Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 31 – Norme specifice de securitatea muncii pentru gospodărie comunală şi salubritate publică

Preambul

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate.

Respectarea acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror altor măsuri corespunzătoare condiţiilor concrete în care desfăşoară activităţile respective.

Normele specifice de securitatea muncii sunt componente ale unui sistem unitar, compus din:
– Normele generale de protectia muncii care cuprind la rândul lor:
– Normele generale de securitatea muncii care stabilesc prevederile general valabile pentru desfăşurarea oricărei activităţi în condiţii de securitate;
– Normele de medicină a muncii care stabilesc prevederi general valabile pentru desfăşurarea oricărei activităţi în condiţii de igienă.
– Normele specifice de securitatea muncii, care cuprind prevederi pentru desfăşurarea anumitor activităţi sau grupe de activităţi în condiţii de securitate.

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor pe care le reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi precum şi reglementarea unitară prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează reciproc:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitatea muncii în cadrul normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor în domeniul securităţii muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.

În contextul celor prezentate mai sus, Normele specifice de protectia muncii pentru activităţi de gospodărie comunală şi salubritate publică au fost elaborate ţinând cont de pericolele specifice existente în cadrul acestor activităţi, astfel încât pentru fiecare pericol, să existe cel puţin o măsură adecvată de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestor norme a urmărit includerea următoarelor activităţi de gospodărie comunală:
– salubritate publică;
– circulaţie rutieră;
– amenajare şi întreţinere spaţii verzi şi locuri de agrement.

Criteriul de structurare ţine cont de succesiunea logică a operaţiilor concrete prin care se realizează aceste activităţi şi de modul de lucru aferent fiecăreia. Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmărind abordarea problematicii de asigurare a securităţii muncii specifice fiecărei activităţi menţionate mai sus, prin prevederea măsurilor de protecţie adecvate, corelate cu pericolele existente la nivelul fiecărui element component al sistemului de muncă.

Pentru a veni în sprijinul activităţii de concepere şi proiectare a echipamentelor tehnice şi a fluxurilor tehnologice, normele prezintă un capitol cu măsuri de securitate a muncii necesar a fi asigurate din faza de concepţie şi proiectare pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate în activităţile de salubrizare publică.

De asemenea, normele cuprind o serie de anexe cu informaţii utile necesare în activitatea de asigurare a securităţii muncii.

1.Prevederi generale

Conţinut. Scop

Art.1.
Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi de gospodărie comunală şi salubritate publică cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării lor în condiţii de securitate.

Domeniu de aplicare

Art.2.
Prevederile prezentelor norme se aplică următoarelor activităţi de gospodărie comunală:
a)salubritatea publică;
b)circulaţie rutieră;
c)amenajare şi întreţinere spaţii verzi şi locuri de agrement.

Conexiunea cu alte acte normative

Art.3.
Prezentele norme se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii.

Art.4.
Pentru activităţile nespecifice sau complementare activităţilor de circulaţie rutieră, amenajare şi întreţinere spaţii verzi şi salubrizare publică se vor aplica normele specifice de securitate a muncii prezentate la Anexa 1.

Art.5.
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, alegerea şi stabilirea sortimentelor adecvate riscurilor existente se va face prin instrucţiuni proprii, elaborate pe baza prevederilor Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, nr. 225/21.07.1995.

Art.6.
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii, se va face în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii şi cu prezentele norme.

Art.7.
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se va realiza potrivit normelor PSI în vigoare.

Revizuirea normei

Art.8.
Revizuirea prezentelor norme specifice de securitate a muncii se va face în concordanţă cu modificările de natură legislativă survenite la nivel naţional şi cu modificările intervenite la nivelul tehnologiilor sau metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punctul de vedere al securităţii muncii.

2.Activităţi de salubritate

2.1.Curăţarea şi spălarea căilor de circulaţie publică (străzi, trotuare, alei etc.)

Art.9.
La curăţarea şi spălarea căilor de circulaţie publică, lucrătorii vor fi instruiţi suplimentar pentru cunoaşterea şi respectarea regulilor de circulaţie şi vor fi dotaţi cu echipamente de lucru avertizoare .

Art.10.
Lucrătorii vor fi dotaţi cu mijloacele necesare igienei individuale.

Art.11.
Măturarea şi spălarea străzilor se va face în afara orelor de circulaţie intensă (pietonală şi rutieră) .

2.1.1.Curăţarea şi spălarea manuală

Art.12.
În timpul operaţiilor de curăţare, măturare şi spălare manuală a căilor publice, sensul de deplasare a lucrătorilor va fi cel opus circulaţiei autovehiculelor.

Art.13.
Curăţătorii de căi publice sunt obligaţi să respecte regulile de circulaţie, pentru a evita accidentele.

Art.14.
(1)Sculele şi dispozitivele de lucru inclusiv de colectare (tomberoane, cărucioare etc.) vor fi amplasate în timpul lucrului, astfel încât să nu stânjenească circulaţia.
(2)Se interzice aşezarea sculelor la intersecţia străzilor.

Art.15.
Acţionarea tomberoanelor sau cărucioarelor se va face numai prin împingere.

Art.16.
Pe arterele de circulaţie intensă vor fi repartizaţi la lucru numai lucrători fără infirmităţi.

Art.17.
În timpul lucrului este obligatorie purtarea vestelor avertizoare.

Art.18.
Transportul şi manevrarea furtunului pentru spălat, se vor face numai pe căruciorul cu tambur, de către întreaga echipă şi numai pe partea dreaptă a străzii, cât mai aproape de rigolă.

2.1.2.Curăţarea şi spălarea mecanică

Art.19.
La spălarea mecanică a străzilor manevrarea manetelor ce pun în funcţiune jeturile în timpul stropitului se va face cu atenţie, pentru a nu stropi pietonii şi vehiculele în trecere.

Art.20.
Se interzice atingerea elementelor în mişcare ale automăturătoarelor-colectoare: perii, disc, valţul de măturat, ventilatorul de răcire auxiliar.

Art.21.
Se interzice bascularea benei încărcate cu uşa neridicată.

Art.22.
În timpul măturatului se va asigura automătu-rătoarea cu tija de siguranţă a benei în poziţie basculantă.

Art.23.
Se interzice executarea operaţiilor de remedieri şi reparaţii cu bena ridicată, negolită de conţinut şi neasigurată prin tija de sprijin.

Art.24.
Capacele mari din părţile laterale ale maşinii nu se vor deschide decât după ce se va opri motorul auxiliar, pentru a evita contactul cu transmisiile prin curele.

Art.25.
Este interzis lucrul pe timp de vizibilitate redusă fără girofar.

Art.26.
În timpul operaţiei de măturare se va păstra viteza de regim de 7 km/oră.

2.1.3.Deszăpezirea

2.1.3.1.Încărcarea, descărcarea şi depozitarea sării

Art.27.
Depozitarea sării ambalate în saci sau în ambalaje cu forme geometrice regulate se va face prin stivuire, cu respectarea Normelor generale de protecţie a muncii, referitoare la modul de constituire a stivelor şi înălţimea acestora, inclusiv pentru depozitarea în sistem paletizat.

Art.28.
(1)Depozitarea sării în vrac se va face în trepte sau taluz.
(2)Atunci când depozitarea se face în taluz, panta acestuia nu va depăşi 45o.
(3)Înălţimea şi lăţimea treptelor va fi de 1 m.

Art.29.
Când se lucrează simultan pe diferite trepte, din taluz, lucrătorii nu trebuie să se afle unul deasupra altuia, în acelaşi plan vertical.

Art.30.
Se interzice lucrătorilor să stea culcaţi, să se odihnească, să ia masa sau să se dezbrace la baza sau pe masa de sare depozitată.

Art.31.
Scoaterea şi încărcarea din depozit se va face numai sub supravegherea conducătorului echipei de lucru care va lua toate măsurile de securitate.

Art.32.
În cazul în care încărcarea se face mecanizat, este interzisă staţionarea lucrătorilor în raza de acţionare a utilajului de încărcat.

2.1.3.2.Curăţarea zăpezii

2.1.3.2.1. Curăţarea manuală

Art.33.
La curăţatul zăpezii lucrătorii vor lucra la o distanţă de cel puţin 5 m unul faţă de celălalt.
Pe timpul nopţii lucrătorii din echipele de deszăpezire vor fi dotaţi cu mijloace de semnalizare optică (ochi de pisică) ataşate de echipamentul individual de protecţie.

Art.34.
La ridicarea capacelor de la căminele de canal în vederea aruncării zăpezii se va proceda cu atenţie, folosind cârlige sau târnăcoape. Deschiderea capacelor cu mâinile este interzisă.

Art.35.
Se interzice lăsarea căminelor de canal desco-perite.

Art.36.
În jurul canalelor deschise pentru descărcarea zăpezii se va împrăştia sare şi nisip, pentru a se preîn-tâmpina alunecarea. Gurile de canal deschise vor fi împrejmuite şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea; în timpul nopţii, gurile de canal deschise vor fi marcate cu felinare roşii.

2.1.3.2.2. Curăţarea mecanică

Art.37.
Utilajele folosite pentru încărcarea şi transportul zăpezii vor fi prevăzute cu mijloace de semnalizare pentru gabarit depăşit.

Art.38.
Staţionarea utilajelor se va face numai în locurile în care nu poate fi stânjenită circulaţia.

Art.39.
Transportul lucrătorilor este permis numai în cabină, lângă conducătorul utilajului.

Art.40.
În timpul deplasării şi al lucrului, conducătorul utilajului va avea grijă să nu lovească pietonii, autovehiculele sau alte instalaţii.

Art.41.
La folosirea utilajelor de încărcare a zăpezii, conducătorul utilajului va verifica în prealabil dacă dispozitivul tip freză este reglat la înălţimea necesară şi dacă jgheabul benzii rulante este lăsat în poziţie de repaus.

Art.42.
În timpul încărcării se interzice staţionarea oricărei persoane la o distanţă de cel puţin 2 m faţă de dispozitivul de încărcare.

Art.43.
La oprirea utilajului se interzice lăsarea frezei în funcţiune.

Art.44.
Verificarea frezei se va face numai de către personal instruit şi autorizat.

Art.45.
La utilizarea autocurăţătoarelor cu perie pentru zăpadă se va verifica în prealabil starea tehnică a lanţului periei şi cuplarea corespunzătoare a cutiei de distribuţie.

Art.46.
În timpul funcţionării utilajului, conducătorul acestuia va păstra distanţa necesară faţă de bordură şi alte vehicule.

Art.47.
Turaţia periei va fi astfel reglată, încât zăpada să fie aruncată până la rigolă, pentru a nu lovi sau murdări pietonii.

Art.48.
La utilizarea autoplugurilor se va verifica ridicarea lamei la înălţimea necesară pentru a nu lovi carosabilul.

Art.49.
(1)În cazul utilizării dispozitivului plug – perie pe tractor, se va verifica prezenţa apărătorilor de la lanţurile Gall şi de antrenare a periilor.
(2)Dispozitivul de măturat şi pluguit va fi ridicat la înălţimea necesară pentru a nu lovi carosabilul.

2.2.Colectarea şi transportul deşeurilor

2.2.1.Colectarea deşeurilor menajere

Art.50.
Organele de control al activităţii de salubritate vor impune cetăţenilor să folosească pentru depozitarea deşeurilor menajere, recipienţi închişi – pubele tip containere.
Recipienţii care se transportă normal nu vor depăşi masa totală de 70 kg şi vor fi prevăzuţi cu mânere fasonate bine fixate şi cu capace etanşe.

Art.51.
Este interzisă folosirea pubelelor şi containerelor defecte pentru a nu se produce loviri sau răniri.

Art.52.
În timpul transportului deşeurilor, încărcătorii nu au voie să se aşeze pe deşeuri. Ei vor sta în cabina şoferului sau în locuri amenajate special la autovehiculul cu care se face transportul.

Art.53.
Colectarea deşeurilor se va face în mod obligatoriu numai de la imobilele situate pe partea sensului de circulaţie a vehiculului de transportat deşeurile, excepţie făcând străzile cu sens unic de circulaţie.

Art.54.
După fiecare transport în mod obligatoriu se va face controlul obloanelor şi al capacelor vehiculelor, care trebuie să fie bine fixate pentru a se evita deschiderile acestora în timpul mersului.

Art.55.
După terminarea programului de lucru şi înainte de fiecare masă este obligatorie efectuarea igienei individuale (spălat, curăţat, dezinfectat) .

Art.56.
Conducerea persoanelor juridice, care desfăşoară activităţi de colectare şi transport al deşeurilor, va organiza trimiterea lucrătorilor pentru efectuarea controlului medical periodic, va asigura materialele necesare menţinerii igienei individuale şi va lua măsuri de dezinfectare a echipamentului de lucru şi de protecţie în conformitate cu recomandările organelor sanitare.

Art.57.
Lucrătorii care prezintă leziuni corporale nu vor fi admişi la lucru decât cu aviz medical.

2.2.2.Colectarea deşeurilor stradale

Art.58.
Pentru colectarea deşeurilor de pe străzi se vor întrebuinţa cărucioare, tomberoane sau alte utilaje uşor de manevrat.

2.2.3.Ridicarea şi transportul deşeurilor

Art.59.
Ridicarea şi transportul deşeurilor menajere şi stradale se vor face numai cu vehicule speciale din dotarea unităţilor de salubritate, care permit o încărcare – descărcare uşoară şi sunt închise etanş.

Art.60.
Deşeurile stradale vor fi transportate cu mijloace de transport adecvate.

2.2.3.1.Autogunoiera compactoare

Art.61.
Personalul de exploatare este obligat să verifice ca supapele de siguranţă să fie montate numai după ce au fost reglate şi sigilate.

Art.62.
Este interzisă funcţionarea instalaţiei hidraulice dacă prezintă scurgeri la îmbinări. Pe timp rece este interzisă funcţionarea instalaţiei hidraulice atât timp cât nu funcţionează sistemul de încălzire a rezervorului.

Art.63.
Aşezarea pubelei pe mecanism se face numai când distribuitorul de acţionare este în poziţia neutră. Acţionarea distribuitorului se face numai de către personalul instruit, care cunoaşte funcţionarea instalaţiei hidraulice.

Art.64.
Se interzice orice intervenţie la mecanismele de acţionare hidraulică, în timpul funcţionării acestora.

Art.65.
Este interzis accesul sub capacul de compactare atât timp cât se află în poziţie ridicată.

Art.66.
Se interzice staţionarea în zona mecanismului pentru golirea pubelelor.

Art.67.
Este interzisă încărcarea pubelelor cu corpuri peste dimensiunile acestora.

Art.68.
Se interzice folosirea pubelelor deteriorate.

Art.69.
Deschiderea capacelor de vizitare este permisă numai când priza de putere nu este cuplată.

Art.70.
Se interzice deplasarea pe drumuri publice a autogunoierei cu capacul de la mecanismul de compactare ridicat.

Art.71.
La descărcarea în autogunoiere a cupelor de container de 4 m3, şoferul este obligat să respecte următoarele:
a)să manipuleze manetele de comandă în aşa fel încât ridicarea containerului să se facă lent, fără şocuri şi discontinuităţi;
b)să verifice fixarea corectă a capetelor laterale a containerului;
c)să fixeze capacul metalic al containerului pentru a nu împiedica golirea în autogunoieră;
d)să nu transporte pe drumurile publice containere goale sau încărcate, în dispozitivul autogunoierei.

2.2.3.2.Autoplatforma pentru încărcat şi transportat containere

Art.72.
Şoferul este obligat să controleze poziţia cadrului oscilant, în vederea asigurării unui gabarit minim al autoplatformei.

Art.73.
În timpul deplasării autoplatformei se interzice lucrătorilor să stea agăţaţi pe containere sau pe autovehicul.

Art.74.
În timpul încărcării – descărcării containerelor, se interzice prezenţa persoanelor în spatele maşinii.

Art.75.
Acţionarea comenzilor hidraulice nu se va face până când nu vor fi îndepărtate toate persoanele din zona de acţionare a autoplatformei.

Art.76.
Manipularea maşinii se va face numai de către personalul instruit şi numit special pentru efectuarea acestor operaţiuni. Folosirea altui personal este cu desăvârşire interzisă.

Art.77.
Vehiculele folosite la transportul deşeurilor menajere şi stradale nu vor fi utilizate în alte scopuri.

2.2.4.Spălarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport deşeuri

Art.78.
Lucrătorii care efectuează operaţii de spălare şi dezinfectare vor folosi echipamentul individual de protecţie adecvat.

Art.79.
Este interzis a se folosi apa de spălare pentru băut.

Art.80.
Este interzis a se lua masa la locul de spălare şi dezinfectare.

Art.81.
Înainte de luarea mesei, lucrătorii îşi vor schimba echipamentul şi se vor spăla pe mâini cu săpun.

Art.82.
Se interzice purtarea echipamentului de lucru şi de protecţie în afara locului de muncă. Unităţile se vor îngriji periodic ca echipamentul de protecţie să fie spălat şi dezinfectat.

2.2.4.1.Spălarea manuală

Art.83.
Spălarea manuală se va realiza cu ajutorul unor rampe de spălare şi cu furtun racordat la reţeaua de apă.

Art.84.
Personalul care deserveşte rampa va purta echipamentul de protecţie adecvat.

Art.85.
Furtunul va fi în bună stare, iar piesele metalice vor fi solidarizate şi etanşeizate prin coliere de strângere.

Art.86.
Urcarea şi coborârea autovehiculelor de pe rampă se va face numai după ce lucrătorii din jur au fost avertizaţi despre operaţia ce se execută.

Art.87.
Autovehiculul urcat pe rampă va fi asigurat contra deplasărilor accidentale.

Art.88.
Jetul de apă nu va fi îndreptat asupra instalaţiilor electrice aflate în preajma rampei, existând pericolul de electrocutare.

Art.89.
Dezinfecţia se va realiza după spălarea manuală, prin proceduri aprobate de organele sanitare.

2.2.4.2.Spălarea mecanică

Art.90.
Spălarea mecanică se va realiza cu ajutorul unor instalaţii speciale cu perii şi jeturi de apă, în spaţii închise (tunele de spălare) în stare normală de funcţionare.

Art.91.
Manevrarea instalaţiilor de spălare se va face numai de către personal specializat, care să cunoască în detaliu funcţionarea acestora.

Art.92.
Toate instalaţiile hidraulice ale tunelului vor fi bine etanşeizate.

Art.93.
Este interzis să se umble la electromotor, la întrerupătorul automat sau la tabloul capsulat, în afară de persoanele autorizate.

Art.94.
După cuplarea agregatului de spălat se va face controlul releului de protecţie montat pe şasiul maşinii (la acţionarea lui trebuie să se oprească electromotorul) . În cazul funcţionării anormale, instalaţia va fi oprită până la remedierea defecţiunilor.

Art.95.
Se va verifica dacă este bine prinsă apărătoarea periei.

Art.96.
Înainte de a porni pompele şi mecanismele din interiorul tunelului, lucrătorul staţiei se va asigura că în interiorul tunelului nu se află nici o persoană.

Art.97.
Înainte de începerea oricărei lucrări în interiorul tunelului (curăţare, întreţinere, revizie) se vor monta pe podea grătare de lemn, pentru a evita alunecarea personalului.

Art.98.
În cazul spălării pubelelor, a containerelor, atât manual cât şi cu instalaţia de spălat se vor respecta instrucţiunile proprii de lucru privind folosirea corectă a jeturilor de apă sub presiune.

2.3.Tratarea, neutralizarea şi valorificarea deşeurilor

Art.99.
Prevederile din prezentul capitol se referă la tratarea şi valorificarea deşeurilor menajere, stradale şi a celor din aceeaşi categorie care intră în atribuţiile unităţilor de gospodărie comunală şi salubritate.

Art.100.
Lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament de protecţie adecvat riscurilor specifice operaţiilor de tratare şi neutralizare a deşeurilor.

Art.101.
Echipamentul individual de protecţie va fi curăţat şi dezinfectat conform procedurilor aprobate de organele sanitare.

Art.102.
Servirea mesei se va face în locuri special amenajate şi numai după efectuarea igienei individuale (spălat, dezinfectat) .

Art.103.
La sfârşitul programului de lucru este obligatorie spălarea şi dezinfectarea lucrătorilor.

2.3.1.Depozitarea deşeurilor pe rampe

Art.104.
Pe rampele de gunoi nu au acces decât persoanele autorizate şi autovehiculele speciale care transportă deşeurile.

Art.105.
Rampele de depozitare a deşeurilor vor fi stropite, de două ori pe lună în anotimpul cald şi trimestrial în anotimpul rece, cu soluţie de lapte de var şi vor fi supuse periodic dezinfecţiei şi deratizării conform indicaţiilor organelor sanitare locale.

Art.106.
Pentru evitarea fermentării anaerobe care favorizează formarea de gaze toxice, deşeurile vor fi depozitate În straturi avÂnd grosimea de maximum 1,5 m.

Art.107.
Deşeurile vor fi suficient de compacte pentru a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprinderea acestora.

Art.108.
Compactarea trebuie făcută astfel încât să permită aerarea deşeurilor.

Art.109.
Deşeurile vor fi depozitate numai în rampe controlate, fiind interzise depozitările necontrolate.

Art.110.
(1)Rampele de depozitare vor fi prevăzute cu drumuri de acces şi drumuri interioare bine întreţinute pentru a fi utilizate în condiţii de securitate În orice anotimp.
(2)Rampele de depozitare vor fi prevăzute cu împrejmuire adecvată.

Art.111.
Locurile de descărcare la rampe vor fi iluminate în timpul nopţii pentru a se putea face manevrarea maşinilor în bune condiţii.

Art.112.
(1)Autovehiculele speciale utilizate la transportul deşeurilor vor fi pilotate la locul de descărcare.
(2)În timpul pilotării se interzice lucrătorilor să stea pe scările laterale sau pe scările din spatele maşinii.

Art.113.
Orice manevră a autovehiculului va fi efectuată numai de conducătorul numit al acestuia.

Art.114.
Urcarea şi coborârea lucrătorilor încărcători de pe autoplatformă se face numai prin locurile special amenajate şi numai când autovehiculul este oprit. Urcarea sau coborârea pe roata autovehiculului este interzisă.

Art.115.
În timpul descărcării, în zona de acţionare a autovehiculelor se interzice prezenţa oricărei persoane.

Art.116.
În cazul blocării benei sau containerului, se interzice intervenţia manuală pentru deblocare. Deblocarea se va face de la distanţă cu uneltele din dotare.

Art.117.
(1)Remorcarea autovehiculelor împotmolite se va face numai cu bară de oţel.
(2)Se interzice folosirea cablurilor la remorcare.

Art.118.
După ce au fost depozitate, gunoaiele vor fi acoperite cu un strat de pământ sau moloz.

Art.119.
(1)Se interzice aprinderea focului pe rampele de gunoi.
(2)Se interzice folosirea oricărui sistem improvizat de încălzire a autovehiculelor.

Art.120.
În timpul nivelării gunoaielor şi pământului cu tractorul cu lamă de buldozer se interzice aşezarea lucrătorilor pe lama sau părţile laterale ale tractorului.

Art.121.
(1)Operaţiile legate de neutralizarea gunoaielor ca: delarvizarea, deratizarea sau dezinfectarea, se vor executa numai de către persoane special instruite, dotate cu echipament special şi aparatură pentru folosirea substanţei toxice şi inflamabile.
(2)Persoanele care nu efectuează aceste lucrări vor fi îndepărtate din zona de lucru.

Art.122.
(1)Distrugerea cadavrelor de animale şi a anumitor substanţe toxice se va face în locuri special amenajate (puţuri, gropi sau şanţuri) care se vor acoperi cu un strat de substanţe neutralizante, în funcţie de caz.
(2)Pentru efectuarea acestor operaţii vor fi utilizaţi lucrători bine instruiţi în acest scop care vor acţiona sub supravegherea şi cu aprobarea şefului de rampă.

2.3.2.Selectarea şi recuperarea deşeurilor refolosibile

Art.123.
Depozitarea deşeurilor refolosibile recuperate din deşeurile menajere, stradale sau cele de aceeaşi categorie se va face pe timp limitat – cel mult 7 zile, la rampe, până la preluarea acestora de către beneficiari lor.

Art.124.
Depunerea deşeurilor recuperate prin selectare se va face în magazii sau platforme acoperite, în ambalaje închise.

Art.125.
Punctele de selectare a deşeurilor refolosibile vor fi prevăzute cu containere din metal sau material plastic, în funcţie de deşeurile depozitate, care vor fi etichetate pentru fiecare sortiment de deşeu.

Art.126.
În cazul selectării manuale a deşeurilor refolosibile, lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie adecvat, inclusiv mască de protecţie.

Art.127.
La utilizarea benzilor transportoare se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru transportoarele cu bandă.

Art.128.
În timpul funcţionării ciurului rotativ se interzice orice intervenţie a lucrătorilor.

Art.129.
Livrarea deşeurilor refolosibile către unităţile beneficiare se va face după ce acestea au fost, în prealabil, sortate corespunzător, presate, brichetate, depuse în baloţi, saci de plastic sau hârtie, butoaie de plastic sau metal, minicontainere, după caz.

Art.130.
Livrarea se va face pe cât posibil, direct, fără manipulări intermediare.

2.3.3.Incinerarea deşeurilor

2.3.3.1.Cuptoare de incinerare

Art.131.
Personalul de exploatare şi întreţinere al instalaţiei de incinerare va purta obligatoriu echipamentul individual de protecţie prevăzut pentru acest loc de muncă.

Art.132.
Persoanele aflate în control sau vizite organizate vor purta obligatoriu cască de protecţie.

Art.133.
Accesul autospecialelor de transport deşeuri se va face la uşile de descărcare indicate de conducătorul locului de muncă şi numai la gurile de descărcare al căror semafor indică culoarea “verde”.

Art.134.
Este interzisă evacuarea resturilor înlaturate de pe platforme printre golurile dintre utilaje şi platformele de circulaţie.

Art.135.
Este interzisă pornirea unor utilaje oprite, înainte de a se constata evitarea oricărui pericol de accidentare a personalului ce deserveşte aceste utilaje.

Art.136.
În cazul unor remedieri la unele utilaje, remedieri ce implică oprirea instalaţiei, pe butoanele de pornire a acestor utilaje, aflate la panourile de comandă, se va monta indicatorul “NU SE PORNEŞTE ! SE LUCREAZĂ !”; persoana ce depanează utilajul are obligaţia ca la încheierea lucrării să comunice acest lucru electricianului de serviciu pentru a se putea efectua repornirea utilajului.

Art.137.
Orice oprire a unor utilaje se va face numai cu avizul conducătorului locului de muncă.

Art.138.
Persoana care va schimba “geamul vizor” de la cuptoarele de incinerare va efectua operaţia numai cu mănuşi de protecţie sau când cuptorul nu funcţionează.

Art.139.
Manevrarea capacului de vizitare, ce permite observarea alimentării primului element basculant cu deşeuri, se va face numai cu mănuşi de protecţie.

Art.140.
În timpul efectuării observaţiilor privind alimentarea cu deşeuri a cuptorului de incinerare, prin capacul de vizitare, lucrătorul ce efectuează această supraveghere va avea o distanţă de privire faţă de gura de vizitare de minimum 1,5 m.

Art.141.
(1)Repunerea automată în funcţiune a arzătorului de combustibil lichid se va face în prezenţa conducătorului locului de muncă, care va lua toate măsurile pentru evitarea suprapresiunii în cuptor.
(2)Se va verifica starea de funcţionare a clapetelor de exploatare.

Art.142.
Remedierile ce urmează a fi efectuate la toate utilajele calde (cuptoare, baterii de cicloane, sistemul de valorificare a căldurii gazelor arse, distribuitorul de aer supraîncălzit canalele de gaze şi aer supraîncălzit) se vor efectua numai atunci când temperatura acestora va fi egală cu cea a mediului ambiant.

Art.143.
Se interzice efectuarea depanărilor la utilajele calde, fără întreruperea tensiunii de alimentare, în cadrul liniei respective de incinerare.

Art.144.
Depanarea în interiorul utilajelor se va face obligatoriu de către doi lucrători, pentru supraveghere şi sprijin reciproc.

Art.145.
Iluminatul în interiorul utilajelor ce se depanează va fi asigurat cu lampă de lucru alimentată la tensiunea de 24 V.

Art.146.
În timpul depanării în interiorul unor utilaje se interzice efectuarea de probe la utilajele ce deservesc linia de incinerare pe care se efectuează depanarea.

Art.147.
Evacuarea bulgărilor de cenuşă se va face numai după oprirea transportorului cu racleţi de către personal autorizat, iar repornirea transportorului se va face numai după ce lucrătorul care a efectuat îndepărtarea bulgărilor se află în afara oricărui pericol de accidentare.

Art.148.
Manevrarea podurilor rulante se va face numai de către persoane instruite şi numite în acest scop.

Art.149.
Se interzice curăţarea tuturor utilajelor mobile sau rotative în timpul funcţionării.

Art.150.
Este interzis a se efectua manevra din pupitrul de comandă de către alte persoane în afara electricianului sau conducătorului de schimb, iar manevrele executate de aceştia se vor face numai după anunţarea în prealabil a lucrătorilor care deservesc utilajele ce se manevrează.

Art.151.
Se interzice părăsirea locului de muncă fără aprobarea conducătorului de schimb.

Art.152.
(1)La oprirea instalaţiei de incinerare, desfacerea capacelor de vizitare ale utilajelor calde nu se va face înainte de oprirea exhaustorului şi la efectuarea operaţiei se vor utiliza mănuşi de protecţie.
(2)Capacele care depăşesc masa de 30 kg se vor ridica folosind un sistem mecanizat de ridicare (cu scripeţi sau macara) .

Art.153.
Se interzice staţionarea în apropierea clapetelor de exploatare când instalaţia funcţionează.

Art.154.
La fiecare instalaţie de incinerare a deşeurilor menajere vor fi afişate la locuri vizibile:
– regimul tehnologiei de exploatare, care va cuprinde limitele minime şi maxime ale temperaturii, presiunii, debitelor, nivelurilor;
– schemele tehnologice de principiu ale instalaţiilor respective şi schemele monofilare ale instalaţiilor electrice;
– instrucţiuni în caz de avarie.

Art.155.
Predarea şi preluarea schimbului se vor face pe bază de proces verbal, în care vor fi menţionate: starea tehnică a instalaţiei, parametrii realizaţi în exploatare (temperaturi, presiuni, debite, niveluri etc.) , precum şi deficienţele şi remedierile efectuate.

Art.156.
Orice modificare în regimul tehnologic se va face numai cu aprobarea conducătorului locului de muncă.

Art.157.
Lucrătorii au obligaţia de a anunţa imediat conducătorul locului de muncă, cu privire la orice defecţiune existentă în timpul exploatării instalaţiei, care ar conduce la accidente de muncă sau avarii.

Art.158.
(1)Punerea în funcţiune şi oprirea instalaţiilor se vor face numai la dispoziţia şi în prezenţa conducătorului locului de muncă.
(2)În cazul în care situaţia creată impune oprirea forţată a instalaţiei, operaţia de oprire se va face numai în prezenţa conducătorului locului de muncă, care va acţiona în conformitate cu instrucţiunile pentru oprirea forţată a instalaţiei.

Art.159.
Înainte de pornirea instalaţiei se vor verifica:
-starea de funcţionare a dispozitivelor de stins incendiul;
-starea aparatelor de măsură şi control şi mai ales a indicatoarelor de temperatură;
-montarea dispozitivelor de protecţie (scări, podeţe, capace pe cămine şi canale, apărători) demontate la oprire.

Art.160.
Lucrările şi operaţiile dificile stabilite în instrucţiunile de lucru ale instalaţiei vor fi efectuate pe cât posibil ziua. Atunci când este necesar ca aceste lucrări să fie executate noaptea, se vor lua toate măsurile de securitate a muncii şi se va obţine aprobarea specială scrisă a conducerii persoanei juridice şi numai după ce au fost luate toate măsurile de securitate prevăzute prin instrucţiunile proprii.

Art.161.
(1)Toate aparatele din instalaţie vor fi supuse unor verificări periodice pentru asigurarea bunei funcţionări şi a stării de uzură.
(2)Rezultatele verificărilor se vor nota pe o fişă care trebuie să existe pentru fiecare aparat.

Art.162.
Toate locurile de muncă se vor menţine în permanenţă în ordine şi curăţenie.

Art.163.
Pe platforma fiecărei instalaţii se vor prevedea surse de apă potabilă şi truse farmaceutice pentru acordarea primului ajutor.

Art.164.
(1)Este interzisă folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru în afara orelor de program.
(2)După terminarea programului, echipamentul de protecţie va fi depus în dulapurile personale din vestiar.

Art.165.
Este interzisă spălarea hainelor, a echipamentului de protecţie, a sculelor, a aparatelor de măsură şi control cu substanţe volatile (benzină, toluen, xilen etc.) .

Art.166.
(1)Este interzis ca personalul tehnologic de la instalaţii să efectueze lucrări de intervenţie la instalaţiile electrice (schimbarea becurilor, tuburilor, siguranţelor, controlul tablourilor de distribuţie etc.) .
(2)Aceste lucrări vor fi efectuate numai de personalul de specialitate al atelierelor electrice.

Art.167.
Se interzice efectuarea oricărei lucrări în raza unei instalaţii de incinerare deşeuri menajere fără să aibă avizul conducătorului locului de muncă.

Art.168.
Este interzisă intrarea în gropi, cămine, şanţuri, tuneluri, în care există sau poate apărea pericol de intoxicare, fără mască şi echipamente de protecţie specifice, centuri de siguranţă cu frânghie, detectoare de gaze, fără un supraveghetor din afară sau fără buletin de analiză din partea laboratorului, care să confirme lipsa gazelor sau a substanţelor toxice.

Art.169.
Toate agregatele componente ale instalaţiilor vor fi inscripţionate în locuri vizibile, cu numerele şi numele poziţiilor din fluxul tehnologic.

Art.170.
Lucrările, care pot prezenta pericol de accident şi a căror execuţie nu este reglementată în prezentele norme sau prin alte instrucţiuni scrise, aprobate, nu se vor putea executa decât pe baza unei dispoziţii scrise a şefului de instalaţie cu indicarea măsurilor de protecţie.

Art.171.
(1)Aprinderea manuală a focului în instalaţia de incinerare se va face obligatoriu de către doi lucrători, dintre care unul va introduce şomoiogul în faţa injectorului, iar celălalt va deschide progresiv ventilul de combustibil lichid, până la amorsarea combustiei.
(2)Se interzice folosirea benzinei sau a altor hidrocarburi de tip uşor la aprinderea arzătoarelor.
(3)După utilizare, şomoioagele se vor stinge în cutii cu nisip prevăzute în acest scop.

Art.172.
Injectoarele de combustibil lichid vor fi de tip demontabil sau cu legături flexibile, care să permită retragerea lor.

Art.173.
Punerea în funcţiune a cuptoarelor se va face conform instrucţiunilor de lucru speciale, respectându-se curba de temperatură până la atingerea regimului nominal.

Art.174.
Oprirea cuptorului se va executa conform instrucţiunilor de lucru şi de protecţie a muncii specifice, asigurându-se protecţia împotriva accidentelor şi avariilor.

Art.175.
În caz de defecţiuni ca: neetanşeităţi în circuitele tehnologice, dărâmări de ziduri în cuptor, creşteri bruşte de presiune peste limita admisă sau alte accidente care pun în pericol securitatea instalaţiei, se va proceda la oprirea forţată a cuptorului şi implicit a instalaţiilor tehnologice.

Art.176.
Se impune în mod obligatoriu ca cenuşa din cuva post ardere să fie scoasă la intervalele indicate în instrucţiunile de lucru şi funcţionare a instalaţiei, în caz contrar existând pericolul aprinderii benzii transportoare din cauza temperaturii ridicate sau blocării cuptorului de incinerare.

Art.177.
Înainte de punerea în funcţiune, schimbătoarele de căldură vor fi supuse probei de presiune hidraulică.

2.3.3.2.Lucrări la instalaţiile electrice ale cuptoarelor de incinerare

Art.178.
Exploatarea transportoarelor cu bandă se va efectua cu respectarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea transportoarelor cu bandă.

Art.179.
Pe automatele de pornire se vor aplica plăcuţe avertizoare cu următorul text: ATENŢIUNE – OPRIT PENTRU REPARAŢIE.

Art.180.
Este interzisă prinderea cu mâna, de pe banda rulantă, a materialului transportat.

Art.181.
Este interzisă curăţarea benzii rulante, a tamburilor şi racleţilor transportorului în timpul funţionării acestuia.

Art.182.
Este interzisă trecerea persoanelor pe sub banda rulantă în timpul funcţionării acesteia. În timpul reparaţiilor şi reviziilor va fi deconectată de la linia de curent electric.

Art.183.
Montarea şi repararea instalaţiilor de ridicat se execută numai de întreprinderi autorizate ISCIR.

Art.184.
Instalaţiile de ridicat montate în încăperi vor fi astfel amplasate încât să asigure spaţiul minim pentru accesul nepericulos În jurul lor.

Art.185.
Toate mecanismele de ridicat vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare de sarcină maximă, fiind interzisă utilizarea lor pentru sarcini mai mari.

Art.186.
Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi întreţinute şi exploatate în aşa fel încât să fie prevenite electrocutările (prin atingere directă şi indirectă) , arsurile, incendiile şi exploziile.

Art.187.
Înaintea executării oricăror lucrări de reparaţii la partea mecanică a unui motor electric sau la mecanismul acţionat de către acesta, se va opri acest motor, se va bloca, iar pe dispozitivul de acţionare din pupitrul de comandă se va monta un indicator de interzicere: NU ÎNCHIDEŢI ! SE LUCREAZĂ !

Art.188.
Corpurile motoarelor electrice şi cele ale echipamentului de pornire al acestora trebuie să fie legate la pământ.

Art.189.
Se interzice executarea de lucrări la legăturile la pământ în timpul funcţionării maşinilor electrice.

Art.190.
Lucrările la aparatele de măsură, comandă, protecţie şi semnalizare precum şi la circuitele acestora, care impun ridicarea îngrădirilor permanente sau pătrunderea în apropierea părţilor de instalaţie sub tensiune se execută cu întreruperea tensiunii.

Art.191.
Se admite executarea lucrărilor fără întreruperea tensiunii numai în cazul în care dispozitivele de protecţie permit executarea unor operaţii prin intermediul unor tije electroizolante.

Art.192.
Verificarea instalaţiilor (aparate şi circuite aferente) de comandă, protecţie şi semnalizare se poate executa fără întreruperea tensiunii, cu condiţia ca personalul executant să fie izolat în zone de lucru, prin intermediul unui covor de cauciuc sau al cizmelor electroizolante, iar circuitele înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de tensiune şi de curent să fie legate la pământ în cel puţin un punct.

Art.193.
La executarea lucrărilor în instalaţiile electrice se vor respecta prevederile Normativului PE 119/1990, precum şi Normele specifice de securitate a muncii privind utilizarea energiei electrice.

Art.194.
Personalul executant al lucrărilor va utiliza echipament individual de protecţie electroizolant şi scule electroizolante.

Art.195.
Panoul de comandă al arzătorului va fi poziţionat pe un covor de cauciuc sau pe o platformă electroizolantă, împământarea acestuia efectuându-se în scopul evitării electrocutării.

Art.196.
Montarea cablurilor de tensiune ale panoului de comandă pe arzător va fi efectuată de către un electrician autorizat, panoul de comandă nefiind alimentat pe toată durata operaţiei de montare.

Art.197.
Accesul la electrozii de aprindere cât şi la transformatorul de aprindere este interzis în timpul funcţionării arzătorului, existând pericolul de electrocutare.

Art.198.
Detaşarea electrozilor din locaşurile lor pentru curăţarea de zgură se va efectua în condiţiile în care arzătorul este oprit din funcţionare, iar panoul de comandă este nealimentat.

Art.199.
Punerea sub tensiune a ventilatorului de înaltă presiune se va face de către un electrician autorizat şi numai după ce ventilatorul a fost poziţionat corect.

2.3.3.3.Rezervoare atmosferice pentru depozitarea produselor petroliere

Art.200.
Rezervoarele atmosferice pentru depozitarea produselor petroliere vor fi organizate În parcuri de rezervoare pe categorii de produse În care se vor grupa pe cât posibil rezervoarele cu aceeaşi capacitate şi aceeaşi formă.

Art.201.
La amplasarea individuală a rezervoarelor de produse petroliere se vor respecta normele de PAZĂ ŞI SECURITATE CONTRA INCENDIILOR.

Art.202.
Rezervoarele amplasate În parcuri vor fi împrejmuite cu diguri de revărsare construite din pământ, beton sau zidărie.

Art.203.
Înălţimile digurilor de revărsare din jurul unuia sau a două rezervoare vor fi cele stabilite în normele PSI.

Art.204.
Parcurile de rezervoare cât şi rezervoarele vor fi protejate atât împotriva descărcărilor electrice în timpul furtunilor cât şi pentru scurgerea electricităţii statice, în conformitate cu normele specifice pentru utilizarea energiei electrice cât şi normele PSI.

Art.205.
Rezervoarele atmosferice pentru depozitarea produselor petroliere vor fi echipate pentru prevenirea şi combaterea incendiilor.

3.Activităţi de amenajare şi întreţinere a drumurilor cu circulaţie publică

Art.206.
Prevederile din prezentul capitol se aplică lucrărilor executate pe spaţii publice de circulaţie rutieră (străzi şi trotuare) , pentru întreţinerea, repararea şi modernizarea acestora, inclusiv lucrărilor de întreţinere şi montare a instalaţiilor de dirijare şi control al circulaţiei.

Art.207.
Pentru lucrările de amenajări şi reparaţii, în funcţie de tipul de activitate, se vor aplica cumulativ şi măsurile de securitate a muncii, prevăzute prin normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare respectivelor activităţi.

Art.208.
Toate lucrările de amenajări rutiere se vor desfăşura numai pe bază de proiect de execuţie, care va cuprinde un capitol distinct cu măsuri preventive de securitate a muncii necesar a fi luate.

3.1.Lucrări de întreţinere, reparaţie şi modernizare a drumurilor cu circulaţie publică.

Art.209.
Punctele de lucru de pe spaţiile publice vor fi semnalizate conform reglementărilor în vigoare, luându-se măsuri de dirijare a circulaţiei vehiculelor şi pietonilor în aceste zone.

Art.210.
(1)Pentru lucrările efectuate pe străzi sau sectoare de străzi la care s-a obţinut în prealabil aprobarea pentru întreruperea circulaţiei pe toată durata lucrărilor se vor monta indicatoare de interzicere a circulaţiei în ambele sensuri şi de avertizare asupra lucrărilor efectuate.
(2)Se vor monta de asemenea indicatoare de orientare spre rutele care evită zona aflată în lucru.

Art.211.
Sensul de lucru pe drumurile publice va fi opus sensului de circulaţie a autovehiculelor. În cazul în care se lucrează în pantă sau în curbă şi tehnica lucrului reclamă ca echipa de muncă să lucreze într-o poziţie în care nu pot fi observate vehicule în mers, conducătorul locului de muncă va asigura măsurile de securitate necesare prin plantarea indicatoarelor de staţionare şi de limită de viteză.

Art.212.
(1)Pentru lucrările efectuate pe străzi sau sectoare de străzi, la care nu se poate opri circulaţia vehiculelor, punctele de lucru vor fi marcate prin indicatoare de avertizare sau de reglementare.
(2)În cazul în care zona respectivă este supusă unei circulaţii intense, suplimentar, se vor lua măsuri de desemnare a unui lucrător bine instruit pentru dirijarea circulaţiei.

Art.213.
Pe timp de noapte sau vizibilitate redusă, lucrările vor fi semnalizate cu mijloace luminoase.

Art.214.
Lucrările vor fi conduse şi supravegheate de către o persoană numită în acest scop care va lua toate măsurile de securitate prevăzute prin prezentele norme şi instrucţiunile proprii de securitate a muncii.

Art.215.
Lucrătorii vor fi instruiţi privind circulaţia pe căile publice, traversarea, depozitarea şi transportul materialelor de lucru.

Art.216.
(1)Materialele rezultate din desfaceri (pământ, nisip, panele etc.) şi care urmează a fi refolosite la refacerea sistemului rutier, se vor depozita pe trotuare, lângă bordură.
(2)Se va asigura spaţiul necesar pentru trecerea pietonilor de minimum 0,75 m pe lângă clădire.

Art.217.
Se interzice depozitarea materialelor în dreptul intrărilor din clădiri sau curţi, pe spaţii verzi, peste capacele hidranţilor de incendiu, a vanelor conductelor de apă, de gaze, instalaţiilor electrice şi telefonice.

Art.218.
În cazul în care spaţiul de depozitare pentru materiale este limitat şi nu permite rămânerea grămezii în taluz natural, se vor lua măsuri de împrejmuire şi depozitare la o înălţime de 0,75-1 m care să nu permită răspândirea materialelor în spaţiul de trecere al pietonilor.

Art.219.
Depozitarea materialelor se va face pe partea străzii pe care se lucrează.

Art.220.
În cazul lucrărilor la care temporar este necesară efectuarea de gropi sau şanţuri, se vor amenaja podeţe de trecere, pentru pietoni. Podeţele vor fi vopsite în culori, astfel încât să fie vizibile şi noaptea.

Art.221.
(1)Se interzice începerea lucrărilor fără asigurarea măsurilor de prevenire a accidentelor de circulaţie, de depozitare corectă a materialelor şi sculelor şi de instruire şi echipare a lucrătorilor cu mijloacele individuale de protecţie contra riscurilor la care sunt expuşi, conform Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.
(2)Lucrătorii vor verifica echipamentul individual de protecţie şi echipamentele tehnice pentru ca acestea să nu prezinte defecţiuni.

Art.222.
Se interzice prezentarea la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice, cât şi consumul acestora în timpul programului de lucru.

Art.223.
Lucrările de refacere sau de modernizare ale străzilor, cât şi lucrările noi (străzi şi alei de acces) vor fi începute numai pe baza unui plan de coordonare iniţial, conform proiectului de execuţie în care vor fi evidenţiate traseele instalaţiilor subterane (existente sau care se vor executa) , adâncimea pozării lor, branşamentele, vanele, căminele de vizitare.

Art.224.
(1)Dacă în timpul lucrărilor se descoperă o conductă, cablu etc., care nu a fost menţionată în planul de coordonare, lucrările vor fi întrerupte până la identificarea lor de către reprezentantul beneficiarului care are în exploatare acea instalaţie.
(2)Locul va fi îngrădit, marcat vizibil cu inscripţia “PERICOL” şi luminat pe timp de vizibilitate redusă.

Art.225.
(1)Reluarea lucrului se va face numai după ce vor fi luate toate măsurile de securitate.
(2)În cazul cablurilor electrice, reluarea lucrului se va face după scoaterea cablului de sub tensiune şi deţinerea avizului de la organul competent.

Art.226.
(1)Efectuarea lucrărilor la înălţime (poduri, pasaje denivelate etc.) este permisă numai cu echipament individual de protecţie adecvat.
(2)Se interzice lucrul în cazul în care lumina este insuficientă.
(3)Pentru efectuarea lucrărilor la înăţime se vor respecta suplimentar măsurile prevăzute prin normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.

Art.227.
Persoanele juridice sau fizice care execută lucrări în acelaşi şantier vor menţine curăţenia şi ordinea la locul de muncă pe toată durata lucrării.

3.2.Lucrări de montare şi întreţinere a instalaţiilor de dirijare şi control al circulaţiei (indicatoare şi semafoare)

3.2.1.Montarea indicatoarelor şi semafoarelor pe stâlpi existenţi.

Art.228.
Lucrările de montare a indicatoarelor şi semafoarelor se vor efectua de către lucrători instruiţi şi dotaţi cu echipament individual de protecţie pentru lucrul la înălţime şi cu scări.

Art.229.
După montare, branşarea semafoarelor se va realiza de către electricieni autorizaţi.

Art.230.
Lucrările de montare se vor efectua în echipe de cel puţin 2 lucrători.

3.2.2.Executarea de lucrări noi pe stâlpi neplantaţi

Art.231.
În cazul în care se efectuează lucrări de montare pe stâlpi neplantaţi, montarea se va efectua la sol, apoi aceştia se vor introduce în groapă.

Art.232.
La executarea gropilor, se va utiliza un careu de paravane uşoare pentru delimitarea zonei de lucru.

Art.233.
După terminarea lucrului se va curăţa locul de muncă de orice rest de materiale sau pământ.

Art.234.
Toate lucrările se vor executa cu înştiinţarea organelor de poliţie cărora li se va cere concursul, privind dirijarea circulaţiei.

3.2.3.Spălarea, curăţarea şi vopsirea semafoarelor

Art.235.
Spălarea, curăţarea sau vopsirea semafoarelor de dirijare a circulaţiei se va face numai după scoaterea de sub tensiune a instalaţiei.

Art.236.
Este interzisă folosirea scărilor multiple sprijinite de stâlpii semafoarelor. Se vor utiliza scări duble, folosite cu limitator de distanţă, iar în cazul plantării lor pe carosabil, se vor amplasa indicatoare de avertizare.

Art.237.
La efectuarea lucrărilor de vopsire se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.

3.2.4.Executarea marcajelor

Art.238.
Drumul de marcat se va împărţi de la început în sectoare, care se vor împrejmui cu semne de circulaţie de avertizare. Orientarea acestora se va face în aşa fel încât indicatoarele să fie vizibile din sensul de circulaţie.

Art.239.
La capetele sectorului de lucru se vor instala indicatoare de circulaţie de reglementare.

Art.240.
Delimitarea sectorului de lucru şi plantarea semnelor de circulaţie se execută sub supravegherea directă a unui agent din cadrul poliţiei rutiere.

Art.241.
(1)În executarea lucrării se va utiliza un autovehicul care va transporta indicatoarele de circulaţie în lungul sectorului de lucru stabilit, cu o viteză de maximum 5 km/h.
(2)Unul din lucrătorii care se află în autovehicul înmânează indicatoarele, prin partea din spate, lucrătorilor ce însoţesc furgoneta pe jos şi care le aşează pe carosabil.

Art.242.
Sensul de deplasare a echipei va fi opus circulaţiei normale.

Art.243.
Echipa de trasat este urmată de maşina de vopsit care va avea permanent aprins farul ce emite semnale de prioritate generală.

Art.244.
Înainte de Începerea lucrului se face o verificare tehnică a maşinilor de marcat şi dacă se constată deficienţe se interzice începerea lucrării cu acest utilaj până la remedierea deficienţelor.

Art.245.
Conducătorul lucrării va verifica în prealabil sculele şi dispozitivele utilizate în această operaţie.

Art.246.
Deplasarea maşinilor de marcat în afara sectorului de lucru pentru alimentare, spălare sau remedieri de defecte se va face după ce în prealabil s-au luat toate măsurile necesare evitării accidentelor de circulaţie. În tot timpul deplasărilor semnalul luminos de prioritate generală va funcţiona, iar conducătorii vor respecta regulile de circulaţie ca la orice vehicul cu tracţiune mecanică. În timpul deplasării, maşinile vor fi pilotate ori de câte ori şeful de echipă sau conducătorul lucrării apreciază că este necesar.

Art.247.
Muncitorii numiţi să execute lucrări individuale vor avea grijă să se asigure înainte de începerea lucrului prin aşezarea lor cu faţa spre sensul de venire a vehiculelor şi nu vor începe lucrul până când persoanele însoţitoare, destinate anume pentru protejarea lor, nu-şi vor da încuviinţarea. Deci, chiar dacă lucrările respective necesită munca unui singur muncitor, acesta va fi însoţit de un altul.

Art.248.
În cazul cÂnd personalul muncitor iese din perimetrul marcat, acesta va fi instruit să respecte normele de circulaţie în vigoare.

Art.249.
În timpul lucrului muncitorii sunt obligaţi să poarte echipamentul de protecţie şi de lucru regulamentar, iar cei ce vin în contact direct cu vopseaua vor purta obligatoriu mănuşi de protecţie.

Art.250.
Strângerea semnelor de circulaţie se va efectua invers decât la plantare, excepţie făcând faptul că autovehiculul merge pe lângă benzile vopsite.

Art.251.
Depozitarea şi manipularea vopselelor se va face cu respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.

3.3.Lucrări de amenajare a spaţiilor pentru parcaje

Art.252.
Pentru lucrările de execuţie şi întreţinere a spaţiilor de parcat precum şi pentru lucrările de plantare şi întreţinere a instalaţiilor a indicatoarelor de dirijare a circulaţiei, se vor respecta, după caz, prevederile de la subcapitolele 3.1. şi 3.2..

Art.253.
La intrarea şi ieşirea maşinilor din parcaj sau garaj, personalul va sta la distanţă suficientă de maşină pentru a nu fi lovit de vehiculul în mişcare.

Art.254.
La aducerea maşinilor în parcaj cu automacaraua – platformă, de către organele de poliţie, personalul din parcaj va sta la distanţă de minimum 10 m de autovehicul, în timpul descărcării maşinilor.

Art.255.
Semnalizarea, marcajul la sol şi iluminatul parcajelor şi garajelor se vor realiza conform “Normativului departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturism în localităţi”.

Art.256.
Pentru parcajele în construcţii închise pe unul sau mai multe nivele şi garaje se vor respecta normele de igienă a muncii prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.

Art.257.
Se va asigura funcţionarea instalaţiilor de ventilaţie astfel ca în nici un moment, să nu se depăşească limita admisă a nocivităţilor.

Art.258.
Indicatoarele de circulaţie vor fi astfel plantate încât să se asigure vizibilitate.

Art.259.
Plantarea indicatoarelor de dirijare şi marcajul la sol vor fi astfel realizate încât să se excludă o eventuală confundare a sensurilor de circulaţie.

Art.260.
Marcajul locurilor de parcare va fi permanent întreţinut astfel ca acestea să fie reparate cu uşurinţă.

Art.261.
Personalul care dirijează autovehiculele, la intrarea şi ieşirea din parcaje sau garaje, îşi va desfăşura activitatea în afara direcţiei de mers a acestora.

Art.262.
Porţile de intrare şi ieşire a garajelor şi parcajelor din construcţii închise vor fi prevăzute cu opritori.

Art.263.
Barierele de pe căile de acces din garajele şi parcajele la construcţii închise, în caz de vizibilitate redusă, se vor prevedea cu semnalizare luminoasă intermitentă.

Art.264.
Pentru preîntâmpinarea derapării se va asigura în permanenţă curăţarea rampelor de acces (noroi, polei etc.) şi împrejmuirea spaţiilor de lucru cu panouri de avertizare.

4.Activităţi de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi locurilor de agrement

Art.265.
Prevederile din prezentul capitol se referă la măsurile de securitate a muncii din cadrul activităţilor de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi a locurilor de agrement, desfăşurate de toate serviciile specializate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale.

Art.266.
Conducerile persoanelor fizice sau juridice care au în admnistraţie spaţii verzi şi locuri de agrement vor respecta prevederile prezentelor norme.

Art.267.
Desfăşurarea unor activităţi care determină şi alte pericole, se va face pe baza unor instrucţiuni proprii de securitate elaborate de conducerea unităţii.
Acestea vor stabili responsabilităţile pe funcţii, pentru aplicarea şi urmărirea acestora pe toată durata desfăşurării activităţii.

4.1.Amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi

4.1.1.Prevederi comune tuturor activităţilor de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi.

Art.268.
Înainte de începerea oricărei lucrări se vor verifica din punct de vedere tehnic sculele şi utilajele cu care urmează a se lucra.

Art.269.
Cosoarele, foarfecele şi bricegele vor fi bine ascuţite, cu mânerele netede, având dimensiunile în funcţie de mâna utilizatorului.

Art.270.
La utilizarea cosorului se va avea În vedere ca mâna liberă să nu fie lovită în timpul manipulării acestuia.

Art.271.
Este interzisă utilizarea uneltelor manuale (sape, cazmale, prăşitori, topoare, securi, săpăligi, seceri etc.) care au un grad de uzură avansat, nu sunt ascuţite, nu sunt bine fixate în cozi sau cozile şi mânerele sunt sparte sau prezintă noduri sau aşchii.

Art.272.
Uneltele care prezintă muchii tăioase, atunci când nu sunt utilizate sau se transportă vor fi prevăzute cu apărători (teci) .

Art.273.
Se interzice folosirea uneltelor specifice solurilor uşoare în soluri grele şi invers.

Art.274.
Tărgile vor avea dimensiuni de cel mult 80 x 60 cm, iar braţele acestora vor fi bine netezite, fără noduri, crăpături sau cuie.

Art.275.
Lădiţele necesare pentru transportul materialulul săditor vor avea dimensiunile de cel mult 50 x 30 x 20 cm şi vor fi prevăzute cu mânere bine fixate care să nu prezinte crăpături, cuie ieşite.

Art.276.
Uneltele manuale vor fi păstrate în locuri special amenajate şi vor fi aşezate în aşa fel încât să nu poată produce accidente.

Art.277.
Utilajele mecanice şi electrice vor fi deservite şi întreţinute numai de către personal calificat şi autorizat, fiind interzisă încredinţarea acestora altor persoane.

Art.278.
Înainte de Începerea lucrului, utilajele vor fi verificate din punct de vedere tehnic.

Art.279.
La utilajele prevăzute cu motoare cu ardere internă, la care se constată scurgeri de carburant, acestea vor fi oprite imediat, fiind interzisă pornirea lor până la remedierea deficienţelor.

Art.280.
În timpul funcţionării utilajelor este interzisă orice fel de intervenţie.

Art.281.
Intervenţiile sunt permise numai după oprirea şi blocarea contra pornirii accidentale.

Art.282.
În timpul funcţionării utilajelor care au montate pe ele agregate de cosit, conducătorul va interzice apropierea de utilaj a oricărei persoane.

Art.283.
Este interzisă curăţarea cuţitului tăietor în timpul funcţionării agregatului de cosit.

Art.284.
La cositori se va regla înălţimea cuţitului în funcţie de denivelările terenului. Este interzis a se lucra pe un teren care, în prealabil, nu a fost curăţat de pietre, sârme şi alte asemenea corpuri dure, ce ar putea exista în zona de acţiune a cuţitului.

Art.285.
Este interzis a se lăsa motorul utilajului pornit, fără a fi decuplat şi scos din viteză.

Art.286.
În timpul funcţionării maşinilor de tuns gard viu, lucrătorul auxiliar va merge în urma cuţitului tăietor, la o distanţă de cel puţin 5 m, pentru a strânge ramurile tăiate.

Art.287.
La orice Întrerupere a lucrului sau schimbare de poziţie a utilajului, se va opri motorul şi se va decupla cuţitul. Este interzisă trecerea de la un loc de muncă la altul cu agregatul în stare de funcţionare.

4.1.2.Activităţi de amenajare (execuţie) a spaţiilor verzi

4.1.2.1.Lucrări de pregătire a terenului.

Executarea gropilor şi terasamentelor

Art.288.
(1)Înainte de începerea lucrărilor de executare a gropilor şi terasamentelor se va verifica existenţa instalaţiilor subterane (conducte de gaze, cabluri electrice şi telefonice, conducte de apă etc.) prin consultarea factorilor interesaţi.
(2)În cazul existenţei acestora se va stabili precis modul de amplasare, iar desfăşurarea lucrărilor se va face sub supraveghere tehnică permanentă.

Art.289.
În cazul În care În timpul lucrului se descoperă instalaţii sau construcţii subterane, care nu s-au cunoscut dinainte, lucrările vor fi întrerupte imediat şi personalul va fi evacuat.
Reluarea lucrărilor se va face numai după identificarea proprietarului instalaţiei sau construcţiei respective, care va decide dacă lucrarea poate fi continuată şi eventual, necesitatea stabilirii unor măsuri suplimentare.

Art.290.
Sârma folosită pentru aliniamente va fi suficient de groasă, astfel încât să nu se rupă în timpul întinderii; nodurile necesare pentru înnădirea bucăţilor de sârmă se vor face prin răsucire completă, astfel încât să nu aibă capete libere, care ar putea provoca zgârieturi.

Art.291.
Picheţii, ţăruşii şi tutorii trebuie să fie uniformi, netezi, pentru a se evita rănirea în timpul manipulării lor.

Art.292.
În timpul baterii ţăruşilor, picheţilor sau tutorilor în pământ, aceştia se vor ţine cu mâna la cel puţin 30 cm de capătul superior, evitându-se astfel lovirea mâinii cu maiul.

Art.293.
Se interzice deplasarea şi staţionarea persoanelor în raza de acţiune a utilajelor folosite pentru săparea mecanizată a terenului.

4.1.2.2.Plantarea şi transportul arborilor şi arbuştilor, execuţia peluzelor, decoraţiilor florale şi aleilor

Art.294.
În timpul lucrării de plantare a puieţilor sau de semănare a gazonului, lucrătorii vor fi aşezaţi la distanţe convenabile pentru a evita accidentele reciproce datorită manipulării uneltelor manuale.

Art.295.
Pe terenurile cu pante mai mari de 15o, lucrările vor începe de la deal la vale, iar lucrătorii vor lucra, pe cât posibil, pe aceeaşi curbă de nivel.

Art.296.
Dacă, pe terenul în pantă, materialul săditor sau pământul se transportă cu raniţele, atunci spatele acestora trebuie să fie căptuşit cu pânză impermeabilă.

Art.297.
(1)În cazul când lucrările de plantare se execută pe terenuri stâncoase sau grohotişuri, locurile periculoase se vor marca vizibil înainte de începerea lucrărilor.
(2)Lucrătorii vor fi dotaţi cu mijloace individuale de protecţie contra accidentării prin alunecare.

Art.298.
La toaletarea şi plantarea materialului dendrologic cu ghimpi, lucrătorii vor fi dotaţi cu mijloace individuale pentru protecţia mâinilor.

Art.299.
La scoaterea materialului dendrologic cu ghimpi, coronamentul acestuia va fi palisat. Desfacerea coronamentului se va face numai după plantare.

Art.300.
Plantarea materialului dendrologic cu ghimpi va fi efectuată de 2 persoane.

Art.301.
Înainte de scoaterea arbuştilor cu tufe mari, coroana acestora se va lega, pentru a evita lovirea la ochi a lucrătorilor.

Art.302.
La scoaterea unui arbore sau arbust pot lucra cel mult 2 persoane care nu au voie să sape faţă în faţă.

Art.303.
Tăierea rădăcinilor arborelui sau arbustului care se scoate se va executa cu fierăstraie.

Art.304.
La transportarea materialului dendrologic cu balot se vor respecta următoarele prevederi:
– Înainte de calarea macaralei se va examina starea terenului;
– macaraua se va aşeza pe un plan orizontal;
– Înainte de ridicarea sarcinii vor fi bine verificate legăturile balotului;
– este strict interzisă staţionarea persoanelor în raza de acţiune a utilajului;
– dirijarea operaţiunilor de încărcare şi descărcare a baloţilor cu macaraua se face de către o singură persoană.

Art.305.
(1)Ambalarea balotului se va face astfel încât să se evite accidentările în timpul manipulării şi transportului acestuia.
(2)Plasa şi otgoanele se vor strânge bine şi se vor lega cu sârmă groasă, cu diametrul de 3 mm.
(3)Înnodarea sârmei se va face prin răsucire completă cu cleştele, iar capetele se vor ţintui înspre balot, pentru a se evita rănirile.

Art.306.
Înainte de a fi utilizat pentru ridicarea balotului, trebuie verificat ca otgonul să fie în bună stare. Este interzisă folosirea otgoanelor formate din bucăţi înnodate.

Art.307.
Aşezarea otgonului pe balot se face, legându-se cu sârmă groasă în mai multe locuri şi verificând prezenţa ochiului cu care se agaţă otgonul de cârligul macaralei.

Art.308.
La încărcarea balotului cu macaraua în autocamion, acesta se trage cât mai aproape de macara.
Ochiul de agăţare al otgonului se introduce complet în cârligul macaralei.

Art.309.
După ce arborele a fost aşezat pe platforma autocamionului în poziţie orizontală, se fixează balotul punând pene de lemn groase de o parte şi de alta.

Art.310.
În timpul transportului arborelui cu balot se interzice staţionarea persoanelor pe platforma mijlocului de transport.

Art.311.
În timpul plantării arborilor cu balot este interzisă prezenţa oricărei persoane pe marginea gropii.

Art.312.
(1)În scopul plantării arborelui cu balot, otgonul se dezleagă cu atenţie şi se trage cu cărligul macaralei; balotul se desface cu ajutorul cleştilor, evităndu-se zgârieturile.
(2)După plecarea macaralei, o echipă de lucrători utilaţi cu căngi dirijează aşezarea corectă a balotului, menţinând permanent o distanţă corespunzătoare faţă de arbore. Pentru a preveni accidentările distanţa dintre muncitori va fi de cel puţin 2 m.

Art.313.
(1)Ancorarea arborilor cu balot se va face cu sârmă a cărei grosime se stabileşte în funcţie de talia arborelui.
(2)Se vor lua măsuri ca ancorele să fie vizibile, pentru a evita accidentele în timpul lucrărilor de întreţinere.
(3)Ţăruşii de care sunt fixate ancorele vor fi bătuţi la nivelul solului.

Art.314.
Pentru împrăştierea îngrăşămintelor chimice se vor utiliza mijloace individuale de protecţie adecvate.

Art.315.
La brăzduitul suprafeţelor de teren în taluzuri se vor folosi dulapi prevăzuţi cu trepte, pentru a evita alunecarea.

Art.316.
La cuplarea furtunurilor la sursa de udat, cÂt şi între ele, se vor folosi coliere, fiind interzisă cuplarea furtunurilor cu sârmă.

Art.317.
Pentru aşezarea bordurilor la alei se vor folosi cârlige speciale din fier beton, evitându-se astfel accidentările.

4.1.3.Activităţi de întreţinere a spaţiilor verzi

4.1.3.1.Îngrijirea plantaţiilor

Art.318.
La executarea lucrărilor de întreţinere în mod grupat, lucrătorii vor menţine între ei distanţa necesară pentru evitarea accidentării.

Art.319.
Pentru lucrările de întreţinere efectuate la înălţimi ce depăşesc 2 m, cât şi pentru executarea tăierilor la arbori înalţi, lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie adecvat, precum şi cu dispozitive de lucru corespunzătoare condiţiilor specifice în care se desfăşoară lucrările de întreţinere (pinteni, cârlige, scări mecanice etc.) .

Art.320.
Înainte de utilizarea centurilor de siguranţă se va verifica rezistenţa acestora. Este interzisă folosirea celor necorespunzătoare.

Art.321.
Lucrătorul care taie crengile uscate va ocupa o poziţie laterală faţă de creangă şi la acelaşi nivel cu aceasta, asigurându-se că jos, pe direcţia de cădere a crengii, nu se află alte persoane sau bunuri materiale.

Art.322.
Înainte de a se urca în arbore, lucrătorul va verifica rezistenţa trunchiului acestuia. Se interzice urcatul în arbori al căror lemn este în putrefacţie sau a căror tulpină poate avea oscilaţii cu amplitudini mari.

Art.323.
Înainte de a se urca pe scara rigidă, lucrătorul va controla rezistenţa şi stabilitatea acesteia. Pe terenurile în pantă scara va fi asigurată prin legare şi înfigere a extremităţilor inferioare în sol.

Art.324.
(1)Scările care se sprijină pe arbori trebuie să aibe treapta superioară căptuşită cu pâslă. Extremităţile inferioare ale acestor scări vor fi armate cu vârfuri metalice ascuţite pentru a se realiza o bună fixare în sol.
(2)Scările alcătuite din mai multe tronsoane trebuie să aibe capetele de îmbinare a tronsoanelor şi lanţurile cu care se fixează de arbore în bună stare.

Art.325.
Înainte de folosirea unei scări de frânghie, acesteia i se verifică rezistenţa prin atârnarea de ea a 3 persoane. Când se utilizează, scara de frânghie, este obligatoriu să fie foarte bine fixată de arbore.

Art.326.
Scările duble trebuie prevăzute cu armături metalice la ambele extremităţi, precum şi cu limitatori de deschidere (lanţ, frânghie) .

Art.327.
(1)Pentru utilizarea, în condiţii de securitate a scării mecanice, în prealabil, se va verifica starea tehnică a acesteia.
(2)Înainte de urcarea pe scară se va stabili direcţia în care urmează să cadă ramura ce va fi tăiată.
(3)Scara mecanică se va instala pe direcţia contrară celei de cădere a ramurii tăiate; se va asigura perfecta calare a scării.
(4)Zona de lucru va fi îngrădită şi va fi prevăzută cu un indicator de securitate: “PERICOL DE ACCIDENTE”.
(5)Se interzice urcarea pe scara mecanică a unei persoane neinstruite în prealabil.
(6)Lucrările executate cu ajutorul scării mecanice se vor face numai sub supravegherea şi controlul permanent al conducătorului formaţiei de lucru, care răspunde nemijlocit de aceste operaţii.

Art.328.
După terminarea lucrului sau în cazul întreruperii temporare a acestuia, scara mecanică va fi strânsă şi pusă în poziţie de repaus.

Art.329.
Scările simple vor fi instalate numai pe soluri suficient de tari, în poziţie verticală. Folosirea scărilor simple la înălţimi cuprinse între 2 şi 5 m este admisă numai dacă acestea sunt asigurate de alte persoane de pe sol.

Art.330.
La tăierea arborilor se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere.

4.1.3.2.Lucrări ce se desfăşoară în prezenţa tensiunilor înalte şi a câmpurilor electrice de mare intensitate

Art.331.
Lucrările la spaţiile verzi din incinta staţiilor electrice se fac cu respectarea Normelor de protecţie a muncii pentru activităţile în instalaţiile electrice – PE 119/1990.

Art.332.
Lucrările în spaţiile verzi din incinta staţiilor electrice de înaltă tensiune, efectuate cu personal angajat în acest scop se face numai după instruirea acestuia şi sub supravegherea unei persoane din cadrul staţiei electrice care răspunde de luarea tuturor măsurilor de securitate a muncii. Persoana va fi desemnată special în acest scop.

Art.333.
Lucrările din incinta staţiei se efectuează pe parcele delimitate prin cordoane şi prevăzute cu plăci avertizoare.

Art.334.
Stropirea culturilor se face numai manual, cu ajutorul stropitoarelor, fiind interzisă stropirea prin aspersiune sau cu furtunul cu apă sub presiune.

Art.335.
Pentru executarea diverselor lucrări în spaţiile verzi, se vor utiliza unelte prevăzute cu cozi de lemn uscat.

Art.336.
În cazul în care se folosesc diverse utilaje cu acţionare mecanică sau electrică, se vor lua măsuri tehnice şi organizatorice pentru preîntâmpinarea pericolului de electrocutare.

Art.337.
Cosirea ierbii se efectuează numai mecanizat, fiind interzisă utilizarea coaselor.

Art.338.
Plantarea arborilor şi arbuştilor se face conform proiectului de spaţiu verde.

Art.339.
Este interzisă purtarea sculelor pe umăr sau ridicarea lor deasupra capului, în incinta staţiei.

Art.340.
Este interzisă apropierea de echipamentele electrice din staţie.

4.1.3.3.Lucrări executate pe căi publice cu circulaţie

Art.341.
Punctele de lucru pe căile publice cu circulaţie vor fi semnalizate şi avertizate conform reglementărilor în vigoare. Pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, lucrările vor fi semnalizate cu mijloace luminoase.

Art.342.
Lucrătorii vor fi instruiţi asupra reglementărilor, privind circulaţia rutieră şi pietonală pe căile publice, cât şi despre modul cum trebuie să se facă transportul şi depozitarea materialelor şi sculelor necesare lucrării.

Art.343.
Orice lucrare care se efectuează pe căi publice va fi adusă la cunoştinţa organelor de poliţie rutieră.

Art.344.
Sculele, uneltele care în timpul efectuării lucrării se defectează, se vor depozita în locuri care să nu stânjenească lucrătorii şi nici circulaţia.

Art.345.
Este interzisă prezenţa la lucru a lucrătorilor sub influenţa băuturilor alcoolice, cât şi consumul acestora în timpul programului de lucru.

Art.346.
În cazul în care condiţiile de vizibilitate sunt reduse, efectuarea lucrărilor se va face numai după asigurarea unui iluminat corespunzător.

Art.347.
Pentru lucrările la înălţime, în funcţie de situaţia concretă de la faţa locului, se vor alege tipurile de scări adecvate lucrării.

Art.348.
Înainte de începerea operaţiilor de tăiere a crengilor sau arborilor de pe căile publice, se vor lua măsuri de avertizare şi de interzicere a circulaţiei rutiere şi pietonale în zona în care se lucrează.

Art.349.
Lucrătorii vor fi dotaţi cu frânghii, cu ajutorul cărora vor dirija căderea arborilor.

Art.350.
Dacă în cursul tăierii unui arbore în apropierea unei linii electrice aeriene, acesta rupe conductorii electrici, se opreşte lucrul şi se anunţă persoana juridică în proprietatea căreia se află reţeaua respectivă. Reluarea lucrului nu este admisă decât după confirmarea remedierii.

Art.351.
Materialele rezultate din tăiere se vor depozita în locuri în care să nu împiedice circulaţia rutieră şi pietonală, iar locul de muncă, după terminarea lucrării, va fi curăţat.

Art.352.
Pentru delimitarea locului în care se fac gropi cu scopul plantării sau transplantării unor arbori se va utiliza un careu din paravane uşoare.

Art.353.
Dacă în cursul săpăturilor pe căile publice se întâlnesc cabluri sau conducte subterane, lucrările vor fi întrerupte în acel loc, în vederea identificării instalaţiilor respective de către servicii de specialitate. Până la reluarea lucrului, locul va fi îngrădit şi marcat vizibil cu semne de avertizare.

4.1.3.4.Întreţinerea peluzelor şi aleilor

Art.354.
De pe peluzele ce urmează a fi cosite se vor îndepărta în prealabil eventualele corpuri străine existente (sârme, pietre, cioburi etc.) . Această măsură preventivă este absolut obligatorie dacă se execută cositul mecanic.

Art.355.
Se interzice utilizarea maşinilor de cosit pe terenuri în pantă, cu excepţia celor construite anume pentru astfel de terenuri.

Art.356.
Se interzice deplasarea maşinii de cosit în stare de funcţionare pe alei sau pe carosabil. Trecerea de la un front de lucru la altul se face numai cu utilajul în stare de repaus.

Art.357.
Strângerea gunoaielor de pe peluze şi măturarea aleilor se vor face în orele când parcul este mai puţin frecventat.

4.1.3.5.Recoltarea de seminţe, fructe şi flori

Art.358.
La lucrările de recoltare a fructelor şi seminţelor de arbori şi arbuşti pot participa numai persoane sănătoase, în vârstă de 18 – 40 ani.

Art.359.
Se interzice repartizarea la recoltarea de seminţe, fructe şi flori, a femeilor gravide, a persoanelor alergice la polen şi la diverse mirosuri, precum şi a persoanelor cu boli de inimă.

Art.360.
Persoanele care participă la recoltarea de pe arbori, stând în picioare, cât şi cele care se urcă în arbori, vor fi dotate cu echipamentul individual de protecţie adecvat, precum şi cu dispozitive corespunzătoare de lucru.

Art.361.
Pentru utilizarea corespunzătoare a dispozitivelor de lucru, se vor respecta prevederile de la articolele 270 – 278.

Art.362.
Se interzice urcarea concomitentă pe aceaşi scară sau în acelaşi arbore a mai multor lucrători.

Art.363.
Se interzice agăţarea cu mâna de crengi uscate sau de ramuri subţiri, precum şi rezemarea pe acestea cu picioarele atât în timpul urcării în arbori, cât şi în timpul recoltării.

Art.364.
Este strict interzisă trecerea directă, la înălţime, dintr-un arbore într-altul.

Art.365.
Nu este permisă deplasarea şi staţionarea sub arborii din care se face recoltarea.

Art.366.
(1)Pentru recoltarea florilor din arbori care se află sub conductori electrici, se vor folosi numai prăjini tip, din lemn, prevăzute cu foarfeci acţionate prin sfoară.
(2)Este interzisă întrebuinţarea sârmei sau a cablurilor metalice.

4.2.Activităţi de utilizare şi întreţinere a locurilor de agrement

4.2.1.Locuri de agrement

4.2.1.1.Lansarea şi ridicarea ambarcaţiilor

Art.367.
Pentru lansarea şi ridicarea ambarcaţiilor din apă se va asigura în prealabil:
a)pregătirea locului de muncă prin amenajarea, curăţarea şi nivelarea terenului;
b)controlul utilajelor şi materialelor necesare.

Art.368.
(1)Instalarea utilajului se va realiza În dreptul locului de ridicare sau lansare.
(2)Legăturile de fixare a agregatului se vor face numai cu cablu şi în mai multe volte; se interzice folosirea lanţului.

Art.369.
În timpul operaţiilor de ridicare a ambarcaţiilor şi de montare a reazemelor se interzice deplasarea şi staţionarea persoanelor sub sarcină.

Art.370.
Lansarea şalupelor se va executa pe role sau cărucioare speciale.

4.2.1.2.Navigaţia ambarcaţiilor

Art.371.
Este interzisă depăşirea capacităţii de încărcare a ambarcaţiei. În acest scop se va marca la loc vizibil sarcina maximă admisă.

Art.372.
Pe timpul îmbarcării, mersului şi debarcării, conducătorul ambarcaţiei răspunde atât de siguranţa pasagerilor, cât şi a ambarcaţiei.

Art.373.
Conducătorul ambarcaţiei va respecta următoarele prevederi pentru asigurarea securităţii în timpul navigaţiei:
a)se va asigura, în prealabil, că starea de navigabilitate a ambarcaţiei este bună;
b)va respecta traseul prestabilit;
c)nu va depăşi viteza prescrisă;
d)va acosta numai la debarcaderele special amenajate;
e)va acorda ajutorul necesar ambarcaţiilor aflate în pericol;
f)va naviga cu viteză redusă în dreptul ştrandurilor, debarcaderelor şi danelor cu bărci;
g)va reduce viteza la acostare;
h)va interzice pasagerilor să se deplaseze în grupuri mari în ambarcaţie.

Art.374.
(1)Personalul care execută manevrarea ambarcaţiilor este obligat să verifice zilnic parâmele şi cablurile.
(2)Se interzice folosirea parâmelor metalice sau a cablurilor care au fire rupte sau destrămate, precum şi manevrarea ambarcaţiilor cu parâmele legate.

Art.375.
La acostarea bord la bord se interzice suprapunerea brâurilor de protecţie.

4.2.1.3.Utilizarea bărcilor cu rame

Art.376.
Pe bărcile cu rame se va marca la loc vizibil capacitatea de încărcare (în kilograme şi număr de persoane) .

Art.377.
La loc vizibil vor fi afişate următoarele interdicţii:
– urcarea în barcă a unui număr de persoane mai mare decât cel prevăzut;
– statul În picioare;
– aproprierea de mal;
– acostarea În alt loc decÂt la debarcader;
– pescuitul şi scăldatul din barcă.

Art.378.
Este interzisă predarea bărcii persoanelor care se află în stare de ebrietate.

Art.379.
Pe timp de noapte fiecare barcă va fi dotată cu un felinar sau lanternă.

4.2.1.4.Dragajul

Art.380.
Pornirea şi oprirea motorului de la dragă se va face numai după emiterea semnalelor prestabilite între mecanic şi dragor.

Art.381.
Vinciurile vor fi prevăzute cu blocaje pentru a nu se desfăşura liber şi vor fi manevrate numai la comandă şi sub supravegherea dragorului.

Art.382.
Transportul ancorelor pentru fixarea dragei pe poziţia de dragat şi operaţia de ancorare se vor executa pe baza instrucţiunilor proprii.

Art.383.
Se interzice filarea cablului la ancorare prin mână.

Art.384.
Este interzis accesul persoanelor străine pe dragă, în timpul lucrului.

Art.385.
Pentru a evita răsturnarea şalandelor pe flotoare, acestea se vor încărca la capacitate şi uniform pe toată suprafaţa.

Art.386.
Dragele vor fi dotate În mod obligatoriu cu colaci de salvare.

Art.387.
Remorcarea se va face de la şalande la şalupă. Pe timpul remorcajului, marinarul va supraveghea remorca, astfel ca în caz de pericol de scufundare a şalandei să o elibereze.

Art.388.
La operaţia de curăţare a lacurilor, cablul de tractat de la şalande la şalupă trebuie să fie din oţel flexibil, cu diametrul maxim de 14 mm. El trebuie verificat în prealabil pentru a nu avea fire rupte. Se va urmări ca la întindere cablul să nu facă ochiuri.

Art.389.
Rolele utilizate vor fi astfel alese încât cablul de tractat să nu sară de pe ele.

Art.390.
Lanţurile cu care se leagă rolele pentru ancorare vor fi verificate înainte de începerea lucrului.

Art.391.
În barcă va lucra o echipă compusă din cel mult 2 muncitori.

4.2.1.5.Întreţinerea stăvilarelor

Art.392.
(1)Cheile de manevrare a stăvilarelor vor fi confecţionate special pentru fiecare mecanism în parte (nu este permisă schimbarea uneia cu alta) .
(2)Se intezice ridicarea stăvilarelor cu răngi, manivele sau roţi cu cavile degradate sau chei improvizate.

Art.393.
Coborârea stavilelor când presiunea pe poartă este scăzută se execută prin manevrarea manivelei cu mâna, astfel încât să nu aibă posibilitatea să se rotească singură.

Art.394.
În timp de iarnă se va sparge gheaţa şi se va presăra nisip pe pasarele şi scări.

Art.395.
Pasarelele stăvilarelor sau ale altor instalaţii vor fi prevăzute cu mână curentă.

Art.396.
Manevrarea stavilelor acţionate electromecanic se va face numai de către muncitori calificaţi şi instruiţi anume pentru această operaţie.

Art.397.
Mecanismele prevăzute cu angrenaje vor fi protejate cu apărători metalice.

Art.398.
Pentru operaţiile de întreţinere (impregnarea lemnăriei cu carbolineum, vopsirea stăvilarelor şi mecanismelor) se vor întrebuinţa scări fixe, iar spargerea gheţii se va face cu căngi, de pe pasarelă.

Art.399.
Grătarele care nu sunt prevăzute cu mecanisme speciale de curăţare se vor curăţa numai de pe pasarelă, cu greble speciale.

4.2.1.6.Ştranduri

Art.400.
Spălarea şi spoirea bazinelor de beton se va face astfel încât să se prevină alunecarea. Lucrările se vor efectua sub supravegherea unei persoane cu atribuţii în acest scop.

Art.401.
Personalul de serviciu se va îngriji ca pe plajă să nu fie gunoaie şi corpuri tăioase (cioburi, capsule metalice etc.) .

Art.402.
Locurile în care este permis scăldatul vor fi marcate cu indicatoare.

4.2.1.7.Activităţi de salvare a persoanelor aflate în pericol de înec

Art.403.
Salvatorii vor fi recrutaţi din rândul înotătorilor cu experienţă, în urma unui examen privind cunoaşterea măsurilor ce se impun în caz de pericol. De asemenea, ei trebuie să cunoască precis mişcările ce se vor executa în cazurile în care pot fi loviţi sau imobilizaţi parţial sau total de către cel aflat în pericol de înec.

Art.404.
Operaţia de salvare a unui om în pericol de înec se desfăşoară în următoarele etape:
a)aproprierea înot sau cu barca de salvare de cel În pericol;
b)folosirea unuia din procedeele de prindere a victimei;
c)transportarea la mal şi scoaterea din apă;
d)acordarea primului ajutor pe uscat.

Art.405.
Serviciile de salvare vor elabora instrucţiuni concrete de acţiuni pentru salvarea celor aflaţi în pericol de înec.

4.2.2.Terenuri de sport şi terenuri de joc pentru copii

Art.406.
Marcarea terenului se va face cu substanţe lipsite de toxicitate.

Art.407.
Conducerea persoanei fizice sau juridice care are în subordine terenuri de tenis va dispune verificarea periodică a rezistenţei suportului scaunului arbitrului şi a elementelor de susţinere a tribunelor.

Art.408.
Pe terenurile de baschet se vor verifica atent stabilitatea eşafodajului pe care este fixat coşul şi rezistenţa panoului de ţintă.

Art.409.
Este interzis ca instalaţia pentru iluminatul general al terenului să aibă circuit comun cu instalaţia de iluminare pentru jocul în nocturnă. Pentru vestiare şi căi de acces se va realiza un sistem de iluminare de siguranţă, pe un circuit electric separat, cu posibilitatea de conectare rapidă la alt circuit sau la un generator independent.

Art.410.
(1)Bazinele de înot şi căile de acces spre acestea vor fi menţinute permanent în stare de perfectă curăţenie.
(2)Este interzisă existenţa deşeurilor metalice sau de altă natură care ar putea provoca accidente sau ar constitui surse de infecţii sau boli de piele.

Art.411.
Limita dintre două cote de apă, în cazul bazinelor cu diverse cote de apă, va fi marcată prin geamanduri de bazin.

Art.412.
În cazul bazinelor de Înot cu pasarele, acestea vor fi prevăzute cu mână curentă.

Art.413.
Este interzisă executarea de sărituri de pe trambuline improvizate în bazinele neamenajate cu astfel de instalaţii.

Art.414.
Supravegherea la manevrarea instalaţiilor aferente patinoarelor artificiale se face numai de personal calificat, instruit şi autorizat.

Art.415.
Yola va fi folosită numai de numărul strict de persoane pentru care este construită şi numai pe vreme corespunzătoare.

Art.416.
Yola se poate folosi numai dacă pânza are toată suprafaţa intactă (nu are găuri sau rupturi) , rama de fixare (întindere) a pânzei este în stare bună şi este asigurată manevrarea de dirijare (sfoara fără rupturi, subţieri, noduri sau înnădituri) .

Art.417.
Instruirea cu privire la modul de folosire a yolelor revine conducerii bazei nautice care organizează agrement de profil.

Art.418.
Înainte de plecarea în larg cu hidrobicicletele de agrement este obligatoriu să se verifice:
– dacă “tălpile” de plutire nu au spărturi, loviri sau fisuri (care ar provoca scufundarea) ;
– dacă angrenajul de la lanţul de acţionare a pedalelor nu este uzat (pinioane sau dinţi lipsă la roata de angrenaj) ;
– dacă lanţul nu este slăbit;
– dacă elicea de comandă a direcţiei are toate paletele;
– dacă tija direcţională este în bună stare.

Art.419.
Nu este permisă supraîncărcarea hidrobicicletei peste numărul de locuri prevăzute de constructor.

Art.420.
Este interzis să se încredinţeze hidrobicicleta copiilor sub 14 ani, celor care nu ştiu să înoate şi persoanelor aflate sub influenţa băuturilor alcoolice.

Art.421.
Nu este admisă plecarea în larg cu hidrobicicleta în condiţii atmosferice nefavorabile.

Art.422.
Angajaţii, care au ca obligaţie de serviciu întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor aferente terenurilor de sport şi a celor de joc pentru copii, vor respecta cu stricteţe normele specifice de securitate a muncii adecvate activităţii respective.

Art.423.
Angajaţii, care conduc sau supreaveghează acţiunile ce au loc pe terenurile de sport şi de joc pentru copii, sunt obligaţi să cunoască modul de folosire a utilajelor şi instalaţiilor existente pe aceste terenuri. Aceştia vor interzice accesul la utilajele şi instalaţiile defecte. Remedierea defecţiunilor se va face numai de către persoanele abilitate, cu respectarea strictă a normelor de securitate a muncii.

4.2.3.Grădini şi colţuri zoologice

4.2.3.1.Îngrijirea animalelor

Art.424.
Curăţenia amplasamentelor animalelor, reparaţiile, verificările precum şi administrarea hranei şi a apei în cazul animalelor periculoase (lei, tigri, pantere, urşi, anumite maimuţe ş.a.) se vor face numai după ce animalele vor fi trecute în compartimentul de schimb.

Art.425.
Îngrijitorul este obligat să verifice dacă poarta de la compartimentul în care se află animalul este asigurată contra deschiderii accidentale.

Art.426.
(1)Defecţiunile observate la unele amplasamente de animale, care sunt de natură a periclita securitatea îngrijitorului, vor fi aduse imediat la cunoştinţa tehnicianului (ofiţerului de serviciu) , care este obligat să ia prompt măsurile ce se impun.
(2)Până la remedierea defecţiunilor, îngrijitorul va suspenda orice operaţie la amplasamentul respectiv.

Art.427.
Se interzice îngrijitorilor sau altor persoane să provoace, să agite sau să brutalizeze animalele prin diferite mijloace.

Art.428.
În timpul lucrului cu animalele se vor evita mişcările bruşte. Animalele vor fi tratate cu calm pentru ca acestea să se obişnuiască treptat cu prezenţa omului.

Art.429.
Este interzisă folosirea sârmelor în loc de lacăte, pentru închiderea uşilor de la cuşti sau amplasamente.

Art.430.
Este interzis îngrijitorului să părăsească locul de muncă înainte de a verifica securitatea dispozitivelor de închidere ale amplasamentelor cu animale.

Art.431.
Intrarea Îngrijitorului În padocurile animalelor ierbivore deosebit de agresive se va face în prezenţa tehnicianului (ofiţerului de serviciu) .

Art.432.
Imobilizarea reptilelor periculoase (şerpi, crocodili etc.) se va face cu deosebită atenţie, folosind materiale şi dispozitive adecvate.

Art.433.
Acţiunea de prindere a animalelor evadate se va declanşa numai după organizarea şi înzestrarea urmăritorilor cu dispozitivele necesare (plase, lanţuri, capcane etc.) .

Art.434.
Pentru prinderea şi imobilizarea unor animale (în vederea unor tratamente medicale, a transportului etc.) , se vor folosi şi arme de foc cu proiectile tranchilizante, furtunuri cu jet de apă cu presiune.

Art.435.
Ca îngrijitori, pot fi angajate numai persoane sănătoase şi cu o bună condiţie fizică. Este strict interzisă angajarea ca îngrijitori a persoanelor cu deficienţe neuropsihice şi fizice.

Art.436.
Pentru protejarea publicului vizitator, împrejurul amplasamentelor cu animale se vor monta dispozitive de protecţie (balustrade, şanţuri etc.) , la distanţă corespunzătoare.

Art.437.
Amplasamentele animalelor periculoase vor avea montate În locuri vizibile semne de avertizare.

4.2.3.2.Transportul animalelor

Art.438.
Toate animalele sălbatice vor fi transportate în cuşti adecvate care să asigure atât securitatea lor cât şi a îngrijitorilor sau a altor persoane.

Art.439.
Transportul animalelor se va face sub supravegherea permanentă a îngrijitorului de resort şi a unui cadru tehnic de specialitate, ca delegat.

Art.440.
Delegatul, căruia i se încredinţează transportul animalelor, este obligat să dirijeze încărcarea şi descărcarea cuştilor cu animale, nepermiţând nici unei alte persoane să se aproprie de acestea.

Art.441.
Se interzice transportul animalelor fără certificate care să ateste starea de sănătate şi motivul transportului.

4.2.3.3.Măsuri de igienă şi prevenire a îmbolnăvirilor

Art.442.
Fiecare îngrijitor îşi va efectua, în mod obligatoriu, igiena personală înainte de masă şi la terminarea programului zilnic. În acest scop, administraţia grădinii zoologice este obligată să pună la dispoziţia angajaţilor mijloacele şi materialele necesare.

Art.443.
Animalele vor fi supuse unui control medical periodic pentru depistarea la timp a purtătorilor de germeni transmisibili la om.

Art.444.
Personalul de specialitate (biologi, medici veterinari, ingineri zootehnişti, tehnicieni etc.) şi de îngijire a animalelor este obligat să se supună periodic sau ori de câte ori se consideră necesar, examenelor clinice şi de laborator, în vederea depistării zoonozelor.

Art.445.
Activitatea de îngrijire a animalelor, precum şi cea biologică, veterinară şi de laborator (examene microbiologice, parazitologice, anatomopatologice, semiologice etc.) se vor efectua numai cu echipamentul de protecţie şi de lucru prevăzut, conform Normativului în vigoare.

Art.446.
Prinderea şi imobilizarea animalelor pentru consultaţii, tratamente sau alte operaţii se vor face cu mijloace şi procedee eficace (cuşti, plase, frânghii, iavaşe, etc.) . Aceste operaţii se vor executa numai în prezenţa personalului tehnic de specialitate.

Art.447.
Cadavrele de animale, inclusiv produsele biologice rezultate, în funcţie de rezultatul autopsiei, vor fi arse la crematoriu sau predate unităţilor de ecarisaj cu respectarea prevederilor normelor specifice de securitate a muncii pentru creşterea animalelor.

Art.448.
Animalele bolnave, care prezintă pericol de contaminare pentru om, vor fi scoase din circuitul de vizitare până la completa lor vindecare.

Art.449.
Amplasamentele animalelor şi unităţile bio-veterinare (dispensarul veterinar, laboratoarele etc.) vor fi dotate cu instalaţii igienico-sanitare (apă caldă şi rece, canalizare, iluminat ş.a.) , pentru menţinerea unei igiene corespunzătoare.

Art.450.
Gunoiul provenit de la animale se va depozita în locuri special amenajate, conform prevederilor normelor specifice de securitate a muncii pentru creşterea animalelor.

Art.451.
Operaţiile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare se vor efectua de către personal instruit, în prezenţa îngrijitorului titular şi cu respectarea prevederilor normelor specifice de securitate a muncii pentru creşterea animalelor şi a instrucţiunilor proprii.

Art.452.
SE INTERZICE CATEGORIC consumul de băuturi alcoolice în timpul programului de lucru, precum şi prezentarea la lucru În stare de ebrietate.

Art.453.
Personalul veterinar şi de îngrijire a animalelor, care lucrează în sectoarele în care au fost depistate boli transmisibile la om, va fi supus unui examen medical.

Art.454.
Pentru prinderea, transportul şi tratamentul ce se va aplica animalelor se va folosi echipament de protecţie şi de lucru adecvat operaţiei respective.

5.Prevederi de proiectare

Art.455.
La proiectarea activităţilor de amenajare a spaţiilor verzi, circulaţie rutieră şi salubrizare se vor respecta prevederile de securitate a muncii prevăzute prin Normele generale de protecţie a muncii, Normele specifice de securitate a muncii pentru gospodărie comunală şi salubritate, standardele de securitate a muncii precum şi normele sanitare în vigoare.

Art.456.
Orice aprobare pentru execuţia rampelor de depozitare a deşeurilor menajere va fi dată de către organele locale numai pe baza unui proiect întocmit de institutele de specialitate, publice sau private-autorizate.

Art.457.
La proiectarea şi organizarea colectării deşeurilor menajere de la populaţie se vor respecta următoarele prevederi:
– la blocurile de locuinţe cu P+4 nivele şi mai puţin se vor prevedea puncte exterioare de precolectare, care să permită accesul uşor al autogunoierelor, posibilitatea spălării zilnice, mascarea prin plantaţii sau ziduri de acoperire;
– la blocurile cu mai mult de P+4 etaje evacuarea deşeurilor menajere se va face de regulă prin tuburi verticale, executate etanş, cu secţiunea circulară şi suficient de mare. Trebuie să se asigure ventilaţia şi să se poată curăta uşor;
– recipienţii de colectare trebuie să permită înmagazinarea deşeurilor menajere pentru 2-3 zile;
– în vederea colectării preselectate a deşeurilor refolosibile se vor introduce dispozitive şi instalaţii la tuburile verticale care să asigure sortarea direct de la sursă a acestora.

Art.458.
(1)Depozitarea deşeurilor menajere va fi realizată numai în sistem controlat.
(2)Se va asigura mecanizarea proceselor de depozitare în vederea evitării contactului cu deşeurile, dotarea rampelor cu mijloace care să permită şi igiena individuală, prevederea unor depozite pentru materiale neutralizante şi asigurarea măsurilor pentru evitarea poluării mediului.

Art.459.
Rampele de depozitare controlată a deşeurilor menajere şi stradale vor fi amplasate pe terenuri inutilizabile, la cel puţin 1000 m de cartierele locuite, pe terenuri neinundabile, aşezate faţă de oraş, astfel încât vânturile dominante de vară să aibă direcţia dinspre oraş spre rampă.

Art.460.
În vederea preÎntâmpinării poluării apelor subterane şi de suprafaţă precum şi pentru împiedicarea emisiei de gaz metan spre vegetaţia din jur, pentru proiectarea rampei se vor efectua studii geotehnice şi hidrogeologice, evitându-se terenurile macroporice şi asigurându-se impermeabilizarea rampei.

Art.461.
Dimensionarea rampelor de depozitare controlată trebuie să se facă în raport cu volumul total al deşeurilor colectate, în funcţie de numărul de locuitori deserviţi şi ţinându-se seama de dezvoltarea viitoare a localităţii, avându-se în vedere că investiţia se amortizează în minimum 5-10 ani.

Art.462.
(1)Rampele de depozitare a deşeurilor trebuie să fie prevăzute cu drumuri uşor accesibile mijloacelor de transport specifice, pentru a fi utilizate în orice anotimp, precum şi cu drumuri interioare care să permită descărcarea fără răsturnarea vehiculului.
(2)Rampele trebuie să fie dotate cu cântar basculă, cabină cantaragiu, şopron remiză pentru utilaje şi deşeuri refolosibile, depozit de carburanţi, grup sanitar etc.
(3)Acolo unde este cazul se vor prevedea puţuri pentru neutralizarea mortalităţilor.

Art.463.
Pentru evitarea poluării mediului înconjurător, rampele de depozitare a deşeurilor trebuie împrejmuite cu un gard protector de vegetaţie.

Art.464.
Deşeurile menajere vor fi neutralizate atât prin depozitare şi incinerare, cât şi prin selectarea materialelor recuperabile şi prin compostare.

Art.465.
Amplasarea cuptoarelor de incinerare se va face În conformitate cu normele PSI În vigoare.

Art.466.
Cuptoarele vor fi dotate cu aparate de măsură şi control, indicatoare, înregistratoare, regulatoare de debit, temperatură, presiune, pentru produsele din circuitele cuptoarelor, camerelor de combustie, coşuri de fum, circuitelor de combustibil şi aparate pentru controlul combustiei.

Art.467.
Părţile metalice ale cuptoarelor vor fi legate la pământ.

Art.468.
Schimbătoarele de căldură se vor amplasa respectând distanţele din normativele PSI.

Art.469.
Montarea schimbătoarelor de căldură se va face pe fundaţii special amenajate, iar cele amplasate la înălţime vor fi echipate cu scări de acces şi platforme prevăzute cu balustrade rezistente.

Art.470.
La amplasarea schimbătoarelor de căldură, precum şi a altor utilaje se va ţine seama de fluxul tehnologic, astfel încât să se asigure circuite cât mai scurte pentru conductele de legătură, precum şi accesul personalului operator de exploatare şi intervenţie.

Art.471.
Toate schimbătoarele de căldură cu fascicule de ţevi vor fi proiectate, construite şi prevăzute cu placă de timbru conform instrucţiunilor DGMSI. Numerotarea şi etichetarea se vor face conform schemelor tehnologice şi uzanţelor legale.

Art.472.
În timpul lucrărilor de reparaţii, pentru manevrarea capacelor şi a armăturilor schimbătoarelor de căldură vor fi prevăzute dispozitive fixe.

Art.473.
În vederea efectuării controlului temperaturilor, schimbătoarele de căldură vor fi prevăzute cu locaşuri pentru termometre sau termocuple la racordurile de intrare şi ieşire.

Art.474.
Aparatele tehnologice care sunt în experimentare vor fi prevăzute cu măsuri suplimentare de protecţie, astfel încât lucrul să se desfăşoare în condiţii lipsite de pericol.

Art.475.
Aparatele tehnologice care nu pot fi supravegheate de la pupitrul de comandă vor fi prevăzute cu sistem de semnalizare în ambele sensuri, între locul de comandă şi locurile de muncă sau de supraveghere stabilite.
-****-

ANEXA 1: Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare
1.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
2.
Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice În medii normale.
3.
Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor.
4.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
5.
Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
6.
Norme specifice de securitate a muncii pentru creşterea animalelor.
7.
Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere.
8.
Norme specifice de securitate a muncii pentru piscicultură şi pescuit.
9.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
10.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat.
11.
Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
12.
Norme specifice de securitate a muncii pentru întreţinere şi reparaţii autovehicule.
13.
Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi navale.
14.
Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă.
15.
Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.

Până la apariţia normelor prezentate în anexă, rămân valabile actualele norme departamentale existente În domeniu.

ANEXA 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii

STAS 12894 – 90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.
STAS 12216 – 84
Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.
STAS 12604 – 87
Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
STAS 2612 – 87
Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.
STAS 12217 – 88
Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.
STAS CEI 598 –
Corpuri de iluminat. Partea 2: 2-8-92. Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8: Lămpi portabile de mână.
STAS CEI 598
Corpuri de iluminat. Partea 2: 2-22-92. Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 22:. Corpuri de iluminat de siguranţă
STAS 297/1 – 88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
STAS 297/2 – 92
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
STAS 10353 – 75
Dispozitive de siguranţă pentru scări portabile.
STAS 9800 – 89 –
Maşini de terasamente. Deschideri de acces.Dimensiuni.
STAS 12843 – 90
Maşini şi utilaje pentru construcţii. Postul de comandă. Dimensiuni
SR ISO 4304:1994
Instalaţii de ridicat, altele decât macaralele mobile şi macarale plutitoare.Condiţii generale privitoare la stabilitate.
STAS 12791-89
Echipamente de protecţie. Centură de siguranţă pentru constructori şi montori.
STAS 3159 – 81
Material de protecţie. Căşti de protecţie.
STAS 6687 – 81
Ochelari de protecţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 9876 – 87
Transportoare. Prescripţii generale de securitate.
STAS 11164 – 90
Maşini de terasamente. Dispozitive de protecţie. Prescripţii.
STAS 11165 – 90
Maşini de terasamente. Echipamente de frânare. Condiţii tehnice generale de calitate.

ANEXA 3: Ghid de terminologie

1.Noţiuni din domeniul securităţii muncii
1.1.- Avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
1.2.- Defectare: Încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaje etc., de a-şi îndeplini funcţia specificată.
1.3.- Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.
1.4.- Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei persoanelor în timpul procesului de muncă.
1.5.- Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă pentru a putea fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
1.6.- Echipament de muncă: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizată în timpul muncii.
1.7.- Factor de risc: factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă – executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă – şi care, în condiţiile unei situaţii periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii.
1.8.- Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.9.- Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.10.- Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute de specialitate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.11.- Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.
1.12.- Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care i se aplică acestuia.
1.13.- Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
1.14.- Noxă (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
1.15.- Pericol:
a)Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Notă: – În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b)Proprietatea inerentă a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale) .
1.16.- Persoană autorizată: o persoană competentă împuternicită în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activităţi.
1.17.- Persoană competentă: o persoană care posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.18.- Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.19.- Prevenire intrinsecă: prevenire realizată în stadiul de concepţie/proiectare, care constă în:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepţie;
– limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului În zonele periculoase.
1.20.- Protecţie: ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
1.21.- Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
1.22.- Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
1.23.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
1.24.- Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.25.- Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico – chimice, poate constitui un pericol.
1.26.- Zonă periculoasă: orice zonă în care există sau poate apare un pericol.
1.27.- Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Notă: – Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
– poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau
– poate apare neaşteptat (pornire neintenţionată /neprevăzută etc.)
1.28.- Lucru la înălţime: activitate desfăşurată la minim 2 m, măsuraţi de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de referinţă artificială, baze faţă de care nu există pericolul căderii în gol. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră “lucrul la înălţime mică” la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime.
2.Noţiuni tehnologice
2.1.- Agrement: activitate umană desfăşurată în natură sau/şi în spaţii amenajate corespunzător, în scopul refacerii tonusului fizic şi psihic.
2.2.- Material dendrologic: arbori şi arbuşti.
2.3.- Spaţiul verde: categorie funcţională din cadrul localităţii sau din zona sa înconjurătoare (de influenţă) al cărei specific este determinat în primul rând de vegetaţie şi în al doilea rând de dotări şi echipări corespunzătoare odihnei, recreaţiei şi agrementului în aer liber.
2.4.- Zonă de agrement: entitate peisagistică din afara localităţilor, a cărei valoare constă în primul rând în prezenţa pădurii şi/sau a apelor, iar în al doilea rând în dotările şi echipările pentru odihnă, recreaţie şi agrement în aer liber.
2.5.- Dragaj: operaţie de săpare sub apă şi de înlăturare a materialului săpat cu scopul de a adânci sau a lărgi o cale navigabilă existentă sau de a realiza o cale navigabilă nouă (uneori se face în scopul folosirii materialului săpat, în construcţii, extragerea minereului etc. sau pentru îndepărtarea minelor dintr-un bazin acvatic minat) .
2.6.- Deşeuri menajere: sunt deşeurile provenite de la:
– blocuri, gospodării individuale;
– alte categorii asimilate:
a)instituţii de stat
b)restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică
c)institute de învăţământ superior, şcoli, licee
d)mici ateliere de producţie
e)gospodării din mediul rural.
2.7.- Colectarea: colectarea este operaţia de strângere a deşeurilor menajere, stradale şi de aceeaşi categorie de la locul de producere depuse în recipiente omologate (pubele, containere, tomberoane) amplasate în spaţii special amenajate pentru a fi preluate de către unităţile de salubritate sau de agenţii economici din acest domeniu.
2.8.- Depozitarea simplă: este o metodă ce constă în descărcarea deşeurilor menajere, stradale sau industriale în diverse gropi, foste cariere sau în alte terenuri fără a se lua măsuri speciale de protecţie a mediului.
2.9.- Depozitarea controlată: este depozitarea deşeurilor menajere în rampe special amenajate, prevăzute cu drumuri interioare de acces, impermeabilizate, unde deşeurile se depozitează în mod controlat în straturi de 1,5 – 2 m înălţime pentru a permite fermentarea aerobă; straturile sunt realizate prin întinderea depunerilor zilnice, care sunt acoperite cu material inert la 24 – 48 ore în funcţie de anotimp, iar acoperirea fiecărui strat format se face de asemenea cu material inert, având o grosime de 20 – 30 cm. Acoperirea finală a rampei în vederea redării terenului în circuitul agricol se face pe o înălţime de 0,5 – 0,8 m cu material inert.
2.10.- Material inert: deşeurile stradale (frunze, crengi) , pământ, moloz, cenuşă.
2.11.- Compostare: metoda de neutralizare a deşeurilor menajere prin transformarea lor, prin fermentarea aerobă, în compost ce se poate valorifica în agricultură, ca îngrăşământ.
2.12.- Salubrizarea: este operaţia de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor şi neutralizarea acestora în scopul menţinerii curăţeniei în localităţi şi a evitării poluării mediului.