaje şi sticlărie tehnică.
6.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţile de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă.
7.
Norme specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice.
8.
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea ambalajelor şi a butoaielor.
9.
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice.
10.
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice.
11.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
12.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţie.
13.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de izolaţii termice şi hidrofuge şi protecţii anticorozive.
14.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
15.
Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
16.
Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice.
17.
Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.
18.
Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
19.
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului.
20.
Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.

___________________________
*NOTA: Întrucât în prezent sistemul naţional al normelor specifice de securitate a muncii este în curs de elaborare, până la apariţia tuturor normelor specifice, se vor respecta şi aplica, după caz, prevederile Normelor Departamentale referitoare la aceste activităţi.

Anexa nr. 2: Lista standardelor de securitate a muncii conexe*
STAS 12894 90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
STAS 12604 87
Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale.
STAS 12604 90
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
STAS 6877/10 77
Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Capsulare antideflagrantă. Determinarea interstiţiului experimental maxim de securitate.
STAS 9954/1 74
Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie şi datorate gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi montare.
STAS 8138 83
Echipament electric pentru maşini industriale. Condiţii tehnice generale
STAS 6646/2 88
Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie
STAS CEI
Corpuri de iluminat. Partea 2. 598 2 22 Condiţii tehnice speciale Secţiunea 1992.01.01 22 Corpuri de iluminat de siguranţă.
STAS 6987 82
Instalaţii frigorifice. Prescripţii de siguranţă.
STAS 297/1 88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale
STAS 297/2 89
Indicatoare de securitate. Reprezentări.
STAS 11358 80
Maşini şi utilaje. Mijloace de protecţie faţă de pericole mecanice
STAS ISO4304 94
Instalaţii de ridicat, altele decât macarale mobile şi macarale plutitoare. Cerinţe. Condiţii generale privitoare la stabilitate.
STAS 6877/1 86
Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive. Prescripţii generale.
STAS 6877/8 88
Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive. Sisteme electrice cu siguranţă intrinsecă.
STAS 7454 84
Covor electroizolant din cauciuc.
STAS 9153 90
Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.
STAS 9876 87
Transportoare. Prescripţii generale de securitate.
STAS 9877 89
Transportoare vibrante şi transportoare oscilante. Prescripţii speciale de securitate.
STAS 9879 74
Transportoare mobile cu bandă. Prescripţii speciale de securitate.
STAS 9881 89
Transportoare cu raclete. Prescripţii speciale de securitate.
STAS 9886 82
Transportoare suspendate cu lanţ sau cablu. Prescripţii speciale de securitate.
STAS 10627 76
Ventilatoare. Principii de securitate.
STAS 2938 91
Roboţi industriali. Prescripţii generale de securitate.
STAS 12961 91
Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni.
STAS 11054 78
Aparate electrice şi electronice. Clase de protecţie contra electrocutării.
STAS 5352 79
Grade normale de protecţie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de verificare.

____________________________
* NOTA: Prezenta listă nu are caracter exhaustiv şi cuprinde standardele care pot fi aplicate în activitatea de concepţie şi proiectare a fluxurilor tehnologice de fabricare a geamului, în vigoare la data de 30.06.1994. Intrucât sistemul standardelor de securitatea muncii este în curs de elaborare, este obligatorie consultarea periodică a Buletinului Standardizării pentru completarea listei cu standardele care corespund cerinţelor de proiectare în domeniu.

Anexa nr. 3: Ghid de terminologie

1.Noţiuni de bază din domeniul securităţii muncii
1.1.Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
1.2.Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deterioarea acestora.
1.3.Boli profesionale: afecţiuni care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
1.4.Defectarea: încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaj etc., de a- şi îndeplini funcţia specificată.
1.5.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.
1.6.Echipament individual de lucru: mijloacele pe care persoanele juridice sau fizice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
1.7.Echipament individual de protecţie: mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
1.8.Echipamente tehnice: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare în procesul muncii.
1.9.Factor de risc: factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă – executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă şi care, în condiţiile unei situaţii periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziunii sau afectării sănătăţii.
1.10.Funcţii de securitate: funcţii ale unui echipament tehnic sau ale unui mijloc de protecţie prin care, fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezenţa unui pericol.
1.11.Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.12.Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.13.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau, voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.14.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi a asigurării securităţii muncii.
1.15.Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
1.16.Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.17.Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
1.18.Pericol:
a)Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.19.Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.20.Persoană avertizată: o persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
1.21.Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.22.Persoană expusă: o persoană care se află în întregime sau parţial într- o zonă periculoasă.
1.23.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.24.Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;
– limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.25.Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.26.Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.27.Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
1.28.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într- o situaţie periculoasă.
1.29.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.30.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.31.Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico- chimice poate constitui un pericol.
1.32.Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apare un pericol.
1.33.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.)
– poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/ neprevăzută)
2.Noţiuni tehnologice
2.1.Asamblarea în panouri termo şi fonoizolante: procedeu de obţinere a panourilor de sticlă plană pentru construcţii, formate din două sau mai multe plăci de sticlă, montate solitar în aşa fel încât să închidă în ele un spaţiu ermetic umplut cu aer uscat.
2.2.Emailare: procedeu de colorare a suprafeţei geamului prin depunere de pelicule din sticlă email care se suprapun peste sticla de bază.
2.3.Fasonarea topiturii de sticlă: ansamblul procedeelor de obţinere a benzii de sticlă din topitura de sticlă.
2.4.Fritarea: răcirea bruscă a sticlei topite, în apă, în scopul mărunţirii ei.
2.5.Givrarea geamului: operaţia de prelucrare a suprafeţei geamului în scopul obţinerii unor efecte decorative prin diverse depuneri de substanţe adezive.
2.6.Gravarea geamului: operaţia de prelucrare mecanică a suprafeţei geamului prin sculptare în scopul obţinerii unor efecte decorative.
2.7.Îmbinarea cu folii organice în produse multistrat: procedeu de obţinere a plăcilor duplex şi triplex pentru autovehicule prin curbarea plăcilor de sticlă şi lipire a lor cu ajutorul unui material plastic transparent şi rezistent la raze ultraviolete.
2.8.Matisarea (mătuirea) chimică: procedeu de tratare chimică a suprafeţei geamului cu diferite reţete având la bază acid fluorhidric, în scopul reducerii coeficientului de reflexie, dar păstrându- se în principiu transparenţa.
2.9.Peliculizarea: procedeu de depunere pe suprafaţa sticlei a unor pelicule metalice, oxidice sau de alte substanţe, în scopul obţinerii unor proprietăţi suplimentare ca cele parasolare, termoizolatoare, de culoare şi aparenţă estetică.
2.10.Polisarea (lustruirea) chimică: procedeu de tratare chimică a suprafeţei geamului cu amestec de acid fluorhidric şi sulfuric concentraţi, în scopul îmbunătăţirii coeficientului de reflexie.
2.11.Sablarea geamului: operaţie de prelucrare mecanică a suprafeţei geamului în scopul obţinerii unor efecte decorative, prin tratare cu jet de nisip.
2.12.Securizarea termică (călire): procesul de încălzire a plăcilor de sticlă la o temperatură apropiată de temperatura de înmuiere, urmând apoi răcirea lor rapidă cu ajutorul unor jeturi puternice de aer în scopul asigurării unor proprietăţi specifice (rezistenţă mecanică ridicată, formare de cioburi cu muchii şi colţuri rotunjite, nepericuloase în caz de spargere accidentală).
2.13.Serigrafiere: procedeu de depunere pe suprafaţa geamului a unor modele decorative, cu ajutorul şabloanelor.
2.14.Şlefuirea şi polisarea mecanică a marginilor geamului: ansamblu de operaţii mecanice de prelucrare a marginilor geamului în vederea asigurării dimensiunilor şi a formelor estetice precum şi pentru îndepărtarea defectelor care scad rezistenţa mecanică a foilor de geam la operaţii de prelucrare ulterioară.
2.15.Şlefuirea şi polisarea mecanică a suprafeţelor geamului: ansamblul de operaţii mecanice (individuale sau în flux) care constau în înlăturarea neregularităţilor de pe suprafaţa plăcilor de sticlă şi obţinerea unor feţe lucioase şi paralele, care să nu deformeze imaginea obiectelor privite prin sticlă.
2.16.Temperarea refractarelor cuptorului de topit sticlă: supunerea materialului cuptorului la un regim termic progresiv controlat în vederea evitării şocurilor termice a materialelor refractare.
2.17.Tragerea pe verticală a geamului: procedeu de fasonare în care banda de sticlă este trasă din topitură pe vertical şi continuu. Diferenţele între diferitele procedee de tragere pe vericală constau în modul de formare a benzii de sticlă în camera de tras.
2.18.Tragerea pe orizontală a geamului: procedeu de fasonare în care banda de sticlă este trasă orizontal fie pe maşini de laminat (procedeul laminării), fie pe baie de metal topit (procedeul Float Glass).
2.19.Tratarea termică (recoacerea): procedeu de detensionare a sticlei după fasonare, prin supunerea acesteia la un regim termic controlat de detensionare.

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 217 din data de 22 septembrie 1995