NSSM 19 – Norme de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populaţie şi din procese tehnologice
Preambul
Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:
– Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri similare.
Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror altor măsuri, corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.
Întrucât, sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice corespunzătoare, atât activităţii de bază cât şi conexe sau complementare.
Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
– Executantul: – omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
– Sarcina de muncă: – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
– Mijloace de producţie: – totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
– Mediul de muncă: – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice, vizând, global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului – executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii.
În contextul celor prezentate mai sus, Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatea de evacuare a apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente pentru această activitate, precum şi de analiza şi studiul proceselor de muncă, în funcţie de pericolele specifice, astfel încât pentru fiecare pericol, să existe cel puţin o măsură adecvată la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
În cuprinsul prezentei norme, prin activitatea de evacuare a apelor uzate se înţelege ansamblul de lucrări şi măsuri pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate provenite de la centrele populate precum şi a apelor meteorice.
Părţile componente ale sistemului de evacuare a apelor uzate la care se referă prezenta normă sunt cele prin care se realizează: exploatarea reţelei de canalizare, epurarea apelor, întreţinerea grupurilor sanitare publice, vidanjarea.
Pe lângă anumite prevederi generale de securitate a muncii, care sunt comune tuturor locurilor de muncă din cadrul sistemelor de evacuare a apelor uzate, mai sunt stabilite şi unele prevederi specifice fiecărui tip de activitate.
Fiind un instrument de lucru, normele sunt structurate pe capitole şi subcapitole în funcţie de activităţile, respectiv subactivităţile reglementate, pe care utilizatorii le pot găsi rapid, servindu- se de cuprins.
Pentru facilitarea înţelegerii unor noţiuni uzuale din domeniul securităţii muncii s- a procedat la explicarea acestora În cadrul unei anexe la prezentele norme.
1.Prevederi generale
Conţinut. Scop
Art. 1
(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, din cadrul ansamblurilor de lucrări, construcţii şi instalaţii de un anumit specific care sunt utilizate la: colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate.
(2)Părţile componente ale sistemelor de canalizare la care se referă normele sunt: reţeaua de canale, staţiile de pompare a apelor uzate, bazine de retenţie şi staţiile de epurare la care se adaugă grupurile sanitare publice (WC- uri şi pisoare) şi activitatea de vidanjare.
Art. 2
(1)Prezentele norme se referă la apele uzate (industriale şi menajere) care se evacuează prin reţeaua publică de canalizare orăşenească.
(2)Apele uzate industriale nu sunt admise în reţeaua publică de canalizare decât dacă, după procesul de preepurare, indicatorii de calitate sunt la nivelul standardelor în vigoare, astfel încât prin calitatea şi cantitatea lor să nu afecteze igiena şi sănătatea publică sau a personalului de exploatare, să nu degradeze construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare şi ale staţiilor de epurare, să nu împiedice procesele de epurare.
Art. 3
Luând în considerare riscurile specifice activităţii de evacuare a apelor uzate, Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice au scopul de a contribui la desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate.
Domeniu de aplicare
Art. 4
Normele specifice de securitate a muncii se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de către persoanele juridice care exploatează instalaţiile de evacuare a apelor uzate, indiferent de modul de organizare a acestora.
Relaţii cu alte acte normative
Art. 5
(1)Prezentele norme se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.
(2)Pentru activităţile nespecifice sau comple- mentare activităţii de evacuare a apelor uzate se vor aplica normele specifice pentru respectivele activităţi, conform anexei nr.1.
Instruirea personalului
Art. 6
Organizarea şi desfăsurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.
Echipamentul individual de protecţie
Art. 7
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor, în funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau lucrare, se va face conform prevederilor Normativului – cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, astfel încât, protecţia lucrătorilor să fie eficientă şi să corespundă factorilor de risc specifici.
Revizuirea normei
Art. 8
Prezentele norme specifice de securitate a muncii se revăd periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a schimbărilor intervenite în tehnologia şi particularităţile metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punctul de vedere al securităţii muncii.
2.Prevederi comune tuturor activităţilor de evacuare a apelor uzate
Art. 9
Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la înălţime etc. vor fi marcate cu indicatoare de avertizare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit.
Art. 10
Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanenţă menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându- se orice urmă de noroi sau grăsimi care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului de exploatare.
Art. 11
Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor parametri vor fi bine iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe cadranele aparatelor de măsură şi control a culorilor convenţionale ale conductelor şi cablurilor, capacele şi chepengurile, scările de acces, tăbliţele avertizoare etc.
Art. 12
(1)Intrarea echipelor de lucru şi a personalului de exploatare în reţeaua de canalizare (cămine, camere de deversare, canale vizitabile etc.) se va face numai după aerisirea spaţiilor respective, timp de cel puţin jumătate de oră.
(2)Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se lucrează, precum şi de la căminele din amonte, pentru a provoca curenţi de aer.
(3)Conducătorul echipei de lucru este obligat să controleze dacă s- a făcut aerisirea spaţiilor de lucru, verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de carbon, dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
Art. 13
Intrarea lucrătorilor în canale, cămine, camere etc. se va face numai cu masca de gaze; lucrătorii vor fi dotaţi cu centuri de siguranţă şi frânghie pentru a putea fi scoşi rapid în caz de necesitate.
Art. 14
(1)Coborârea în cămine, în camere de vizitare, în oricare bazine (decantoare, bazine de aerare, rezervoare de fermentare etc.) se va face numai după verificarea stării scărilor de acces.
(2)În cazul În care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixate în pereţi se vor utiliza scări mobile, de lungimi care să depăsească cu cel puţin 1,0 m adâncimea la care se coboară.
Art. 15
Accesul în spaţiile în care se află instalaţiile de alimentare cu energie electrică nu este permis decât personalului de exploatare care posedă calificarea de electrician corespunzătoare, personal dotat cu echipamentul şi materialele de protecţie prevăzute, pentru fiecare caz în parte, de normativele şi instrucţiunile în vigoare.
Art. 16
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte, indiferent de diametrul acestora sau de înălţimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se va face cu scări duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor acces şi prevăzute cu mână curentă.
Art. 17
Lucrătorii vor fi instruiţi asupra necesităţii respectării cerinţelor de igienă pentru a nu fi expuşi pericolului contactării unor boli infecţioase. În acest scop, se vor lua următoarele măsuri:
a)vaccinarea antitifică – paratifică şi antitetanică la intervale stabilite de medici;
b)curăţarea întregului echipament şi a sculelor, imediat după terminarea lucrului, punerea lor la uscat şi păstrarea în locurile special amenajate pentru aceasta;
c)păstrarea îmbrăcăminţii în dulapuri individuale, cu două compartimente, pentru hainele de stradă şi pentru echipamentul de lucru;
d)spălarea la ieşirea din schimb;
e)interzicerea utilizării echipamentului individual de lucru şi de protectie în alte locuri de muncă decât la lucrările de canalizare, a călătoriei în hainele de lucru cu mijloacele de transport în comun, precum şi a luării echipamentului acasă, chiar dacă aceasta s- ar face în vederea spălării;
f)interzicerea servirii mesei cu mÂinile nespălate sau purtând echipamentul cu care s- a lucrat în instalaţiile de canalizare;
g)nerepartizarea lucrătorilor care au răni deschise pe mâini sau pe faţă pentru a efectua lucrări în instalaţiile de canalizare;
h)interzicerea de a duce mÂinile murdare la ochi, nas sau gură;
i)dotarea fiecărui loc de muncă cu o trusă sanitară de prim ajutor, conţinând şi alcool medicinal, pentru dezinfectarea zilnică a mâinilor.
Art. 18
Toate locurile de muncă în care există posibilitatea căderii lucrătorilor în apă vor fi prevăzute cu balustrade, capace din tablă striată, reborduri din beton etc.
Art. 19
Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare se vor executa numai de lucrători instruiţi special în acest scop şi sub supravegherea unui conducător al formaţiei de lucru care veghează şi îndrumă la respectarea instrucţiunilor specifice acestor operaţii.
Art. 20
Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 18 ani la efectuarea operaţiilor manuale de încărcare, descărcare şi transport.
Art. 21
(1)Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă, între acestea şi vehicul se va aseza un podeţ de trecere.
(2)Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual vor fi dimensionate astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului.
Art. 22
În cazul în care operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual, podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale fixate la o distanţă de 300 – 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art. 23
(1)Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr- un mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare pe teren orizontal şi prin frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
(2)Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.
Art. 24
Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului etc., astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
3.Exploatarea reţelei de canalizare
Art. 25
Tasările sau prăbuşirile de pavaj care se constată că s- au produs în lungul traseului canalelor vor fi semnalizate, atât ziua cât şi noaptea, până la adoptarea măsurilor de remediere a avariilor sau de readucere a pavajului la nivelul iniţial.
Art. 26
Ridicarea capacelor de la căminele de racord, de intersectie, de spălare etc. se va face numai cu târnăcopul sau cârlige speciale, fiind interzisă ridicarea cu mâna, iar picioarele vor fi poziţionate astfel încât să se evite căderea accidentală a capacului peste ele.
Art. 27
Săpăturile necesare pentru remedierea avariilor sau pentru realizarea racordurilor la imobile vor fi astfel executate şi asigurate, încât să fie prevenită prăbuşirea pereţilor.
Art. 28
La adâncimi de tranşee mai mari de 1,0 – 1,5m, în funcţie de natura terenului, se va face sprijinirea malurilor.
Art. 29
La coborârea sau urcarea din şanţ nu este permisă utilizarea şpraiţurilor, ci numai a scărilor.
Art. 30
Traversarea şanţurilor se face numai pe podeţe prevăzute cu balustrade.
Art. 31
Apa din tranşee, provenită din infiltraţii, de la avarii sau din ploi va fi evacuată înainte de începerea lucrului.
Art. 32
Dacă la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe periculoase, şeful echipei va evacua lucrătorii înştiinţând pe conducătorul persoanei juridice care, pentru continuarea lucrului, va stabili măsurile necesare de eliminare a cauzelor ce ar putea conduce la accidente de muncă.
Art. 33
Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate, împrejmuite adecvat şi dotate cu mijloace de avertizare eficiente (inclusiv semnalizare luminoasă pe timpul nopţii).
Art. 34
Dacă adâncimea săpăturilor este mai mare de 1 m, acestea vor fi împrejmuite şi vor fi prevăzute cu numărul necesar de scări, care să permită evacuarea rapidă a executanţilor în caz de pericol.
Art. 35
Pentru a se asigura îndepărtarea apei provenită din ploi, se va menţine liberă rigola străzii şi gurile de scurgere, iar când este necesar se vor amenaja şi şanţuri speciale spre exteriorul zonei în care se lucrează.
Art. 36
(1)În cazul în care operaţia de săpare se execută sub o linie de tramvai sau de troleibuz, se va asigura prezenţa unui delegat al unităţii de transport respective, pe toată durata lucrării, luându- se măsuri, dacă este cazul, pentru consolidarea liniei în zona afectată de lucrare.
(2)Circulaţia va fi dirijată de un lucrător, cu ajutorul unui semnalizator stop, iar în timpul trecerii tramvaiului sau troleibuzului, lucrătorii vor ieşi din tranşee, îndepărtându- se de vehiculul în trecere.
Art. 37
Se interzice lovirea, tăierea sau deteriorarea instalaţiilor electrice, telefonice, de gaze naturale, de canalizare, de termoficare etc., care s- ar produce cu ocazia efectuării lucrărilor; la întâlnirea unor asemenea instalaţii lucrările vor fi întrerupte, fiind continuate numai în prezenţa delegatului unităţii care are în exploatare instalaţia respectivă. În prealabil se vor examina planurile cu toate reţelele existente.
Art. 38
(1)Lucrările în interiorul canalelor vizitabile (evacuarea depunerilor, reparaţii la tencuieli etc.) se vor efectua în aşa fel încât lucrătorii să nu fie surprinşi de creşterea bruscă a nivelului apei, datorită unei ploi torenţiale.
(2)În cazul în care se simte un curent de aer sau apare un miros de hidrogen sulfurat, lucrătorii sunt obligaţi să iasă imediat la suprafaţă.
(3)Reluarea lucrului se va face numai după ce se verifică că nu mai există nici un pericol.
Art. 39
În timpul lucrului în canale, cămine etc. se interzice fumatul, aprinsul chibritului sau iluminatul cu flacără deschisă (lumânări etc.); iluminatul se va face numai cu lămpi etanşe de tip miner sau cu lămpi portative cu tensiuni nepericuloase.
Art. 40
Înainte de intrarea personalului în cămine, dacă se constată nămol pe fundul acestora, se va face o verificare cu aparate de măsură şi control pentru a depista existenţa eventualelor gaze toxice.
Art. 41
După terminarea lucrului toate sculele, utilajele şi uneltele folosite se vor curăţa, spăla şi usca.
Art. 42
În cazul curăţării canalelor cu dispozitive hidromecanice gen “scut”, montarea acestora se va face astfel încât lucrătorii să nu stea în spatele dispozitivelor, pentru a nu fi surprinşi de creşterea bruscă a apei; orificiile destinate evacuării provizorii a apei se vor închide numai după ce dispozitivul este gata montat pentru lucru şi lucrătorii asiguraţi.
Art. 43
În cazul curăţării canalelor cu dispozitive hidromecanice gen “WOMA”, se interzice realizarea presiunii de lucru mai înainte ca extremitatea furtunului prevăzută cu duză de spălare să fie introdusă în interiorul canalului de curăţat; de asemenea, se interzice deplasarea maşinii în timpul lucrului; furtunul va fi introdus în canal numai cu ajutorul dispozitivului de menţinere ce se montează pe capacul căminului.
Art. 44
În cazul curăţării canalelor nevizitabile cu unelte şi dispozitive speciale (sfere metalice, perii de sârmă, răngi, sârme groase, sfredele, prăjini sau bastoane etc.) se va proceda la manipularea acestora astfel încât să nu să se producă înţepături, zgârieturi, tăieri, răniri etc. care pot duce la infecţii sau accidentări.
Art. 45
Capacele de fontă ale gurilor de scurgere vor fi fixate în poziţie ridicat pe toată durata operaţiei de curăţare, pentru a nu cădea pe piciorul lucrătorului care manevrează furtunul de curăţare.
Art. 46
Se interzice lucrătorilor să stea pe scara maşinii sau pe bara din faţă, în timpul deplasării maşinii de curăţat gurile de scurgere.
Art. 47
Pornirea maşinii se va face numai după ce lucrătorii vor verifica dacă sunt fixate de maşină sculele cu care lucrează (târnăcoape, răngi, cârlige, furtunuri, cleşti pentru extras corpuri tari din gura de scurgere etc.).
Art. 48
La staţiile de pompare utilizate pentru refularea apelor uzate din zonele joase ale localităţilor în reţeaua de canalizare, accesul personalului de deservire în bazinele – tampon ale staţiilor se va face numai cu masca de gaze corespunzătoare felului noxei posibile, cu centura de siguranţă legată cu frânghie de un punct fix, rezistent şi numai după ventilarea spaţiului respectiv timp de minimum 4 ore.
Art. 49
Se interzice îndepărtarea apărătorilor de la elementele mobile ale agregatelor de pompare în mişcare; acestea nu vor fi îndepărtate decât în cazul reviziilor sau reparaţiilor.
Art. 50
Ungerea pieselor în mişcare se va face numai după oprirea agregatelor respective.
Art. 51
Se interzice depozitarea materialelor, sculelor, pieselor etc. În jurul grupurilor de pompare sau a tablourilor electrice.
Art. 52
Manipularea agregatelor de pompare se va face numai cu instalaţii de ridicat adecvate, în raport cu greutatea pieselor care trebuie deplasate, fiind interzisă staţionarea lucrătorilor în raza de acţiune a instalaţiei de ridicat.
Art. 53
Personalul de exploatare care lucrează în sala pompelor va avea echipamentul de lucru strâns pe corp şi va fi dotat cu mijloace individuale de protecţie adecvate.
Art. 54
(1)Se interzice montarea curelelor de transmisie în timpul funcţionării agregatelor acţionate prin intermediul acestui tip de transmisie.
(2)Se interzice scoaterea sitei sau a apărătoarei de protecţie.
Art. 55
(1)Orice manevră în instalaţiile electrice de joasă sau de înaltă tensiune se va face numai de personal calificat şi autorizat de filiala RENEL, pentru categoria corespunzătoare de tensiune şi putere.
(2)Manevra se va face de către cel puţin doi electricieni, din care unul va supraveghea, iar celălalt va executa operaţia, numai pe baza foii de manevră, aprobată de şeful staţiei de pompare.
Art. 56
La efectuarea lucrărilor de reparaţii, revizii planificate etc. la agregatele de pompare, se va opri agregatul şi se va întrerupe tensiunea de alimentare; la automatul de cuplare se va pune o tăbliţă avertizoare cu textul “NU CUPLAŢI, SE LUCREAZĂ”.
4.Epurarea apelor
4.1.Reţinerea suspensiilor mari prin grătare
Art. 57
Spaţiile din jurul grătarelor, sitelor şi dezintegratoarelor vor fi menţinute libere, fiind interzisă depozitarea de materiale, scule etc. pe o rază de minimum 1,5 m în jurul acestora.
Art. 58
În cazul curăţării manuale a grătarelor, operaţia se va face cu scule cu coadă lungă, din spatele balustradelor, fiind interzisă aplecarea lucrătorilor peste marginea construcţiei.
Art. 59
(1)În cazul în care grătarele şi sitele sunt amplasate în construcţii închise, spaţiile respective vor fi în permanenţă ventilate.
(2)Se interzice fumatul în spaţiile de amplasare a grătarelor şi sitelor.
Art. 60
(1)În cazul în care este prevăzută sortarea materialelor reţinute pe grătare, operaţia se va face cu scule adecvate.
(2)Se interzice sortarea manuală a materialelor reţinute pe grătare.
4.2.Deznisiparea
Art. 61
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe marginea de beton a bazinelor, aceasta făcându- se numai în lungul balustradelor.
Art. 62
Îndepărtarea nisipului se va face numai cu respectarea instrucţiunilor specifice, în funcţie de modul de lucru: manual, hidraulic, drăgi, hidroelevator etc.
Art. 63
Manevrarea vanelor şi stăvilarelor se va face numai de pe platformele special amenajate, prevăzute cu balustrade.
4.3.Separarea grăsimilor
Art. 64
Desfundarea plăcilor poroase de nămol se va face după golirea bazinelor, fiind interzisă încercarea de curăţare de la suprafaţă, cu scule improvizate.
Art. 65
Curăţarea dispozitivelor de colectare a spumei se va face astfel încât să se evite posibilitatea de cădere în apă a lucrătorilor.
4.4.Decantarea
Art. 66
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe marginea de beton a bazinelor care constituie calea de rulare a podului raclor.
Art. 67
(1)Coborârea în bazin, pentru revizuirea construcţiilor şi a instalaţiilor (deflectoare, vane de perete, lamele podului raclor, agitatoare, dispozitive pentru recircularea nămolului) se va face numai după golirea completă a bazinului respectiv.
(2)Lucrătorii care execută revizuirea construcţiilor şi a instalaţiilor menţionate la punctul (1), vor coborî în bazine cu ajutorul scărilor fixe şi vor fi dotaţi cu cizme de cauciuc, salopetă şi căşti de protecţie.
Art. 68
Revizuirea şi repararea construcţiilor şi a instalaţiilor se va face numai de pe schele bine fixate pe fundul şi de pereţii decantorului, fiind interzis ca lucrătorii să lucreze agătaţi de cabluri, funii sau pe eşafodaje improvizate.
Art. 69
Reglarea la oriziontală a pieselor metalice montate la marginea jgheaburilor de colectare a apei decantate sau a tuburilor utilizate în acelaşi scop, se va face numai de echipe alcătuite din cel putin doi lucrători, dotaţi cu centuri de siguranţă fixate de parapetul decantorului sau de alte puncte rezistente.
Art. 70
Manevrarea vanelor de reglare a debitului sau de evacuare a nămolului, situate la o înălţime mai mare de 1.5 m, se face numai de pe platformele amenajate în acest scop, prevăzute cu balustrade.
Art. 71
Recoltarea probelor de apă din zonele de limpezire ori de nămol, se face numai de către personalul de specialitate al laboratorului staţiei de epurare, asistat în permanenţă de cel puţin un lucrător din personalul de exploatare a decantoarelor.
4.5.Tratarea apei cu reactivi
Art. 72
Racordarea recipienţilor care conţin substanţe toxice la aparatele de dozare etc. se va face numai prin conducte fixe, fiind interzisă utilizarea furtunurilor de cauciuc, chiar dacă acestea sunt prevăzute cu brăţări de fixare sau racordarea se face numai de probă.
Art. 73
Este interzisă utilizarea recipienţilor care nu au fost verificaţi în limita termenelor prevăzute de organele de resort pentru categoriile respective de recipienţi.
Art. 74
Pompele folosite pentru soluţii corozive sau toxice vor avea apărători speciale şi vor fi verificate din punctul de vedere al etanşeităţii la fiecare pornire.
Art. 75
Toţi recipienţii care conţin substanţe toxice sau corozive vor avea marcată, la loc vizibil, denumirea completă a substanţelor pe care le conţin (clorură ferică, amoniac, acid sulfuric, acid clorhidric etc.).
Art. 76
(1)Toate locurile de muncă în care se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate cu măşti cu cartuşe filtrante specifice, care vor fi verificate periodic, curăţate şi înlocuite înainte de expirarea termenului de întrebuinţare.
(2)La toate locurile de muncă menţionate la punctul (1) va exista cel putin o mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer, pentru intervenţii în cazurile de depăşire accidentală a concentraţiilor, peste limita de eficacitate a cartuşelor filtrante.
Art. 77
Ambalajele provenite de la substanţele toxice vor fi neutralizate şi redate în folosinţă numai după curăţarea lor şi verificarea de către laborator, iar cele care nu pot fi neutralizate vor fi distruse prin ardere sau prin proceduri aprobate de organele sanitare.
4.6.Filtrarea biologică a apei
Art. 78
Verificarea sprinklerelor şi curăţarea celor înfundate, a sistemelor de susţinere a braţelor şi tiranţilor, a sifonului dispozitivului de dozare, se vor face numai cu instalaţia oprită.
Art. 79
Scarificarea stratului superficial al filtrului se va face numai cu greble metalice, fiind interzise alte scule improvizate; de asemenea, se vor folosi unelte adecvate pentru curăţarea canalelor de colectare a apei trecută prin filtru.
Art. 80
La manipularea şi administrarea insecticidelor în scopul combaterii diverselor insecte (muşte, ţânţari etc.) se vor adopta măsuri de protecţie specifice fiecărei substanţe, conform indicaţiilor producătorului.
4.7.Aerarea apei
Art. 81
Circulaţia lucrătorilor în zona dispozitivelor de aerisire se va face numai pe pasarelele special amenajate, pentru a se evita atingerea acestora de stropii de ape uzate.
Art. 82
Revizuirea lagărelor, a mufelor, a transmisiilor cu lanţ, a reductoarelor etc. se face numai după oprirea aeratoarelor.
Art. 83
Demontarea şi remontarea aeratoarelor se va face numai cu utilaje corespunzătoare, în funcţie de greutate şi de gabaritele pieselor respective (trepied cu palan, cărucior mobil mecanizat, macarale – consolă etc.).
Art. 84
În cazul instalaţiilor cu insuflare de aer, revizuirea dispozitivelor de distribuţie a aerului se va face numai după oprirea suflantelor aferente şi, în funcţie de dispozitiv, cu golirea prealabilă a bazinului. Accesul în interiorul bazinului sau circulaţia pe marginea de beton se va face cu respectarea prevederilor de la articolele 66, 67 si 68.
4.8.Decantarea prin decantoare etajate
Art. 85
Desfundarea conductelor de evacuare a nămolului se va face cu jet de apă curentă; se interzice folosirea sculelor improvizate pentru desfundarea conductelor.
Art. 86
Curăţarea fantei şi a suprafeţei decantorului de spumă, grăsimi, plutitori etc. se va face cu unelte cu coadă lungă, de pe platformele prevăzute cu balustradă, la fel procedându-se şi la măsurarea înălţimii nămolului din bazinul inferior al decantorului.
4.9.Fermentarea nămolului
Art. 87
(1)Datorită faptului că gazele produse în rezervoarele de fermentare sunt nocive – asfixiante, inflamabile şi în anumite proporţii cu oxigenul, explozive şi ţinându- se seama că, există pericolul unor exfiltraţii în special la îmbinarea armăturilor, în camera vanelor se vor lua măsuri de protecţie a personalului de exploatare, atât printr- o ventilare naturală, cât şi una forţată care va fi pusă în funcţiune cu cel puţin 10 minute înainte de intrarea personalului în încăpere.
(2)Ca măsură suplimentară de protecţie, staţia de epurare va fi dotată cu aparatură pentru detectarea gazelor.
Art. 88
Exploatarea instalaţiilor se va face sub supravegherea şi pe răspunderea unui instalator autorizat.
Art. 89
Se interzice golirea chiar şi parţială a bazinelor în vederea reparaţiilor, în timpul funcţionării amestecătoarelor; această măsură se ia pentru a preveni exploziile ce ar putea surveni ca urmare a unei scântei între elicea amestecătorului şi tubul de circulaţie.
Art. 90
Se va verifica periodic etanşeitatea tuturor părţilor expuse scăpărilor de gaze, numai cu săpun şi apă.
Art. 91
Se interzice utilizarea oricărei surse de aprindere în aproprierea acestor construcţii.
Art. 92
Accesul personalului de deservire, în bazinele de fermentare goale sau aproape golite se va face cu adoptarea următoarelor măsuri de prevenire, în vederea evitării pericolelor de explozie şi de intoxicare cu vapori toxici:
a)introducerea aerului condiţionat de la o suflantă portabilă printr- o gură de acces, toate celelalte fiind deschise, ventilarea spaţiului fiind necesară în tot timpul lucrului În interiorul cuvei;
b)echipa de intervenţii va fi formată din cel puţin trei persoane, care se vor supraveghea reciproc, în vederea acordării primului ajutor în caz de necesitate;
c)personalul de deservire va fi dotat cu centură de siguranţă, frânghie şi mască cu furtun conectată la o sursă exterioară de aer curat (se poate folosi o instalaţie autonomă de respirat tip subacvatic).
Art. 93
Se va menţine în permanenţă o suprapresiune a gazelor în instalaţie, pentru a evita accesul aerului în cuve şi deci formarea amestecurilor explozive.
Art. 94
Se interzice apropierea cu foc deschis de domul cuvelor; instalaţia electrică va fi în construcţie antiex.
Art. 95
Se interzice dotarea personalului de deservire a domului şi a camerelor de manevră cu încălţăminte cu accesorii metalice, pentru evitarea scÂnteilor.
Art. 96
Se interzice dotarea personalului de exploatare cu îmbrăcăminte, lenjerie sau alte accesorii din fibre sintetice, la toate locurile cu posibile scăpări de gaze.
Art. 97
Se interzice demontarea părţilor componente ale instalaţiilor când bazinele sunt în funcţiune.
Art. 98
Se interzic lovirea şi forţarea armăturilor cu corpuri tari, când instalaţia este în funcţiune.
Art. 99
Se interzice obturarea cu diverse materiale a golurilor de ventilare.
Art. 100
Se interzice intervenţia personalului de exploatare la instalaţia de ventilare mecanică aflată în funcţiune.
Art. 101
Este obligatorie menţinerea instalaţiei de ventilare mecanică în stare de funcţionare, prin verificări periodice.
Art. 102
Ventilarea mecanică se va efectua cu cca. 10 minute înainte de intrarea personalului de exploatare în camera de manevră şi va fi menţinută în stare de funcţionare pe tot timpul lucrului personalului în camera de manevră.
Art. 103
Se vor verifica şi menţine în stare de funcţionare toate conexiunile electrice de protecţie prin legare la pământ.
Art. 104
Personalul de exploatare va verifica periodic integritatea tablourilor, circuitelor electrice şi racordurilor la utilaje, în vederea menţinerii gradului de siguranţă proiectat, pentru fiecare elementîn parte, luând în
considerare atât circuitele electrice funcţionale, cât şi cele de protecţie, prin legare la pământ şi paratrăsnet.
Art. 105
Se vor verifica periodic rezistenţele de dispersie ale prizelor de pământ în raport cu cele proiectate.
Art. 106
Vor fi Înlocuite la timp componentele electrice care prezintă uzură (siguranţe, întreruptoare, etc.).
Art. 107
Supapa de siguranţă din turnul de captare a gazului va fi menţinută în stare de funcţionare, prin verificarea periodică a nivelului apei care nu trebuie să fie mai mic de 300 mm.
Art. 108
Etilmercaptanul din dispozitivul de odorizare, va fi menţinut permanent la nivelul prevăzut.
Art. 109
Opritorile de flăcări prevăzute pe reţeaua exterioară de gaze vor fi menţinute în stare de funcţionare, prin verificări permanente.
Art. 110
Dispozitivele de evacuare a condensului, prevăzute pe filtrele de gaz vor fi menţinute în stare de funcţionare.
Art. 111
Pe pereţii bazinelor de fermentare, cât şi la toate locurile de acces spre bazine, la locurile cu posibile pierderi de gaz, vor fi afişate tăbliţe avertizoare cu inscripţiile: “ATENŢIE, PERICOL DE EXPLOZIE”; “PERICOL DE INCENDIU”; “NU UMBLAŢI CU FOC”; “NU APRINDEŢI ŢIGARA ” etc.
Art. 112
În cazul efectuării unor reparaţii la camera de manevră se vor respecta următoarele prevederi:
a)Înlocuirea unei vane, garnituri sau electro- pompe se va face prin izolarea circuitului respectiv cu ajutorul celorlalte vane, desprinderea piesei şi înlocuirea ei;
b)pe tot parcursul operaţiilor va funcţiona sistemul de ventilare forţată, iar uşile vor fi larg deschise;
c)se interzice executarea piesei ce urmează a fi înlocuită în interiorul camerei de manevră; ea va fi confecţionată în atelierul staţiei de epurare şi apoi va fi montată;
d)În cazul executării unor suduri, în incinta camerei de manevră vor fi asigurate condiţii de ventilare corespunzătoare a spaţiului respectiv;
e)în cazul defectării instalaţiei de ventilare forţată se va folosi o suflantă portabilă de aer comprimat sau aer comprimat de la o altă sursă existentă în zonă;
f)se interzice trântirea pieselor înlocuite sau care urmează a fi înlocuite;
g)reparaţiile privind instalaţiile electrice se vor face prin întreruperea alimentării cu energie electrică.
Art. 113
În cazul efectuării de reparaţii la cuvele bazinelor de fermentare se vor respecta următoarele prevederi:
a)reparaţiile curente privesc în special instalaţiile mecanice şi electrice de deasupra cupolei;
b)atâta timp cât piesele ce urmează a fi reparate sau înlocuite nu necesită desfacerea pieselor ce asigură etanşeitatea bazinelor, reparaţiile se vor face ca la camera de manevră;
c)în cazul necesităţii desfacerii pieselor ce asigură etanşeitatea şi deci posibilitatea accesului gazului în atmosferă, se vor lua măsuri suplimentare ca:
– izolarea cuvei respective de metantanc, de gazometru şi centrala termică prin închiderea vanei;
– întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaţiei electrice de pe cupola bazinelor de fermentare;
– controlul suplimentar al echipamentului din dotarea personalului ce va opera în zona reparaţiei;
– instruirea suplimentară a personalului asupra modului de lucru şi utilizării sculelor şi dotărilor, în scopul evitării producerii scânteilor prin lovire, ce ar putea provoca detonarea sau aprinderea gazului;
– modul de lucru va evita lovirea pieselor metalice capabile să provoace scântei;
– nu se vor face alimentări şi recirculări cu nămol în perioada reparaţiei.
4.10.Înmagazinarea gazelor provenite din bazinele de fermentare
Art. 114
În jurul gazometrului se vor afişa indicatoare de avertizare asupra pericolului de explozie, precum şi indicatoare de interzicere a fumatului, la distanţă mai mică de 10 m de recipient.
Art. 115
Se interzice montarea unor corpuri de iluminat electric În camera de vane şi pe bordura recipientului de beton.
Art. 116
Se interzice accesul persoanelor neautorizate în camera de vane şi pe bordura recipientului.
Art. 117
Se interzice accesul pe calota clopotului metalic cu gazometrul în funcţiune.
Art. 118
Se interzice dotarea personalului de exploatare a gazometrului cu îmbrăcăminte sau alte accesorii din fibre sintetice.
Art. 119
Se interzice accesul personalului de exploatare, dotat cu încălţăminte cu accesorii metalice (blacheuri) pe cupola şi bordura recipientului.
Art. 120
Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu hidrogen sulfurat şi oxid de carbon, gaze care pot intra în componenţa gazului de nămol (de fermentare) produs în metantanc, se vor lua următoarele măsuri:
a)În cazul reviziei interioare a gazometrului, după evacuarea apei se va face ventilarea acestuia;
b)personalul de intervenţie va fi dotat cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer;
c)lucrătorul care execută intervenţia va fi dotat cu centură de siguranţă şi frânghie şi va fi supravegheat, în mod obligatoriu, de către un lucrător care va sta în afara mediului nociv.
Art. 121
În cazul reviziei interioare a gazometrului se va face aerisirea totală a spaţiului, după cum urmează:
a)ventilarea naturală, prin evacuarea totală a apei din recipient şi deschiderea gurii de vizitare de pe calota clopotului;
b)robinetul de pe conducta de intervenţie rămâne deschis, iar robinetul de pe conducta de acces gaze în gazometru rămâne închis. Durata de ventilare naturală va fi de minimum 24 de ore.
c)obligatoriu se va proceda la asigurarea aerisirii totale şi prin ventilare forţată, cu furtun cu aer comprimat.
4.11.Clorizarea
Art. 122
(1)Înainte de cuplarea unui recipient de clor la aparatul de dozare se va verifica dacă ventilul funcţionează normal, deschizându- l şi închizându- l de câteva ori, timp în care piuliţa oarbă din capul ventilului va fi menţinută în poziţia închis pentru a nu se produce scăpări de clor.
(2)Ventilul nu se va forţa, în cazul în care este înţepenit şi nici nu va fi lovit cu diferite obiecte, ci va fi desfăcut cu ajutorul unei chei de mărime corespunzătoare sau prin încălzire cu apă caldă.
(3)Se interzice încercarea de deschidere a ventilelor blocate cu ajutorul lămpii de benzină, cu arzătorul aparatului de sudură sau a focului sub orice formă, recipientele defecte fiind trimise la furnizor, singurul în măsură să asigure golirea şi repararea lor în condiţii de securitate.
Art. 123
Montarea buteliilor de clor pe cântar se face în poziţie verticală, iar a containerelor în poziţie orizontală, astfel ca ventilele să fie pe verticală.
Art. 124
(1)Înainte de punerea în funcţiune a aparatului de dozare se face în mod obligatoriu verificarea etanşeităţii acestuia (în cazul aparatelor care funcţionează sub presiune) prin badijonarea tuturor punctelor de îmbinare a pieselor componente cu vată îmbibată cu o soluţie de amoniac.
(2)În cazul în care sunt scăpări de clor constatate prin formarea unui fum alb de clorură de amoniu, se închide imediat ventilul recipientului de clor şi se remediază neetanşeitatea prin strângerea piuliţei ori schimbarea garniturii îmbinării ori lipirea tubului de material plastic.
Art. 125
(1)În cazul în care se produc, în timpul funcţionării instalaţiei, scăpări de clor, personalul de exploatare va porni imediat ventilatoarele din încăperile respective, după care personalul va intra în încăpere cu măştile de gaze, în vederea remedierii avariei, instalaţia de ventilare fiind menţinută în tot acest timp în funcţiune.
(2)La scoaterea din funcţiune a instalaţiei se închide mai întâi ventilul de la recipientul de clor, după care se continuă funcţionarea instalaţiei numai cu apă, timp de cca. 10 minute, pentru eliminarea totală a clorului.
Art. 126
În cazul unor pierderi masive de clor, se va pune imediat în funcţiune instalaţia de neutralizare a clorului şi, după cca. 10 minute, se pune în funcţiune si instalaţia de ventilare; numai după aceste operaţii va fi permis accesul personalului de exploatare în încăperile respective, dotat cu măşti de gaze.
Art. 127
Toate mijloacele individuale de protecţie vor fi păstrate într- o încăpere în care nu există pericolul pătrunderii clorului şi care este uşor accesibilă în caz de accident.
Art. 128
Lucrătorii care fac verificarea recipientelor de clor vor fi dotaţi în mod obligatoriu cu mască de gaze cu cartuş filtrant contra clorului, pe tot timpul operaţiilor de verificare, aceste operaţii având loc întotdeauna în aer liber.
Art. 129
În cazul unor scurgeri accidentale de vapori de clor din recipientele care nu pot fi Închise imediat prin manevrarea ventilelor respective, acestea vor fi imediat evacuate din încăperile staţiei de clorizare şi introduse în bazinul cu soluţie neutralizantă.
Art. 130
Scoaterea din funcţiune a recipientelor de clor se va face la presiunea remanentă, ele înlocuindu- se cu recipiente pline; la recipientul care se înlocuieşte se va închide imediat ventilul acestuia, se va demonta racordul la aparatul de dozare şi se va înşuruba piuliţa oarbă la capul ventilului, după care se va pune capacul de protecţie.
Art. 131
Toate operaţiile de verificare a recipientelor de clor, de montare şi demontare a acestora, de neutralizare a eventualelor scăpări de clor, se vor efectua de către echipe alcătuite din minimum doi lucrători, dotaţi, în mod obligatoriu, cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer; lucrătorii vor fi instruiţi pentru a putea acorda primul ajutor În caz de intoxicare cu clor.
Art. 132
Buteliile de clor se depozitează într- o încăpere special destinată în acest scop, în poziţie verticală, pe câte două rânduri, asigurându- se împotriva răsturnării şi lăsând un spaţiu liber de acces pentru controlul lor; se interzice depozitarea recipientelor cu clor În subsoluri.
Art. 133
În timpul descărcării buteliilor cu clor se interzice trântirea lor din camion sau din alt mijloc de transport.
Art. 134
Transportul buteliilor cu clor din depozit la locul de folosire se va face cu căruciorul, iar până la cărucior transportul se va face cu braţele; se interzice târârea buteliilor prin prinderea de capacul de protecţie sau de ventil ori prin rostogolirea acestora.
Art. 135
Manevrarea containerelor cu clor se face cu instalaţii de ridicat şi transport adecvate, fiind interzisă rostogolirea acestora.
Art. 136
Depozitarea containerelor se face în poziţie orizontală, pe suporţi fixaţi în pardoseala încăperii folosită ca depozit.
Art. 137
Se interzice depozitarea recipientelor cu clor în aer liber, sub acţiunea directă a razelor solare ori aşezarea lor lângă sobe, calorifere sau alte surse de căldură, astfel încât temperatura acestora să nu depăşească 400C.
Art. 138
În staţiile de clorizare se vor folosi în mod obligatoriu toate aparatele de măsură, control şi de siguranţă stabilite de proiectant, pe baza instrucţiunilor ISCIR şi ale Institutului Naţional de Metrologie, aparate care vor fi verificate conform normativelor În vigoare.
Art. 139
În cazul intoxicaţiilor cu clor se va proceda conform instrucţiunilor concrete, elaborate de persoanele juridice în acest scop şi care vor fi aduse la cunoştinţa lucrătorilor. Periodic se vor efectua exerciţii (alarme simulate) cuprinzând modul concret de acţiune în aceste situaţii.
4.12.Deshidratarea nămolului
4.12.1. Platforme (paturi) de uscare a nămolului
Art. 140
Se interzice fumatul în timpul spălării conductelor de alimentare cu nămol a platformelor.
Art. 141
În cazul folosirii benzilor transportoare pentru evacuarea nămolului uscat, acesta va fi încărcat pe bandă, cu lopeţi sau furci cu bare, în aşa fel încât lucrătorii să nu fie prinşi de părţile aflate în mişcare ale instalaţiei respective.
4.12.2. Instalaţii de vacuum – filtre
Art. 142
Curăţarea instalaţiei, indiferent de metoda folosită (cu aburi, cu peria sau cu soluţie de detergenţi) se va face numai după oprirea instalaţiei.
Art. 143
În cazul în care instalaţiile de vacuum – filtre sunt completate cu instalaţii de tratare cu reactivi, pentru modificarea anumitor caracteristici ale nămolului, se vor respecta prevederile menţionate la Art. 72 – 77 ale prezentului proiect de norme.
4.12.3. Instalaţii de filtre – presă
Art. 144
În caz de defecţiuni la instalaţiile de automatizare, îndepărtarea manuală a nămolului se va face numai după scoaterea din funcţiune a instalaţiei.
Art. 145
Accesul în sala filtrelor – presă este permis numai personalului specializat şi autorizat pentru întreţinerea şi exploatarea acestor utilaje.
5.Întreţinerea grupurilor sanitare publice
Art. 146
Lucrătorii din exploatarea grupurilor sanitare publice (WC- uri, pisoare) sunt obligaţi să poarte în permanentă echipamentul individual de protecţie, conform Normativului – cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.
Art. 147
În timpul iernii personalul de deservire este obligat să cureţe scările de acces (în cazul grupurilor sanitare subterane) şi să presare nisip sau sare pe trepte, în scopul evitării pericolului producerii accidentelor prin alunecare.
Art. 148
Instalaţiile vor fi dezinfectate zilnic, substanţele ori soluţiile întrebuinţate în acest scop fiind manipulate numai cu mănuşi de cauciuc.
Art. 149
După fiecare operaţie de dezinfectare sau de curăţenie curentă a grupului sanitar, personalul se va spăla pe mâini cu apă şi săpun.
Art. 150
Se interzice fumatul, băutul şi servirea mesei cu mâinile nespălate.
Art. 151
Desfundarea instalaţiilor sanitare se va face cu scule şi unelte potrivite (pompe de cauciuc etc.) fiind interzisă utilizarea sârmelor, cârligelor sau a altor improvizaţii.
Art. 152
Repararea instalaţiilor sanitare defecte (robinete, flotoare, sifoane etc.) ca şi a celor electrice, se va face de către personalul de întreţinere al unităţii de care depinde grupul sanitar respectiv, personalul acestuia efectuând aceste operaţii numai în cazul în care are calificarea corespunzătoare, de instalator tehnico- sanitar, respectiv electrician.
Art. 153
Toate spaţiile de folosinţă publică precum şi scările de acces vor fi iluminate corespunzător pentru a evita accidentarea publicului sau a personalului propriu de deservire.
Art. 154
Personalul de deservire al grupului sanitar este obligat să menţină în funcţiune instalaţiile de ventilare, pentru evitarea acumulărilor de substanţe nocive.
6.Vidanjarea
Art. 155
Operaţiile de vidanjare se efectuează de către echipe alcătuite din minimum doi lucrători.
Art. 156
Înainte de vidanjare se va face o aerisire de minimum 30 minute; în tot timpul operaţiei de curăţare se interzice fumatul.
Art. 157
Lucrătorii se vor spăla, în mod obligatoriu, după fiecare operaţie de vidanjare, iar la sfârşitul schimbului vor face o baie generală.
Art. 158
Se interzice lucrătorilor să manânce fără a se spăla pe mâini sau să ducă mâinile murdare la ochi, nas şi gură.
Art. 159
Se interzice coborârea în hazna sau aplecarea peste marginea acesteia, indiferent de situaţia depozitului din interior; pentru intervenţii se vor lua măsuri speciale.
Art. 160
În cazul vidanjării cu mijloace mecanice, se va proceda la îmbinarea corectă a tronsoanelor de furtun şi a pieselor speciale, pentru asigurarea unei etanşeităţi corespunzătoare şi evitarea împrăştierii materialelor scoase din hazna.
Art. 161
Se interzice încărcarea autovidanjei peste nivelul admis, nivel ce va fi marcat pe sticla de nivel a cisternei.
Art. 162
În cazul în care autovidanja staţionează în faţa unui imobil, pe partea carosabilă se vor lua măsuri pentru protejarea pietonilor.
Art. 163
Se interzice staţionarea lucrătorilor pe scara maşinii sau pe bara din faţă, în timpul deplasării autovidanjei de la un loc de muncă la altul.
Art. 164
Vidanjele vor fi descărcate numai în punctele stabilite în acest scop, cu luarea măsurilor corespunzătoare pentru preîntâmpinarea răspândirii materialelor ce se descarcă, zgârierea sau murdărirea lucrătorilor ori alunecarea acestora.
Art. 165
Când vidanjarea se face în timpul nopţii, se vor lua măsuri pentru iluminatul corespunzător al locului de muncă, semnalizarea autovidanjei pe spaţiul public şi marcarea furtunului, pentru a preîntâmpina împiedicarea şi căderea lucrătorilor sau a pietonilor.
7.Prevederi de proiectare
Art. 166
La elaborarea documentaţiilor în domeniul canalizarii şi epurarii apelor uzate, proiectanţii vor aplica prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice precum şi a standardelor de securitate a muncii.
Art. 167
În cadrul proiectelor se vor prevedea măsurile tehnice şi organizatorice care să asigure desfăşurarea tuturor lucrărilor în condiţii de securitate.
Art. 168
Prevederile din cadrul acestui capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul canalizării şi epurării apelor uzate, în condiţii de securitate şi nu exclud prevederea oricăror altor soluţii la îndemâna celor ce concep şi proiectează aceste activităţi, în vederea îmbunătăţirii nivelului de securitate.
Art. 169
Spaţiile închise (camera vanelor rezervoare, galerii de conducte, subsoluri) vor fi prevăzute cu ventilatoare pentru aerare.
Art. 170
Bazinele deschise, unde există pericol de cădere (decantoare, filtre lente, filtre rapide, captări de suprafaţă) vor fi împrejmuite cu balustrade de protecţie.
Art. 171
Pentru traversarea canalelor deschise se vor prevedea podeţe de trecere.
Art. 172
Podeţele orizontale sau înclinate situate la înălţimi mai mari de 0,7 m faţă de sol sau nivelul imediat inferior, unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu balustrade înalte de 1,00 m.
Art. 173
Pentru manevrarea (sau înlocuirea) unor utilaje fără pericol de accidentare, se vor prevedea instalaţii de ridicat şi transport adecvate.
Art. 174
Pentru coborarea În cămine, rezervoare, decantoare se vor prevedea scări de acces (după caz) cu mână curentă.
Art. 175
Zonele în care lucrările de exploatare se efectuează şi noaptea vor fi prevăzute cu iluminat corespunzător.
Art. 176
Alegerea amplasamentelor pentru elementele care compun sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate se va face astfel încât acestea să nu afecteze mediul înconjurător, sănătatea şi confortul populaţiei, datorită specificului activităţii de evacuare a apelor uzate (prezenţa mirosurilor, aerosolilor, zgomotului etc.).
-****-
ANEXA 1: Lista Normelor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare
1.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavatii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico – sanitare şi de încălzire.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii hidrotehnice, portuare şi canale navigabile.
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru excavaţii şi construcţii subterane.
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lămpilor electrice, tuburilor cinescop şi a corpurilor de iluminat.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea energiei electrice.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuţie).
10.Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de exploatare, gospodărire a apelor, întreţinerea lucrărilor şi a cursurilor de apă, cadastrul apelor şi a folosinţelor legate de ape şi apărarea împotriva inundaţiilor.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
12.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico – chimice şi mecanice.
14.Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
15.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de prospecţiuni şi explorări geologice.
16.Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul prin conducte al gazelor naturale.
17.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice.
18.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice).
Până la apariţia normelor prezentate în anexă, rămân valabile actualele norme departamentale existente în domeniu.
ANEXA 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii *)
STAS 12894 – 90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.
STAS 12604 – 87
Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
STAS 12604/5 – 90
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
STAS 9954/1 – 74
Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi montare.
STAS 8138 – 83
Echipament electric pentru maşini industriale. Condiţii tehnice generale.
SR 6646- 2:1996
Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul în spaţiile de lucru.
STAS CEI 598 – 2 – 22- 92
Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranţă
STAS 297/1 – 88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
STAS 297/2 – 92
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
SR EN 292- 2:1997
Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proeictare. Partea 2: Principii şi condiţii tehnice.
SR EN 50014:1995
Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Prescripţii generale
STAS 6877/8 – 86
Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial explozive. Sisteme electrice cu siguranţă intrinsecă i.
STAS 9153 – 90
Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.
STAS 10627 – 76
Ventilatoare. Principii de securitate.
STAS 10898 – 85
Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie.
*) NOTA:Prezenta lista nu are caracter exhaustiv si cuprinde standardele care pot fi aplicate în activitatea de evacure a apelor uzate rezultate de la populatie si în procese tehnologice, în vigoare la data 30.06.1997. Întrucât sistemul standardelor de securitate a muncii este în curs de elaborare, este obligatorie consultarea periodica a Buletinului Standardizarii pentru completarea listei cu standardele care corespund cerintelor de proiectare în domeniu.
ANEXA 3: Ghid de terminologie
1.Noţiuni din domeniul securitătii muncii
1.1.Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
1.2.Defectare: încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaje etc., de a- şi îndeplini funcţia specificată.
1.3.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau În asociere cu un protector.
1.4.Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de accesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau murdăririi excesive a obiectelor personale.
1.5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.
1.6.Echipament tehnic: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizată în timpul muncii.
1.7.Factor de risc: factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă – executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă – şi care, în condiţiile unei situaţii periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii.
1.8.Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.9.Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăsoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.10.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii (instrucţiuni proprii): componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute de specialitate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau, voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.11.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.12.Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
1.13.Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.14.Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat În considerare.
1.15.Pericol: sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă:
a)În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.16.Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.17.Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştintele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.18.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.19.Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:- evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.20.Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.21.Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.22.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într- o situaţie periculoasă.
1.23.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.24.Situatie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.25.Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico – chimice poate constitui un pericol.
1.26.Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.
1.27.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care generează riscul înfăţisat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau
– poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/ neprevăzută etc.)
1.28.Lucru la înălţime: activitate desfăşurată la minimum 2 m, măsuraţi de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de referinţă artificială, baze faţă de care nu există pericolul căderii în gol. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră “lucrul la înălţime mică” la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime.