NSSM 14

NSSM 14 – Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrări necovenţionale

Preambul

Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:
– Normele generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri similare.
– Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror altor măsuri, corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

Întrucât, sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice corespunzătoare, atât activităţii de bază cât şi conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice, vizând, global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului-executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor în domeniul securităţii muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.

În contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale au fost elaborate ţinând cont de pericolele specifice existente în cadrul acestor activităţi, astfel încât, pentru fiecare pericol, să existe cel puţin o măsură adecvată la nivelul fiecărui element component al sistemului de muncă.

Structura acestor norme a urmărit includerea unor procedee de prelucrare considerate neconvenţionale din punct de vedere al utilajelor folosite şi al modului concret de desfăşurare a procesului de prelucrare şi anume:
– prelucrări prin electroeroziune;
– prelucrări electrochimice;
– prelucrări cu laser;
– prelucrări cu ultrasunete;
prin care se realizează o serie de operaţii care nu pot fi efectuate prin procedeele clasice de prelucrare prin aşchiere.

Criteriul de structurare nu ţine cont de operaţiile concrete care se realizează prin aceste tehnologii, ci de caracteristicile acestor tehnologii şi modul de lucru aferent, luând în considerare faptul că fiecare tehnologie de prelucrare are specificul său, atât din punct de vedere principial şi tehnico-aplicativ, cât şi din punct de vedere al asigurării securităţii muncii.

Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmărind abordarea problemelor de asigurare a securităţii muncii specifice fiecărei tehnologii, prin prevederea măsurilor de protecţie adecvate, corelate cu pericolele existente la nivelul fiecărui element component al sistemului de muncă.

Pentru a veni în sprijinul activităţii de concepere şi proiectare a echipamentelor tehnice şi a fluxurilor tehnologice, normele prezintă un capitol cu măsuri de securitate a muncii necesare a fi asigurate din faza de concepţie şi proiectare pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate în muncă, pentru fiecare tehnologie sau procedeu de prelucrare neconvenţională.

De asemenea, normele cuprind o serie de anexe cu informaţii utile necesare atât utilizatorilor de tehnologii neconvenţionale cât şi factorilor de concepere şi proiectare a acestora.

1. Prevederi generale

Conţinut

Art.1
Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate.

Domeniul de aplicare

Art.2
Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor specifice de prelucrări neconvenţionale din cadrul proceselor industriale indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activităţi.

Conexiunea cu alte acte normative

Art.3
Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.

Art.4
Pentru activităţile nespecifice sau complementare activităţilor de prelucrări neconvenţionale, defăşurate la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica normele specifice de securitate a muncii pentru respectivele activităţi.*)

Art.5
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protecţia muncii.

Art.6
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate se vor realiza în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr.58/1991.

Art.7
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor normelor PSI.

*) Notă: În anexa nr.1 se prezintă orientativ, lista normelor specifice de securitate a muncii, care, după caz, pot fi aplicate pentru activităţile nespecifice sau complementare activităţilor de prelucrări neconvenţionale, în vederea asigurării condiţiilor de securitate a muncii.

Revizuirea prezentelor norme

Art.8
Prezentele norme specifice de securitate a muncii se revăd periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi a particularităţilor metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punct de vedere al securităţii muncii.

2. Prelucrări prin procedeul electroeroziunii

2.1. Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară prelucrări prin procedeul electroeroziunii

Art.9
(1) Pentru desfăşurarea activităţilor de prelucrări prin electroeroziune, se vor amenaja încăperi special destinate acestui scop.
(2) În cazul în care se utilizează numai maşini de electroeroziune cu fir sau 1-2 maşini de electroeroziune cu electrod masiv, acestea se pot amplasa într-o hală în care se desfăşoară şi alte operaţii, cu condiţia delimitării distincte a spaţiilor de lucru ale acestor utilaje.

Art.10
În cazul în care se amplasează maşini de electroeroziune cu electrod masiv, pereţii, mobilierul şi alte accesorii vor fi din materiale incombustibile sau ignifugate.

Art.11
Pardoseala va fi rezistentă la greutatea utilajului, la şocuri mecanice şi va fi realizată din materiale nealunecoase şi care să nu permită infiltrări de substanţe petroliere.

Art.12
Încăperea va fi dotată cu stingătoare de incendiu pentru substanţe petroliere şi instalaţii electrice antiex în cazul prelucrărilor prin electroeroziune cu electrod masiv.

Art.13
Spaţiul de lucru se va organiza astfel încât să se evite accidentarea prin lovire, căderea unor greutăţi, deplasările necontrolate de piese şi dispozitive etc.

Art.14
Instalarea şi prima punere în funcţiune a utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se vor face în conformitate cu instrucţiunile fabricantului.

Art.15
Toate maşinile de prelucrat prin electroeroziune vor fi legate la centura de împământare; locul de legare va fi vizibil pentru a putea fi verificat vizual zilnic.

Art.16
(1) Accesul în spaţiile de lucru destinate prelucrării prin electroeroziune va fi permis numai persoanelor autorizate.
(2) Uşile de intrare vor fi inscripţionate cu indicatoare privind interzicerea accesului persoanelor neautorizate.
(3) Deschiderea uşilor se va realiza în direcţia necesară evacuării personalului în caz de urgenţă.

Art.17
În încăperile de lucru precum şi pe uşile de acces se vor instala indicatoare privind interzicerea fumatului sau instalării şi folosirii flăcării deschise în cazul prelucrării prin electroeroziune cu electrod masiv.

2.2. Repartizarea lucrătorilor

Art.18
(1) Se interzice repartizarea pentru lucrul cu utilaje de prelucrat prin electroeroziune a persoanelor care, la controlul medical prezintă alergii la miros de fum sau produse petroliere, precum şi a acelora care, în contact cu aceste produse fac uşor iritaţii ale pielii şi mucoaselor.
(2) Se interzice de asemenea repartizarea persoanelor la care s-au depistat reţineri faţă de lucrul pe aceste utilaje sau reacţii de “panică” În caz de incidente.

2.3. Instruirea lucrătorilor

Art.19
Lucrătorii vor fi informaţi privind riscurile la care pot fi expuşi în timpul lucrului cu utilajele de prelucrări prin electroeroziune, părţile periculoase ale utilajelor şi vor fi instruiţi corespunzător asupra modului de lucru, măsurilor şi mijloacelor de protecţie stabilite pentru prevenirea accidentelor de muncă, precum şi asupra modului de acţionare în caz de avarii sau accidente.

2.4. Echipamentul individual de protecţie şi de lucru

Art.20
În cazul prelucrării prin electroeroziune cu electrod masiv, echipamentul individual de lucru va fi confecţionat din fibre naturale şi tratate ignifug.

Art.21
Echipamentul individual de protecţie va asigura protecţia lucrătorilor la contactul cu produsele petroliere şi la manipularea pieselor cu muchii şi vârfuri ascuţite.

Art.22
Încălţămintea de protecţie utilizată va fi electroizolantă şi, în cazul manipulării de greutăţi, cu bombeul întărit pentru prevenirea accidentelor la posibilele scăpări ale acestora.

Art.23
Pentru protecţia mâinilor se vor asigura posibilităţi de spălare şi unguente de protecţie pentru substanţele utilizate (petrol şi derivaţi din petrol).

Art.24
Întreţinerea şi spălarea echipamentului utilizat în atelierele de prelucrare prin electroeroziune se vor face de către persoane fizice sau juridice.

2.5. Efectuarea prelucrărilor prin electroeroziune

2.5.1. Pregătiri şi verificări prealabile

Art.25
Înainte de începerea lucrului se va verifica dacă nu există scurgeri de lichid, conductori rupţi, lipsa unor piese sau deteriorări ale utilajului.

Art.26
Cantitatea de dielectric scoasă din magazie nu va fi mai mare decât cantitatea necesară schimburilor de lucru în cadrul unei zile.

Art.27
În cazul prelucrării prin electroeroziune cu electrod masiv se va porni obligatoriu instalaţia de ventilare sau de termostatare dacă utilajul nu funcţionează în regim automat.

Art.28
(1) Se va verifica, prin efectuarea unor probe în gol, funcţionarea corectă a subansamblelor utilajului. În cazul în care se identifică defectări (pornirea sau oprirea anormală a unor motoare sau a altor elemente comandate electric etc.) se întrerupe tensiunea de alimentare şi se anunţă imediat conducătorul locului de muncă pentru identificarea cauzelor şi efectuarea remedierilor necesare.
(2) Verificarea periodică a generatorului de tensiune se va face în baza unui grafic aprobat de conducere.

Art.29
(1) Operaţiile de remediere a defectărilor se vor efectua numai de către personalul de întreţinere autorizat, la solicitarea conducătorului locului de muncă.
(2) Conducătorul locului de muncă va lua măsuri pentru îndepărtarea de la locul respectiv a materialului dielectric (petrol) precum şi pentru spălarea şi curăţarea maşinii de resturile petroliere.
(3) În cazul în care sunt necesare operaţii de sudură, se va solicita în prealabil eliberarea “permisului de lucru cu foc”.

Art.30
Se interzice accesul oricăror alte persoane la utilaj, în afara lucrătorilor desemnaţi (operatori), conducătorului locului de muncă şi lucrătorilor din echipa de întreţinere, autorizaţi.

Art.31
Se va verifica sistemul de automatizare, comandă şi control a utilajului la predarea-preluarea schimbului şi la termenele stabilite.

Art.32
Se interzice utilizarea de mijloace improvizate precum şi a oricăror mijloace care modifică funcţionarea normală a sistemelor de siguranţă şi control.

Art.33
Lângă maşină vor fi aşezate grătare din materiale nealunecoase, electroizolante şi ignifugate.

Art.34
În cazul maşinilor de prelucrat prin electroeroziune cu electrod masiv, pornirea pompei de umplere a cuvei se va realiza numai după verificarea închiderii în mod etanş a uşii cuvei.

Art.35
Se va utiliza numai agent de răcire prevăzut în cartea tehnică a maşinii.

Art.36
În timpul umplerii cuvei se va verifica dacă nu există scurgeri datorate unor îmbinări neetanşe, stropirii datorate unor furtunuri montate greşit în cuvă etc.

Art.37
Nivelul lichidului dielectric în cuvă va fi astfel reglat încât să depăşească cu 20-50 mm zona în care se produc descărcările.

Art.38
Înainte de cuplarea regimului de prelucrare se vor aşeza în poziţie de lucru ecranele de protecţie.

2.5.2. Prelucrarea pieselor

Art.39
(1) Se interzice prelucrarea pieselor fără imersie (cu spălare prin jet) existând pericol de incendiu.
(2) Excepţie de la aliniatul (1) fac utilajele de prelucrat cu fir care folosesc ca material dielectric apă deionizată şi care nu au cuvă etanşă.

Art.40
Pornirea maşinii în regim de prelucrare se va face numai după asigurarea tuturor condiţiilor de lucru prevăzute de fabricant.

Art.41
Activitatea de prelucrare va fi supravegheată permanent la utilajele la care fabricantul indică astfel.

Art.42
În timpul prelucrării sunt interzise intervenţiile în cuvă, deschiderea uşii cuvei, apăsarea pe butoanele de comandă, ridicarea ecranelor de protecţie şi alte intervenţii la utilaj.

Art.43
În cazul în care, pe parcursul procesului de prelucrare, se produc unele avarii (spargeri de furtunuri, neetanşeităţi, oprirea tensiunii de alimentare, scurtcircuite, scăderea nevelului lichidului dielectric în cuvă sau aprinderea gazelor de la scântei etc.) se va opri utilajul şi se va interveni, de către operator, numai pentru remedierea acelor defecţiuni la care este abilitat prin fişa postului. Pentru celelalte defecţiuni se va anunţa conducătorul locului de muncă care va decide ce trebuie remediat şi cine va efectua remedierile.

Art.44
În cazul apariţiei unor descărcări electrice anormale, când se doreşte verificarea vizuală a calităţii prelucrării sau ori de câte ori apare necesitatea intervenţiei în zona de lucru se va proceda astfel:
a) se va comuta maşina pe regim de manevră;
b) se va opri pompa de umplere a cuvei;
c) se va goli complet cuva şi numai după ce se verifică acest lucru se permite deschiderea uşii de acces.

Art.45
Se vor utiliza numai scule şi dispozitive adecvate operaţiilor de executat, astfel încât să se evite lovirea operatorului la desprinderea electrozilor sau a pieselor.

Art.46
La manipularea pieselor şi dispozitivelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.47
(1) În cazul stropirii pardoselii cu material dielectric sau ulei, aceasta se va curăţa cu mijloace adecvate.
(2) Materialele folosite la spălarea şi curăţarea maşinilor şi utilajelor de petrol, vor fi păstrate în cutii închise, iar la sfârşitul schimbului de lucru acestea vor fi evacuate În locuri special amenajate, unde vor fi arse.

Art.48
(1) În cazul prelucrării prin electroeroziune cu electrod masiv, instalaţiile de ventilare vor funcţiona permanent pe durata prelucrării.
(2) La sfârşitul zilei de lucru, se va asigura ventilarea mecanică a aerului din încăperi cel puţin 15 minute.

Art.49
În funcţie de cantitatea de noxe degajate în procesul de prelucrare, se va asigura ventilare generală, locală sau ventilare generală suplimentată cu ventilare locală (în special în halele în care sunt amplasate mai multe utilaje de prelucrat prin electroeroziune).

Art.50
(1) Se interzice accesul În incinta atelierelor de prelucrat prin electroeroziune, a mijloacelor de transport intern care, În timpul folosirii, pot produce scÂntei.
(2) Se interzice folosirea sculelor care, prin frecare sau lovire produc scantei.

Art.51
Se interzice lucrătorilor având echipamentul murdar de petrol (dielectric) să se apropie de sursele de foc.

2.6. Activităţi de întreţinere şi reparaţii

Art.52
Întreţinerea şi repararea utilajelor de prelucrat prin electroeroziune se realizează numai de personal calificat şi instruit special în acest scop.

Art.53
(1) Remedierea diferitelor defecţiuni ce pot apărea pe parcursul funcţionării utilajului se va realiza numai la solicitarea conducătorului locului de muncă, cu utilajul oprit şi deconectat de la sursa de alimentare cu energie electrică.
(2) În cazul în care este necesar să se efectueze măsurători sau reglaje cu instalaţia sub tensiune, se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

Art.54
Schimbarea lichidului dielectric din rezervor şi curăţarea acestuia de reziduurile depuse se vor face cu respectarea următoarelor prevederi:
a) la transvazarea lichidului dielectric în butoaie metalice sau în alt rezervor se vor asigura toate măsurile împotriva împrăştierii lichidului pe pardoseală;
b) deplasarea butoaielor se va face cu mijloace adecvate, fiind interzisă rostogolirea sau târârea acestora;
c) deversarea lichidului dielectric uzat se va face în locuri aprobate de organele sanitare; în cazul în care există solicitări din partea unor unităţi care recuperează dielectricul uzat, acesta se va colecta în recipiente închise şi va fi transportat la aceste unităţi.

3. Prelucrari prin metode electrochimice

3.1. Obţinerea soluţiei de electrolit

3.1.1. Descărcarea, depozitarea şi pregătirea materiilor prime în vederea obţinerii soluţiei de electrolit

Art.55
La efectuarea operaţiilor de descărcare, transport, depozitare şi pregătire a materiilor prime, se vor repartiza numai lucrători care au corespuns controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii pentru lucrul în medii cu pulberi sau substanţe toxice.

Art.56
(1) Echipamentul individual de protecţie va asigura protecţia lucrătorilor împotriva pulberilor şi manipulării de greutăţi.
(2) Lucrătorii care vin în contact cu substanţe toxice sau iritante vor fi protejaţi împotriva contactului direct cu aceste substanţe.

Art.57
Operaţiile de descărcare, transport şi depozitare a materiilor prime necesare pentru prepararea electrolitului vor fi organizate şi conduse de o persoană numită şi instruită în acest scop, care va asigura măsurile de securitate privind repartizarea lucrătorilor pentru manipularea directă a greutăţilor, asigurarea mijloacelor tehnice adecvate pentru manipularea greutăţilor (ambalajelor) ce depăşesc limitele stabilite prin Normele de protecţie a muncii privind efortul fizic, manevrarea mijloacelor tehnice mecanizate de către lucrători special instruiţi şi autorizaţi şi respectarea măsurilor prevăzute de prezentele norme.

Art.58
Materiile prime depozitate pe platforme orizontale vor fi păstrate în compartimente (boxe) sau, după caz, lăzi cu capac prevăzute cu etichete privind conţinutul fiecăreia, fiind interzisă depozitarea în acelaşi compartiment a materiilor prime diferite.

Art.59
Depozitarea materiilor prime ambalate în saci sau în ambalaje cu forme geometrice regulate se va face prin stivuire, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii referitoare la modul de constituire a stivelor şi înălţimea acestora, inclusiv pentru depozitarea în sistem paletizat.

Art.60
Căile de acces în interiorul depozitelor se vor menţine permanent deblocate.

Art.61
Manipularea materiilor prime se va face astfel încât să se evite împrăştierea lor pe sol sau în atmosferă.

Art.62
Pentru evitarea prafului în mediu de muncă, pardoseala se va stropi şi curăţa.

3.1.2. Dozarea-amestecarea materiilor prime pentru formarea soluţiei de electrolit

Art.63
Dozarea materiilor prime se va face de către operatorul ce deserveşte instalaţia sub supravegherea unei persoane competente cu atribuţii în acest scop.

Art.64
Omogenizarea amestecului în vederea obţinerii soluţiei de electrolit se va face fie prin amestecare mecanică, fie prin barbotare cu aer, evitându-se stropirea.

Art.65
Se va asigura şi verifica etanşeitatea bazinelor de electrolit pentru evitarea scurgerilor de soluţie.

3.2. Prelucrarea prin metode electrochimice

3.2.1. Amenajarea locului de muncă

Art.66
Încăperile în care se desfăşoară prelucrări electrochimice vor fi dotate cu surse de apă şi posibilităţi de colectare a scurgerilor.

Art.67
In cazul în care utilajele de prelucrare electrochimică sunt amplasate în încăperi în care se desfăşoară şi alte activităţi, zona de lucru a acestora va fi delimitată adecvat şi avertizată prin indicatoare de securitate, asigurându-se ventilarea corespunzătoare a halei de lucru.

Art.68
În apropierea fiecărui utilaj se vor prevedea grătare de lemn pentru prevenirea alunecărilor, iar operatorii vor avea la dispoziţie rafturi sau containere pentru depozitarea pieselor, dispuse astfel încât să poată fi evitate deplasări ce pot conduce la accidente.

Art.69
În cazul în care instalaţia de ventilare nu funcţionează normal, se vor lua măsuri de ventilare naturală pentru evitarea formării de pungi de aer neventilate.

Art.70
Periodic, se vor face determinări de gaze, luându-se măsuri pentru dimensionarea corespunzătoare a sistemului de ventilare.

Art.71
Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, apă, electrolit precum şi cablurile electrice vor fi fixate corespunzător şi protejate împotriva şocurilor mecanice şi termice.

Art.72
În cazul în care instalaţia se află amplasată în fluxul de producţie, se va conecta la sistemul de ventilaţie al secţiei respective.

3.2.2. Protecţia împotriva electrocutării

Art.73
Echipamentul electric al instalaţiilor de prelucrare electrochimică va satisface cerinţele de protecţie generală din standardele în vigoare.

Art.74
(1) Părţile active ale echipamentului electric (sursă de curent, panou de comandă) se vor afla în interiorul unor dulapuri.
(2) Deschiderea dulapurilor se va face numai prin utilizarea unor chei speciale.
(3) Se vor prevedea interblocări mecanice şi electrice astfel încât să nu fie posibilă deschiderea acestora fără deconectarea întrerupătorului general.

Art.75
(1) Pentru evitarea “atingerii directe” părţile aflate sub tensiune vor fi protejate astfel încât să fie inaccesibile unei atingeri accidentale.
(2) Acolo unde pot fi supuse la efort termic sau mecanic vor fi protejate împotriva deteriorărilor.

Art.76
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă datorată tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nulul de protecţie suplimentară prin legare la pământ.

Art.77
Legarea de protecţie la nul şi la pământ se vor executa în conformitate cu standardele în vigoare.

Art.78
Reparaţiile, reglajele, sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor face numai după întreruperea alimentării cu energie electrică de către electricienii de întreţinere instruiţi şi autorizaţi corespunzător.

Art.79
Toate circuitele de comandă necesare acţionării diverselor componente ale instalaţiei vor utiliza tensiuni foarte joase (maximum 24 V).

Art.80
Se interzice operatorilor să efectueze intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni de natură electrică sau mecanică.

Art.81
Elementele defecte vor fi reparate sau înlocuite de către o persoană instruită şi desemnată în acest scop.

Art.82
La recepţie, după fiecare reparaţie sau modificare, dacă instalaţia nu corespunde la una din probe, este strict interzisă punerea instalaţiei sub tensiune.

Art.83
La recepţie, după fiecare reparaţie sau modificare se vor executa următoarele verificări privind:
a) existenţa şi funcţionarea în bune condiţii a tuturor elementelor de protecţie electrică a instalaţiei;
b) integritatea tuturor elementelor instalaţiei aflate sub tensiune în timpul lucrului;
c) gradul de protecţie, care trebuie să fie de minimum IP 2X.

3.2.3. Încadrarea şi repartizarea personalului

Art.84
Lucrul la instalaţiile de prelucrare electrochimică este permis numai persoanelor care cunosc instalaţiile, aparatura şi procedeele de lucru, au calificarea necesară şi au fost instruite din punct de vedere al securităţii muncii.

Art.85
Pentru lucrul la aceste instalaţii vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului madical solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii pentru lucrul în medii cu substanţe toxice.

3.2.4. Efectuarea debavurării electrochimice şi a prelucrării electrochimice tridimensionale

3.2.4.1. Montarea dispozitivului pe maşină

Art.86
Prinderea dispozitivului pe mesele maşinii se va efectua de către operatorul care deserveşte instalaţia, instruit în prealabil asupra modului de utilizare a dispozitivului şi asupra tehnologiei de debavurare a reperului dispozitivului respectiv.

Art.87
Prinderea dispozitivului pe mesele maşinii se va face cu şuruburi, utilizând canalele prevăzute în acest scop şi care asigură prinderea rigidă şi corectă.

Art.88
Se interzice utilizarea oricăror sisteme improvizate de prindere.

Art.89
Operaţia de aliniere a dispozitivului în vederea unei închideri corecte se va realiza de către operator sub coordonarea unei persoane cu atribuţii în acest sens, pentru evitarea pierderilor de electrolit (stropiri) şi a scurtcircuitelor.

Art.90
Pentru conectarea dispozitivului la sursa de curent şi la circuitul de electrolit se vor respecta următoarele prevederi:
a) conectarea piesei la polul pozitiv al sursei de curent şi a electrolitului la polul negativ prin montarea cablurilor la bornele inscripţionate corespunzător;
b) respectarea sensului de circulaţie a electrolitului prin dispozitiv, prin conectarea corectă a furtunurilor de intrare şi ieşire la racordurile inscripţionate în acest scop.

3.2.4.2. Funcţionarea instalaţiei de prelucrat

Art.91
Pornirea instalaţiei se va realiza numai de către lucrătorii specializaţi, pentru asigurarea tuturor manevrelor şi condiţiilor impuse de tehnologia de debavurare.

Art.92
Se va respecta cu stricteţe ordinea de pornire a elementelor componente ale instalaţiei prevăzută în instrucţiunile de lucru.

Art.93
In cazul în care operaţia de pornire se realizează după efectuarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii, se vor respecta următoarele prevederi:
a) se vor înlătura toate construcţiile provizorii, sculele şi resturile care ar provoca accidente;
b) se vor aduce în stare de funcţionare toate dispozitivele de protecţie;
c) se va verifica funcţionarea tuturor dispozitivelor de execuţie, comandă şi control.

Art.94
Fixarea pieselor în dispozitive se va realiza în conformitate cu instrucţiunile existente în fişa tehnologică a operaţiei de debavurare.

Art.95
Înainte de fixare, piesele se vor controla pentru a nu prezenta aşchii sau bavuri foarte mari (peste 2 mm).

Art.96
La fixarea piesei se va urmări poziţionarea corespunzătoare a acesteia.

Art.97
La închiderea dispozitivului se va asigura etanşarea locului de lucru prin coborârea panoului de protecţie, pentru a evita stropirea cu electrolit sau inhalarea de gaze nocive.

Art.98
Comanda de închidere se va executa numai prin apăsarea dublă şi simultană a celor două butoane de închidere (opratorul va folosi ambele mâini), evitându-se astfel eventualele accidente prin strivirea mâinilor între masa superioară mobilă şi cea inferioară fixă.

Art.99
Se va urmări cu atenţie conectarea automată a circuitului de electrolit şi a sursei de curent, sesizându-se eventualele avarii.

Art.100
(1) În cazul în care se produc scurtcircuite fără deconectarea automată a sursei, aceasta se va deconecta manual de la întrerupătorul general.
(2) Scoaterea piesei deteriorate şi încălzite din dispozitiv se va face utilizând mănuşi de protecţie.

Art.101
Reglarea parametrilor de funcţionare se va realiza numai de către personal calificat corespunzător şi instruit asupra tehnologiei de debavurare.

Art.102
(1) În caz de defectare a organelor de comandă din ciclul automat, se va trece instalaţia în regim manual iar operaţiile de remediere se vor efectua numai de personalul autorizat şi instruit în acest scop.
(2) Se interzice orice intervenţie a operatorilor pentru remedieri la organele de comandă, cu excepţia celor autorizaţi.

Art.103
Orice dereglare la nivelul instalaţiilor cu grad ridicat de periculozitate (sursa de curent, panou electric) sau funcţionări defectuoase de motoare, pompe, ventilatoare, vor fi imediat semnalate conducătorului locului de muncă, care va asigura efectuarea remedierilor în condiţii de securitate.

Art.104
Toate aparatele de măsurare şi reglare montate pe diversele componente ale instalaţiei, vor fi verificate, etalonate, sigilate şi prevăzute cu etichete pe care se vor indica parametrul măsurat şi limita maximă a acestuia.

Art.105
Se interzice curăţarea tablourilor de măsură şi control utilizând produse petroliere.

Art.106
(1) În timpul desfăşurării fluxului tehnologic, tabloul cu aparatele de măsură, control şi automatizare va fi supravegheat permanent de către operatori.
(2) Se interzice părăsirea locului de muncă în timpul funcţionării instalaţiei de prelucrat fără asigurarea unui înlocuitor corespunzător.

Art.107
Intervenţiile persoanelor neautorizate la panourile de comandă sunt strict interzise.

Art.108
Se interzice blocarea comenzilor normale aferente unor faze tehnologice în vederea obţinerii unor facilităţi productive, în detrimentul securităţii.

Art.109
Pentru suprave gherea panourilor de coman-dă şi facilitarea intervenţiilor tehnologice, se va asigura un iluminat corespunzător, conform normativelor în vigoare.

Art.110
Ridicarea panoului de protecţie pentru deschiderea dispozitivului se va realiza numai după deconectarea automată a sursei de curent şi a circuitului de electrolit.

Art.111
La scoaterea piesei prelucrate din dispozitiv, se vor utiliza mănuşi de protecţie (sau dispozitive speciale de prindere) pentru evitarea eventualelor arsuri.

Art.112
Manipularea pieselor grele se va realiza cu respectarea prevederilor Normelor de protecţie a muncii referitoare la ridicarea de greutăţi şi utilizând bocanci cu bombeu întărit.

Art.113
În cazul utilizării instalaţiilor de ridicat pentru deplasarea pieselor, se vor respecta prescripţiile R1-87 colecţia ISCIR.

Art.114
Deversarea electrolitului uzat şi a reziduurilor depuse se va face numai după neutralizare, în cazul în care la verificări şi analize s-a constatat că potenţialul coroziv al acestora este ridicat.

Art.115
În cazul în care, datorită acumulării de gaze nocive, apare pericolul de intoxicare, începerea lucrului este permisă numai după ventilarea forţată a spaţiului de lucru şi verificarea prin probe a atmosferei din spaţiul respectiv.

Art.116
Pentru iluminatul local (cu lămpi portative sau fixate în bacurile de lucru) se vor utiliza lămpi electrice în bună stare, alimentate la tensiuni nepericuloase.

4. Prelucrări cu instalaţii laser

Art.117
Asigurarea protecţiei împotriva radiaţiei laser se va face în funcţie de tipul şi nivelul de risc al fiecărui echipament, pe baza clasificării laserilor, prevăzută în standardele internaţionale în vigoare (CEI 825 – 1984).

Art.118
Producătorii de instalaţii laser au obligaţia de a indica clasa în care se încadrează instalaţia respectivă conform standardelor internaţionale.

Art.119
Utilizatorii de instalaţii laser trebuie să solicite furnizorilor, la achiziţionare, menţionarea corespondenţei acestora la standardele internaţionale specifice, precum şi informaţii referitoare la parametrii emisiei laser:
a) mediu activ;
b) lungimea de undă a radiaţiei;
c) puterea şi densitatea puterii maxime la ieşire;
d) forma şi dimensiunea fascicolului la ieşire;
e) divergenţa fascicolului (în cazul fascicolelor cu secţiune necirculară, divergenţele pe cele două axe);
f) existenţa eventuală a unor sisteme de focalizare şi distanţa focală;
g) distanţa de la sursa laser la punctul de lucru;
h) pentru laserii În impulsuri:
– forma şi durata impulsului;
– energia unui impuls;
– frecvenţa de repetiţie a impulsurilor;
– caracteristicile trenurilor de impulsuri;
i) indicaţii referitoare la dispozitivele de protecţie şi mijloacele de protecţie prevăzute pentru postul de lucru.

Art.120
(1) Măsurile de securitate care trebuie adoptate la utilizarea instalaţiilor laser diferă în funcţie de caracteristicile laserului, de tipul şi condiţiile de utilizare ale acestora.
(2) Pentru instalaţiile laser din clasele 1 şi 2 nu se prevăd cerinţe specifice de securitate în afară de instruirea corectă a personalului de deservire (operatori laser) privind interzicerea dirijării fascicolului laser spre alte persoane şi utilizarea mijloacelor individuale de protecţie prevăzute.
(3) Pentru instalaţiile laser din clasele 3 şi 4 unde există riscurile de afectare a organului vizual, a pielii, precum şi a ţesuturilor interne, se prevăd cerinţe specifice de securitate, în funcţie de modul de utilizare şi de condiţiile concrete în care se desfăşoară prelucrările respective.

Art.121
(1) Conducerea la nivelul persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser are obligaţia de a asigura măsurile şi mijloacele de protecţie adecvate pentru protejarea lucrătorilor contra radiaţiilor nocive.
(2) În cazul în care tipul constructiv al laserului nu face posibilă realizarea unor sisteme tehnice de izolare, ecranare sau a altor măsuri generale de protecţie, se vor asigura mijloacele individuale de protecţie împotriva radiaţiei, zgomotului sau a altor noxe degajate în procesul de prelucrare.

4.1. Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser

Art.122
(1) Activităţile de prelucrare cu instalaţii laser se vor desfăşura în încăperi special amenajate şi destinate.
(2) Prevederea de la aliniatul (1) nu este necesară în cazul instalaţiilor laser de mică putere (sub 1 mW) utilizate pe şantiere, pentru reglaje de instalaţii industriale (aliniamente, tuneluri, interferometrie etc.).

Art.123
(1) Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser, se va face astfel încât să se evite reflexia sau difuzia accidentală a radiaţiei-în special în cazul laserilor din clasele 3 şi 4, cu emisie în ultraviolet, vizibil sau infraroşu.
(2) Pereţii, tavanul şi pardoseala vor fi acoperite cu materiale care nu reflectă lumina, respectiv zugrăvelile şi vopsitoriile pentru finisare se vor realiza cu materiale absorbante de lumină.
(3) Mobilierul şi clanţele uşilor nu vor avea suprafeţe netede şi lucioase.

Art.124
Deschiderile încăperilor spre exterior nu vor fi situate pe axul radiaţiei directe sau reflectate.

Art.125
(1) În cazul În care o singură încăpere este destinată funcţionării mai multor instalaţii laser, se va realiza, după caz, separarea spaţiilor dintre acestea prin utilizarea de paravane sau pereţi despărţitori.
(2) Paravanele sau pereţii despărţitori se vor executa din materiale rezistente la foc, la temperaturi înalte, care să nu degaje noxe chimice şi să prezinte un coeficient de reflexie cât mai mic.

Art.126
În cazul în care nu este necesară separarea prin pereţi sau paravane despărţitoare, instalaţiile laser vor fi orientate astfel încât să se excludă posibilitatea direcţionării radiaţiei laser de la o instalaţie la alta.

Art.127
Iluminatul încăperilor în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser se va realiza astfel încât să asigure acomodarea ochiului la solicitările vizuale intense, de luminanţă ridicată, necesare pentru urmărirea modului de prelucrare.

4.2. Amplasarea instalaţiilor laser

Art.128
(1) Pentru amplasarea corectă a instalaţiilor laser este necesară cunoaşterea parcursului (traiectoriei) fascicolului laser deschis, a reflexiilor şi difuziilor normale şi accidentale ale acestuia.
(2) La determinarea parcursului fascicolului laser se va ţine cont şi de deviaţiile care sunt determinate de procesul de prelucrare.
(3) Determinarea parcursului fascicolului laser se va realiza numai cu mijloace specifice: hârtie fluorescentă pentru ultraviolet şi infraroşu apropiat, folii de material plastic etc.

Art.129
Amplasarea instalaţiei laser faţă de ferestre se va realiza astfel încât să se evite reflexia radiaţiilor.

Art.130
Amplasarea instalaţiilor laser se va realiza astfel încât traiectoria fascicolului laser să fie la un nivel diferit de nivelul ochilor unei persoane care stă în picioare sau pe scaun, în funcţie de operaţia de efectuat.

Art.131
În zona în care se efectuează prelucrări cu laser, se interzice introducerea în fascicolul laser a unor elemente optice reflectante sau difuzante, precum şi a unor materiale uşor inflamabile.

4.3. Utilizarea mijloacelor de avertizare (indicatoare de securitate)

Art.132
Uşile încăperilor în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare asupra pericolului radiaţiei laser.

Art.133
Orice instalaţie laser va fi dotată cu indicatoare de avertizare asupra pericolului de radiaţie, care vor fi plasate sub formă de etichetă în locuri vizibile.

4.4. Mijloace individuale de protecţie

Art.134
(1) Mijloacele individuale pentru protecţia ochilor (ochelari antilaser) trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale de securitate şi să fie avizate şi certificate din punct de vedere al securităţii muncii pentru lucrul cu laserul, în funcţie de caracteristicile acestuia.
(2) Factorul de transmisie spectral va fi astfel ales ÎncÂt iluminarea energetică şi expunerea energetică a ochiului să fie sub limitele maxime admisibile pentru fiecare laser, stabilite prin standardele sau regulile tehnice internaţionale recunoscute pe plan intern.
(3) Filtrele trebuie să fie stabile la radiaţii ultraviolete, căldură şi să fie incombustibile.
(4) Densitatea de putere va fi în limitele stabilite prin standardele sau regulile tehnice internaţionale recunoscute pe plan intern.
(5) Construcţia ochelarilor trebuie să împiedice penetrarea laterală a luminii şi să ofere confortul necesar pentru lucru.

Art.135
Alegerea ochelarilor se va face în funcţie de lungimea de undă a radiaţiei laser.

Art.136
Ochelarii trebuie să fie însoţiţi de o etichetă pe care va fi indicată densitatea optică şi lungimea de undă.

Art.137
(1) În cazul în care există probabilitatea ca în zona de lucru să se depăşească nivelul maxim de expunere pentru piele, atunci personalul implicat va utiliza pe lângă ochelari de protecţie adecvaţi, mănuşi de protecţie şi îmbrăcăminte adecvată.
(2) Mijloacele individuale pentru protecţia pielii (halat, salopetă, mănuşi) se vor confecţiona din materiale termorezistente care nu se topesc sub acţiunea căldurii şi nu propagă flacăra.
(3) Culoarea acestor mijloace de protecţie va fi închisă, cu suprafaţă mătuită, pentru reducerea la minimum a coeficientului de reflexie.

Art.138
În cazul în care, nivelele de zgomot depăşesc valorile maxime admise iar adoptarea unor soluţii tehnice (carcasări sau ecranări fonoabsorbante) nu este posibilă constructiv, se vor utiliza mijloace individuale de protecţie.

Art.139
(1) Pentru operaţiile de prelucrare la care există pericolul degajării unor substanţe cu toxicitate ridicată şi tipul constructiv al instalaţiei laser nu permite practicarea unor soluţii tehnice de etanşare a zonei de impact a radiaţiei cu ţinta, se vor utiliza măşti de protecţie.
(2) Suplimentar, personalului de deservire al instalaţiei (operatorilor laser) i se va administra lichide de protecţie.

4.5. Mijloace tehnice de protecţie contra radiaţiei laser

Art.140
La efectuarea prelucrărilor cu instalaţii laser de tip deschis se vor adopta soluţii tehnice de ecranare provizorie a fascicolului deschis al radiaţiei şi scoatere a pupitrului de comandă din zona periculoasă.

Art.141
Zona laser periculoasă va fi marcată şi izolată corespunzător.

Art.142
Ecranele vor fi absorbante pe lungimea de undă a radiaţiei laser şi vor rămâne transparente în restul spectrului.

Art.143
Materialele din care se confecţionează ecranele vor îndeplini următoarele condiţii:
a) vor fi rezistente la foc şi cu un punct de topire ridicat;
b) nu vor degaja noxe chimice;
c) vor fi de culoare închisă şi cu suprafaţa mată, pentru reducerea coeficientului de reflexie în cazul radiaţiilor vizibile şi invizibile;
d) pentru radiaţiile vizibile pot fi utilizate după caz , ecrane transparente care să permită reperarea fascicolului laser şi vizualizarea operaţiilor de prelucrare.

Art.144
În cazul în care, tipul constructiv al instalaţiei laser nu permite practicarea unor soluţii tehnice de ecranare a zonelor periculoase, iar la instalaţiile respective se lucrează cu sisteme de focalizare directă, pe lângă mijloacele individuale adecvate de protecţie se va asigura şi trimiterea periodică a personalului de deservire a instalaţiilor laser pentru efectuarea tratamentelor oftalmologice necesare.

Art.145
Pentru instalaţiile laser de putere mare se vor adopta soluţii tehnice de implementare a unor dispozitive de avertizare asupra intrării personalului în zona periculoasă în cazul în care acestea nu au fost prevăzute prin proiectare.

Art.146
Încăperile unde funcţionează surse de laser de mare putere vor fi dotate cu stingătoare de incendiu.

4.6. Repartizarea personalului

Art.147
(1) Pentru lucrul la instalaţiile laser, se interzice repartizarea femeilor gravide precum şi a persoanelor care prezintă afecţiuni ale ochiului sau pielii constatate la controlul medical şi care sunt considerate contraindicate pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate (leziuni ale retinei, miopie cu risc de desprindere a retinei, cataractă, conjuctivită, ambliopie, daltonism, dermatoze etc.).
(2) Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit prevederilor Ministerului Sănătăţii.

Art.148
Lucrul la instalaţiile laser este permis numai lucrătorilor speciali instruiţi şi autorizaţi.

4.7. Instruirea personalului

Art.149
În cadrul procesului de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii, se vor transmite toate informaţiile referitoare la riscurile la care sunt expuşi, părţile periculoase ale instalaţiilor, dispozitivele de protecţie existente, mijloacele individuale de protecţie şi modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente.

Art.150
Instruirea lucrătorilor pentru intervenţii în caz de avarii sau accidente se va efectua pe baza instrucţiunilor elaborate de persoanele fizice sau juridice.

Art.151
În încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser se vor afişa la loc vizibil instrucţiuni specifice de securitate a muncii.

4.8. Efectuarea operaţiilor de prelucrare cu instalaţii laser

Art.152
Accesul în încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu instalaţii laser este permis numai persoanelor autorizate.

Art.153
Personalul de deservire a instalaţiilor laser nu va purta în timpul lucrului obiecte care pot reflecta radiaţia directă, ceasuri, nasturi de metal, catarame, bijuterii etc.

Art.154
(1) Înainte de începerea oricărui proces de prelucrare cu instalaţia laser, se va proceda la verificarea prealabilă a aparaturii de control a instalaţiei.
(2) Starea de funcţionare a aparaturii de control va fi urmărită permanent şi în timpul lucrului.

Art.155
La instalaţiile laser de mare putere se va verifica, în prealabil, funcţionarea comenzii de oprire de urgenţă pentru a putea fi declanşată în cazuri de avarie sau accidente.

Art.156
Se va verifica sistemul de blocare al instalaţiei laser şi, după caz, sistemele de avertizare şi/sau funcţionare a traductoarelor de contact.

Art.157
Reglarea instalaţiei laser pentru operaţiile de prelucrare respective se va realiza astfel încât să se evite emisiile neprevizibile de radiaţii.

Art.158
Manipularea pieselor, manevrele la instalaţii, reglajele necesare şi alte intervenţii la instalaţiile laser se vor efectua numai de personalul autorizat, cu respectarea strictă a instrucţiunilor tehnologice, pentru a nu se produce modificarea parametrilor emisiei, propagarea radiaţiei, reflexiile intempestive etc.

Art.159
La efectuarea operaţiilor de aliniere şi reglare care preced emisiile laser puternice se pot folosi atenuatoare sau laseri de mică putere, coaxiali cu laserul principal.

Art.160
La instalaţiile laser de tip închis (protejat), comanda de declanşare a fascicolului laser se va da numai după obturarea dispozitivului optic de vizare şi după asigurarea etanşării incintei de lucru.

Art.161
În cazul în care se lucrează cu incinte deschise, comanda de declanşare a fascicolului laser se va da numai după echiparea corespunzătoare a operatorului laser cu mijloacele individuale de protecţie prevăzute şi numai după asigurarea că în încăpere nu se află alte persoane neprotejate.

Art.162
Se interzice a se privi în radiaţia laser şi a se alinia laserul cu ochiul liber, privind axial sau paraxial în cavitate, în cazul în care radiaţia directă sau reflectată este mai mare decât nivelul de expunere maxim admis pentru ochi.

Art.163
În timpul funcţionării instalaţiilor laser şi efectuării operaţiilor de prelucrare este interzisă orice intervenţie a operatorilor în zonele de prelucrare până la terminarea operaţiilor.

Art.164
(1) În cazul proceselor de prelucrare la care există pericolul de degajare a unor substanţe toxice (pulberi, aerosoli sau gaze nocive) se va verifica permanent funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor de ventilare generale sau locale, după caz, pentru captarea şi evacuarea substanţelor respective din cadrul incintei de lucru.
(2) În cazul în care zona de impact a radiaţiei cu ţinta este izolată prin carcasare, se va verifica etanşeitatea acesteia.

Art.165
În perioadele de nefuncţionare a instalaţiilor laser, încăperile vor fi închise iar cheile se vor păstra de către persoane autorizate.

4.9. Măsuri de protecţie împotriva electrocutării

4.9.1. Măsuri tehnice

Art.166
Fiecare echipament va avea o carcasă care să asigure un grad de protecţie de cel puţin IP 3 X astfel încât să nu poată fi atinse piesele aflate normal sub tensiune.

Art.167
Cablurile electrice fixe vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorării (mecanice, termice, chimice etc.).

Art.168
Deschiderea carcaselor nu va putea fi făcută fără întreruperea tensiunii.

Art.169
Tensiunea normală a reţelei electrice care alimentează instalaţia laser va fi de maximum 0,4 KV iar reţeaua electrică va fi cu neutrul legat la pământ.

Art.170
Masele echipamentelor electrice vor fi legate la nul ca măsură principală de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă şi la pământ ca măsură de protecţie suplimentară.

Art.171
În loc de legare la pământ, ca protecţie suplimentară, se poate utiliza una din următoarele măsuri:
– legarea de echiponteţializare între echipamente;
– utilizarea protecţiei automate la curenţi de defect.

Art.172
(1) Siguranţele fuzibile vor fi calibrate la curentul nominal indicat de proiectantul instalaţiei.
(2) Protecţia automată maximală de curent va fi reglată să acţioneze la curentul de reglaj indicat de proiectant.

Art.173
(1) Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare, vor fi alimentate la o tensiune de maximum 24 V, dintr-un transformator separator, care să separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare.
(2) Transformatoarele separatoare vor avea înfăşurările pe coloane separate sau puse cap la cap pe aceeaşi coloană, despărţite de un perete electroizolant care să asigure o izolaţie întărită, corespunzătoare tensiunii celei mai mari. Se admit şi înfăşurări concentrice despărţite de un ecran metalic legat la nul de protecţie şi având o izolaţie întărită corespunzătoare tensiunii celei mai mari.

Art.174
Conductoarele electrice mobile vor avea tensiunea nominală de maximum 220 V şi o izolaţie întărită.

Art.175
(1) Circuitele cu tensiune mai mare de 0,4KV vor fi protejate împotriva atingerii şi se vor afla în interiorul unei singure carcase.
(2) Pe carcasa echipamentului care conţine o tensiune mai mare de 0,4 KV se va inscripţiona, vizibil “Pericol de electrocutare! Tensiune de … KV” (se va indica tensiunea nominală respectivă).

Art.176
(1) În cazul în care se utilizează baterii de condensatoare, acestea pot fi amplasate în aceeaşi cameră cu pupitrul de comandă al instalaţiei laser numai în cazul în care energia totală a sarcinii maxime admisibile nu depăşeşte 15.000 J.
(2) Bateriile de capacitate mai mare se vor monta fie într-o încăpere separată (blocată), fie într-un dulap metalic amplasat în afara încăperii de lucru.

4.9.2. Măsuri organizatorice

Art.177
Montarea, reacordarea, prima punere sub tensiune, reglarea, depanarea şi verificările periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva pericolului de electrocutare vor fi executate numai de personal calificat în meseria de electrician şi autorizat.

Art.178
Intervenţiile planificate la partea electrică a instalaţiilor laser se vor face numai în baza unui ordin de serviciu sau a unui ordin scris al conducătorului electricienilor.

Art.179
Se interzice punerea sub tensiune a instalaţiilor laser, dacă există pericolul atingerii părţilor aflate normal sub tensiune.

Art.180
(1) Lucrul la instalaţia laser va fi făcut numai conform instrucţiunilor de lucru, în care se vor specifica şi măsurile de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
(2) În instrucţiuni se va prevedea şi modul de întrerupere a tensiunii electrice de către operatorul laser sau conducătorul locului de muncă.

Art.181
(1) Operatorul laser şi conducătorul locului de muncă vor urmării permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune şi legăturile de protecţie vizibile.
(2) În cazul în care se crează posibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune sau se constată că legăturile de protecţie s-au întrerupt, se va întrerupe imediat tensiunea şi se va anunţa conducătorul locului de muncă pentru a lua măsuri de remediere a defectului.

Art.182
Intervenţia la părţile aflate normal sub tensiune va fi făcută numai după realizarea, în ordinea dată, a următoarelor operaţii:
– scoaterea vizibilă a instalaţiei de sub tensiune*);
– descărcarea condensatoarelor;
– verificarea lipsei tensiunii;
– luarea măsurilor pentru împiedicarea apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă.
*) Notă: scoaterea vizibilă de sub tensiune se poate realiza într-un din următoarele moduri:
a) scoaterea fişei (ştecherului) din priza de alimentare;
b) scoaterea siguranţelor fuzibile.

5. Prelucrări cu ultrasunete

5.1. Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară prelucrări cu ultrasunete

Art.183
(1) Desfăşurarea activităţilor de prelucrări cu ultrasunete se va realiza în încăperi special destinate şi amenajate pentru reducerea efectelor nocive ale ultrasunetelor (plafoane şi pereţi din materiale fonoabsorbante).
(2) În cazul În care prelucrările cu ultrasunete se desfăşoară în aceeaşi hală cu alte activităţi, spaţiul de lucru va fi închis, bine delimitat prin paravane sau pereţi despărţitori din materiale fonoabsorbante.

Art.184
Accesul în încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare cu ultrasunete este permis numai lucrătorilor autorizaţi.

5.2. Protecţia împotriva electrocutării

Art.185
Toate alimentările de la reţeaua trifazată vor fi efectuate prin cablu cu fir la nul.

Art.186
Generatorul de ultrasunete şi corpul maşinii-unelte se vor lega obligatoriu la pământ.

Art.187
Circuitele de forţă vor fi prevăzută cu siguranţe calibrate.

Art.188
Periodic se va verifica izolaţia cablurilor de la generator la blocul ultrasonic precum şi legăturile la pământ ale instalaţiei.

5.3. Efectuarea prelucrărilor cu ultrasunete

Art.189
Se interzice utilizarea, în procesul prelucrării, a pieselor ce prezintă fisuri.

Art.190
Deservirea utilajului se va face de pe covoare electroizolante.

Art.191
Manevrele, reglajele şi alte intervenţii se vor efectua conform instrucţiunilor tehnologice pentru a evita modificarea parametrilor de funcţionare şi a regimului de lucru, ce pot conduce la accidente.

Art.192
Se interzice atingerea sculei de prelucrare sau a concentratorului În timpul În care acestea se află sub tensiune.

Art.193
Periodic se vor verifica transductorul şi concentratorul de energie ultrasonică în vederea depistării la timp a eventualelor fisuri.

Art.194
În timpul defăşurării procesului de prelucrare se interzice atingerea piesei de prelucrat.

Art.195
Se interzice atingerea contactorului în timpul funcţionării utilajului.

Art.196
Intervenţiile la utilajele şi instalaţiile pentru prelucrări cu ultrasunete se vor efectua numai de către personal autorizat şi numai după deconectarea acestora de la reţea.

Art.197
(1) Se va verifica izolarea eficientă a tuturor părţilor instalaţiei prin care se pot răspândi în zona de lucru ultrasunete.
(2) Părţile instalaţiei care trebuie manevrate cu mâna în timpul funcţionării acesteia vor fi izolate eficient împotriva transmiterii ultrasunetelor către lucrător.

Art.198
(1) În cazul prelucrărilor (sudării) cu utilaje manuale care funcţionează pe bază de ultrasunete se vor asigura izolarea electrică şi antivibratorie a acestora.
(2) Lucrătorii vor utiliza obligatoriu mănuşi antivibratorii.

Art.199
În cazul în care instalaţia de ultrasunete se va adapta pe maşini-unelte deja existente, aceasta se va izola antivibratoriu şi antifonic.

Art.200
La efectuarea prelucrărilor asistate de ultrasunete (strunjire, găurire, frezare, alezare, filetare, rectificare, superfinisare etc.) se vor respecta şi normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrări prin aşchiere.

Art.201
(1) În cazul utilizării suspensiilor abrazive pentru prelucrare, se vor utiliza ecrane de protecţie a lucrătorilor contra contactului cu particulele abrazive.
(2) După efectuarea prelucrărilor, lucrătorii îşi vor spăla faţa şi mâinile şi vor utiliza unguente de protecţie.

Art.202
Se interzice depăşirea duratei zilnice de expunere de 8 ore pentru lucrătorii care efectuează operaţii de prelucrare cu ultrasunete.

5.4. Decaparea,curăţarea şi spălarea în câmp ultrasonic

5.4.1. Prepararea soluţiilor de curăţare şi spălare

Art.203
(1) La prepararea soluţiilor de spălare, lucrătorii vor utiliza mijloace individuale de protecţie adecvate tipului de soluţie utilizată.
(2) La prepararea soluţiilor de acizi se va utiliza echipament individual de protecţie complet care să asigure protejarea corespunzătoare a lucrătorilor la contactul cu acizii.

Art.204
Depozitarea vaselor cu acizi se va face numai În locurile special amenajate.

Art.205
Pregătirea soluţiilor se va efectua numai sub hote de absorbţie, numai în recipiente special destinate acestei operaţii şi numai după verificarea integrităţii fizice a acestora.

Art.206
Pardoseala se va menţine permanent curată.

Art.207
În încăperea în care se efectuează prepararea soluţiilor se interzice păstrarea alimentelor şi servirea mesei.

Art.208
După efectuarea operaţiilor de preparare, lucrătorii îşi vor spăla mâinile şi faţa şi vor utiliza unguente de protecţie.

Art.209
Transportul vaselor cu soluţii de spălare la cuve se va face astfel încât să se evite împrăştierile sau stropirile accidentale.

Art.210
La prepararea şi utilizarea substanţelor de spălare se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoare fizico-chimice şi mecanice.

5.4.2. Efectuarea operaţiilor de decapare, curăţare şi spălare în câmp ultrasonic

Art.211
Efectuarea operaţiilor de decapare, curăţare şi spălare în câmp ultrasonic se va desfăşura în încăperi special destinate şi amenajate.

Art.212
Pardoseala încăperilor de lucru va fi confecţionată din materiale nealunecoase şi fonoabsorbante.

Art.213
În cazul în care în încăperea de lucru sunt amplasate mai multe instalaţii de spălare, se va asigura separarea acestora prin paravane fonoabsorbante.

Art.214
Instalaţia de ventilare va funcţiona la parametrii stabiliţi.

Art.215
În cazul în care se utilizează soluţii acide se va asigura suplimentar protejarea antiacidă a echipamentelor tehnice şi a instalaţiilor electrice.

Art.216
În jurul instalaţiilor de spălare se vor aşeza grătare de lemn.

Art.217
Reglarea instalaţiei de spălare se va face în funcţie de tipul de curăţare, impurităţile care urmează a fi curăţate şi lichidul de curăţare, respectându-se cu stricteţe temperatura pentru fiecare caz în parte.

Art.218
Intervenţiile la partea electrică a instalaţiei de spălare sunt permise numai personalului autorizat în acest scop, la solicitarea conducătorului locului de muncă.

Art.219
Înainte de începerea operaţiilor de spălare se va verifica starea tehnică a cuvelor de spălare.

Art.220
(1) Se interzice introducerea mâinilor în cuvele de spălare.
(2) Pentru manevrarea pieselor în/şi din cuve se vor utiliza cleşti speciali.

Art.221
În timpul procesului de spălare capacele cuvelor se vor închide etanş.

Art.222
Se interzice evacuarea vaporilor toxici în exterior, precum şi a soluţiilor epuizate la canal, fără neutralizare prealabilă în cazul în care concentraţiile depăşesc limitele admise.

6. Prevederi de proiectare

Art.223
În activitatea de concepţie şi proiectare a operaţiilor de prelucrări prin tehnologii neconvenţionale (electroeroziune, electrochimice, laser şi ultrasunete) se vor respecta prevederile de securitatea muncii prevăzute prin Normele generale de protecţie a muncii, Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale şi standardele de securitate a muncii.

Art.224
Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru desfăşurarea activităţilor de prelucrări neconvenţionale în condiţii de securitate şi nu exclud prevederea oricăror altor soluţii la îndemâna celor ce concep şi proiectează aceste activităţi în vederea realizării unor niveluri de securitate mai ridicate.

6.1. Prevederi de proiectare a utilajelor de prelucrare prin electroeroziune

Art.225
Utilajele de prelucrat prin electroeroziune vor fi prevăzute cu următoarele dispozitive de protecţie pentru evitarea aprinderii lichidului dielectric în timpul funcţionării:
a) dispozitive de semnalizare şi oprire automată a funcţionării utilajului în cazul depăşirii nivelului maxim a lichidului dielectric în cuvă;
b) dispozitive de semnalizare a depăşirii temperaturii din rezervor şi acţionare automată a ventilului de acces al apei în sistemul de răcire a dielectricului;
c) dispozitive de oprire automată a utilajului în cazul în care nivelul dielectricului scade în cuvă sub înălţimea prereglată (20-40 mm peste suprafaţa de prelucrat a piesei pe care se produc descărcările);
d) dispozitiv de retragere a electrodului la scurtcircuit.

Art.226
Utilajele vor fi dotate cu dispozitive care să blocheze capul de lucru în cazul întreruperii accidentale a curentului electric şi care să nu permită recuplarea maşinii în regim de lucru fără intervenţia operatorului.

Art.227
Deschiderea uşii cuvei nu trebuie să se poată realiza decât după golirea completă a cuvei.

Art.228
Pentru eliminarea posibilităţilor de acces la sistemul de rulare a firului-aflat sub tensiune în regim de prelucrare-se va prevedea un ecran de protecţie a cărui îndepărtare să conducă la oprirea utilajului.

Art.229
Se vor adopta soluţii tehnice împotriva atingerii părţilor aflate sub tensiune în zonele de lucru.

Art.230
Se vor prevedea instalaţii de evacuare a gazelor rezultate din prelucrare în încăperea respectivă sau pentru fiecare utilaj în parte.

6.2. Prevederi de proiectare pentru instalaţii de prelucrare electrochimică

6.2.1. Prevederi de proiectare pentru instalaţii

Art.231
Automatizarea ciclului de lucru al instalaţiei se va realiza astfel încât să asigure intercondiţionarea fazelor (oricare fază a ciclului de lucru automat nu se va realiza fără desfăşurarea şi confirmarea realizării fazei anterioare), astfel încât să se evite comenzile greşite, ce pot conduce la accidente.

Art.232
La construcţia bacului de lucru se vor utiliza materiale rezistente la acţiunea corozivă a electrolitului.

Art.233
Apărătorile de protecţie se vor confecţiona din material transparent, rezistent la şocuri mecanice şi coroziune chimică.

Art.234
Comanda de deplasare a mesei mobile se va realiza prin intermediul a două butoane, ce trebuie apăsate simultan de către operator (comandă bimanuală).

Art.235
Fiecare parametru al regimului tehnologic (temperatură, presiune, tensiune de lucru, pH electrolit etc.) va fi afişat, măsurat şi corectat automat acolo unde este posibil.

Art.236
Instalaţia va fi prevăzută fie cu sistem propriu de ventilare, fie cu sistem posibil de racordat la instalaţia de ventilare generală.

Art.237
Sursa de curent continuu va fi protejată la scurtcircuit prin adoptarea de soluţii tehnice care să permită deconectarea în mod automat, în cazul apariţiei de scurtcircuit între electrod şi piesă şi pornirea singură la dispariţia acestuia, fără intervenţia omului.

Art.238
Sursa de curent va fi prevăzută cu sistem de răcire de siguranţă împotriva supraîncălzirii.

Art.239
Deschiderea carcaselor la sursa de curent nu trebuie să poată fi făcută fără întreruperea tensiunii.

Art.240
Toate elementele în mişcare ale instalaţiei (pompă, centrifugă etc.) vor fi prevăzute cu carcase de protecţie.

Art.241
(1) Centrifuga aferentă instalaţiei va fi prevăzută cu sistem de blocare a capacului în timpul funcţionării.
(2) Deschiderea capacului va conduce obligatoriu la oprirea centrifugii.

Art.242
Bazinele de electrolit vor fi protejate cu materiale rezistente la acţiunea corozivă a electrolitului.

6.2.2. Prevederi de proiectare pentru dispozitive

Art.243
Dispozitivele vor fi construite din materiale neconducătoare electric şi rezistente la şocuri mecanice şi termice.

Art.244
Bornele de curent şi racordurile de electrolit existente pe dispozitiv vor fi inscripţionate corespunzător, pentru a se evita legarea greşită la cablurile sursei de curent sau furtunurile prizei de electrolit.

Art.245
Circuitul de electrolit în interiorul dispozitivului va trebui să asigure o răcire eficientă a piesei, o spălare adecvată a zonei de prelucrare şi o îndepărtare rapidă a hidroxizilor rezultaţi din zona de lucru.

Art.246
Electrozii dispozitivului vor fi confecţionaţi din materiale rezistente la acţiunea corozivă a electrolitului şi conducătoare din punct de vedere electric.

6.3. Prevederi de proiectare pentru instalaţii laser

Art.247
La proiectarea instalaţiilor laser se vor respecta cerinţele de securitate prevăzute prin standardele internaţionale recunoscute pentru fiecare tip de laser.

Art.248
Proiectul instalaţiilor laser trebuie să cuprindă referiri nu numai la funcţionarea curentă a acestora dar şi la intervenţiile necesare pentru întreţinerea corespunzătoare.

Art.249
Zonele periculoase ale instalaţiilor laser se vor proteja prin ecranări adecvate şi vor fi dotate cu sisteme de avertizare.

Art.250
(1) Pentru instalaţiile laser din clasele 3 şi 4 se vor prevedea sisteme de blocare prin care să se realizeze oprirea automată a funcţionării instalaţiei la intrarea personalului de deservire în zona periculoasă.
(2) Se vor prevedea de asemenea soluţii tehnice care să nu permită declanşarea comenzii de pornire a instalaţiei în cazul în care există persoane situate în zona laser periculoasă.
(3) Pupitrul de comandă şi control va fi plasat în afara zonei periculoase.

Art.251
În cazul laserilor cu baleaj, comanda direcţiei fascicolului laser va fi automată şi subordonată unor dispozitive optice (oglindă basculantă etc.). Oprirea accidentală a baleajului va determina simultan şi încetarea emisiei.

Art.252
(1) Pentru protecţia împotriva radiaţiilor electromagnetice, se vor adopta soluţii tehnice de ecranare sau carcasare a surselor generatoare de câmpuri electromagnetice (blocul de alimentare, sistemul de comandă şi control, bateriile de condensatoare etc.).
(2) Alegerea ecranelor (carcaselor) se va face în funcţie de particularităţile sursei (gama de unde, puterea lor) şi particularităţile procesului tehnologic, astfel încât să se respecte principiile radio-fizice de reflexie sau absorbţie a energiei electromagnetice.

Art.253
Carcasele metalice ale subansamblurilor generatoare de cÂmpuri electromagnetice (tuburi electronice cu tensiuni anodice, baterii de condensatoare etc.) vor fi prevăzute cu sisteme de oprire automată a tensiunii la deschiderea uşilor.

Art.254
La construcţia ecranelor se va ţine cont de faptul că orificiile (guri de observare, uşi etc.) cât şi eventualele fisuri de-a lungul îmbinărilor, dacă sunt mai mari decât lungimea de undă a radiaţiei electromagnetice, pot fi considerate ca radiatori cu fante.

Art.255
Pentru asigurarea protecţiei împotriva zgomotului în impulsuri produs de instalaţiile laser se vor prevedea carcase sau ecrane fonoizolante pentru reducerea nivelului de zgomot în incintele în care se lucrează cu laseri, acolo unde construcţia instalaţiei şi procesul tehnologic permit.

Art.256
În cazul În care utilizarea carcaselor şi ecranelor fonoabsorbante nu este posibilă din punct de vedere constructiv sau tehnologic iar nivelurile de zgomot depăşesc valorile maxime admise, se vor prevedea, prin proiectare mijloace individuale de protecţie contra zgomotului (antifoane), în funcţie de frecvenţele caracteristice instalaţiilor laser în stare de funcţionare.

Art.257
Pentru evacuarea noxelor chimice (pulberi, aerosoli, gaze nocive) degajate în cadrul proceselor tehnologice de prelucrare, se vor adopta soluţii tehnice adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a fiecărui proces tehnologic şi periculozităţii substanţelor chimice degajate.

Art.258
În cazul în care procesele tehnologice sunt izolate în încăperi speciale în care accesul personalului de deservire în timpul funcţionării instalaţiei laser este exclus, captarea şi evacuarea substanţelor nocive din cadrul incintei de lucru se va realiza prin ventilare generală.

Art.259
În cazul în care noxele depăşesc concentraţiile maxime admise şi sunt caracterizate prin toxicitate ridicată, se va asigura filtrarea aerului înainte de evacuarea în mediul înconjurător.

Art.260
(1) Pentru procesele tehnologice de prelucrare cu instalaţii laser care impun prezenţa personalului în apropierea zonei de interacţiune dintre radiaţia laser şi materialele prelucrate, instalaţia de ventilare generală se va suplimenta cu instalaţii de ventilare locală, pentru captarea şi evacuarea substanţelor periculoase din mediul de muncă.
(2) În cazul degajării unor substanţe cu toxicitate ridicată, se vor adopta soluţii tehnice de etanşare a zonei de impact a radiaţiei cu ţinta.

Art.261
La instalaţiile laser de puteri mari, utilizate pentru tratamentul termic al unor piese de dimensiuni mari, se vor prevedea instalaţii de climatizare a aerului pentru menţinerea condiţiilor de confort termic.

Art.262
Pentru instalaţiile laser de mare putere care lucrează cu tensiuni mai mari de 20 KV se vor adopta soluţii tehnice prin care să se realizeze protecţia împotriva radiaţiilor ionizante şi anume:
– timpul de expunere la sursă să fie minim posibil;
– manipularea să se efectueze de la distanţă;
– ecranele de protecţie ale surselor să fie construite din materiale care să atenueze fascicolul de radiaţii în raport cu densitatea sa:
– să se prevadă limitatorul de fascicol;
– să se monteze dispozitive care să întrerupă emisia radiaţiilor în caz de necesitate.

Art.263
Instalaţiile laser de mare putere (clasa 4) vor fi prevăzute cu sisteme de oprire de urgenţă pentru cazuri de avarie sau accidente.

6.4. Prevederi de proiectare pentru prelucrări cu ultrasunete

Art.264
Instalaţiile de prelucrări cu ultrasunete vor fi izolate antivibratoriu.

Art.265
La maşinile cu reglare a frecvenţei de lucru se va izola antivibratoriu transductorul la fixarea în carcasă.

Art.266
Izolaţia cablurilor electrice între generatorul de ultrasunete şi blocul ultrasonic va fi rezistentă la temperatura mediului de răcire.

Art.267
Părţile din instalaţie care necesită manevrare manuală vor fi izolate electric şi antivibratoriu.

Art.268
(1) La maşinile de spălare în câmp ultrasonic, carcasa maşinii va fi fonoabsorbantă.
(2) Se va asigura etanşarea corespunzătoare a cuvelor şi închiderea capacelor acestora.
(3) Se va asigura protecţia anticorozivă a tuturor părţilor instalaţiei care vin în contact cu soluţiile de spălare.

Art.269
La maşinile cu reglare a frecvenţei se vor prevedea sisteme de vizualizare pentru urmărirea energiei ultrasonice astfel concepute încât să evite suprasolicitarea operatorului în timpul prelucrării.

Art.270
Toate circuitele de forţă vor fi prevăzute cu siguranţe calibrate.

-****-

ANEXA 1: Lista Normelor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul hidrocarburilor lichide.
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportarea produselor anorganice.
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice).
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului.
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere.
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice.
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald.
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea componentelor şi echipamentelor electronice, electrochimice şi a materialelor electroizolante.
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru radiaţii neionizante.
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru producţia energiei electrice.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
14. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
15. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor.
16. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
17. Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţile care se desfăşoară la microscoape.

ANEXA 2: Lista Standardelor conexe de securitate a muncii

1. STAS 12640-80
Prelucrarea prin electroeroziune. Terminologie.
2. STAS 12294-85
Iluminat artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie.
3. STAS 10627-76
Ventilatoare. Principii de securitate.
4. STAS 9153-90
Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoasă.
5. STAS 8067-84
Scule pentru lăcătuşerie şi montaj. Mânere şi manşoane electroizolante. Condiţii tehnice generale de calitate.
6. STAS 6687-73
Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
7. STAS 2566/1-88
Echipament de radioprotecţie. Şorţuri. Condiţii tehnice generale de calitate.
8. STAS 77761-81
Echipament de protecţie din cauciuc. Mănuşi electroizolante.
9. STAS 2566/2-88
Echipament de radioprotecţie. Mănuşi. Condiţii tehnice generale de calitate.
10. STAS 12777-89
Protecţia contra ultrasunetelor. Limite admisibile.
11. STAS 12961-91
Maşini-unelte. Carcase de protecţie a corpurilor abrazive. Forme şi dimensiuni.
12. STAS 12604-87
Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale.
13. STAS 12604-90
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
14. STAS 8138-83
Echipament electric pentru maşini industriale. Condiţii tehnice generale de calitate.
15. STAS 9954/1-74
Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie şi datorate gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi montare.
16. STAS 297/1-88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
17. STAS 297/2-89
Indicatoare de securitate. Reprezentări.
18. STAS 11358-80
Maşini şi utilaje. Mijloace de protecţie faţă de pericole macanice.
19. STAS 6877/8-88
Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive. Sisteme electrice cu siguranţă intrinsecă.
20. STAS 11588-83
Simbol de bază şi indicatoare de securitate pentru radiaţii laser.
21. STAS 5325-79
Grade normale de protecţie asigurate prin carcasă. Clasificare şi metode de verificare.
22. CEI 825-84
Securitatea radiaţiei produselor laser, (rev. 1990), clasificarea echipamentelor şi ghid pentru utilizatori (Radiation Safety of laser products, equipment classification and user’s guide)

ANEXA 3: Ghid de terminologie

1. Noţiuni din domeniul securităţii muncii
1.1. Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
1.2. Defectare: încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaj etc., de a-şi îndeplini funcţia specificată.
1.3. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.
1.4. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de accesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau murdăririi excesive a obiectelor personale.
1.5. Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale Împotriva pericolelor la care este expus.
1.6. Echipament tehnic: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizată în timpul muncii.
1.7. Factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională (abr. factori de risc): factori: însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
Notă: factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de muncă, mijloacele de producţie şi mediul de muncă. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate în orice proces de muncă, constituie un obiectiv important al evaluării riscului şi fundamentării activităţii de prevenire.
1.8. Funcţii de securitate: funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care fie se elimină sau se reduce riscul fie se semnalizează prezenţa unui pericol.
1.9. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.10. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire În domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.11. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitatea muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară atunci când persoana juridică consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.12. Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.13. Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
1.14. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.15. Noxă (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului în mediul luat în considerare.
1.16. Pericol
a) Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b) Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.17. Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.18. Persoană avertizată: o persoană informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
1.19. Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.20 Persoană expusă: o persoană care se află în întregime sau parţial într-o zonă periculoasă.
1.21 Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducere a riscurilor.
1.22 Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;
– limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.23 Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.24 Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.25 Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
1.26 Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posi-bile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
1.27. Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.28. Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.29. Substanţă periculoasă: o substanţă care în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice poate constitui un pericol.
1.30. Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
1.31. Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau
– poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/neprevăzută etc.).
2. Noţiuni tehnologice
2.1. Debavurare electrochimică: procedeu de îndepărtare a bavurilor şi rotunjire controlată a muchiilor, bazată pe fenomenul de dizolvare anodică. Piesa se conectează la polul pozitiv al unei surse de curent continuu iar scula (electrodul), reprezentând o înfăşurătoare a suprafeţei ce trebuie debavurată, se leagă la polul negativ al sursei.
În prezenţa unui electrolit are loc o dizolvare a muchiilor ascuţite, metalul trecând în soluţie sub formă de hidroxizi insolubili.
2.2. Dielectric: material electric izolant care se polarizează în câmpul electric. Materialele dielectrice folosite curent în tehnică sunt: sticla, mica, parafina, uleiurile minerale, unele materiale ceramice. Termenul a fost introdus în 1839 de către Faraday.
2.3. Electroeroziune: procedeu de prelucrare a metalelor (în special a metalelor şi aliajelor dure), care constă în îndepărtarea unui strat sau a unei părţi din materialul supus prelucrării, cu ajutorul descărcărilor electrice prin scântei.
2.4. Electrolit: substanţă care prin dizolvare sau topire se disociază, moleculele ei scindându-se în ioni; în această stare electrolitul conduce curentul electric.
2.5. Laser: termen care derivă din prescurtarea cuvintelor din limba engleză “Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation” şi care semnifică “Amplificarea luminii prin intermediul unei emisii stimulate de radiaţii”.
2.6. Tren de impuls: succesiunea unui număr limitat de impulsuri.
2.7. Refelexie speculară: reflexie pe o suprafaţă care menţine corelaţia spaţială între fasciculele de radiaţie incident şi cel reflectat, ca în cazul reflexiei luminii pe o oglindă.
2.8. Reflexie difuză: schimbarea distribuţiei spaţiale a unui fascicul de radiaţie, când este împrăştiat în multe direcţii de o suprafaţă sau un mediu.
2.9. Zona de lucru laser: o zonă delimitată prin marcaje de avertizare vizibile în care operează surse de radiaţie laser cu niveluri de emisie laser accesibile superioare nivelului de expunere maxim admis pentru persoane. Personalul implicat în această activitate este supus unor măsuri de protecţie împotriva radiaţiei laser. Prin măsuri corespunzătoare de protecţie laser, în afara acestei zone nivelul de emisie accesibilă nu trebuie să depăşească nivelul maxim admis de expunere pentru persoane.
2.10. Ultrasunete: vibraţii acustice cu frecvenţa mai mare de 16 KHz (formând domeniul peste limita audibilităţii) care apar foarte rar în stare pură, fiind însoţite de subarmonici sau alte componente care se situează în domeniul audibil.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 217 din data de 22 septembrie 1995