NSSM 3

NSSM 3 – Norme specifice de protectia muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului

I. Preambul

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea in conditii de securitate a muncii a activitatilor din economia nationala.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva de rdspundere pe cei ce desfasoara aceste activitati daca nu au prevazut alte masuri necesare asigurarii securitatii muncii in conditiile locale de desfasurare a activitatii. Aceste masuri se regasesc in instructiunile de protectie a muncii elaborate de catre agentii economici.

Normele specifice de securitatea muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind securitatea muncii care cuprinde:
– Norme generate de securitatea muncii cuprinzand prevederile de securitate a muncii general valabile pentru orice activitate;
– Norme de igiena a muncii cuprinzand prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de securitate a muncii cuprinzand prevederile de securitatea muncii, specifice unor anumite activitati, altele decat cele stipulate in ,,Normele generale de securitate a muncii”.

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatile.

Structura sistemului de norme specifice de securitatea muncii urmrreste legarea cat mai stransa a prevederilor de pericolele specifice unei activitati sau comune mai multor activitati pentru gruparea acestora in aceeasi norma.

Structura/cuprinsul ,,Normelor generale de protectia muncii” si ,,Normelor specifice de securitate a muncii” au la baza abordarea sistemica a securitatii muncii in cadrul proceselor de munca, conform careia elementele constitutive ale oricarui proces de munca (activitati) sunt: EXECUTANT, SARCINA DE MUNCA, MIJLOACE DE PRODUCTIE, MEDIUL DE MUNCA.

Prevederile sistemului de reglementari constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice privitoare la securitatea si sanatatea in munca, baze pentru:
– activitatile de conceptie a echipamentelor si a tehnologiilor;
– autorizarea functionarii unitatilor;
– instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si responsabilitatilor.

Proprietatile chimice si fizice ale oxigenului si azotului gazos sau lichid, precum si ale degresantilor utilizati, cu influenta directa asupra securitatii muncii la folosirea, transportuI si depozitarea oxigenului si azotului.

Oxigenul gazos

– este mai greu decat aerul, avdnd drept consecinta acumularea in parotile inferioare ale incdperilor, in subsoluri, canale etc.;
– in atmosfera imbogatita cu oxigen gazos, materialele organice se aprind in contact cu corpuri incandescente (tigari aprinse, scantei, flacari);
– in amestec, in anumite proportii cu acetilena, formeaza amestecuri explozive.

Azotul gazos

– este mat usor decat aerul si se acumuleaza in partile superioare ale zonelor de lucru;
– produce asfixierea.

Oxigenul lichid

– produce oxidari violente;
– in contact cu pielea produce distrugerea tesuturilor;
– in contact cu uleiurile sau grasimile provoaca explozii;
– produce barbotari puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei in vasele cu oxigen lichid.

Azotul lichid

– in contact cu pielea produce distrugerea tesuturilor;
– produce barbotari puternice si deci aruncarea de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei in vase cu azot lichid.

Degresantii (tetraclorura de carbon,tricloretilena si tetracloretilena):

– sunt toxici;
– patrund in organism prin tegumente si mucoase;
– la temperaturi > 120° C se descompun in fosgen si acid clorhidric;
– expusi la lumina pun in libertate acidul clorhidric (numai tricloretilena);
– reacjioneaza violent cu metalele usoare sau aliajele acestora, producind explozie (numai tricloretilena).
– provoaca dermite la atingere indelungata;
– vaporii de tetraclorura de carbon, tricloretilena si tetracloretilena sunt mai grei decat aerul si se acumuleaza in partea inferioara a incaperilor.

II. Prevederi generale

Domeniul de aplicare

Art. 1
Prezentele norme se aplica la activitatile de fabricare, transport si depozitare a oxigenului si azotului desfasurate in unitatile producatoare. De asemenea, prezentele norme se aplica institutelor de proiectare si intreprinderilor care proiecteaza, produc sau repara instalatii de fabricare a oxigenului si azotului, utilaje de transport sau instalatii de depozitare a oxigenului sau azotului.
Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea oxigenului si azotului in diferite ramuri de acti-vitate (sudura, metalurgie, fabricarea sticlei etc.) se regasesc in normele specifice ale acestor activitati.

Art. 2
Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea oxigenului prin electroliza apei sunt prezentate in normele specifice pentru fabricarea hidrogenului.

Instructiuni de securitate a muncii

Art. 3
Unitatile au obligatia de a elabora, prin efort propriu sau prin colaborare cu institutii de specialitate, instructiuni de securitate a muncii pentru uz intern, tinand seama de particularitatile locale la fabricarea, transportul, depozitarea si utilizarea oxige-nului si azotului gazos sau lichid.

Echipament individual

Art. 4
Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie se va face conform ,,Normativului – cadru pentru acordarea si utilizarea echipamentului individual de protectie”, ed. 1991 aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu consultarea organelor sindicale.

Intretinerea echipamentului de lucru

Art. 5
Personalul care lucreaza la instalatii si cu recipient de oxigen si azot va avea imbracamintea si mainile curate, fara urme de uleiuri sau grasimi.

Art. 6
Salariatii care lucreaza la fabricarea transportul, depozitarea oxigenului si azotului gazos sau lichid vor fi numiti prin decizie de catre conducerea unitatilor, dupa ce au fost instruiti special asupra proprietajilor oxigenului si azotului, problemelor tehnologice si normelor de securitate a muncii.

Art. 7
Este strict interzis accesul persoanelor straine in unitatile si instalatiile de oxigen si azot, a exceptia personalului de control autorizat si a persoanelor autorizate de unitate si insotite de un reprezentant al acesteia. Beneficiarii au acces numai pana la locurile de predare-primire a recipienjilor-buteli de oxigen sau azot.

III. Fabricarea oxigenului si azotului prin fractionarea aerului lichefiat

A. Priza si filtru de aer

Controlul prizei si filtrului de aer

Art. 8
Priza si filtrul vor fi mentinute permanent in perfecta stare de functionare. In acest scop, saptamanal se vor controla si, daca este cazul, se vor curata priza si filtrul. In cazul in care instalajia este prevazuta cu un singur filtru, pentru controlul si acestuia se va opri in prealabil compresorul. In caz in care sunt mai multe filtre in paralel, controlul se va face individual, dupa deconectarea filtrului respective.

Art. 9
Controlul si curatirea prizelor si filtrelor se va face in conformitate cu prevederile din Cartea tehnica a instalatiei elaborata de furnizori.

B.Compresoare de aer

Ungerea compresoarelor de aer

Art. 10
Pentru ungerea compresoarelor de aer se va folosi numai ulei de calitatea si in cantitatea prescrisa in Cartea tehnica a instalatiei. Punctele de ungere vor fi marcate prin vopsire pe compresor si pe schema de ungere afisata in sala compresoarelor.

Art. 11
Lubrifiantii care nu s-au utilizat se vor pastra in vase inchise, intr-o magazie special construita in acest scop.

Punerea in functiune

Art. 12
Inaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui, precum si asigurarea ungerii si racirii.

Art. 13
In timpul functionarii compresorului se supravegheaza permanent aparatele de masura a temperaturii apei de racire. Temperaturile masurate fi inregistrate din ora in ora in registrul pentru evidenta functionarii.

Repunerea in functiune

Art. 14
Este interzisa repunerea in functiune a compresorului daca acesta se opreste datorita intrarii in functiune a sistemului automat de oprire in cazul intreruperii circuitului de racire. Repunerea in functiune a compresorului se va executa numai dupa remedierea defectiunii si racirea compresorului. Orice oprire sau pornire se va nota m registrul de evidenta a functionarii compresoarelor, specificandu-se cauza opririi.

Art. 15
Pentru prevenirea pericolului datorat patrunderii apei de racire in cilindri se va observa apa de racire care nu trebuie sa aiba spuma.

Art. 16
In timpul functiontrii compresorului se vor urmari temperaturile si presiunile masurate, care vor fi notate din ora in ora in registrul de evidenta a functionarii instalatiei.

Art. 17
In timpul functionarii compresorului interzice orice intervenjie la acesta.

Art. 18
In cazul in care in timpul functionarii compresorului se constata o dereglare sau defectiuni acesta se va opri si se va reduce presiunea la zero in instalatie.

Art. 19
In cazul cand umplutura din decarbonatoare sau scrubere se murdareste cu ulei, antrenat de aerul din compresor, ea trebuie curafata prin spalare.

Purjare

Art. 20
Pentru evitarea patrunderii uleiului si apei in instalatii, separatoarele de apa si ulei, prevazute inaintea uscatoarelor de aer, precum si scruberele si decantoarele trebuie sa fie purjate la intervalele prevazute in Cartea tehnica a instalatiei.

C. Purificarea si uscarea aerului

Art. 21
Inaintea introducerii adsorbantului (silicagel, aluminogel etc.) in coloanele de uscare, acesta se va cerne cu site conform STAS 1077-67, astfel incat granulatia lui sa. fie cea prescrisa de furnizorul instalatiei.

Art. 22
Filtrele pentru retinerea silicagelului existent pe conducta de evacuate a aerului din uscatoare se vor curala si verifica periodic in conformitate cu Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 23
Regenerarea adsorbantului din uscator se va face la temperatura, presiunea si debitul stabilit in Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 24
Dupa regenerarea adsorbantului, acesta se va raci lent pana la temperatura prescrisa inainte de a comuta coloana de uscare in circuitul de aer.

Art. 25
Adsorbantul trebuie sa fie inlocuit cand nu mai poate fi regenerat sau cand granulatia lui devine mai mica decat cea prevazuta in Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 26
La exploatarea regeneratoarelor pentru uscarea aerului se va urmari functionarea corespunzatoare a supapelor comandate de la capatul cald, a supapelor automate de la capatul rece si a supapelor de egalizare.

Art. 27
Incalzirea ventilelor se va face numai cu aer cald (fara urme de ulei), abur sau apa calda curata.

Art. 28
Instalatia de purificare a aerului se va revizui si curata periodic in conformitate cu Cartea tehnica a instalatiei.
Adsorberele de acetilena se vor comuta, incalzi si regenera in conformitate cu instructiunile din Cartea tehnica a instalatiei.

D. Instalatia de racire (detentor)

Ungerea detentoarelor

Art. 29
Ungerea detentoarelor se va face cu ulei de calitatea si in cantitatea prescrisa de furnizoi instalatiei.

Art. 30
Supapele de siguranta ale detentoarelor trebuie sa fie purjate periodic. Se va avea grija ca sa nu inghete si se vor curata periodic de brurna gheata depusa.

Pornirea detentorului

Art. 31
Inaintea pornirii detentorului se verifica sistemul lui de ungere.

Art. 32
Admisia aerului comprimat in detentor se va face numai dupa ce detentorul a ajuns la turatia de regim.

Art. 33
Functionarea detentoarelor va fi astfel reglata incat lichefierea aerului sa nu se product in marina.

Oprirea detentoarelor

Art. 34
La oprirea detentorului se deschide robinetul de aerisire si se inchide imediat admisia aerului comprimat.

Pornirea turbodetentorului

Art. 35
Inaintea pornirii turbodetentorului, conductele de alimentare se vor sufla cu aer pentru evacuarea eventualelor impuritati, umiditatii, si se va verifica sistemul lui de ungere.

Art. 36
Daca turbodetentorul este cuplat direct cu turbocompresorul, se pune in functiune mai intai turbocompresorul, apoi se deschide admisia aerului in turbodetentor.

Art. 37
In timpul functionarii turbodetentorului, se vor supraveghea continuu presiunea, temperatura si nivelul uleiului din rezervor, temperatura lagarelor, temperatura aerului la intrarea si iesirea din turbodetentor (aceasta se tine cu 2-3° mai ridicata decat temperatura de lichefiere a aerului la presiunea aerului din turbodetentor), rezistenta pe filtrul turbodententorului, circulatia apei de racire, si se asculta functionarea turbodetentorului daca nu apar zgomote sau vibratii suspecte.

E. Lichefierea si fractionarea aerului

Art. 38
La deservirea blocului separator se vor respecta instructiunile de exploatare elaborate de furnizor.

Art. 39
Instalatia va fl ferita de grasimi, uleiuri sau alte materiale organice.

Art. 40
Se interzice depozitarea sau folosirea in incaperile sau locurile in care sunt montate instaiatii de lichefiere si fractionare a aerului a oricarui material combustibil sau care se poate incarca electrostatic, a flacarii deschise sau a obiectelor incandescente, precum si fumatul

Art. 41
La verificarea periodica a etanseitatii instalatiei, se va utiliza o solutie de sapun neutru in apa fara impuritati.

Manevrarea instalatiei

Art. 42
Manevrarea ventilelor se va face cu atentie si numai lent si treptat. Se interzice manevrarea brusca, fortarea sau lovirea ventilelor si conductelor.

Luarea probelor

Art. 43
Luarea probelor si transvazarea oxigenului sau azotului se va executa cu deosebita grija si se va evita varsarea lichidului pe pardoseala, stropirea personalului sau imbibarea cu oxigen a imbracamintii. Luarea probelor de oxigen lichid se face in vase speciale tip Dewar.

Evacuarea impuritatilor

Art. 44
Aerul aspirat in instalatiile de oxigen si azot, care lucreaza prin separarea aerului, trebuie sa fie lipsit de impurificari periculoase de hidrocarburi si special de acetilena. Acetilena si sulfura de carbon trebuie sa fie separate si evacuate continuu, in conformitate cu prevederile din Cartea tehnica elaborata de furnizorul instalatiei. In functie de valorile atinse de concentrate de impuritati, se iau masuri corespunzatoare.

Art. 45
Toate piesele si sculele care pot veni in contact cu oxigenul, chiar si numai temporar sau intamplator, trebuie degresate si uscate inainte de montare sau utilizare si ferite permanent de ulei si orice grasimi sau materii combustibile.

Art. 46
Lubrifiantii utilizati vor fi de calitatea si in cantitatea prescrisa in Cartea tehnica a instalatiei. Se admite utilizarea de lubrifianti asimilati in conditiile legale.

Art. 47
Se interzice depozitarea, chiar si numai temporara, in spatiile cu instalatii sau recipienti de oxigen, a oricarui material combustibil.

Art. 48
Analizele de laborator pentru verificarea continutului de ulei, acetilena, sulfura de carbon etc. se vor executa in conformitate cu instructiunile din Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 49
In cazul in care prin analize se constata o depasire a continutului maxim admis de impurificari, se vor lua imediat masurile de remediere indicate in instructiunile din Cartea tehnica a instalatiei (incalzire, suflare, schimbare adsorbant etc.). De asemenea, se va determina cauza care duce la impurificarea aerului aspirat in instalatie.

Art. 50
Este interzisa exploatarea instalatiei cu aparatele de protectie impotriva acumularii acetilenei sau a altor substante explozive, decuplate (filtrul-adsorber de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator rapid, condensator-vaporizator).

Art. 51
Condensatorii instalatiilor de separare trebuie sa functioneze permanent in regim umed.

Art. 52
Aparatele in care se concentreaza substante explozive (filtru-adsorbant de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator rapid, condensator vaporizator) vor fi incalzite periodic, conform in structiunilor de exploatare.

Art. 53
Se interzice determinarea naturii gazelor care scapa din neetanseitate cu ajutorul tigarilor aprinse sau cu foc deschis.

Art. 54
In cazul regenerarilor sau racirilor cu azot nu se admite eliminarea acestora in hala sectiei ci in exterior.

Art. 55
Obligatoriu, cel putin o data pe saptamana sau inainte de golirea oricarui lichid, colectorul de scurgere, prevaporizatorul rapid vor fi incalzite si suflate.

Art. 56
Nu se admite functionarea blocului peste presiunea de lucru inscrisa in instructiunile de exploatare ale furnizorului.

Art. 57
Este interzisa folosirea aparatelor de masura si control defecte sau cu termen de verificare metrologic depasit.

Art. 58
Se vor utiliza manometre verificate si sigilate, iar pentru oxigen si aer lichid se vor utiliza manometre vopsite albastru si avand inscriptia ,”OXIGEN”.

Art. 59
Supapele de siguranta se vor regla la presiunea prescrisa in instructiunile de exploatare ale furnizorului si se vor sigila.

Art. 60
In cazul purjarii sau deschiderii unor ventile, personalul de deservire va actiona numai din lateral.

Art. 61
Carcasele aparatelor, flansele etc. vor fi legate la instalatia de punere la pamant pentru eliminarea incarcaturii electrostatice.

F. Compresoare de oxigen si azot

Art. 62
La compresoarele cu pistoane unse cu apa se va regla debitul apei de racire astfel incat temperaturile finale sa nu depaseasca limitele prevazute in Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 63
Cilindrii compresoarelor cu pistoane unse cu apa se vor unge numai cu apa distilata sau cu apa dedurizata in compozitia careia intra si glicerina. Apa utilizata va fi curata si fara impuritati. Mansetele pistoanelor vor fi degresate.

Art. 64
Compresoarele cu o putere efectiva pana la 3,67 KW (5 CP) si a caror presiune finala de comprimare nu depaseste 300 bar pot fi unse cu un amestec de apa distilata cu glicerina intr-un raport de 10:1.

Art. 65
La compresoarele cu autolubrifiere se va avea grija ca uleiul sa nu patrunda in cilindri.

Art. 66
In cazul in care presgarniturile devin neetanse se va opri compresorul.

Pornirea compresorului

Art. 67
Inaintea punerii in functiune a compresorului se va verifica buna functionare a instalatiilor anexe si a dispozitivelor de siguranta prevazute in Cartea instalatiei.

Art. 68
Pornirea turbocompresoarelor pentru oxigen sau azot se va face cu aer fara urme de ulei sau cu azot.

Art. 69
In tot timpul functionarii compresoarelor de oxigen sau azot, acestea trebuie sa fie supravegheate.

Art. 70
Separatoarele de apa vor fi purjate la intervale stabilite de producatorul instalatiei.

Ungerea compresoarelor

Art. 71
Ungerea partilor compresoarelor care vin in contact cu oxigenul se va face cu lubrifianti de calitatea si cantitatea prescrisa de catre constructor si prin suflarea de azot din interior spre exterior prin sistemul de etansare (labirinti).

G. Recipiente-butelii pentru oxigen si azot

Primirea recipientelor-butelie

Art. 72
La primirea recipientelor-butelie pentru umplere o persoana autorizata (instruita si numita prin decizie in acest scop) va verifica fiecare recipient in parte si nu va admite sa fie umplute recipientele la care se constata:
a) la inscriptionare:
– lipsa inscriptiei sau inscriptie incompleta;
– depasirea scadentei verificarii;
– nepotriviri intre valoarea presiunii de incarcare indicata pe butelie si presiunea gazului din rezervorul de stocare;
– rectificari ale inscriptiilor poansonate;
b) la partile exterioare:
– peretii prezinta lovituri, deformari, taieturi, coroziuni avansate sau orice alta degradare poate periclita siguranta functionarii;
– urme de ulei pe pereti si pe robinete;
– robinetul cu ventil defect sau incomplet;
– incercari de sudura pe corpul recipientului;
– lipsa sau deteriorarea capacului de protectie sau a inelelor de protec|ie de cauciuc;
– vopsirea nu corespunde prescriptiilor;
c) la interior:
– lipsa presiunii remanente;
– prezenta altui gaz in recipient.

Art. 73
Continutul fiecarui recipient-butelie se va controla organoleptic sau cu aparatura specializata pentru gaze combustibile. Recipientele la care se constata ca gazul remanent este butan, etan etc. sau care nu mai prezinta presiune remanenta se vor trimite la atelierul de verificare pentru remedierea deficientelor.

Art. 74
In depozitul de recipiente-butelie goale se depoziteaza numai recipientele-butelie admise pentru umplere.
Art. 75 In cazul demontarii robinetelor infundate sau deformate se va lucra cu deosebita grija, luandu-se toate masurile de precautie pentru prevenirea aruncarii robinetului.

Spalarea recipientelor-butelie

Art. 76
Spalarea recipientelor-butelie se face cu solutie de hidroxid de sodiu 10% pana cand solutia care se scurge din recipient este curata.

Verificarea recipientelor-butelie

Art. 77
Dupa spalare, verificarea interioara a recipientelor-butelie se executa cu ajutorul unui bec electric alimentat la tensiunea de 12 V.

Art. 78
Din 6 in 6 luni recipientele-butelie vor fi golite de apa, iar data evacuarii apei se poansoneaza pe postament.

Incercarea recipientelor-butelie

Art. 79
Recipientul care urmeaza sa fie incercat la presiune se introduce in boxa speciala, se umple complet cu apa, se aseaza in pozitie verticala si se asigura impotriva rasturnarii prin legare cu lantul.

Art. 80
Pompa, racordurile si manometrele montate in exteriorul boxei de incercare se vor in mentine in perfecta stare de funcfionare si etansare.

Art. 81
Se interzice accesul in boxa de incercare cat timp recipientul este sub presiune.

Art. 82
Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se ung. Ele se vor feri de ulei sau alte substante grase.

Art. 83
Pentru realizarea etanseitatii imbinarii filetate dintre recipient si robinet se permite numai utilizarea unui chit preparat din litarga (oxid de plumb) cu apa distilata, apa de sticla (silicat de sodiu) banda de teflon sau cositorire.

Vopsirea recipientelor-butelie

Art. 84
Vopsirea si inscriptionarea se executa conform STAS 5189-80 (albastru pentru oxigen si argintiu pentru azot) dupa mcercarea recipientului si in asa fel incat inscriptionarile sa poata fi usor citite Nu se va utiliza vopsea cu ulei de in.

Art. 85
Se interzice vopsirea recipientelor-butelie cand acestea se afla sub presiune.

Art. 86
Pentru vopsire, recipientul-butelie se amplaseaza in nisa pe un suport rotativ.

Art. 87
Vopsirea se face din afara nisei prin pulverizare.

Art. 88
Se interzice accesul persoanelor straine in boxele de umplere.

Incarcarea recipientelor-butelie

Art. 89
Dupa ce recipientele-butelie se incarca in pozitie verticala pe carucioarele platforma, se asigura cu lanturi impotriva caderii.

Art. 90
Recipientele-butelie cu oxigen utilizate vor avea inscriptionate cu vopsea alba pe corpul buteliei si poansonat pe suportul recipient numele firmelor proprietare. Astfel de recipiente-butelie incarcate cu oxigen, vor fi returnate numai la firma proprietara. Aceste recipiente-butelie incarcate cu oxigen nu vor fi distribuite in alte ramuri de activitate si in alte scopuri.

Art. 91
Recipientele-butelie introduse in boxe pentru umplere se racordeaza la conductele flexibile ale distribuitorului, dupa care se deschid robinetele cu ventil ale recipientelor.

Art. 92
Robinetul de admisie al oxigenului sau al azotului in distribuitor se va deschide incet numai dupa primirea semnalului dat de operatorul din sala compresoarelor de oxigen sau azot, dupa care se paraseste incaperea si se inchide usa boxei.

Art. 93
Cand presiunea oxigenului sau azotului a ajuns la 75…100 bar, operatorul va controla dupa
zgomotul produs de oxigen sau azot la trecerea acestuia prin robinete si incalzirea recipientelor, daca umplerea acestora se face normal. Dupa efectuarea controlului, va parasi boxa si va include usa acesteia.

Art. 94
In cazul cand se constata ca la unul sau mai multe recipiente-butelie nu patrunde oxigenul sau azotul (nu se incalzeste), se izoleaza recipientul-butelie respectiv prin inchiderea ventilului de pe racordul distribuitor si a robinetului cu ventil al tubului, se scoate tubul si se trimite la atelierul de reparat.

Art. 95
Daca in timpul umplerii, unul sau mai multe recipiente-butelie se incalzesc in asa masura incat nu permit atingerea lor cu mana, se va deschide robinetul complet. in cazul in care robinetul este blocat, recipientul-butelie va fi izolat si trimis la atelierul de reparat.

Terminarea incarcarii

Art. 96
Cand manometrul montat in exteriorul boxei indica presiunea de umplere prescrisa sau declanseaza alarma, se inchide incet robinetul de admisie de pe conducta boxei si se anunta sala compresoarelor de oxigen sau azot; numai dupa efectuarea acestor operatii se permite deschiderea usii boxei.

Art. 97
Dupa inchiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor, se deschide robinetul de descarcare a distribuitorului si se observa indicatorul manometrului. Se permite desfacerea conductelor flexibile de racord numai dupa scaderea presiunii din distributor la zero

Evacuarea recipientelor

Art. 98
Inainte de a se evacua recipientele-butelie pline din boxa de umplere se vor monta capacele de protectie pe robinete si recipiente.

Art. 99
Se va urmari etanseitatea instalatiei de umplere a recipientelor prin aplicarea unei solutii de sapun neutru.

Art. 100
Remedierea neetanseitatii se va face numai dupa inchiderea admisiei oxigenului sau azotului si descarcarea instalatiei.

Deficiente la incarcare

Art. 101
In cazul in care in timpul umplerii se aprinde robinetul cu ventil al unui recipient-butelie, se va opri imediat alimentarea cu oxigen, efectuindu-se urmatoarele manevre:
– se include robinetul de admisie a oxigenului in distribuitor;
– se inchide robinetul principal al ductei de oxigen sub presiune si se transmite semnalul la sala compresoarelor;
– se inchid robinetele cu ventil ale tuturor recipientelor racordate;
– se evacueaza oxigenul din distribuitor.

Inregistrarea recipientelor-butelie

Art. 102
Pentru umplerea recipientelor-butelie trebuie ca firmele beneficiare de oxigen sa completeze un aviz de expediere, in care sa fie trecute seria de fabricatie a tubului, numarul de tuburi si natura gazului din fiecare recipient.

Art. 103
Firmele care incarca recipiente-butelie vor avea un registru pentru fiecare tip de gaz imbuteliat si numerotat in care se va indica:
– data incarcarii;
– numarul de fabricate al tubului;
– data verificarii si scadenta;
– presiunea de incarcare.

Art. 104
Pentru firmele ce incarca butelii cu mai multe feluri de gaze, pentru fiecare gaz trebuie tinut un registru snuruit si numerotat.

IV. Transportul oxigenului sau azotului

A. Autocisterne

Art. 105
Conducatorii de autocisterne sunt obligati sa asigure autocisternelor o intretinere exemplara din toate punctele de vedere si sa comunice sefilor lor ierarhici fiecare neregula constatata.

Art. 106
Toate accesoriile ca: pompa de transvazare, furtunurile de racord, sculele aferente autocisternei trebuie sa fie in buna stare, curate si lipsite de grasimi.

Art. 107
Conducatorul autocisternei va consemna in registrul de bord toate defectiunile, anomaliile si interventiile efectuate la autocisterna utilizata la transportul oxigenului. Registrul va cuprinde de asemenea si instructiuni de exploatare si de protectia muncii.

Art. 108
In timpul transportului, conducatorul autocisternei si ajutorul lui trebuie sa respecte normele de tehnica a securitatii muncii, de p.s.i., instructiunile de exploatare a autocisternei, decretul 328/1966, normele de circulate pe drumurile publice si regulamentul de ordine interioara.

Art. 109
Operatiile de incarcare, descarcare si transport ale oxigenului sau azotului lichid se vor face numai in prezenta conducatorului autocisternei si ajutorului acestuia.

Obligatiile conducatorului autocisternei la incarcare si descarcare

Art. 110
Pentru incarcarea si descarcarea autocisternei cu oxigen lichid sau azot lichid, aceasta se va manevra cu atentie la rampa de incarcare-descarcare, unde se va actiona frana de mana si se va opri motorul.

Art. 111
Pentru prevenirea deplasarii involuntare a autocisternei in timpul incarcarii, se vor aseza saboti la rotile din fata.

Art. 112
Inainte de a racorda furtunul de umplere, se va conecta autocistema la instalatia de legare la pamant a rampei.

Art. 113
Dupa ce s-au verificat, curatat si degresat piesele de legatura ale furtunului, respectiv racordul cisternei, se face racordarea furtunului la rezervor de catre personalul sectiei si la autocistema de catre personalul de deservire a acesteia in prezenta sefului de schimb, conform instructunilor de exploatare pentru autocisterna si depozit.

Art. 114
Inainte de incarcare sau descarcare se cupleaza furtunul de evacuare a oxigenului sau azotului gazos al cisternei de conducta de preluare a oxigenului sectiei. In cazul in care sectia nu este prevazuta cu o conducta de preluare a oxigenului gazos, furtunul va fi oriental astfel incat evacuarea oxigenului sau azotului gazos sa se faca in conditii de securitate. Numai dupa aceea se deschide robinetul conductei de evacuare si se verifica presiunea zero a cisternei.

Art. 115
Se interzice efectuarea transvazarii prin doua furtunuri imbinate cap la cap.

Art. 116
Furtunurile si racordurile acestora nu vor fi solicitate la tractiune.

Art. 117
Furtunurile nu vor fi supuse la deformari elastice cat timp sunt reci.

Art. 118
Sub rampa de ventil a autocisternei si sub racordul de furtun al rezervorului se vor aseza tavi pentru captarea eventualelor scurgeri.

Art. 119
Manevrarea ventilelor se va face lent si treptat. Se interzice fortarea lor.

Art. 120
Remedierea scaparilor de oxigen sau azot lichid se va face numai dupa oprirea transvazarii si golirea elementelor prin care se scurge oxigenul sau azotul.

Art. 121
Oxigenul sau azotul lichid se transvazeaza la o presiune de cel mult 2 bar.

Art. 122
Se interzice incarcarea autocisternei peste limita admisa marcata pe aparatura de masura (cantar).

Art. 123
In timpul transvazarii se interzice fumatul, pornirea motorului, lucrul cu foe, executarea de reparatii la autocisterna sau motor. Pornirea motorului este permisa numai dupa desfacerea racordurilor si evaporarea eventualelor scapari.

Art. 124
Dupa incarcarea sau descarcarea autocisternei, se vor inchide ventilele in ordinea prescrisa in instructiunile de exploatare, apoi se trece la depresurizarea furtunului care va fi demontat numai dupa evaporarea completa a oxigenului sau azotului lichid din interiorul acestuia.

Art. 125
Furtunurile se vor introduce cu atentie in tuburile lor de protectie care se incuie.

Art. 126
Se desface legatura la instalatia de punere la pamant.

Art. 127
Sculele folosite la rampa de ventile se aseaza in ladita special destinata pentru acestea si se incuie.

Art. 128
Dupa verificarea rampei de ventile aceasta se incuie, se indeparteaza tava asezata dedesubt, se scot sabotii de la roti si se scoate cu atentie autocisterna de la rampa de incarcare.

Art. 129
Inainte de a incepe descarcarea autocisternei, personalul statiei va opri circulatia din zona prin inchiderea barierelor.

Art. 130
La incarcarea si descarcarea autocisternei se vor respecta instructiunile de lucru ale autocisternei, pompei si rezervorului de stocare referitoare la aceste operatii.

Art. 131
Se verifica piesele de legatura ale furtunului si se realizeaza racordarea acestuia la autocisterna si rezervor. Se va avea grija ca furtunul sa nu se loveasca, sa nu se deformeze si sa nu se curbeze la o raza mai mica de 1 m.

Art. 132
Conectarea pompei la sursa de energie electrica se va face numai cu comutatorul pe pozifia ,,circuit hidraulic deschis”, iar pornirea pompei se va face numai de la pupitrul de comanda. Aceste operatii se executa de catre electricianul statiei de stocare.

Art. 133
Pornirea pompei se va face numai dupa racirea si umplerea ei cu oxigen sau azot lichid si numai in prezenta responsabilului numit de beneficiar.

Art. 134
In tot timpul transvazarii se vor urmari parametrii tehnologici respectiv presiunea si nivelul oxigenului sau azotului, atat la cisterna cat si la rezervorul de stocare, precum si modul de functionare al pompei.

Art. 135
In timpul transvazarii se va urmari in permanenta sa nu existe scapari de oxigen sau azot lichid. In cazul in care se constata scapari de oxigen sau azot lichid se va opri pompa si se vor lua masurile necesare pentru remedierea defectiunilor. Repornirea pompei se va face numai dupa evacuarea totala a scaparilor si refacerea atmosferei din jur.

Art. 136
In cazul cand transvazarea oxigenului sau azotului lichid din autocisterna in rezervorul de
stocare se efectueaza fara pompa, ,,prin presiune”, se va urmari in permanenta ca presiunea din autocisterna sa nu depaseasca 2 bar.

Art. 137
Dupa terminarea transvazarii se opreste pompa si se deconecteaza de la reteaua electrica.

Art. 138
Inainte de deplasarea autocisternei, se desface legatura de la instalatia de legare la pamant, se indeparteaza tavile colectoare, se incuie usile rampei de ventile si se indeparteaza sabotii de la roti.

Circulatia autocisternelor

Art. 139
Se interzice circulatia autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid pe timp de ceata, viscol, polei, pe drumuri accidentate sau cand acestea sunt acoperite cu cantitati mari de zapada.

Art. 140
Se interzice admiterea sau transportul persoanelor straine in cabina de conducere a autocisternei.

Art. 141
Se interzice stationarea autocisternelor incarcate in localitati, locuri publice sau locuri de parcare.

Art. 142
Pe tot traseul, autocisterna incarcata va avea girofarul in functiune.

Art. 143
In timpul functionarii, rampa de ventile a autocisternei, furtunurile de racord si sculele vor fi incuiate.

Art. 144
In timpul functionarii se va urmari permanent presiunea din autocisterna care nu va depasi presiunea limita admisa (2 bar).

Art. 145
In cazul in care se constata cresterea presiunii din autocisterna peste limita admisa, se va duce autocisterna pe un drum lateral fara circulate, departe de locuinte, surse de foc, scantei, materiale inflamabile etc. si dupa oprirea motorului se va evacua oxigenul sau azotul gazos in atmosfera pana la scaderea presiunii sub valoarea limita. Se vor cerceta cauzele cresterii presiunii si se vor executa interventiile necesare.

Art. 146
Se interzice eliminarea din autocisterna a oxigenului gazos in tirnpul alimentarii cu carburanti sau lubrifianti.

Masuri de siguranta la defectiuni aparute in timpul transportului autocisternei incarcate

Art. 147
In cazul in care la autocisterna se vor constata scurgeri de oxigen sau azot lichid se vor lua urmatoarele masuri:
– se trece autocisterna pe un drum lateral neasfaltat, fara circulate sau in camp deschis la cel putin 50 m de sosea (se vor evita gramezile de nisip);
– se opreste motorul;
– se amplaseaza tablii indicatoare de securitate pe o raza de 50 m si se evacueaza materialele combustibile aflate in aceasta zona;
– se interzice apropierea persoanelor, focul deschis, fumatul si producerea de lovituri in zona delimitata;
– daca nu se poate remedia defectiunea, se va evacua oxigenul sau azotul lichid din autocisterna prin folosirea evaporatorului aferent cu aerisirile deschise. Evacuarea lichidului prin evaporator se va face astfel incat presiunea din autocisterna sa nu depaseasca 2 bar;
– se interzice manevrarea armaturilor cu mainile murdare de substance grase;
– dupa terminarea scurgerii oxigenului sau azotului se va astepta cel putin 2 ore pentru dispersarea in atmosfera a oxigenului sau azotului inainte de a porni din nou motorul si a deplasa autocisterna.

Art. 148
In cazul unei defectiuni la autocisterna se va anunta imediat telefonic intreprinderea de care apartine, comunicandu-se urmatoarele:
– locul stationarii (soseaua, kilometrul) si felul defectiunii;
– situatia incarcaturii (cantitatea, presiunea etc.);
– ce masuri se intreprind;
– numarul de circulate al autocisternei;
– numele si prenumele celui care face comunicarea.

Art. 149
La stationare in caz de pana se vor lua urmatoarele masuri:
– se va semnaliza pozitia autocisternei cu triunghiuri reflectorizante si girofar aprins;
– se va interzice apropierea persoanelor straine;
– se va evacua oxigenul sau azotul gazos daca presiunea acestuia depaseste limita maxima ad-misa;
– daca este necesara remorcarea autocisternei incarcate, se va apela la organele politiei pentru insotirea autocisternei pana la locul de destinatie.

Obligatiile conducatorilor de unitate care detin autocisterne pentru transportul oxigenului si azotului

Art. 150
Circulatia autocisternelor se va face numai pe drumuri dinainte stabilite si mentionate in foaia de parcurs. Pe cat posibil, se vor evita centrele aglomerate si drumurile cu circulate intensa.

Art. 151
Pentru conducerea autocisternelor vor fi admisi numai angajati cu activitatea efectiva in meseria de conductor auto de cel putin 5 ani pentru categoria respectiva, selectionati si scolarizati special de catre detinatorii de autocisterne pentru oxigen sau azot.

Art. 152
Masinile care transporta oxigen sau azot trebuie sa fie carosate, sa fie prevazute pe obloane cu zebra si cu inscriptia “TRANSPORT OXIGEN SAU AZOT”, de asemenea sa fie prevazute cu covor de cauciuc.

Art. 153
Se interzice plecarea in cursa a autocisternelor care prezinta defectiuni tehnice sau nu au fost verificate conform prescriptiilor din Cartea tehnica a autocisternei respective.

Art. 154
Utilizarea autocisternei se va face de catre conducator si ajutorul acestuia care trebuie si el sa posede carnet de conducere pentru categoria respectiva.

Art. 155
Se interzice incarcarea autocisternelor care au aparate de masura si control lipsa, defecte, necorespunzatoare sau neverificate de metrologic.

Art. 156
La sosirea in fabrica de oxigen sau azot seful de schimb va verifica starea autocisternei si va decide incarcarea sau neincarcarea acesteia.

Art. 157
Stationarea si gararea autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid, atat la proprietar cat si la beneficiar, se va face in locuri special amenajate (platforme betonate, curate, ingradite si prevazute cu instalatii p.s.i.)

Art. 158
Autocisternele trebuie dotate cu o trusa de prim ajutor care va cuprinde si alcool 75% si oxicort.

Art. 159
Autocisternele trebuie sa fie dotate cu degresant, apa, sapun si prosop.

B. Conducte pentru oxigen si azot

Curatirea conductelor

Art. 160
Inainte de montare se vor degresa si usca tevile. In afara de aceasta, tevile de otel se vor curata in interior de rugina. La fel se va proceda si cu accesoriile conductelor.

Art. 161
Se interzice vopsirea interioara a aparatelor, recipientelor, armaturilor si conductelor care vin in contact direct cu oxigenul.

Art. 162
Se interzice vopsirea exterioara a conductelor pentru oxigen lichid.

C. Statii de imbuteliere recipiente-butelie

Art. 163
Pardoseala rampelor se va mentine curata si nealunecoasa. Pe timp de iarna rampele se vor curata de zapada si gheata.

D. Recipiente-butelie

Incarcarea recipientelor-butetie

Art. 164
Incarcarea recipientelor-butelie in vehicule se va face astfel incat robinetele lor sa se gaseasca in aceeasi parte (de preferin|a pe partea dreapta). Recipientele vor fi stivuite in cel mult 4 randuri si nu vor depasi inaltimea obloanelor.

Transportul recipientelor-butelie

Art. 165
Se interzice transportul recipientelor-butelie in autobasculante, in autovehicule necorespunzatoare, precum si in autovehicule cu remorci basculante.

Art. 166
Se interzice incarcarea si transportarea recipientelor-butelie de oxigen impreuna cu materiale combustibile, explozibile, substante grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.

Art. 167
In timpul transportului si manipularii recipientelor-butelie, trebuie sa se ia masuri impotriva caderii, lovirii sau murdaririi acestora.

Art. 168
Vehiculele care transporta recipiente-butelie incarcate nu trebuie sa stationeze fara supraveghere. Conducatorii autovehiculelor in care se transporta recipiente-butelie incarcate cu oxigen sau azot trebuie sa fie instruiti asupra proprietatilor si pericolelor pe care le prezinta oxigenul si azotul.

Art. 169
Transportul persoanelor in autovehicule incarcate cu recipiente-butelie de oxigen sau azot este permis numai in cabina conducatorului.

Art. 170
Se interzice descarcarea recipientelor-butelie din vehicule prin caderea lor pe un pat elastic (pneuri).

Transportul recipientelor-butelie in intreprinderi

Art. 171
Pe distante scurte (intre sectiile intreprinderii) transportul recipientelor-butelie se face pe carucioare special constitute in acest scop.

Art. 172
Se interzice aruncarea, tararea sau rostogolirea orizontala a recipientelor-butelie, chiar si pe distante scurte.

Art. 173
Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalatiilor de ridicat se permite numai daca recipientele sunt bine fixate in containere care permit o prindere sigura de carligul macaralei.

Art. 174
Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalatiilor de ridicat cu electromagnet de prindere.

Art. 175
Operatiunile de incarcare si descarcare trebuie efectuate cu deosebita atentie luandu-se masurile necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor si evitandu-se ciocnirile recipientelor intre ele sau cu alte corpuri.

Art. 176
Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distante scurte (cel mult 5 m) de catre muncitori experimentati printr-o aplecare usoara si rostogolire a lor in aceasta pozitie pe postament.

V. Depozitarea oxigenului si azotului

A. Rezervoare cu clopot

Intretinere

Art. 177
Apa de inchidere trebuie sa fie curata, fara urme de ulei sau grasimi si ferita de inghet pe timpul rece. Se interzice folosirea flacarii pentru dezghetare.

Art. 178
Ghidajele partii mobile trebuie sa functioneze perfect chiar si in condi|ii atmosferice nefavorabile. Pentru ungerea ghidajelor se vor utiliza numai lubrifianti de calitatea si in cantitatea prescrisa de fabricant.

Art. 179
Se interzice incarcarea neuniforma a clopotului. In cazul incarcarii clopotului cu greutati suplimentare, acestea se vor asigura impotriva deplasarii.

B. Baterii de recipiente-butelie

Intretinere

Art. 180
Recipientele-butelie care formeaza bateria de recipiente si care nu sunt scoase din baterie la mcarcare sau descarcare se vor verifica periodic, interior, la cel mult 3 ani.

Art. 181
Recipientele-butelie amplasate culcat in baterie se vor roti putin, dupa fiecare verificare, pentru prevenirea coroziunii locale.

C. Statii de stocare-evaporare a oxigenului sau a azotului lichid

Intretinere

Art. 182
Depozitarea si distribuirea aerului lichid, a oxigenului sau azotului se vor face cu atentie si numai in recipienti cu izolatie si protectie speciala, ferindu-se de orice loviri sau incalziri peste temperatura de lichefiere.

Art. 183
Piesele de schimb, garniturile si accesoriile utilizate in statiile de stocare a oxigenului vor fi degresate inaintea folosirii lor.

Art. 184
Toate materialele utilizate la intretinere si interventii (carpe, degresant etc.) vor fi perfect curate.

Art. 185
Se interzice depozitarea in incinta statiei a altor piese sau materiale, in afara celor necesare si indicate. Se interzice efectuarea de alte lucrari care nu sunt specifice statiei.

Art. 186
Se interzice lasarea nesupravegheata a statiei chiar si pentru scurt timp.

Art. 187
Se interzice primirea persoanelor neautorizate in incinta statiei.

Art. 188
Curatenia statiei trebuie mentinuta in mod exemplar insa, in caz de nevoie, se va spala pavimentul cu degresant.

Art. 189
Pe timp de iarna drumul de acces si platforma statiei trebuie sa fie curtate de zapada. In caz de polei, pe drumul de acces se va presara sare. Se interzice utilizarea in acest scop a nisipului, cenusii, rumegusului sau a oricarui alt material poros sau de natura organica.

Art. 190
Rezervoarele de stocare pentru oxigen sau azot lichid se vor umple numai cu cantitatea prevazuta in cartea utilajului. In cazul cand s-a introdus in rezervor o cantitate mai mare de oxigen sau azot lichid, surplusul se va evacua imediat in atmosfera.

Art. 191
Strangerea presgarniturilor ventilelor se va verifica periodic si daca se constata ca acestea sunt umede se vor inlocui cu altele originale, curate, degresate si uscate.

Art. 192
Pentru eliminarea rezidurilor, rezervoarele se vor curata periodic, in conformitate cu prescriptiile de exploatare si in functie de cantitatea de oxigen sau azot vehiculata.

Art. 193
In cazul in care se constata urme de ulei la rezervorul de oxigen, in sistemul de conducte sau pe armaturi, atunci rezervorul, conductele si armaturile vor fi supuse unei spalari cu degresant, urmata de o suflare cu gaz inert pana la uscarea completa.

Art. 194
Ca agent termic se vor utiliza, la evaporatoarele calde, numai fluide care nu pot produce reactii periculoase in contact cu oxigenul sau azotul si care nu au o actiune coroziva asupra materialului evaporatorului.

Art. 195
Functionarea organelor de inchidere care se manevreaza rar se va verifica periodic.

Pompe pentru oxigen si azot lichid

Art. 196
Pompa pentru transvazarea oxigenului sau azotului lichid se va amplasa in aer liber langa rezervorul de stocare sau pe autocisterna.

Art. 197
Se interzice pornirea pompei inaintea racirii si a amorsarii ei cu oxigen sau azot lichid.

Art. 198
Se interzice functionarea pompei in gol. Trebuie sa fie asigurata alimentarea permanenta cu lichid a pompei.

Art. 199
Se interzice orice interventie la pompa in timpul cat aceasta este in functiune sau se gaseste la temperaturi scazute.

Art. 200
Statia trebuie dotata cu un post pentru interventii in caz de incendiu.

Obligatiile detinatorilor de spatii de stocare a oxigenului sau azotului

Art 201
Statia de oxigen sau azot lichid va fi dotata cu un numar suficient de tavi etanse, canfecttionate din otel inoxidabil, pentru captarea eventualelor scurgeri de oxigen sau azot lichid la operatia de transvazare.

Art. 202
In incaperea statiei trebuie sa se afiseze la loc vizibil:
– schema de functionare a statiei;
– instructiuni de lucru;
– instructiuni de protectia muncii si prim-ajutor;
– instructiuni de prevenirea si stingerea incendiilor.

Art. 203
Statia trebuie sa fie dotata cu telefon.

Art. 204
Statia va fi dotata cu un post de prim-ajutor cu materiale necesare din care sa nu lipseasca alcool etilic 75% si oxicort pentru tratarea arsurilor provocate de contactul cu oxigenul sau azotul lichid.

Art. 205
In incaperea statiei trebuie amenajat un post de spalare cu degresant. Vasele cu degresant vor fi folosite si pentru aprovizionarea personalului autocisternei.

Art. 206
Sculele necesare pentru interventii trebuie sa fie confectionate din materiale neferoase sau lemn si trebuie sa fie degresate inaintea folosirii lor.

Art. 207
Toate piesele de schimb, garniturile, accesoriile si sculele folosite la statia de oxigen sau azot lichid se vor pastra in perfecta stare de curatenie, in cutii inchise sau rastele special amenajate.

D. Depozitarea recipientelor-butelie

Depozitare

Art. 208
Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul robinetului si capacul de protectie insurubate.

Art. 209
Recipientele-butelie vor fi depozitate in pozitie verticala si asigurate impotriva rasturnarii.

Art. 210
Este interzisa depozitarea recipientelor in locuri umede sau in mediu cu actiune coroziva asupra materialului din care este construit recipientul.

Art. 211
Este interzisa depozitarea recipientelor-butelie in spatii liber accesibile, pe scari, culoare, ganguri sau camere cu circulatie de persoane.

Art. 212
Este interzisa depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale impreuna cu materiale sau fluide inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.

Art. 213
Se interzice depozitarea recipientelor pline impreuna cu cele goale.

Art. 214
In timpul depozitarii se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum si de incalzirea excesiva (peste 40°C).

Art. 215
Recipientele-butelie incarcate, aflate in incaperi trebuie sa fie la cel putin 1 m distanta de radiatoare de incalzire sau alte aparate incalzitoare si la o distanta de cel putin 10m fata de sursa de caldura cu foc deschis sau sobe.

Art. 216
Personalul care transporta, manipuleaza, depoziteaza si utilizeaza recipiente-butelie trebuie sa fie instruit pentru aceste operatii si trebuie sa aiba mainile si hainele curate (lipsite de grasimi).

E. Depozitarea lubrifiantilor,materialelor izolante, degresantilor

Depozitare

Art. 217
Lubrifiantii se vor depozita in locuri special amenajate, in afara incaperilor cu instalatii sau recipienti de oxigen, in vase inchise si inscriptionate cu calitatea lubrifiantului.

Art. 218
Depozitarea degresantilor se face in incaperi separate bine ventilate.

Art. 219
Depozitarea degresantilor se va face in vase inchise in locuri special amenajate in afara locurilor de munca. Se interzice folosirea vaselor destinate degresantilor pentru depozitarea, chiar si numai temporara, a altor substante.

Art. 220
Depozitarea materialelor izolante se face in incaperi separate.

VI. Utilizarea oxigenului si azotului

A. Oxigenul gazos

Art. 221
Toate incaperile si locurile exterioare in care este posibila imbogatirea aerului cu oxigen, chiar si numai temporar, trebuie sa fie marcate prin tablii indicatoare de securitate.

Art. 222
Gropile de montaj, canalele pentru conducte si altele similare trebuie sa fie bine aerisite inainte ca personalul sa intre in acestea.

Art. 223
In incaperile si locurile in care concentratia oxigenului in atmosfera poate creste peste 22% se interzice depozitarea materialelor organice, in afara de cele strict necesare pentru exploatarea curenta, zilnica. Se va evita orice apropiere de surse de aprindere si se vor aerisi hainele si parul pana la indepartarea completa a oxigenului (cel putin 30 minute).

Art. 224
Persoanele care lucreaza in zone in care este posibila imbogatirea atmosferei cu oxigen nu vor purta imbracaminte din materiale care se pot incarca cu electricitate statica si nici incaltaminte cu accesorii metalice.

Art. 225
Se interzice utilizarea oxigenului pentru imbunatatirea aerului (ex. insuflare de oxigen in incaperile in care se lucreaza).

Art 226
Se interzice utilizarea oxigenului pentru alimentarea mastilor izolante cu aductiune de aer proaspat.

Art. 227
Se interzice utilizarea oxigenului in locul aerului comprimat (ex. pentru vopsire prin pulvere, antrenarea sculelor pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aschiilor, prafului, hainelor etc.).

B. Azot gazos

Art. 228
Toate incaperile si locurile exterioare in care este posibila imbogatirea aerului cu azot, chiar si numai temporar, trebuie sa fie marcate prin tablite indicatoare de securitate.

Art. 229
Incaperile in care pot avea loc scapari de azot la exploatarea normala a instalatiilor sau in caz de defectiune trebuie sa fie ventilate astfel incat sa nu poata avea loc o imbogatire a aerului cu azot peste limita de81%.

Art. 230
In cazul in care se presupune ca in incapere atmosfera are peste 81% azot se va lucra numai cu masca cu aductiune de aer curat.

Art.231
La spalarea si suflarea instalatiilor cu azot, acesta trebuie sa fie evacuat in atmosfera, astfel incat in incapere sa nu aiba loc o imbogatire a atmosferei cu azot.

C. Oxigen, azot si aer lichid

Oxigen, azot si aer lichid

Art.232
La transvazarea aerului lichid si a produselor lichefiate obtinute prin separare, se va evita contactul cu pielea si se va purta echipamentul de protectie prescris, care va fi curat si fara urme de ulei sau grasimi.

Art. 233
In timpul lucrului cu gaze lichefiate, ochii trebuie protejati cu ochelari sau viziera de protectie, hainele trebuie sa fie bine inchise, iar pantalonii sa acopere incaltamintea.

Art. 234
Se interzice turnarea gazelor lichefiate pe pardoseala.

Art. 235
Se va evita contactul aerului si oxigenului lichid cu materiale organice sau materiale poroase de orice fel (ex. nisip, lemn, cenusa etc.)

Art. 236
Pentru golirea vaselor cu gaze lichefiate, in incinta intreprinderilor trebuie sa se prevada locuri sau recipiente speciale, marcate cu tablii indicatoare de securitate. Se interzice trecerea vehiculelor prin zone cu atmosfera imbogatita cu oxigen.

Art. 237
Gazele lichefiate (oxigen, azot) se vor pastra numai in recipiente de constructie speciala, care trebuie sa fie marcate conform prescriptiilor ISCIR. Aceste recipiente se vor feri de orice loviri sau incalziri peste temperatura de lichefiere, care creeaza pericol (cresterea brusca a presiunii si explozii).

Art. 238
Incarcarea in mijloace de transport a recipientelor cu gaze lichefiate se va executa cu deosebita grija, evitandu-se barbotarea intensa.

Art. 239
Se interzice incalzirea rapida a gazelor lichefiate in vase cu gatul ingust.

Luarea probelor

Art. 240
Introducerea unor obiecte neracite in vasele cu gaze lichefiate trebuie sa se execute incet, astfel incat sa se evite barbotarea intensa si aruncarea lichidului din vas.

Art. 241
Vasele pentru luarea probelor de gaze lichefiate trebuie sa fie racite in prealabil.

Manevrarea organelor de inchidere

Art. 242
Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se vor descnide brusc, ci progresiv.

Art. 243
Nu se permite demontarea rozetei robinetului cu ventil si manevrarea lui cu chei sau clesti.

Art. 244
Se interzice executarea oricarei reparatii la robinetul cu ventil sau la recipientul-butelie (inclusiv vopsire sau inscriptionare). Reparatiile se executa numai de ateliere autorizate de ISCIR.

Art. 245
In cazul cand robinetul cu ventil a inghetat, dezghetarea se va face numai cu carpe curate muiate in apa calda curata, cu aer cald sau apa calda, lipsite de grasimi. Se interzice utilizarea flacarii sau a oricarui alt mod de dezghetare. Operatia de dezghetare se va executa numai de catre personalul de specialitate.

Art. 246
In cazul in care la locul de consum gazul nu poate fi scos din recipient datorita robinetului defect, recipientul trebuie sa fie inapoiat intreprinderii care a executat incarcarea.

Art. 247
Consumarea oxigenului din recipientul-butelie se va face numai prin intermediul unui reductor de presiune destinat exclusiv pentru oxigen.

Art. 248
Reductorul de presiune, manometrele si robinetul cu ventil se vor feri de ulei sau alte materii grase.

Art. 249
Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul de presiune montat.

Art. 250
Verificarea etanseitatii robinetelor cu ventil si a reductoarelor de presiune se va face numai cu o solute de apa si sapun neutru.

Art. 251
In timpul consumului de oxigen se va asigura stabilitatea recipientului-butelie in pozitie verticala sau se va aseza inclinat cu robinetul in partea de sus.

Art. 252
La locul de utilizare nu se permite depozitarea recipientelor-butelie.

Presiune remanenta

Art. 253
Recipientele-butelie nu se vor goli complet de oxigen sau azot ci se va asigura un continut rezidual de oxigen sau azot cu o presiune de cel putin 3 bar, pentru a se evita patrunderea altor gaze in interior si pentru a permite verificarea continutului din recipientele-butelie inainte de umplere.

Art. 254
Instalatiile de oxigen nu vor fi folosite ca legatura cu pamantul a aparatului de sudura electrica.

D. Degresanti (tetraclorura de carbon, tricloretilena si tetracloretilena)

Degresanti

Art. 255
La efectuarea operatiilor de lucru cu degresanti este interzis cu desavarsire fumatul.

Art. 256
La locurile de munca cu expunere la tricloretilena, se vor respecta recomandarile medicale la angajare si se va face examen medical periodic.

Art. 257
Este obligatorie realizarea unui control sanitar al personalului expus, prin prelevarea esantioanelor de aer la sfarsitul procesului de munca si prin dozajul regulat al acidului tricloracetic in urina.

Art. 258
Se interzice degresarea pieselor din metale usoare sau aliajele acestora cu tricloretilena nestabilizata.

Art. 259
La lucrul cu degresant se va folosi echipamentul de protectie prevazut in normativ.

Art. 260
Vaporii degresantilor fiind mai grei decat aerul, se acumuleaza in partea inferioara a locurilor de munca. Canalele, gropile de montaj, subsolurile etc. trebuie sa fie bine ventilate. Pardoselile stropite accidental cu degresanti se vor spala bine cu apa.

Art. 261
Piesele, conductele si instalatiile spalate cu degresanti vor fi bine curtate si suflate cu aer sau azot curat si uscat, pana ce dispare orice urma sau miros de degresant.

Echipament de protectie

Art. 262
Personalul pentru care expunerea la degresanti este inevilabila trebuie sa fie echipat cu echipamentul de protectie prevazut si sa cunoasca efectele nocive ale degresantilor asupra organismului uman, masurile de prevenire a intoxicatiei si de prim ajutor.

Art. 263
Muncitorii care au lucrat cu degresanti isi vor spala mainile, iar apoi le vor unge cu un amestec de glicerina cu apa.

Art. 264
Personalul trebuie instruit sa-si faca toaleta inaintea meselor si la sfarsitul lucrului.

E. Materiale termoizolante

Materiale termoizolante

Art. 265
In timpul lucrului cu materiale termoizolante se va purta obligatoriu echipamentul de protectie prevazut in Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

Art. 266
Dupa terminarea lucrului, se va curata bine echipamentul de protectie.

Art. 267
Muncitorii care au lucrat cu materiale termoizolante vor face dus cu apa calda dupa terminarea lucrului.

Art. 268
Toate materialele termoizolante folosite la instalatiile de oxigen si azot trebuie sa fie lipsite si ferite de umiditate si de orice substante grase sau combustibile.

Art. 269
Continutul in elemente organice se limiteaza la materialele termoizolante la 0,5% din greutate.

VII. Reparatii

A. Instalatia de fabricare a oxigenului si azotului

Cand se efectueaza reparatiile

Art. 270
Instalatiile sub presiune vor fi exploatate, verificate si reparate conform prescriptiilor tehnologice, ISCIR si prevederilor prezentelor norme. Interventiile si reparatiile la instalatiile sub presiune se vor face numai dupa evacuarea totala a presiunii si cu luare de masuri pentru prevenirea reintroducerii sau aparitiei accidentale a presiunii.

Art. 271
Se interzice strangerea racordurilor, suruburilor, flanselor si executarea oricaror lucrari de remedieri sau reparatii atat timp cat instalatia este sub presiune. Nu se admite deschiderea si repararea partilor reci ale instalatiei inainte de incalzirea lor.

Art. 272
La executarea reparatiilor si interventiilor se vor utiliza tablii indicatoare de securitate.

Art. 273
Oprirea instalatiei, incalzirea, golirea, spalarea si curatirea ei, precum si punerea in functtiune a instalatiei se va face cu respectarea instructiunilor de exploatare.

Art. 274
Reparatiile utilajelor si instalatiilor care au continut sau puteau sa contina oxigen vor incepe numai dupa suflarea lor cu aer curat, lipsit de ulei pana ce continutul de oxigen sau azot al aerului din interiorul lor este cuprins intre 19 si 22% oxigen sau max. 81% azot. Determinarea continutului de oxigen sau azot se face prin prelevarea de probe si analiza in laboratorul fabricii de oxigen sau azot.

Art. 275
Incalzirea instalatiilor se va face numa: dupa evacuarea totala a lichidului, urmata de suflarea atenta si lenta cu azot sau aer curat si uscat la termperatura ambianta.

Art. 276
Incalzirea din exterior a conductelor, armaturilor, aparatelor de oxigen sau azot etc. se va face numai cu aer cald, apa calda, care nu vor fi impurificate cu ulei sau grasimi. Se interzice incalzirea cu flacara sau corpuri incandescente.

Art. 277
Incalzirea partiala este permisa numai la instalatiile care sunt prevazute pentru aceasta din constructie. Incalzirea se va face cu mare atentie, pentru a nu patrunde aerul de suflare in spatiile instalatiei negolite (pericol de explozie).

Reparatii in interiorul vaselor

Art. 278
Lucrarile din interiorul aparatelor si a mantalelor blocurilor de separare se vor efectua numai dupa stabilirea unei atmosfere cu 19… 22% oxigen sau max. 81% azot. Determinarea continutului de oxigen sau azot se face in laboratorul fabricii de oxigen sau azot. La reparare vor participa 2 muncitori. Cel care lucreaza in interior va fi echipat cu echipamentul de protectie corespunzator, va purta Centura de siguranta cu franghie de salvare si va fi supravegheat de celalalt muncitor, din exterior, prin gura de vizitare. Franghia de salvare va fi legata in exterior langa gura de vizitare.

Art. 279
Scoaterea materialului termoizolant pentru asigurarea accesului necesar la adsorberele de acetilena si la filtrele aerului lichid se va efectua numai dupa incalzirea acestor aparate si a izolatiei din jur pana la atingerea temperaturilor pozitive.

Art. 280
Deschiderea adsorberelor pentru inlocuirea sau verificarea starii agentului adsorbant se va efectua dupa incalzirea lor prealabila pana la temperatura de 20-30° C si suflarea lor timp de 20-30 minute cu azot sau aer lipsit de ulei.

Art. 281
La efectuarea oricaror reparatii la blocurile de separare insotite de indepartarea partiala sau totala a izolatiei se va examina cu atentie_starea reazemelor si a elementelor de fixare ale aparatelor si conductelor. In cazul in care se constata defectiuni, se vor lua masuri de remediere.

Art. 282
La executarea reparatiilor in care trebuie sa se desfaca o parte din izolatie, se vor lua masuri pentru prevenirea deplasarii stratului izolant prin sprijinirea acestuia.

Art. 283
Pentru sprijinirea materialului izolant in cazul indepartarii lui partiale de la blocul separator se vor utiliza opritoare din azbociment sau alte materiale, cu conditia ca dupa terminarea reparatiei aceste materiale sa se indeparteze.

Art. 284
Daca in timpul reparatiilor materialul termoizolator s-a murdarit cu substante grase, s-a udat sau s-a imbibat cu degresant, acesta va fi inlocuit cu material termoizolant curat si uscat.

Operatii dupa reparatiile instalatiei de oxigen

Art. 285
Dupa terminarea lucrarilor de reparatii se vor evacua din interiorul blocului de separatie toate sculele si elementele ajutatoare auxiliare (schele, scari etc.), iar seful sectiei va examina locul de efectuare a lucrului inaintea inchiderii gurilor de acces.

Art. 286
Aparatele si conductele pentru oxigen la care in timpul reparatiilor a existat posiblitatea murdaririi cu ulei sau grasimi se vor degresa, apoi vor fi suflate cu azot sau gaze inerte fara urme de ulei, pana la evacuarea totala a degresantului. Se vor lua masurile pentru prevenirea patrunderii si vehicularii in instalatii a impuritatilor mecanice care pot produce incarcari electrostatice.
Trebuie sa se sufle un volum de gaz egal cu cel putin de 100 de ori volumul conductei. Gazele utilizate pentru suflare trebuie sa fie in asa fel evacuate in aer liber, incat sa nu fie periclitate persoane sau sa poata provoca incendii (datorita particulelor de rugina incandescente antrenate).

Art. 287
Verificarea etanseitatii se va face cu aer sau gaz inert, fara urme de ulei la presiune de lucru, utilizand solute de apa cu sapun neutru.

Art. 288
Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii la inaltime se vor amenaja platforme prevazute cu balustrade. Se interzice efectuarea reparatiilor la inaltimi, stand pe scari, conducte sau balustrade.

Art. 289
Inceperea lucrarilor de reparatii se face numai dupa incalzirea in totalitate a instalatiei la temperatura mediului ambiant.

Art. 290
Inaintea inceperii operatiilor de reparatii la instalatiile de fabricare a oxigenului si azotului se va incheia un proces verbal de predare-primire a instalatiei de la atelierul exploatare la intretinere in care se vor mentiiona defectele constatate In timpul functionarii instalatiei precum si masuri de protectie a muncii pentru evitarea producerii accidentelor de munca (unde se vor monta blinduri si armaturi care nu se pot manevra, prevazute cu tablite ,,Nu se va manevra”).

Art. 291
La lucrarile de reparatii se va lucra cu haine curate, scule degresate si vopsite albastru.

B. Compresoare

Repararea compresoarelor

Art. 292
Instalatiile de oxigen sau azot care au compresoare de aer cu ungere cu ulei si masini de expansiune cu ungere cu ulei, precum si tancurile si recipientii pentru depozitarea sau transportul oxigenului sau azotului lichid, gazificatoarele reci, pompele de oxigen sau azot lichid si conductele, armaturile, filtrele etc. trebuie verificate si curatate periodic pentru eliminarea impurificarilor cu ulei, apa etc., in conformitate cu instructiunile de exploatare.

Art. 293
Lucrarile de reparare a compresoarelor pot incepe numai dupa ce s-a redus presiunea la nivelul celei atmosferice in toti cilindrii, toate conductele si toate racitoarele, s-a efectuat deconectarea de la retea, si s-au stabilit indicatoare de securitate cu inscriptia ,,Nu conectati, se lucreaza”.

Art. 294
Sculele utilizate la repararea compresoarelor si instalatiilor de oxigen sau azot vor fi degresate in prealabil.

Art. 295
La repararea compresoarelor se va acorda atentie deosebita indepartarii calaminei de pe pistoane, cilindri, supape si din conductele de refulare.

Art. 296
La depanarea compresoarelor pentru oxigen sau azot se vor degresa cu deosebita grija, inainte de montare, toate piesele care vin in contact cu oxigenul.

Art. 297
Inaintea punerii in functiune a compresorului dupa o reparatie, se va controla daca sunt scoase toate flansele oarbe care au fost montate initial.

Art. 298
Pentru repararea compresoarelor se vor utiliza numai materialele recomandate de furnizori.

Art. 299
La asamblarea compresoarelor se vor degresa si usca cu deosebita atentie piesele si parole compresorului care vin in contact cu oxigenul. Se va lucra cu mainile si sculele curate, lipsite de grasimi.

C. Rezervoare de oxigen si azot

Repararea rezervoarelor

Art. 300
Orice interventii si reparatii (sudura etc.) la rezervoarele de oxigen se vor face numai dupa golirea completa a rezervorului sau recipientului si suflarea lui indelungata cu azot, urmata de o spalare cu aer pentru evacuarea azotului, si in prezenta sefului de schimb. La rezervoarele de azot se face suflarea numai cu aer.

Art. 301
Intrarea in rezervoare sau recipiente se va face numai cu aprobarea conducatorului unitatii, sub supraveghere si cu respectarea masurilor de mai jos.

Art. 302
Inaintea intrarii in rezervor acesta va fi spalat un timp indelungat cu aer, pana ce concentratia oxigenului va fi cuprinsa intre 19 si 22%. Verificarea continutului de oxigen se efectueaza prin prelevari de probe si analize de laborator.

Art. 303
Furtunul de aer trebuie sa fie in asa fel amplasat, incat capatul lui sa se gaseasca in partea opusa gurii de vizitare, pentru asigurarea unei aerisiri a intregului spatiu.

Art. 304
Prin analize de aer, in prezenta sefului de schimb, trebuie sa se determine prezenta unei atmosfere normale cu un procent de oxigen de 19… 22%.

Art. 305
Conductele prin care poate patrunde oxigen sau azot in rezervor trebuie sa fie separate cu flanse oarbe.

Art. 306
Seful sectiei va decide asupra necesitatii montarii de flanse oarbe. Montarea si demontarea flanselor oarbe se vor face numai in prezenta sefului sectiei.
Se vor utiliza numai flange oarbe cu coada.

Art. 307
In timpul efectuarii lucrarilor de revizie sau reparatii interioare se va insufla aer proaspat (in nici un caz oxigen) in rezervor si se vor echipa muncitorii cu masti izolante neautonome (cu aspiratie libera sau aductiune de aer comprimat).

Art. 308
In cazul executarii de lucrari cu flacara (sudura etc.), in interiorul rezervoralui trebuie sa se realizeze insuflarea de aer proaspat.

Art. 309
Muncitorul din rezervor trebuie sa fie echipat cu Centura de siguranta si franghie de salvare cu care sa fie posibila tragerea lui pana la gura de vizitare, in caz de pericol.

Art. 310
In tot timpul lucrului, in interiorul rezervorului muncitorul va fi supravegheat de un muncitor amplasat in afara rezervorului, langa gura de vizitare, unde se va lega si capatul franghiei de salvare.

Art. 311
Iluminatul interior se va face cu lampi portative antiex, alimentate la tensiunea de 12 V, sau lanterne, prevazute impotriva spargerii becului. Izolatia cablului electric de alimentare trebuie sa fie in perfecta stare.

D. Repararea pompei de transvazare

Repararea pompelor

Art. 312
Pentru repararea pompei se vor utiliza numai piese originale livrate de furnizorul pompei.

Art. 313
La montarea pompei se vor degresa si usca toate piesele care vin in contact direct cu oxigenul.

Art. 314
Pentru ungerea pompei se va utiliza numai lubrifiantul de calitatea si cantitatea prescrisa de furnizor sau lubrifiant asimilat in conditii legale.

Art. 315
In vederea repararii sau intretineri demontarea scruberelor, decarbonatoarelor, uscatoarelor, separatoarelor si filtrelor se va face numai dupa ce acestea au fost golite, iar presiunea redusa la presiunea atmosferica.

Art. 316
Cu ocazia deschiderii si repararii scruberelor si decarbonatoarelor se vor curata si umpluturile de depuneri. De asemenea, se va verifica buna functionare a supapelor de retinere de la decarbonatoare.

Art. 317
Dupa executarea de reparatii la blocul separator, se vor indeparta toate elementele si materialele auxiliare utilizate pentru despachetarea, impachetarea si sprijinirea materialului termoizolant.

Art. 318
Reparatiile la instalatia de fabricare a oxigenului si azotului se vor efectua la intervalele si itregul volum prevazute in instructiunile intreprinderii constructoare.

Art. 319
Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, va determina concentratia oxigenului in atmosfera zonei de lucru. In cazul in care concentrate oxigenului este sub 19%, nu se va stationa sau lucra decat cu masca izolanta alimentata cu aer curat, cu concentratia oxigenului cuprinsa intre 19% si 22%. Daca concentratia oxigenului din atmosfera zonei de depseste 22%, nu se va incepe lucrul. In timpul lucrului se va supraveghea in permanenta concentia oxigenului, iar cand aceasta depaseste 22% se intrerupe lucrul si se vor lua masurile necesare pentru readucerea la normal a compozitiei aerului.

Art. 320
Lucrul cu foc se permite numai in cazuri speciale, pe baza de permis de lucru cu foc, dupa ce au fost luate toate masurile de prevenire (separare, dezghetare, golire, spalare etc.) si cu supravegherea continua a concentratei de oxigen in zona de lucru care nu va depasi 22%. Lucrarile se vor efectua numai in prezenta sefului unitatii si a responsabilului P.S.I.

E. Activitati generate la reparatiile instalatiilor de fabricat oxigen

Organizarea activitatii de reparare

Art. 321
Sculele utilizate pentru reparatii vor fi confectionate numai din materiale neferoase.

Art. 322
In instalatiile si statiile de oxigen trebuie evitate toate sursele de aprindere.

Art. 323
La fabricile, sectiile si statiiile de oxigen se interzice folosirea focului, fiacarii, a corpurilor incandescente si a fumatului, cu exceptia locurilor nepericuloase, marcate special in acest scop cu tablii indicatoare.

Art. 324
Exploatarea si repararea instalatiilor electrice se va face numai de catre electricieni calificati si instruiti, cu respectarea normelor de electrosecuritate in vigoare.

Art. 325
Repararea armaturilor pentru oxigen se va efectua numai de ateliere specializate.

Art. 326
La fiecare post de utilizare se va prevedea o tablie indicatoare de securitate cu inscriptia ,,OXIGEN”.

Art. 327
Sudarea conductelor de oxigen se va executa numai de sudori autorizati.

Art. 328
Inaintea punerii in functiune a conductelor, acestea se vor supune unei verificari de etansare cu oxigen gazos. Presiunea de verificare nu va depasi presiunea maxima admisa de exploatare a conductei.

Art. 329
Conductele pentru oxigen gazos pozate in canale se vor vopsi ca si conductele pozate aparent.

VIII. Cerinte de proiectare – conceptie la fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului

A. Fabricarea oxigenului si azotului prin fractionarea aerului lichefiat

a. Cladiri si incaperi

Amplasare cladiri

Art. 330
Amplasarea fabricilor de oxigen si azot a statiilor de imbuteliere, de stocare-evaporare si a statiilor de distributie se face in conformitate cu prevederile normativului departamental pentru proiectarea fabricilor de oxigen si azot RD. 43-88.

Art. 331
Iesirile din incaperile sau locurile in care se produce, comprima, transvazeaza, depoziteaza si evapora oxigen si azot, trebuie si fie in asa fel dispuse incat sa permita o evacuare rapida a personalului in caz de pericol. Caile de evacuare vor fi mentinute in permanenta libere, iar usile se vor deschide spre exterior.

Art. 332
Incaperile in care pot avea loc scapari de oxigen sau azot la exploatarea normala a instalatiilor sau in caz de defectiune trebuie sa fie prevazute cu un sistem de ventilare care sa asigure o concentratie de oxigen in atmosfera cuprinsa intre 19 si 22%.

Art. 333
In locurile unde exista posibilitatea cresterii concentratiei de oxigen in atmosfera peste 22% si imbibarii imbracamintii cu oxigen trebuie sa se prevada un numar suficient de dusuri cu apa, pentru salvare in cazul aprinderii imbracamintii. In locul dusurilor se pot prevedea si cazi cu apa.

Art. 334
Dusurile de salvare trebuie sa fie mentinute in perfecta stare de functionare, iar cazile trebuie sa fie permanent pline cu apa curata. Cazile amplasate in aer liber vor fi umplute iarna cu o solutie de apa sarata.

Art. 335
Se interzice ca in asemenea locuri sa se utilizeze paturi pentru stingerea imbracamintii.

Art. 336
Tipul, numarul si amplasarea extinctoarelor si a instalatiilor de stingere a incendiilor se stabilesc in conformitate cu prevederile N.P.S.I.

b. Amplasarea utilajelor

Amplasare utilaje

Art. 337
Amplasarea utilajelor in fabricile de oxigen si azot, stabile de imbuteliere, stocare si evaporare si statiile de distributie se face conform prevederilor normativului P.D. 43-88.

Art. 338
Distantele dintre utilaje si instalatii, respectiv dintre acestea si peretii cladirii, trebuie sa fie astfel alese incat sa nu fie stingherite deservirea, transportul intern, respectiv operatiile de intretinere si reparatii.

Art. 339
Distanta dintre doua blocuri separatoare va fi de cel putin jumatate din inaltimea blocului separator mai inalt.

Art. 340
Incaperile in care pot avea loc scapari de oxigen si azot la exploatarea normala a instalatiilor sau in caz de defectiune trebuie sa fie prevazute cu un sistem de ventilare corespunzator, incat sa nu poata avea loc o imbogatire cu oxigen sau azot a aerului peste limita de 22% oxigen si respectiv 81% azot.

Art. 341
Toate partile metalice ale instalatiilor care pot ajunge accidental sub tensiune sau care se pot incarca cu electricitate statica trebuie sa fie legate la pamant, conform normelor in vigoare.

Art. 342
Pentru asigurarea deservirii si circulatiei pe timpul intreruperilor de curent se va realiza un iluminat electric de siguranta.

Art. 343
Instalatiile electrice, instalatia de legare la pamant si instalatia de protectie impotriva descarcarilor electrice din atmosfera se vor executa conform normativului P.D. 43-88.

c. Instalatii de racire (detentoare)

Prescriptii de conceptie pentru detentoare

Art. 344
Detentoarele trebuie sa fie astfel concepute incat sa nu fie posibila patrunderea uleiului in instalatie.

Art. 345
Pe cat posibil, se va evita utilizarea detenatoarelor cu piston unse cu ulei.

Art. 346
In cazul in care se utilizeaza detentoare cu piston unse cu ulei, pe conducta de evacuare trebuie sa fie prevazut un separator de ulei care trebuie curatat periodic.

Art. 347
Detentoarele trebuie si fie prevazute cu dispozitive care sa previnina depisirea turatiei maxime admise.

Art. 348
Pe conducta de evacuare a detentoarelor cu piston trebuie si se prevada o supapa de siguranta.

Art. 349
Organele exterioare in miscare ale detentoarelor trebuie si fie protejate corespunzator.

d. Priza de aer

Prescriptii de conceptie pentru prize de aer

Art. 350
Priza de aer se amplaseaza in conformitate cu conditiile de puritate a aerului de proces impuse de tehnologie si de platforma industriala.

Art. 351
In functie de mediul in care lucreaza fabricile de oxigen, se pot prevedea atat prize locale
cat si prize la distanta (chiar doua, diametral opuse, interschimbabile dupa directia de propagare a vantului).

Art. 352
Limitele maxime admise de impuritati pentru aerul atmosferic:
a) praf 10 mg/m3;
b) acetilena 0,25 cm3/m3;
c) omologi ai acetilenei 0,01 mgc/m3;
d) hidrocarburi saturate si nesaturate C5-C60,05mgc/m3;
e) hidrocarburi saturate si nesaturate C3-C4 0,3 mgc/m3;
f) suma etan, etilena si propan 10 mgc/m3;
g) sulfura de carbon 0,03 mg/m3;
h) oxizi de azot 1,25 mg/m3.

Art. 353
Priza de aer va fi astfel conceputa incat sa nu fie posibila patrunderea ploii sau a impuritatilor mari (frunze, hartii) in conducta de aspirate.

e. Filtrarea aerului

Prescriptii de conceptie pentru filtre

Art. 354
Se interzice utilizarea de electrofiltre.

Art. 355
Pe cat posibil, nu se vor utiliza filtre cu circulatie de ulei.

Art. 356
Pentru curatirea aerului, la filtrele in miscare se utilizeaza un amestec de glicerina cu apa.

f. Compresoare de aer

Art. 357
Compresoarele trebuie sa fie prevazute pe fiecare treapta de comprimare cu supape de siguranta, manometre si termometre, precum si cu dispozitive pentru controlul ungerii si racirii.

Prescriptii de conceptie pentru compresoare

Art. 358
Compresoarele cu ungere cu ulei trebuie sa fie prevazute, cel putin la evacuarea ultimei trepte de comprimare, cu un racitor de aer si un separator de apa si ulei.

Art. 359
Compresoarele trebuie sa fie prevazute cu protectectori sau ingradiri la toate partile exterioare in miscare.

Art. 360
Compresoarele de aer trebuie sa fie prevazute cu un sistem automat de oprire in cazul intreruperii circuitului de racire.

g. Compresoare de oxigen si azot

Prescriptii de conceptie pentru compresoarele de oxigen si azot

Art. 361
Fiecare etaj de comprimare trebuie sa fie prevazut cu o supapa de siguranta. Pe racordul supapei nu se va monta un organ de inchidere. Supapa de siguranta va fi astfel dimensionata si reglata incat sa nu fie posibila depasirea presiunii finale de com-primare a etajului respectiv cu mai mult de 10%. Reglajul supapei de siguranta trebuie asigurat impotriva dereglarii.

Art. 362
Fiecare etaj de comprimare trebuie sa fie prevazut cu un manometru corespunzator pe cadranul caruia sa fie marcata vizibil presiunea finala de comprimare.

Art. 363
In cazul in care etajul se compune din mai multi cilindri care pot fi deconectati individual, trebuie sa existe cate un manometru si cate o supapa de siguranta pentru fiecare cilindru in parte.

Art. 364
Turbocompresoarele pot functiona fara supape de siguranta si manometre in cazul in care curba lor caracteristica nu permite depasirea presiunii finale de comprimare cu 1,1 ori si nu este posibila suprasaturarea lor.

Art. 365
Piesele compresoarelor cu pistoane cu ungere cu apa care vin in contact cu oxigenul umed trebuie sa fie confectionate din cupru, aliaje de cupru sau otel inoxidabil.

Art. 366
Compresoarele cu pistoane unse cu apa trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure o ungere permanenta si suficienta. Ele trebuie sa fie astfel concepute incat sa fie prevenite loviturile de berrbec.

Proiectarea

Art. 367
Compresoarele cu pistoane unse cu apa in amestec cu glicerina trebuie sa fie prevazute la primul etaj de comprimare cu un dispozitiv de supraveghere a alimentarii cu apa de ungere si cu apa de racire care sa deconecteaze compresorul si sa declanseze un semnal acustic la intreruperea alimentarii. Trebuie sa fie exclusa reconectarea automata a compresorului.

Art. 368
Instalatiile de ungere ale compresoarelor trebuie sa fie prevazute cu dispozitive automate de deconectare care intra in functiune cand presiunea uleiului scade la valoarea minima prescrisa.

Art. 369
Piesele compresoarelor cu autolubrifiere si a turbocompresoarelor care vin in contact cu oxigenul trebuie sa fie confectionate din materiale care nu produc scantei.

Art. 370
Fiecare etaj al compresoarelor cu autolubrifiere trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de alarma care intra in functiune si deconecteaza motorul de antrenare in cazul depasirii temperaturii finale de comprimare.

Art. 371
Instalatiile de racire prevazute cu organe de inchidere trebuie sa fie dotate cu dispozitive care sa previna depasirea presiunii admise pentru lichidul de racire.

Art. 372
Pe conducta de aspirate a turbocompresorului trebuie sa fie prevazut un filtru care sa retina particule solide mai mari de 40 μm.

Art. 373
Filtrul trebuie sa aiba un dispozitiv care sa indice permanent buna lui functionare, respectiv etanseitatea carcasei filtrului (ex. manometru diferential).

Art. 374
Instalatia trebuie sa fie astfel conceputa, incat in timpul functionarii sa existe permanent in conducta de aspirate o suprapresiune de eel putin 100 mm col.H2O.

Art. 375
Conducta de aspirate trebuie prevazuta un dispozitiv pentru masurarea suprapresiunii cuplat cu un sistem de alarma care sa declanseze un semnal sonor cand presiunea din conducta scade sub valoarea prescrisa.

Art. 376
Turbocompresoarele trebuie sa fie prevazute cu cel putin urmatoarele dispozitive de siguranta:
a) ventil pentru inchiderea rapida a admisiei Oxigenului si deschiderea concomitenta a admisiei gazului de spalare;
b) dispozitiv de supraveghere a deplasarii axiale;
c) dispozitiv de siguranta impotriva temperaturii prea ridicate a gazului;
d) dispozitiv de supraveghere a presiunii uleiului;
e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;
f) dispozitiv de supraveghere a apei de racire;
g) dusuri de siguranta la rezervorul de ulei;
h) dispozitiv de supraveghere a temperaturilor lagarelor;
i) extinctoare suficiente in apropierea compresorului;
j) panouri de protectie mobile pentru prevenirea extinderii incendiului;
k) vane cu actionare de la distanta;
l) dispozitiv pentru supravegherea temperaturii oxigenului.

Art. 377
Dispozitivele de la punctele b, d, e si f din art. 376 trebuie sa comande deconectarea compresorului in cazul abaterilor de la starea normala de functionare.

Art. 378
Dispozitivele de la punctele h si 1 trebuie sa comande deconectarea de avarie in cazul cresterii temperaturilor peste valorile limita stabilite.

Art. 379
Deconectarea de avarie trebuie sa fie posibila de la distanta. Initalatia respectiva trebuie sa fie amplasata intr-un loc protejat sau intr-o incapere separata.

Art. 380
Intre hala compresoarelor si statia de imbuteliere trebuie sa existe un sistem de semnalizare acustica si optica in perfecta stare de functionare.

h. Baterii de recipiente – butelie

Prescriptii de proiectare la amplasarea si dotarea cu aparatura a bateriilor de recipiente-butelie

Art. 381
Amplasarea bateriilor de recipiente-butelie se face in aer liber sau in incaperi separate. Bateriile de recipiente-butelie amplasate in aer liber trebuie sa fie ferite, prin acoperire, de intemperii si in special de actiunea razelor solare.

Art. 382
Intre bateria de recipiente-butelie si organul de inchidere a acesteia trebuie sa fie prevazuta o supapa de siguranta.

Art. 383
Atelierul pentru verificarea recipientelor-butelie trebuie sa fie dotat cu un dispozitiv de prindere a recipientelor care sa asigure o fixare rigida si sigura a acestora, in vederea demontarii robinetului cu ventil.

Art. 384
Dispozitivul de prindere trebuie astfel amplasat incat robinetul ce urmeaza a fi demontat sa fie indreptat spre un perete plin.

Art. 385
Pentru spalarea recipientelor-butelie, atelierul pentru verificarea recipientelor trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de basculare care sa permita o fixare sigura a recipientului.

Art. 386
Pardoseala rampelor, depozitului de recipiente goale, depozitului de recipiente pline, boxelor de imbuteliere si atelierelor anexe trebuie sa fie neteda si din materiale rezistente la uzura si care nu produca scantei.

Art. 387
Pentru verificarea greutatii recipientelor-butelie, atelierul de verificare va fi dotat cu un cintar bascula.

Vopsirea recipientelor-butelie

Art. 388
Vopsirea si inscriptionarea recipientelor-butelie se executa in atelierul de vopsire amplasat intr-o incapere separata, special amenajata.

Art. 389
Atelierul de vopsitorie trebuie sa fie inzestrat cu o nisa prevazuta cu o instalatie de absorbsortie si un separator de vopsea.

Prescriptii de proiectare pentru depozite cu recipiente-butelie

Art. 390
Recipientele-butelie goale si recipientele-butelie pline se depoziteaza in depozite separate, in pozitie verticala, in grup de 20-25 bucati, si sa fie asigurate impotriva caderii.

Art. 391
Intre grupele de recipiente-butelie precum si intre acestea si peretii depozitului trebuie sa fie treceri libere, pentru circulatie, cu o latime de cel putin 1,5 m.

Art. 392
Distanta dintre recipientele-butelie depozitate si boxele de umplere trebuie sa fie de cel putin 2 m. Recipientele vor fi astfel dispuse incat sa nu fie stingherita iesirea personalului in caz de pericol.

Art. 393
Proba hidraulica a recipientelor-butelie se executa numai intr-o boxa speciala cu pereti rezistenti, continui si inalti de 2,00-2,30 m a carei iesire nu va fi indreptata catre locurile de munca din atelier.

B. Depozitarea oxigenului si azotului gazos

Art. 394
Depozitarea oxigenului gazos se face in rezervoare cu clopot, rezervoare balon, baterii de recipiente-butelie si recipiente stabile.

Prescriptii de proiectare pentru rezervoare de oxigen si azot gazos

Art. 395
Rezervoarele si recipientele metalice se vor amplasa in aer liber si se va asigura o zona de protectie in jurul lor, conform prevederilor normativului P.D. 43-88.

Art. 396
Rezervoarele si recipientele trebuie sa fie prevazute cu organe de inchidere atat pe conductele de admisie cat si pe cele de evacuate a gazului. Organele de inchidere trebuie sa fie amplasate deasupra nivelului solului si sa fie usor accesibile.

Art. 397
Rezervoarele si recipientele pentru depozitarea oxigenului si azotului gazos trebuie sa fie protejate impotriva patrunderii impuritatilor, sa fie etanse si asigurate contra depasirii limitelor de presiuni prescrise.

Art. 398
Rezervoarele cu clopot si recipientele sub presiune pentru depozitarea oxigenului si azotului gazos trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv pentru evitarea depresiunii.

Art. 399
Rezervoarele cu clopot si recipientele metalice trebuie sa fie protejate impotriva descarcarilor electrice din atmosfera si legate electric la o instalatie de protectie prin punere la pamant.

a. Rezervoare cu clopot

Art. 400
Fiecare rezervor cu clopot trebuie sa fie prevazut cu cel putin un indicator de nivel amplasat in loc vizibil si bine iluminat. Nivelele maxim si minim admise ale clopotului trebuie sa fie marcate vizibil.

Art. 401
Rezervoarele cu clopot trebuie sa fie prevazute cu o supapa de siguranta.

Art. 402
Rezervoarele cu clopot trebuie sa fie prevazute cu un sistem de alarma care sa intre in functiune la atingerea nivelelor maxim si minim admisibile ale clopotului.

Art. 403
Pentru prevenirea inghetarii trebuie prevazut un sistem de incalzire a apei la rezervorul de clopot pe timp friguros.

Art. 404
In cazul in care clopotul nu este demontabil, acesta trebuie sa fie prevazut cel putin cu o gura de vizitare si un racord de aerisire.

Art. 405
Rezervoarele cu clopot se vor proteja anticorosiv, prin vopsire cu vopsele anticorosive speciale (pe baza de silicat de zinc sau rasina P.C.).

b. Rezervoare balon

Art. 406
Rezervoarele balon din fibre sintetice se amplaseaza in incaperi separate in care raportul dintre suprafetele ferestrelor si pardoseli sa fie de cel putin 1/10, iar geamurile sa fie termoabsorbante. Aceste incaperi vor fi incalzite pe timp friguros la + 5° C si dotate cu termometre.

Art. 407
Rezervoarele balon trebuie prevazute cu manometre cu contacte electrice conectate la un sistem de alarma.

Art. 408
Rezervoarele balon trebuie prevazute cu supape de siguranta.

Art. 409
Evaporatoarele calde trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv automat de reglare a temperaturii agentului termic din baie, care sa comande un sistem de alarma in cazul depasirii limitelor de temperatura.

Art. 410
Evaporatoarele calde trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv automat de supraveghere a temperaturii oxigenului si azotului gazos la iesirea din evaporator, care sa comande un sistem de alarma in cazul depasirii valorilor prescrise.

Art. 411
Toate elementele statiei, rezervor, evaporator, pompa vor fi legate la o instalatie de punere la pamint.

c. Depozitarea recipientelor-butelie

Prescriptii de proiectare la depozitarea recipientelor-butelie

Art. 412
Depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale se va face in incaperi sau aer liber (constructie semideschisa de tip sopron ingradit, executat din materiale incombustibile, care protejeaza recipientele-butelie impotriva razelor solare, intemperiilor si interventiei persoanelor straine).

Art. 413
Depozitele trebuie sa se gaseasca la parter, in constructii independente neetajate si sa fie construite din materiale necombustibile. In cazul depozitarii recipientelor butelii in incaperi, usile trebuie sa se deschida in afara, iar geamurile sa fie mate sau vopsite in alb.

Art. 414
Pardoselile din depozite trebuie sa fie plane, nealunecoase si constituite din material care sa excluda posibilitatea producerii de scantei in caz de lovire.

d. Statii de imbuteliere

Prescriptii de proiectare pentru statii de imbuteliere

Art. 415
Statiile de imbuteliere se amplaseaza si se construiesc (tinandu-se seama de prevederile normativului departamental P.D. 43-88).

Art. 416
Rampele de incarcare trebuie sa fie prevazute cu manometre inregistrative, pentru verificarea presiunii de incarcare a tuburilor.

Art. 417
Rampele pentru mcarcarea si descarcarea recipientelor-butelie se amplaseaza in lungul depozitelor de recipiente goale si recipiente pline.

Art. 418
Rampele pentru incarcarea si descarcarea recipientelor-butelie vor fi prevazute cu acoperis.

Art. 419
Distanta dintre doua boxe de umplere amplasate paralel trebuie sa fie de cel putin 2,5 m (masurata intre centrele recipientelor-butelie alaturate).

Art. 420
Pentru presiuni de incarcare diferite trebuie sa se amenajeze boxe diferite.

Art. 421
Bateriile de recipiente sau vehiculele (remorci) cu recipiente legate intre ele se vor incarca numai in boxe de umplere special amenajate in aer liber.

Art. 422
Consumarea oxigenului sau azotului din recipientul-butelie se face numai prin intermediul unui reductor de presiune destinat exclusiv pentru oxigen sau azot.

Art. 423
Camera de joasa presiune a reductorului trebuie sa fie prevazuta cu un manometru construit si marcat special pentru oxigen sau azot si cu o supapa de siguranta cu arc, reglata la presiunea maxima de lucru a aparatului consumator. Camera de inalta presiune trebuie sa fie prevazuta, de asemenea, cu un manometru special pentru oxigen sau azot.

Art. 424
Amplasarea statiilor de stocare-evaporare a oxigenului sau azotului lichid se face in conformitate cu prevederile normativului departamental P.D, 43-74.

Art. 425
La amplasarea statiilor de stocare-evaporare se va avea grija ca aceasta sa nu se faca in zona cu vibratii sau socuri puternice (de ex. langa sectiile de forja).

Art. 426
Terenul pe care se amplaseaza statia, inclusiv rampa pentru autocisterne, trebuie sa fie acoperit pe intreaga suprafata cu un strat de beton anti-scantei cu calcar.

Art. 427
Se interzice utilizarea pe perimetrul statiei a asfaltului, bitumului sau a materialelor poroase cu nisip, rumegus etc.

Art. 428
Intreg perimetrul statiei trebuie sa fie ingradit, pentru prevenirea accesului persoanelor straine si marcat cu indicatoare de securitate (pericol de explozie, interzicerea focului etc.)

Art. 429
In cazul in care statia este amplasata pe langa un drum de circulate curenta se vor instala bariere pentru oprirea circulatiei in zona respectiva in timpul transvazarii sau la executarea unor interventii.

Art. 430
Pentru pastrarea pieselor de schimb, a sculelor si degresantului trebuie sa fie prevazuta cel putin o incapere pentru fiecare din aceste grupe.

Art. 431
Pentru personalul de deservire a statiei se va prevedea o incapere din interiorul careia trebuie sa fie posibila supravegherea statiei.

Art. 432
Evaporatoarele reci sau calde trebuie sa fie prevazute pe conducta de evacuare a oxigenului sau azotului gazos cu o vana de tnchidere si un manometru.

Art. 433
Evaporatoarele reci sau calde trebuie sa fie prevazute cu o supapa de siguranta.

e. Depozitarea oxigenului si azotului lichid

Art. 434
Rezervoarele de stocare a oxigenului si azotului lichid trebuie sa fie de constructie speciala, cu pereti dubli. Spatiul dintre rezervor si mantaua exterioara trebuie sa fie vidat si sa contina material termoizolant.

Art. 435
Rezervoarele de stocare se amplaseaza deasupra solului, in asa fel incat sa fie posibila verificarea mantalei exterioare.

Art. 436
Rezervoarele de stocare se amplaseaza in aer liber.

Art. 437
Rezervoarele pentru oxigen si azot trebuie sa fie prevazute cu supape de siguranta, manometre pentru masurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuumetre pentru masurarea vidului din dintre rezervor si mantaua exterioara a acestuia, aparat indicator al cantitatii de oxigen sau azot lichid din rezervor regulator de presiune cu sistem de alarmare.

Art. 438
Aparatele de masura si control, precum si organele de inchidere si de reglare trebuie sa fie prevazute cu inscriptii clare.

Art. 439
In instalatiile cu compresoare de aer si detentoare unse cu ulei se vor prevedea, in conducta pentru oxigen lichid dintre blocul separator si rezervorul de stocare, filtre suplimentare din materiale necombustibile.

Art. 440
Pardoseala locurilor de transvazare a aerului si oxigenului sau azotului lichid trebuie sa fie din materiale anorganice care nu produc scantei, fara pori si fara crapaturi.

f. Autocisterne pentru transportul oxigenului si azotului lichid

Prescriptii de proiectare pentru autocisterne utilizate la transportul oxigenului lichid

Art. 441
In conformitate cu prevederile Decretului 328/86, autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului lichid fac parte din categoria autovehiculelor care transporta incarcaturi periculoase si trebuie sa fie dotate si inscriptionate ca atare.

Art. 442
Autovehiculele pentru transportul recipientelor-butelie incarcate cu oxigen sau azot trebuie sa fie dotate cu: covor de cauciuc, taeava de esapament in fata si inscriptionare pe obloane.

Art. 443
Autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului lichid trebuie sa fie autorizate special de catre organele in drept ale Ministerului de Interne.

Art. 444
Autocisternele pentru transportul oxigenului si azotului lichid trebuie sa fie astfel construite incat cisterna si rampa de ventile sa fie protejate de constructia sasiului in caz de accident de circulate.

Art. 445
Autocisterna trebuie sa fie dotata cu evaporator propriu, supapa de siguranta, manometru pentru masurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuummetru pentru masurarea vidului din spatiul izolator, aparat indicator al cantitatii de oxigen sau azot lichid din autocisterna.

Art. 446
Elementele rampei de ventile trebuie sa fie prevazute cu inscriptii clare.

Art. 447
Rampa de ventile trebuie sa fie prevazuta cu usi dotate cu incuietori.

Art. 448
Autocisternele trebuie sa fie prevazute cu un manometru care sa indice presiunea oxigenului sau azotului. Acesta trebuie amplasat in asa fel incit sa poata fi citit din cabina conducatorului in timpul deplasarii.

Art. 449
Pe cabina conducatorului trebuie sa fie instalat un girofar de culoare galbena care va fi pus in functiune cand autocisterna circula incarcata.

Art. 450
Pe partea din spate a autocisternei se va scrie vizibil cu litere malte de cel putin 100 mm ,,Transport de oxigen lichid. Pastrati distanta” sau ,,Transport de azot lichid. Pastrati distanta”.

Art. 451
Autocisternele trebuie sa fie prevazute cu 2 tuburi metalice de protectie pentru transportul si pastrarea furtunurilor necesare transvazarii.

Art. 452
Pompele pentru transvazare vor fi prevazute cu un manometru si un dispozitiv de siguranta impotriva depasirii presiunii.

Art. 453
Autocisternele trebuie sa fie dotate cu saboti pentru calarea rotilor.

Art. 454
Autocisternele trebuie sa fie dotate cu scule care nu produc scantei, pentru interventii la rampa de ventile si racordarea furtunurilor.

g. Conducte pentru oxigen sau azot

Prescriptii de proiectare la conductele pentru transport oxigen sau azot

Art. 455
Conductele pentru oxigen se vor confectiona numai din materiale anorganice.

Art. 456
Conductele pentru oxigen confectionate din otel vor fi prevazute cu tronsoane din cupru opritoare de flacara dispuse orizontal, conform prevederilor normativului departamental P.D. 43-88.

Art. 457
Materialele garniturilor de etansare ale conductelor pentru oxigen sau azot precum si izolatiile vor fi din materiale necombustibile.

Art. 458
Vopsirea conductelor pentru oxigen sau azot gazos se va face cu o vopsea sau lac, conform prevederilor normativului P.D. 43-88.

Art. 469
Posturile de utilizare a oxigenului sau azotului trebuie sa fie realizate conform prevederilor din art. 461, 462, 463, 464.

Art. 460
Teava de coborare a postului de utilizare va fi racordata la partea superioara a conductei de oxigen sau azot, prin intermediul unei bucle, pentru prevenirea patrunderii apei de condens si a impuritatilor.

Art. 461
Teava de coborare va fi prevazuta cu un ventil de inchidere.

Art. 462
Robinetul de serviciu cu ventil, impreuna cu reductorul de presiune, se vor monta in avans de ventilul de inchidere cu ajutorul unui racord in forma de,,T”.

Art. 463
Capatul tevii de coborare va fi inchis cu un dop filetat pentru a se putea efectua evacuarea impuritatilor din teava.

Art. 464
Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot sub tencuiala.

Art. 465
Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot in canale impreuna cu conducte pentru gaze sau lichide inflamabile, in medii corosive sau conductori electrici.

Art. 466
Suportii conductelor pentru oxigen sau azot trebuie sa fie din materiale anorganice.

Art. 467
La pozarea conductelor de oxigen sau azot pe pereti si stalpi impreuna cu alte conducte distanta dintre peretii conductelor va fi cel putin 250 mm.

Art. 468
Conducta pentru oxigen sau azot nu va fi prevazuta cu o imbinare cu garnitura de etansare in punctele de incrucisare cu alte conducte. Distanta minima de la imbinare la punctul de incrucisare va fi de 3m.

Art. 469
Trecerile conductelor prin pereti se vor face prin tuburi de protectie.

Art. 470
Conductele pentru oxigen sau azot trebuie sa fie pozate in panta de cel putin 3%o. In punctele cele mai joase trebuie sa fie prevazute dispozitive de drenare protejate impotriva inghetului.

Art. 471
Conductele subterane trebuie sa fie ingropate sub nivelul de inghet.

Art. 472
Conductele ingropate vor fi protejate impotriva curentilor vagabonzi prin masuri adecvate (ex. protectia catodica).

Art. 473
Schimbarea de directie a conductelor pentru oxigen sau azot se va realiza numai prin curbe cu raza interioara cuprinsa intre 5-20 x D, (D fiind diametrul exterior al conductei).

Art. 474
Conductele pentru oxigen sau azot lichid prevazute la ambele capete cu organe de inchidere trebuie sa fie prevazute cu supape de siguranta.

Art. 475
Rezistenta electrica de trecere dintre flanse nu trebuie sa depaseasca 0,03 ohm .

Art. 476
Conductele care duc la boxele de umplere trebuie sa fie prevazute dupa organul de inchidere principal cu:
– supape de siguranta in cazul in care presiunea de umplere a recipientelor este inferioara presiunii din retea;
– manometre de contact legate la un sistem de alarma care se declanseaza la atingerea presiunii maxime admise;
– robinete de inchidere.

Art. 477
Robinetele de inchidere, de pe conductele care due la boxele de umplere, trebuie sa fie amplasate in spatele unor scuturi de protectie traversate numai de tijele lor.

Art. 478
In aval de robinetele de inchidere, conductele trebuie sa fie prevazute cu cate un manometru si robinet de descarcare.

Art. 479
Conducta de oxigen sau azot sub presiune trebuie sa fie prevazuta inainte de intrarea ei in statia de imbuteliere cu un organ de inchidere principal, usor accesibil.

Art. 480
Pe conducta de evacuare a azotului din uscatorul de silicagel trebuie sa fie prevazut un filtru pentru retinerea prafului de silicagel.

C. Armaturi

Art. 481
Armaturile pentru evacuarea oxigenului sau azotului lichid se vor executa, pe cat posibil, cu comanda de la distanta. Daca aceasta nu este posibil, armaturile vor fi amplasate in spatele unor scuturi de protectie.

Prescriptii de proiectare a armaturilor la oxigen

Art. 482
Armaturile pentru oxigen se vor livra si monta numai degresate.

Art. 483
Armaturile pentru oxigen trebuie sa fie marcate ca atare (de ex.: prin imprimare in relief, placute etc.).

Art. 484
Armaturile pentru oxigen trebuie sa fie robuste si, in functie de presiunea si temperatura de lucru, sa fie din cupru, bronz, alama sau otel inoxidabil etc., conform prevederilor normativului P.D 43-88.

Art. 485
Conductele de purjare trebuie sa fie astfel dispuse incat sa nu fie posibila accidentarea persoanelor in timpul purjarii.

Art. 486
Manometrele de oxigen trebuie vopsite in culoarea albastra, vor purta inscriptia ,,OXIGEN”, ,,A SE FERI DE ULEI SI GRASIMI”, si trebuie protejate in asa fel ca la eventuale defectiuni sa nu accidenteze personalul, iar presiunile maxime admise sa fie marcate cu rosu.

Art. 487
Conductele si recipientii de oxigen si alte fluide din instalatii de oxigen se vor marca distinctiv prin vopsire in culori conventionale, conform standardelor in vigoare (STAS 5189-69).

Art. 488
Se vor utiliza supape de siguranta de constructie inchisa. Aceste supape de siguranta trebuie si fie prevazute cu conducte de evacuare care sa asigure o evacuare nepericuloasa a gazului (de ex. in conducta de aspirare a compresorului, deasupra acoperisului etc.)

Art. 489
Armaturile, aparatele de masura si control si dispozitivele de siguranta trebuie sa corespunda prevederilor din instructiunile ISCIR C4; C5 si C25.

Art. 490
Aparatele de masura si control vor fi centralizate in tablouri de comanda. In instalatiile unde sunt trepidatii si zgomote intense, tablourile de comanda se vor instala in camere fonoizolante.

Art. 491
Tijele de actionare ale robinetelor si ventilelor trebuie sa fie asigurate tmpotriva desurubarii lor complete.

D. Degresanti

Prescriptii de proiectare la utilizarea degresantilor

Art. 492
Proiectantul va prevedea pentru spalarea personalului care lucreaza cu degresanti (tetraclorura de carbon, tricloretilena, tetracloretilena) sali de baie si instalatii sanitare.

Art. 493
Lucrul cu degresanti (solventi ai grasimilor) se va executa de preferinta in aer liber sau in incaperi ventilate, astfel incat concentratia de vapori in atmosfera sa se mentina sub valoarea concentratiei maxime admise de N.P.M.
Se va tine seama ca vaporii degresantilor sunt mai grei decat aerul si se acumuleaza in partea de jos a locurilor de munca.

E. Materiale termoizolante

Art. 494
Materialele termoizolante utilizate trebuie sa fie necombustibile.

BIBLIOGRAFIE

1. Prescriptii tehnice pentru construirea, repararea, utilizarea si verificarea recipientelor-butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune C5 – 84 ISCIR;
2. Prescriptii tehnice pentru construirea, montarea, functionarea, repararea si verificarea recipientelor stabile sub presiune din instalatiile frigorifice C14 – 84 ISCIR;
3. Prescriptii pentru autorizarea sudorilor care executa lucrari de sudura in construirea, montarea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat C9-84 ISCIR;
4. Prescripii tehnice pentru construirea, instalarea, si repararea, functionarea si controlul recipientelor stabile sub presiune cu pereti dubli C23 – 83 ISCIR;
5. Prescriptii tehnice pentru recipiente metalice stabile sub presiune din industria oxigenului C25 – 85 ISCIR;
6. Prescriptii tehnice pentru recipiente-cisterne, recipiente-containere si butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune C27 – 85 ISCIR;
7. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice stabilite sub presiune C4 – 90 ISCIR;
8. Prescriptii tehnice privind autorizarea de a executa lucrari de proiectare, construire, montare, reparare si verificare la instalatiile mecanice sub presiune, instalatii de ridicat, dispozitivele de siguranta ale acestora, precum si aparate consumatoare de combustibil de uz neindustrial si arzatoare cu functionare independenta CR2 – 86 ISCIR;
9. Instalatiile tehnice pentru verificarea reparatiilor la instalatiile mecanice sub presiune si instalatiile de ridicat si pentru aplicarea placii de timbru la instalatiile mecanice sub presiune CR3 – 82 ISCIR;
10. Prescriptiile tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat CR 5-82 ISCIR;
11. Prescriptii de protectia muncii in activitatea organelor tehnice CR13 – 82 ISCIR;
12. Norme departamentale de protectie a muncii -1982 -Ministerul Industriei Chimice;
13. STAS 2961 – 82 Oxigen medicinal;
14. STAS 2031 – 77 Oxigen tehnic;
15. STAS 2499 – 82 Robinet cu ventil pentru recipiente transportabile de oxigen PN 150;
16. STAS 7147-65 Compresoare, terminologie si clasificare;
17. STAS 7099 – 77 Compresoare de aer cu piston. Conditii generale;
18. STAS 3428 – 62 Compresoare de aer cu piston. Parametrii principali;
19. STAS 8589 – 70 Instalatii terestre si navale. Semne si culori conventionale pentru identificarea conductelor;
20 STAS 5189 – 69 Marcarea prin culoare a recipientelor transportabile incarcate cu gaze tehnice sub presiune;
21. STAS 297/2 – 80 Indicatoare de securitate;
22. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor;
23. STAS 9823 – 74 Percloretilena;
24. STAS 9133-84 Tricloretilena tehnica;
25. STAS 8761 – 80 Tetraclorura de carbon tehnica;
26. Norme republicane de protectie a muncii – MINISTERUL MUNCII SI MINISTERUL SANATATII – Ed. 1975;
27. Norme departamentale de protectie a muncii -MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE – Ed. 1982;
28. Norme generale de protectie a muncii in agricultura si industria alimentara – Extras 1, ed. 1985 – MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE;
29. Norme de protectia muncii la fabricarea, descarcarea transportul, manipularea si depozitarea materialelor si produ selor – Extras 3, Ed. 1991 – MINISTERUL AGRICUL TURII SI ALIMENTATIEI
30. Norme de protectie a muncii la exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, masinilor si instalatiilor folosite pentru executarea lucrarilor de imbunatatiri funciare – Extras 10 – C, Ed. 1985 – MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE;
31. Norme de protectie a muncii pentru industria laptelui – Extras 15 Ed. 1985 – MINISTERUL AGRICULTURE SI INDUSTRIEI ALIMENTARE;
32. Norme de protectie a muncii in activitatea de piscicultura, pescuit si industrializarea pestelui si altor animale acvatice – Extras 18, Ed. 1984, MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE;
33.Norme de protectie a muncii pentru partea mecanica a centralelor electrice PE 205/81, Ed. 1981, MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE;
34. Norme de prevenire si stingere a incendiilor – Ed. 1984, UCECOM;
35. Norme de prevenire si stingere a incendiilor – Pre-vederi generale vol. I, Ed. 1985, UCECOM;
36. Norme de protectia muncii specifice activitatilor comune tuturor intreprinderilor din industria usoara – Ed. 1974 – MINISTERUL INDUSTRIEI USOARE;
37. Norme de protectie a muncii pentru activiti specifice comertului interior, Ed. 1983, MINISTERUL COMER-TULUI INTERIOR;
38. Normativ de protectia muncii pentru industria de utilaj greu, constructii de masini si electrotehnica, vol. 2, Ed. i 1987, MIUG – MICM – MIET;
39. Norme de protectie a muncii la fabricile de oxigen si azot; statiile de imbuteliere si exploatare a recipientelor-butelie, transportul si exploatarea rezervoarelor de stocare, evaporarea oxigenului si azotului lichid;
40. Instructiuni de utilizare si protectie a muncii la fabricile de oxigen, Ed.’ 1985 – GRIRO S.A.;
41. Studiu asupra cauzelor ce conduc la accidente in exploatarea, fabricilor de oxigen; statiilor de imbuteliere si buteliilor in timpul utilizarii lor. Indicativ tema” TS 4/1976, ICSPM.
42. Normativ departamental pentru proiectarea fabricilor de oxigen si a statiilor de distributie oxigen P.D. 43-88.