NSSM 22

NSSM 22 – Norme specifice de securitata muncii pentru activităţi care se desfăşoară la binoculare

PREAMBUL

Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă este compus din:
-Normele generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii general valabile pentru orice activitate.
-Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţii la care acestea se referă.

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate.

Respectarea acestor norme nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror altor măsuri cuprinse în instrucţiunile proprii, corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective.întrucât sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selecţiona şi aplica cumulativ normele specifice de securitate a muncii, corespunzătoare atât activităţii de bază, cât şi activităţilor conexe sau complementare

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitatea muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţia muncii.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex, compus din următoarele elemente care interactionează:
-EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
-SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
-MIJLOACE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
-MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai multi executanţi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitatea muncii în cadrul normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în condiţii de securitatea muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de productie-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
-autorizarea funcţionării unităţilor;
-instruirea salariaţiilor în domeniul securităţii muncii;
-cercetarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
-conceperea, proiectarea şi utilizarea tehnologiilor şi a echipamentelor tehnice.

În contextul general prezentat, “Normele specifice de securitatea muncii pentru activităţi care se desfăşoară la binoculare” au fost elaborate în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţia muncii şi pe baza rezultatelor studiilor şi a cercetărilor proprii şi a datelor din literatura de specialitate privind riscurile profesionale la care este expus personalul care utilizează ca echipament tehnic microscopul binocular şi măsurile de prevenire necesare pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă.

La elaborarea acestor norme au fost luate în considerare şi reglementările existente pe plan mondial referitoare la riscurile profesionale şi măsurile de prevenire necesare pentru utilizarea microscoapelor binoculare în condiţii de securitate şi de sănătate în muncă.

Prezentele norme specifice reglementează prevenirea riscurilor profesionale la activităţile care utilizează microscopul optic binocular, deoarece acestea au în comun o anumită categorie de riscuri.

Structurarea acestor norme a urmărit luarea în considerare a tuturor elementelor tehnice, organizatorice, de protecţie individuală etc. necesare pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii personalului.

Prin modul lor de structurare, normele reglementează măsuri de securitate a muncii aplicabile la utilizarea microscoapelor binoculare, indiferent de tip, sarcină de muncă sau proces tehnologic în care sunt folosite precum şi măsuri de securitate a muncii aplicabile în activitatea de concepere, proiectare şi amenajare echipamentelor tehnice şi a dotărilor auxiliare necesare.

Normele cuprind, de asemenea, o serie de anexe cu rolul de a furniza utilizatorilor elementele şi informaţiile necesare asigurării condiţiilor de sănătate şi securitate în muncă.

l. PREVEDERI GENERALE

Conţinut, scop

Art.1
Normele specifice de securitatea muncii pentru activităţi care se desfăşoară la binoculare cuprind măsuri de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea prevenirii riscurilor profesionale la care este expus personalul muncitor.

Art.2
(1)Prevederile prezentelor norme reglementează măsurile de prevenire care se aplică la utilizarea microscoapelor binoculare, indiferent de natura sarcinii de muncă, procesului tehnologic sau secvenţelor de lucru ce impun desfăşurarea de activităţi prin intermediul acestui echipament tehnic.
(2)Măsurile de prevenire stabilite prin prezentele norme se referă numai la riscurile specifice utilizării microscoapelor optice binoculare şi sunt general valabile pentru toate activităţile în care acestea sunt utilizate sau urmează a fi utilizate, în Anexa l sunt prezentate riscurile profesionale specifice .

Domeniu de aplicare

Art.3
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică tuturor activităţilor care se desfăşoară prin intermediul microscoapelor binoculare, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activităţi.
(2)În general, domeniul de aplicare al prezentelor norme cuprinde activităţi din diferite ramuri economico-sociale: laboratoare de fizică şi chimie, de medicină umană şi veterinară (laboratoare de hematologie, anatomie patologică, microbiologie, virusologie etc.), secţii sau ateliere de microelectronică (laboratoare foto pentru circuite imprimate, microsudură, maşini de aliniere-expunere etc.), fabricarea medicamentelor, serurilor, vaccinurilor, fotogrametrie şi alte activităţi, ca urmare a extinderii utilizării microscopului binocular.

Conexiune cu alte acte normative

Art.4
Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi care se desfăşoară la binoculare se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.

Art.5
(1)Pentru activităţile la care utilizarea microscopului binocular constituie parte componentă a unui flux tehnologic sau a unor echipamente tehnice cu care se desfăşoară diferite activităţi, prevederile prezentelor norme se vor aplica cumulativ cu prevederile normelor specifice de securitate a muncii care reglementează respectivele activităţi în vederea asigurării condiţiilor de securitate a muncii.
(2)În Anexa 2 se prezintă orientativ lista normelor specifice de securitate a muncii conexe sau complementare prezentelor norme.

Art.6
(1)Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate în raport cu riscurile existente în procesele de muncă se vor realiza în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, nr.58/1991.
(2)Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va realiza astfel încât acestea să asigure concomitent protecţia lucrătorilor faţă de toate riscurile existente în procesele de muncă desfăşurate la sau prin intermediul microscoapelor binoculare.

Art.7
(1)Organizarea şi desfăşurarea procesului de instruire în domeniul securităţii muncii se va realiza conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.
(2)Lucrătorii vor fi instruiţi asupra riscurilor specifice la care pot fi expuşi prin utilizarea microscopului binocular precum şi asupra măsurilor de securitate (tehnice, organizatorice şi de autoprotectie) necesar a fi respectate pentru prevenirea riscurilor profesionale.

Art.8.
Persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi ce presupun prezenţa şi utilizarea microscoapelor binoculare vor elabora instrucţiuni proprii privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de microscoape în raport cu sarcina de muncă concretă şi/sau specificul procesului tehnologic, al condiţiilor de mediu etc.

2. ÎNCADRAREA ŞI REPARTIZAREA PERSONALULUI

Art.9
Pentru prevenirea riscurilor profesionale, la toate procesele de munca în care se utilizează microscopul optic binocular vor fi selecţionaţi şi repartizaţi numai lucrători care corespund cerinţelor psihofiziologice şi medicale stabilite prin prevederile prezentelor norme.

Art.10
Selecţia personalului (psihofiziologică şi medicală) în vederea încadrării şi repartizării pe locuri de muncă precum şi urmărirea periodică se vor efectua de către personal cu calificare corespunzătoare şi în cabinete autorizate.

Cerinţe psihofiziologice pentru încadrarea şi repartizarea personalului

Art.11
(1)Selecţia psihofiziologică a personalului se va face pe baza măsurării nivelurilor de dezvoltare a însuşirilor şi capacităţilor fizice şi psihofiziologice necesare desfăşurării activităţii şi în funcţie de interesul şi motivaţia pentru profesiune.
(2)Metodologia concretă şi modul de evaluare a însuşirilor şi capacităţilor psihofiziologice necesare în funcţie de specificul activităţii care se desfăşoară prin intermediul microscoapelor binoculare se vor stabih de către personal cu calificare corespunzătoare.

Art.12
În cadrul selecţiei psihofiziologice se vor examina:
a)calităţi senzorial-perceptive;
b)capacităţi mentale:
-atenţie concentrată;
-atenţie distributivă;
-memorie de lungă durată;
-memorie de scurtă durată;
-gândire abstractă;
-gândire concretă;
c)calităţi ale psihomotricitătii (în funcţie de cerinţele activităţii desfăşurate prin intermediul microscopului binocular):
-viteza reacţiilor;
-exactitatea reacţiilor;
-coordonare bimanuală;
-coordonare oculomotorie;
d)trăsături de temperament şi de caracter.

Art.13
În scopul depistării unor modificări ireversibile (reducerea nivelurilor funcţiilor şi proceselor psihofiziologice solicitate), care contraindică exercitarea în continuare a respectivei activităţi şi impun schimbarea locului de muncă, se va asigura examinarea psihofiziologică periodică (anual).

Cerinţe privind supravegherea medicală

Art.14
(1)În activităţile în care se utilizează microscop binocular trebuie să se aplice prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 15 din 18 ianuarie 1982 privind conţinutul examenului medical al persoanelor care urmează a fi încadrate în muncă şi privind controlul medical periodic pentru lucrul în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali.
(2)La aceste locuri de muncă, factorii nocivi profesionali sunt reprezentaţi de suprasolicitarea analizatorului vizual (fişa nr.99) şi de suprasolicitarea aparatului locomotor (fişa nr. 100).

Art.15
Pentru prevenirea riscurilor vizuale se vor respecta următoarele prevederi:
(1)Pentru activitatea la microscopul binocular vor fi repartizaţi numai lucrători cu capacităţi vizuale corespunzătoare (normale sau superior dezvoltate), atestate prin controlul medical de specialitate.
(2)Examenul clinic general şi examenul oftalmologie se vor face la încadrare, periodic (anual) şi ori de câte ori angajatul acuza simptome vizuale sau generale, posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.
(3)Examenul oftalmologie va cuprinde investigarea; acuităţii vizuale de aproape şi la distanţă, a acomodaţiei şi convergenţei, a viciilor de refracţie, a sensibilităţii de contrast, a vederii binoculare, a motilităti oculare (echilibrul oculomotor, măsurarea foriilor), a globului ocular (pol anterior şi fund de ochi), a câmpului vizual şi a senzaţiei de culoare (dacă este cazul).
Examinările se vor completa cu alte investigaţii, dacă oftalmologul le consideră utile (de exemplu, cercetarea unui glaucom prin tonometrie, inspectarea unghiului irido-cornean etc.).
(4)Se interzice repartizarea personalului la care prin controlul medical s-au depistat următoarele afecţiun. considerate contraindicate pentru desfăşurarea activităţii la microscopul binocular:
-scăderea acuităţii vizuale cu l la un ochi şi sub 1/2 la celălalt ochi cu corecţie sau 2/3 la ambii ochi cu corecţie;
-hipermetropia peste +1,5 D cu astigmatism care să nu depăşească l D cld;
-miopia peste -5D cu astigmatism care să nu depăşească -1D cld;
-îngustarea câmpului vizual peste 15°;
-astenopia acomodativă;
-cataracta;
-glaucomul;
-dezlipirea de retină;
-retinopatia pigmentară;
-afakia;
-lipsa unui ochi;
-disfuncţia echilibrului oculomuscular: strabism, heteroforie cu tulburarea vederii binoculare. nistagmus care influenţează integritatea funcţională a organului vizual;
-hialite, corioretinite, uveite şi sechelele lor;
-hemeralopia;
-tulburări ale simţului cromatic pentru lucrările vizuale care constituie un risc în cazul neperceperii lor;
-orice afecţiune oculară acuta şi evolutivă.
(5)La apariţia unor simptome de uzură precum şi/sau a unor afecţiuni oftalmologice sau generale confirmate prin controlul medical, personalul va fi orientat spre alte locuri de muncă fără solicitări vizuale deosebite, temporar sau definitiv, conform indicaţiilor medicale.

Art.16
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale generate de suprasolicitarea aparatului locomotor, se interzice repartizarea personalului la care, prin controlul medical s-au depistat următoarele afecţiuni considerate contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţilor la microscopul binocular:
-malformaţii congenitale sau dobândite ale aparatului locomotor în funcţie de solicitările specifice profesiei;
-afecţiuni osteo-articulare inflamatorii sau degenerative, tenosinovite, miozite.

3.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII LA MICROSCOPUL BINOCULAR

Art. 17
Pentru prevenirea riscurilor profesionale la locurile de muncă la care se desfăşoară activităţi prin intermediul microscoapeior binoculare pe durate mai mari de 50% din timpul de lucru normat, se vor lua măsuri de organizare a activităţii care să contribuie la menţinerea capacităţii individuale’de muncă.

Art.18
Prezentele norme prevăd o serie de măsuri organizatorice care pot fi aplicate în funcţie de condiţiile concrete de lucru, specificul procesului de muncă şi posibilităţile existente la nivelul persoanelor juridice sau fizice, astfel încât acestea să contribuie Ia mobilizarea în limite optime a capacităţii de muncă, în corelaţie cu posibilitatea de refacere prin relaxare sau repaus.

Art.19
Activitatea va fi astfel organizată încât lucrul la microscopul binocular să fie periodic întrerupt, după caz prin:
-schimbarea activităţii;
-acordarea de pauze;
-înlocuirea personalului.

Art.20
Întreruperea lucrului la microscopul binocular prin schimbarea activităţii se va asigura în situaţiile în care este posibilă alternarea activităţii desfâşutate prin intermediul microscopului binocular cu alte activităţi care nu necesită utilizarea acestui echipament şi implicit, solicitări vizuale specifice.

Art.21
(1)În cazul în care, natura sarcinii de muncă şi condiţiile concrete de lucru nu permit schimbarea activităţii, întreruperea lucrului se va realiza prin introducerea unor pauze suplimentare pentru mărirea timpului de repaus aferent pauzei obişnuitei
(2)Periodicitatea şi durata pauzelor suplimentare se vor stabili în fiecare unitate în parte, în funcţie de natura sarcinii de muncă sau specificul procesului tehnologic,corelat cu momentul şi durata apariţiei simptomatologiei subiective.
(3)Timpul aferent pauzelor se include în timpul total de lucru.

Art.22
Acordarea pauzelor suplimentare nu mai este necesară în situaţiile în care utilizarea microscopului binocular este o activitate temporară sau care se desfăşoară conform atribuţiilor de serviciu, intermitent, presupunând, prin însăşi natura sarcinii de muncă, alternarea activităţilor.

Art.23
Pentru activităţile care nu pot fi întrerupte datorită ritmului de lucra impus de procesul tehnologic sau de funcţionarea echipamentelor tehnice, persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri de înlocuire a personalului în perioadele în care se consideră necesară introducerea timpului de repaus.

Art.24
(1)Pe cât posibil, ritmul de lucru va fi liber şi nu se va impune intensificarea lui peste posibilităţile individuale
(2)Activitatea va fi astfel organizată încât să nu fi necesară creşterea ritmului de lucru în anumite perioade pentru recuperarea “timpilor morţi” sau intensificarea acestuia în ultima parte a zilei de lucru.

4. UTILIZAREA MICROSCOPULUI BINOCULAR

Art.25
La utilizarea microscopului binocular se vor aplica şi respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice şi, în funcţie de procesul tehnologic aferent activităţii de bază, normele specifice de securitate a muncii pentru respectivele activităţi.

Art.26
Microscopul binocular trebuie astfel reglat încât realizarea sarcinii de muncă să nu suprasolicite mecanismele de acomodare şi convergenţă pentru focalizarea imaginii.

Art.27
La fiecare utilizare, operatorul trebuie să verifice şi să adapteze microscopul binocular în raport cu capacităţile sale vizuale prin reglarea ocularelor în funcţie de distanţa interpupilară şi de viciile sale de refracţie.

Art.28
(1)Pentru a nu suprasolicita acomodaţia şi convergenţa, focalizarea imaginii se va realiza îî cepând cu obiectivul îndepărtat de lamă, plachetă, preparat etc.
(2)In momentul în care reperele devin clare în câmpul microscopului, operatorul va îndepărta puţin imaginea, păstrând vizibilitatea necesară, pentru relaxarea acomodaţiei în timpul urmăririi imaginii care se distanţează.

Art.29
Reglarea intensităţii luminoase în microscop se va face la valoarea minima acceptabilă, în raport cu capacitatea de discriminare vizuală, proprie operatorului.

Art.30
(1)Pentru prevenirea suprasolicitarilor posturale operatorul va regla dimensiunile mobilierului de lucru în raport cu caracteristicile sale antropofuncţionale.
(2)Efortul static prelungit, cauzat de poziţia fixă la microscop va fi compensat prin exerciţii de gimnastică care pot fi efectuate în timpul pauzelor.

Art.31
În timpul desfăşurării activităţii la microscopul binocular, se va adopta o poziţie de lucru corectă (a se vedea figura 1), ceea ce presupune:
a)verticalitatea coloanei vertebrale cu menţinere; curburilor fiziologice;
b)evitarea înclinării capului şi a trunchiului;
c)sprijinirea corpului pe întreaga suprafaţă d şezut a scaunului şi pe spătar;
d)asigurarea unui spaţiu şi sprijin adecvat pentn membrele inferioare; coapsele trebuie să fie orizontale, ia unghiul format între coapsă şi gambă să fie drept sau uşo obtuz;
e)mobilitatea membrelor superioare şi excluderea sprijinului coatelor pe suprafata mesei de lucru.

Fig.1 Schema unui post de muncă optimizat

Art.32
În cazul în care microscopul nu are asigurată prin construcţie posibilitatea de reglare a înălţimii ocularelor, se vor utiliza suporturi sub microscop, reglabile în înălţime.

Art.33
(1)Curăţarea ocularelor expuse prafturii şi contactului cu genele operatorului se va realiza utilizând hârtie neabrazivă şi antistatică.
(2)Se interzice folosirea batistelor, pielii de căprioară, bumbacului şi a hârtiei impregnată cu silicon care pot determina striaţii şi, respectiv, reflexii pe suprafaţă.

Art.34
(1)Aseptizarea curentă a microscopului binocular se va realiza cu ajutorul unei soluţii de formaldehidă, fiind interzisă utilizarea soluţiilor alcoolice care pot produce deteriorarea componentelor optice.
(2)În cazul apariţiei unei epidemii de keratoconjunctivite, se va efectua obligatoriu aseptizarea microscopului binocular şi, în funcţie de situaţia concretă, se vor lua măsuri suplimentare de protecţie individuală şi colectivă cu consultarea medicului de specialitate.

5.CERINŢE DE PROIECTARE A ECHIPAMENTULUI TEHNIC ŞI DE AMENAJARE A LOCULUI DE MUNCĂ

Art.35
În activitatea de concepere şi proiectare a activităţilor desfăşurate prin intermediul microscopului binocular, se vor respecta prevederile de securitate şi de medicină a muncii prevăzute prin Normele generale de protecţie a muncii, normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi care se desfăşoară la binoculare precum şi standardele de securitate cu caracter ergonomic referitoare la criterii antropofunctionale şi psihofiziologice de concepere şi proiectare a diverselor componente ale echipamentelor tehnice.

Art.36
Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinţe de proiectare pentru activităţi care se desfăşoară la binoculare şi nu exclud prevederea altor soluţii care să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de securitate şi sănătate în muncă.

Dimensionarea locului de muncă

Art.37
(1)Caracteristicile constructive şi funcţionale al microscopului binocular şi ale mobilierului de lucru trebuie să fie adaptate particularităţilor constituţionale psihofiziologice ale operatorului, astfel încât să nu constituie un factor de risc pentru securitatea şi sănătatea sa.
(2)În acest scop, pentru dimensionarea locului de muncă la microscopul binocular vor fi avuţi în vedere parametrii prezentaţi în figura 2.

Cerinţe pentru proiectarea echipamentului tehnic şi a mobilierului de lucru

Art.38
(1)Ocularele microscopului trebuie să fie prevăzute cu posibilităţi de reglare în funcţie de distanţa interpupilară şi viciile de refracţie ale operatorului.
(2)Ocularele trebuie prevăzute şi cu dispozitive de adaptare pentru personalul care poartă ochelari de corecţi optică.

Art.39
Microscopul trebuie să prezinte posibilităţi înclinare variabilă a ocularelor, posibilităţi de reglare pentru deplasarea platinei, pentru cursa obiectivului şi focalizare fină a imaginilor, pentru intensitatea luminoasă a câmpului, posibilităţi de schimbare uşoară a obiectivelor etc.

H1-înălţimea ocularului
H2-înălţimea mesei
H3-grosimea suportului microscopului
H3=(l2 cos α1 +h2 cos α1)-H1
H4- înălţimea suportului pentru membrele inferioare
H5- înălţimea blatului scaunului
H5=H2+ l2 cos α1-(h3+h4)
L1-distanţa ocular-marginea mesei
h1-distanţa ochi-vertex
h2-distanţa ochi-umăr
h3-distanţa bazin-umăr
h4-distanţa blat scaun-articulaţie şold
l1-distanţa axa verticală a trunchiului-ochi
l2-lungimea braţului
l3-lungimea coapsei
l4-lungimea gambei
α1-unghiul braţ-axa verticală a trunchiului
α2-unghiul articulaţiei şoldului
α3-unghiul gambă-laba piciorului
α4-unghiul de înclinare a capului

Fig.2 Parametrii de dimensionare a locului de muncă la microscopul binocular

Art.40
Reglajele vor fi simple, accesibile dintr-o poziţie cât mai relaxată a corpului, uşor de executat.

Art.41
Pentru asigurarea unei pozitii de lucru confortabile, fara implicatii patologice pentru operator, astfel incat sa permita operatorului adoptarea pozitiei asezat corecte (a se vedea figura 3)

Fig.3 Postura unei operatoare care privește printr-un microscop binocular conceput corect

Art.42
Locurile de muncă cu microscoape binoculare vor fi dotate cu scaun de lucru ergonomic, prevăzut cu:
-posibilităţi de reglare a înălţimii suprafeţei de şedere a scaunului în funcţie de înălţimea suprafeţei de lucru şi de dimensiunile antropometrice ale operatorului;
-posibilităţi de reglare a spătarului în plan frontal şi vertical pentru asigurarea sprijinului în zona coloanei vertebrale lombare;
-suprafaţă de şedere şi spătar tapiţate cu o ţesătură suplă rugoasă şi permeabilă;
-suprafaţă de şedere cu marginea anterioară rotunjită pentru a evita compresiunea coapselor;
-picior cu cinci ramuri pentru asigurarea stabilităţii.

Art.43
Locul de muncă va fi dotat cu suport pentru sprijinul membrelor inferioare, reglabil în înălţime şi ca înclinare.

Art.44
Microscopul va fi aşezat cât mai aproape de operator, prin apropierea sa la maximum posibil de partea din faţă a mesei, pentru a reduce distanţa între ochi şi ocularul microscopului.

Art.45
Unghiul de înclinare al microscopului faţă de verticală va fi de 15° până la 20°

Cerinţe pentru asigurarea unui mediu de muncă adecvat

Art.46
(1)Specificul activităţii la microscopul binoculaj determină necesitatea realizării la locurile de muncă a unu iluminat adecvat, atât din punct de vedere calitativ, cât şi dir punct de vedere cantitativ, care să asigure funcţionarea optimă a capacităţilor vizuale şi securitatea operatorilor.
(2)Nivelurile de iluminare vor fi cele prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.
(3)Luminanţa generală a încăperii de lucru trebuie să fie corelată cu cea a câmpului microscopului, în funcţie de tipul activităţii(natura sarcinii, cerinţe ale procesului: tehnologic etc.) şi să asigure, totodată, îndeplinirea celorlalte operaţii ale sarcinii de muncă. Trebuie evitate diferenţela prea mari,de luminanţă între câmpul vizual al microscopului. şi ambianţa generală.

Art.47
(1)La locurile de muncă cu microscoape binoculare se vor asigura condiţii de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.
(2)Atunci când, din considerente tehnologice, este necesar un microclimat strict controlat, cum este caz activităţilor din camerele “albe”, se vor prevedea instalaţii climatizare, a căror întreţinere trebuie asigurată în mod corespunzător.

Art.48
În cazul în care procesul tehnologic impune folosirea unor substanţe chimice sau preparate biologice cu potenţial nociv, în încăperile în care se află locuri de muncă cu microscoape binoculare se vor lua măsuri de ventilare adecvate, în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii şi cu instrucţiunile din fişele toxicologice ale substanţelor respective.

Art.49
Activitatea la microscopul binocular necesitând un grad înalt de concentrare a atenţiei şi/sau de coordonare senzorio-motorie, trebuie aplicate măsurile corespunzătoare pentru reducerea nivelului de zgomot sub limitele maxime admise de Normele generale de protecţie a muncii.

Art.50
În cazul desfăşurării de activităţi în camere “oarbe” (izolate de mediul exterior şi fără lumină naturală) se vor adopta măsuri compensatorii pentru prevenirea efectelor dăunătoare asupra stării de sănătate (fizică şi psihică) a personalului, cum ar fi:
-prevederea unor elemente decorative (fototapet, ferestre false etc.);
-efectuarea pauzelor organizate în exteriorul acestor camere;
-muzică funcţională etc.

ANEXA1
RISCURI IN ACTIVITATEA LA MICROSCOPUL BINOCULAR

1. RISCURI VIZUALE

l. l .Orbire de disconfort; orbire perturbatoare
1.2. Suprasolicitare vizuală
1.3.Oboseală vizuală
1.4. Crampă acomodativă
1.5.Astenopie acomodativă
1.6. Agravarea miopiei preexistente; miopie profesională

2.RISCURI POSTURALE

2.1. Oboseală posturală
2.2.Modificări fiziopatologice ale aparatului locomotori:
-algii de postură;
-contracturi musculare;
-modificări biomecanice
2.3.Tulburări musculo-scheletice localizate la nivelul coloanei vertebrale şi al centurii scapulare.
2.4.Boli profesionale ale aparatului locomotor, de tipul:
-miozite;
-tenosinovite;
-bursite;
-artrite;
-artroze etc.;

ANEXA2
Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare

1.Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fmco-chimice şi mecanice
2.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lămpilor electrice, a tuburilor cinescop şi a corpurilor de iluminat
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea componentelor electronice, electrotehnice, a materialelor electroizolante şi a produselor sintetizate
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi din domeniul sănătăţii
5.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice)
6.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice.
7.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconventionale (electroeroziuni, electrochimice, laseri, ultrasunete)
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice

LISTA
Standardelor de securitate a muncii
l.STAS 12894:1990
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.
2.SR ISO 8995
Securitatea muncii. Ergonomie. Principii de ergonomie vizuală. Iluminatul sistemelor de muncă interioare (proiect de standard).
3.SR ISO 10075:1994
Principii ergonomice referitoare la efortul în activitatea mentală. Termeni generali şi definiţii.
4.SREN 614-1
Ergonomie. Securitatea maşinilor. Principii ergonomice de concepere. Partea 1 Terminologie şi principii generale (proiect de standard).

Standarde conexe

1.ST AS 7353/1-81
Microscoape. Terminologie
2.STAS 7353/3-82
Microscoape. Dimensiuni mecanice de bază
3.STAS 7353/4-82
Microscoape. Dimensiuni optice de bază
4.STAS 7353/5-82
Microscoape. Parametrii optici de bază.

GHID DE TERMINOLOGIE
Notiuni din domeniul securităţii muncii şi ergonomiei

1.Noţiuni de bază din domeniul securităţii muncii
1.1.Accident de muncă
Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă, de cel puţin trei zile, invaliditate ori deces.
1.2.Boală profesională
Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzată de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul muncii.
1.3.Defectare
Încetarea aptitudinii unei maşini, instalaţii, utilaj etc., de a-şi îndeplini funcţia specificată.
1.4.Dispozitiv de protecţie
Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
1.5.Echipament individual de lucru
Totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale, în timpul procesului de muncă.
1.6.Echipament individual de protecţie
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
1.7.Echipament tehnic
Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesarei în procesul muncii.
1.8.Factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională (abr. factori de risc)
Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate în procesul de muncă ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale
NOTĂ: factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de muncă, mijloacele de producţie şi mediul de muncă. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate în orice proces de muncă, constituie un obiectiv important al evaluării riscului şi fundamentării activităţii de prevenire.
1.9. Instructaj de securitate a muncii
Modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.10. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii
Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale de protecţie a muncii şi normele de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanelor juridice sau persoana fizică consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unitaţii.
1.11.Instrucţiuni de utilizare
Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.12.Mijloc individual de protecţie
Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
1.13.Nocivitate
Proprietate a unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.14.Noxă (sinonim-factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
1.15. Pericol
a)Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
NOTĂ: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauză evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.16.Prevenire
Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor,
1.17.Proces de muncă
Succesiunea în timp şi spatiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.18.Risc
Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
1.19. Risc profesional
Risc în procesul de muncă.
1.20. Situaţie periculoasă
Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.2.1 Zonă periculoasă
Orice zonă în care există sau poate apărea pericol.
1.22. Zonă periculoasă a unui echipament tehnic
Orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
NOTA: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
-poate fi permanent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau
-poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/neprevăzută etc.).

2.Noţiuni din domeniul ergonomiei

2.1.Acomodaţie
Funcţie care permite ochiului să vadă clar la diferite distanţe, graţie cristalinului care-şi modifică puterea sa de refracţie prin contracţia muşchiului ciliar.Este sinergică cu convergenţa.
2.2.Acuitate vizuală
Capacitate de a vedea clar detaliile unui obiect.
2.3.Anisometrie
Stare de refracţie inegală a celor doi ochi.
2.4.Aptitudine
Însuşire sau grup de însuşiri individuale care constituie o condiţie a realizării anumitor activităţi la un nivel superior, precum şi a reuşitei profesionale.
2.5.Astenopie
Stare de oboseală oculară. Poate fi:
-Astenopie acomodativă: menţinerea cristalinului în acomodare continuă, simulând miopia, datorită unui spasm al muşchiului ciliar sau prin insuficienţa puterii de acomodaţie la hipermetropi sau prezbiţi.
-Astenopie musculară: astenopie prin oboseala muşchilor oculomotori externi sau interni.
-Astenopie nervoasă: astenopie produsă de un efort neuromuscular continuu, necesar pentru compensarea unei ametropii sau a unui dezechilibru oculomotor.
-Astenopie retiniana: astenopie caracterizată prin fotofobie şi produsă prin epuizarea purpurei retiniene, sub acţiunea prelungită a luminii prea puternice (sinonim-orbire perturbatoare) sau printr-o capacitate redusă de adaptare la lumină.
2.6.Capacitate de muncă
Rezervă potenţială de muncă mobilizată la un nivel ridicat sau mai scăzut în funcţie de nivelul cerinţelor îndeplinirii sarcinii de muncă, prin intermediul anumitor mijloace de producţie şi în anumite condiţii de mediu.
2.7.Cerinţe externe (sinonim-exigenţe externe)
Ansamblul cerinţelor (exigenţelor) adresate organismului uman de celelalte componente ale sistemului de muncă, provenind din natura şi caracteristicile acestora.
2.8.Convergenţă
Orientare internă a axelor globilor oculari în actul vederii de aproape, prin care un obiect apropiat este perceput de ambii ochi ca o singură imagine (a se vedea şi “acomodaţia”).
2.9. Deprindere
Mod de acţiune devenit prin exerciţiu componentă automatizată a activităţii, caracterizat prin reducerea parţială sau totală a controlului conştient şi prin realizarea spontană şi facilă.
2.10.Distanţă interpupilară
Distanţa dintre centrele celor două pupile prin care trec axele vizuale principale.
2.11.Hipermetropie (sinonim-hiperopie)
Condiţie a mediilor de refracţie ale ochiului (viciu de refracţie) în care, fără folosirea acomodatiei, focarul razelor paralele care vin de la infinit se formează înapoia retinei.
2.12.Miopie
Viciu de refracţie în care razele vizuale paralele care vin de la infinit se formează într-un focar înaintea retinei;
2.13.Miopie profesională
Miopie constituţională agravată şi eventual precipitată de unele profesiuni care obligă la efort de acomodare vizuală.
2.14.Obiectiv
Sistem optic conceput să furnizeze o imagine reală a obiectului.
2.15.Oboseală
Stare psihofiziologică caracterizând efectele solicitării executantului, locale sau generale, nepatologice, reversibile după o recuperare corespunzătoare.
2.16.Ocular
Sistem optic prin care se examinează imaginea furnizată de obiectiv.
2.17.Prezbiţie (sinonim-prezbiopie)
Scădere fiziologică a acomodaţiei la limita incompatibilă a vederii normale pentru aproape, prin pierderea treptată a elasticităţii cristalinului şi a capacităţii de a-şi modifica curbura în raport cu distanţele.
2.18.Selecţie profesională
Activitate care impune o analiză obiectivă a concordanţei dintre caracteristicile profesiunii şi posibilităţile de ordin fizic, psihic şi informaţional pe care le prezintă persoana.
2.19.Solicitare
Mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor psihofiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor externe asupra executantului, în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă
2.20.Viciu de refracţie (sinonim-ametropie)
Defect de refracţie a ochiului: miopie, hipermetropie, astigmatism.

Prezentele norme specifice de protecția muncii au fost editate de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii (I.N.C.D.P.M) București