NSSM 63 – Norme de protectia muncii pentru prelucrarea peştelui
Preambul
Normele specifice de protectia muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective, prin instrucţiuni proprii.
Normele specifice de protectia muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
– Normele generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii, general valabile pentru orice activitate;
– Normele specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice de protectia muncii se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normele generale de protecţie a muncii. Conform acestor abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează:
– Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
– Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
– Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul muncii;
– Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitatea muncii în cadrul Normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări în domeniul securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă,bază pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
– controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;
– fundamentarea programului de protecţie a muncii.
În contextul general pe care l-am prezentat, “Normele specifice de protecţie a muncii pentru prelucrarea peştelui” au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii riscurilor specifice, astfel Încât, pentru fiecare risc, să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element al procesului de muncă.
Structurarea acestor prevederi este făcută astfel încât ele urmăresc o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de muncă.
Pe lângă prevederile specifice privind prelucrarea peştelui structurate pe elementele sistemului de muncă, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate, prin standarde în domeniu.
În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care sunt definiţi o serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor care se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.
CAPITOLUL 1: Prevederi generale
SECTIUNEA 1: Conţinut
Art. 1
Normele specifice de protecţie a muncii pentru prelucrarea peştelui cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale specifice acestei activităţi.
SECTIUNEA 2: Scop
Art. 2
Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă) .
SECTIUNEA 3: Domeniu de aplicare
Art. 3
Prezentele norme se aplică la toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de prelucrare a peştelui, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi de modul de organizare a acestora.
SECTIUNEA 4: Relaţii cu alte acte normative
Art. 4
Prezentele norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Art. 5
Pentru activităţi nespecifice sau auxiliare activităţilor de prelucrare a peştelui, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în Anexa 1.
SECTIUNEA 5: Revizuirea normelor
Art. 6
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc, survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice sau la modificarea proceselor de muncă.
CAPITOLUL 2: Prevederi comune pentru activităţile de prelucrare a peştelui
SECTIUNEA 1: Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă
Art. 7
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.
Art. 8
Se interzice folosirea lucrătorilor suferinzi de reumatism, nevralgii sau sciatică, la spălarea, curăţarea şi tăierea peştelui pe cale manuală sau mecanică.
Art. 9
Se interzice folosirea lucrătorilor care s-au rănit în timpul operaţiunilor de sărare sau condiţionare a peştelui, până la vindecare.
SECTIUNEA 2: Instruirea personalului
Art. 10
Instruirea personalului din activităţile de prelucrare a peştelui, în domeniul protecţiei muncii, se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.
Art. 11
Lucrătorii care deservesc cazanele duplicat şi autoclavele vor fi instruiţi şi testaţi trimestrial, atât teoretic cât şi practic.
SECTIUNEA 3: Dotarea cu echipament individual de protecţie
Art. 12
Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform prevederilor Normativului – cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie aprobat prin Ordinul MMPS nr.225 din 27 iulie 1995.
Art. 13
La transportul în vrac al peştelui, este interzis ca pescarii să circule fără echipament de protecţie (cizme, mănuşi etc.) , pentru a se evita rănirile prin înţepare sau zgâriere, ce ar putea fi provocate de radiile peştilor.
Art. 14
La spargerea manuală a gheţii precum şi la manipularea acesteia se vor folosi mănuşi, ochelari de protecţie, cizme şi pâslari, pufoaică şi şorţuri.
Art. 15
La descărcarea sării în vrac sau din depozite lucrătorii vor fi dotaţi cu ochelari, mănuşi, cizme şi şorţ de protecţie.
Art. 16
Personalul care lucrează cu lichide fierbinţi va purta şorţuri din material plastic a căror lungime va depăşi carâmbul cizmei.
Art. 17
Lucrătorii care deservesc maşinile de închis cutii de conserve semiautomate vor purta în permanenţă degetar de piele sau plastic la degetul arătător al mâinii stÂngi.
Art. 18
Deservirea ascensoarelor cu însoţitor se va face numai de personal calificat şi autorizat ISCIR
SECTIUNEA 4: Repartizarea sarcinii de muncă
Art. 19
Deservirea şi supravegherea instalaţiilor şi utilajelor de prelucrare a peştelui se vor face numai de personal calificat.
Art. 20
Toate intervenţiile şi lucrările ce se execută la instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie executate numai de către personal autorizat.
Art. 21
Manevrarea zdrobitorului nu se va face decât de lucrătorii instruiţi în acest scop.
Art. 22
Instalaţiile cu presiune sub 0,7bar pot fi deservite de către personal calificat, iar instalaţiile cu presiune mai mare de 0,7bar vor fi deservite numai de personal autorizat.
Art. 23
Persoanele care deservesc instalaţiile de ridicat precum şi legătorii de sarcină vor fi numiţi prin decizie.
SECTIUNEA 5: Manipularea, depozitarea şi distribuirea produselor
Art. 24
Locurile de muncă unde se desfăşoară activităţi de încărcare, descărcare, transport şi depozitare a produselor finite din peşte, a ambalajelor, materialelor auxiliare, substanţelor toxice, corozive şi caustice vor avea afişate instrucţiuni specifice pentru fiecare operaţie.
Art. 25
La locurile de muncă unde lucrează mai mulţi muncitori unul va avea sarcina de a conduce lucrările şi de a indica metoda corectă de lucru, fiind instruit special În acest scop.
Art. 26
La încărcarea-descărcarea manuală sau cu mijloace mecanizate a peştelui sau a altor produse acvatice precum şi a produselor finite se vor respecta prevederile normelor specifice din Anexa 1 poz. 1 şi 3.
Art. 27
(1)La încărcarea şi descărcarea manuală, unde se folosesc tărgi, se vor amenaja podeţe şi platforme cu o lăţime de 1m prevăzute cu şipci transversale fixate la distanţa de 30-40 mm., confecţionate din materiale rezistente.
(2)Dacă panta de înclinare depăşeşte 0,5m podeţele vor fi prevăzute cu balustrade înalte de 1m.
SUBSECTIUNEA 1: Instalaţii de ridicat
Art. 28
Montarea, verificarea şi repararea acesteia trebuie să se facă de întreprinderi specializate şi autorizate ISCIR.
Art. 29
Se interzice folosirea instalaţiilor de ridicat neautorizate, neverificate sau cu termen de verificare expirat.
Art. 30
Revizia, ungerea periodică şi întreţinerea instalaţiilor de ridicat vor fi realizate de personal calificat şi autorizat. Lucrările de întreţinere efectuate vor fi trecute într-un registru special.
Art. 31
Este interzisă executarea altor lucrări decât cele legate de întreţinerea ascensorului în camera maşinii sau utilizarea acesteia în alte scopuri (depozit, loc de fumat, loc de odihnă etc.) .
Art. 32
Este obligatorie verificarea zilnică a cârligelor de prindere, a frânelor şi a cablurilor instalaţiei de ridicat şi a dispozitivelor de protecţie.
Art. 33
Se interzice accesul în raza de acţiune a instalaţiei de ridicat în timpul funcţionării acesteia.
SECTIUNEA 6: Deservirea echipamentelor tehnice utilizate în activitatea de prelucrare a peştelui
Art. 34
Toate echipamentele tehnice, utilizate în activitatea de prelucrare a peştelui, trebuie să aibă organele în mişcare, prevăzute cu protectori. Protecţia împotriva electrocutării se realizează prin legarea la nulul de protecţie şi la pământ.
Art. 35
Toate maşinile şi utilajele vor fi verificate din punct de vedere tehnic înainte de punerea lor în funcţiune. De asemenea, se va verifica şi dotarea cu dispozitive de protecţie precum şi starea tehnică a acestora.
Art. 36
Se interzice intervenţia la maşini şi utilaje în timpul funcţionării.
Art. 37
Verificarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor tehnice vor fi făcute de personal specializat şi instruit în acest scop.
Art. 38
(1)Verificarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor tehnice se vor face numai după oprirea acestora şi asigurarea împotriva pornirii întâmplătoare.
(2)Pentru anumite intervenţii cu maşina în funcţiune se vor respecta prevederile din cartea tehnică a maşinii.
Art. 39
La lucrările de reparaţii şi întreţinere a echipamentelor tehnice aflate într-un mediu cu umiditate ridicată, unde nu este asigurat iluminatul natural sau artificial corespunzător, se vor folosi lămpi portabile alimentate la tensiunea de 24 V.
Art. 40
Toate echipamentele tehnice vor avea afişate instrucţiunile de exploatare şi securitate a muncii.
Art. 41
Se interzice părăsirea echipamentelor tehnice în funcţiune sau încredinţarea supravegherii lor unor persoane străine.
Art. 42
Lucrările de laborator se vor desfăşura conform prevederilor normelor specifice din Anexa 1 poz. 5
Art. 43
Depozitarea şi manipularea substanţelor corozive şi caustice se vor face conform prevederilor normelor specifice din Anexa 1 poz. 7 şi 8.
CAPITOLUL 3: Prevederi specifice pentru activitatea de prelucrare a peştelui
SECTIUNEA 1: Transportul peştelui de la locul de pescuit la punctele de colectare sau cherhanale
Art. 44
Se interzice încărcarea ambarcaţiunilor speciale sau a bărcilor de transportat peşte peste capacitatea maximă de încărcare, valoare care va fi afişată pe fiecare ambarcaţiune (linia de plutire la minimum 12 cm.) .
Art. 45
Ambarcaţiunile folosite pentru transport vor fi verificate şi autorizate iar cele cu propulsie mecanică vor fi autorizate de Registrul Naval Român.
Art. 46
Peştele va fi aranjat uniform pentru a nu se dezechilibra ambarcaţiunea.
Art. 47
Manipularea peştelui sau a altor animale acvatice se va face astfel încât să se evite rănirile provocate de peşti, raci etc.
Art. 48
În cazul în care un pescar este accidentat prin zgâriere sau înţepare se vor lua imediat măsuri de dezinfectare şi localizare a rănii, consultându-se apoi un medic de specialitate.
SECTIUNEA 2: Activitatea în cherhanale şi în punctele de colectare
SUBSECTIUNEA 1: Încărcarea, descărcarea şi transportul peştelui
Art. 49
În cherhana şi în punctele de colectare vor fi amenajate locuri de descărcare.
Art. 50
Locurile de încărcare – descărcare a peştelui vor fi prevăzute cu indicatoare de avertizare privind riscurile existente.
Art. 51
Legăturile de acostare a navelor vor fi executate numai de marinari special instruiţi.
Art. 52
La legarea parâmei navelor aceasta va fi trecută totdeauna prin ureche nouă, apoi va fi înălţată la babale.
Art. 53
La filarea cablurilor se vor lua cel puţin 3 volte simple şi nu se va fila cu volta peste cap. La filarea cablurilor sau parâmelor trebuie să se evite formarea “velinelor”.
În cazul în care se formează veline se interzice desfacerea lor cu mâna.
Art. 54
Se interzice depozitarea unor materiale (ambalaje, saci cu sare etc.) aruncarea sau depozitarea gunoaielor şi a apelor reziduale pe platformele de descărcare. Acestea vor fi întreţinute permanent curate şi libere.
Art. 55
Periodic şi ori de câte ori este nevoie se vor verifica flotabilitatea şi etanşeitatea pontonului, luându-se măsuri de remediere a defecţiunilor.
Art. 56
Toate mijloacele de manipulare (coşuri, tărgi) vor fi bine întreţinute, bine încheiate, cu mânere uşor adaptabile pentru prins cu mâna, prins în cârlige sau în chingi.
Art. 57
(1)La încărcarea sau descărcarea manuală a butoaielor în/sau din autovehicule se vor folosi corci din lemn tare, prevăzute cu dispozitive de agăţare, ascuţite la capătul cu care se fixează pe pământ. Corcile vor fi unite între ele prin două bare prinse la capete astfel încât să nu se creeze diferenţe de nivel faţă de planul lor superior.
(2)Ambele corci vor avea aceleaşi dimensiuni (lungime şi grosime) .
(3)Distanţa dintre corci se va stabili în funcţie de lungimea butoiului, însă nu trebuie să depăşească 3/4 din lungimea acestuia.
(4)Lucrătorii vor sta în lateralul corcilor manevrând butoiul de la capete.
Condiţionarea, sărarea, afumarea, ambalarea şi expedierea peştelui
Art. 58
Despicarea peştelui se va face numai cu cuţite pescăreşti bine ascuţite.
Art. 59
(1)Operaţiunile de despicare, eviscerare şi crestare se vor face orientând tăişul lamei cuţitului spre partea opusă operatorului. Nu este permis ca mâna liberă să fie înaintea lamei cuţitului.
(2)În timpul efectuării acestor operaţii lucrătorul nu va purta discuţii cu cei din jur şi nu va privi în altă parte.
Art. 60
Operaţiunile de tăiat, eviscerat sau porţionat peşte se vor face pe mese netede cu o lăţime de circa 75 cm.
Art. 61
Deşeurile şi viscerele vor fi depozitate în lăzi speciale şi vor fi îndepărtate după umplerea acestora.
Art. 62
În cazul când sărarea peştelui se execută cu amestec de gheaţă fărâmiţată, se vor folosi lopeţi speciale.
Art. 63
Descărcarea sării în vrac se va face cu lopata, în lăzi bine încheiate.
Art. 64
Sortarea şi ambalarea peştelui se vor face în locuri special amenajate.
Art. 65
La pregătirea peştelui pentru afumat, în cazul când zvântarea se face în foişor, se va verifica rezistenţa acestuia (scări, balustrade, podea etc.)
Art. 66
Scoaterea peştelui afumat se face numai după ce focul s-a stins şi s-a eliminat fumul prin folosirea instalaţiei de ventilaţie.
Art. 67
După fiecare încărcătură (şarjă) , celulele vor fi curăţate de cenuşă şi se va stinge focul rămas.
Art. 68
Scoaterea peştelui din rastele se va face în aşa fel încât să se evite accidentele prin înţepare sau zgâriere, folosind echipamentul de protecţie corespunzător .
Art. 69
Se interzice depozitarea materialelor lemnoase sau inflamabile lângă celula de afumat peşte.
Art. 70
Peştele sortat şi ambalat se păstrează până la expediere în ambalaje stivuite corespunzător.
Art. 71
Stivele cu lăzi, tărgi sau butoaie vor fi astfel realizate încât să nu se depăşească limita de încărcare a suprafeţei destinată depozitării.
Art. 72
Stivele vor fi întreţesute pentru a preveni căderea lăzilor sau tărgilor şi producerea accidentelor.
Art. 73
La încărcarea lăzilor cu peşte în autovehicule cu ajutorul unor dulapi, aceştia vor fi fixaţi între ei cu chingi. În acest caz se va ţine cont de pantă, lăţimea dulapilor, rezistenţa lor sau a plăcii metalice, în cazul folosirii rampelor improvizate.
Art. 74
Încărcătura se va repartiza uniform pe puntea sau platforma mijlocului de transport, pentru a se asigura stabilitatea şi nu se va depăşi limita maximă a capacităţii de încercare a mijlocului de transport.
Art. 75
(1)La încărcarea autovehiculelor cu lăzi de peşte cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, lucrătorul aflat pe platforma autovehiculului va dirija lada spre locul unde urmează a fi aşezată şi, numai după atingerea platformei, va da semnalul manevrantului instalaţiei de ridicat.
(2)La încărcarea lăzilor cu peşte în autovehicule izoterme se vor folosi platformele tip cărucior pe role.
Art. 76
La descărcarea butoaielor pe pernă de cauciuc se interzice staţionarea persoanelor în zona de lucru.
Art. 77
Circulaţia autovehiculelor, electrocarelor sau a altor mijloace mecanizate în incinta cherhanalei se va face cu respectarea prevederilor normelor specifice din Anexa 1 poz 3.
SECTIUNEA 3: Activitatea în fabricile de conserve şi semiconserve de peşte
SUBSECTIUNEA 1: Selecţia de recepţie şi prelucrarea iniţială a peştelui
PARTEA 1: Selecţia, eviscerarea şi decapitarea peştelui
Art. 78
La depozitarea materiei prime în sala de recepţie se vor respecta prevederile normelor specifice din Anexa 1 poz. 1.
Art. 79
(1)În scopul prevenirii alunecărilor cât şi pentru uşurarea efortului fizic, în faţa gurii de alimentare a maşinii de depozitat, se vor asigura grătare din lemn şi podină pentru urcarea lucrătorilor.
(2)Alimentarea se va face direct cu targa sau cu un minciog.
Art. 80
Se interzice în timpul funcţionării maşinii de depozitat să se introducă răngi, sticiuri sau alte corpuri pentru extragerea mai rapidă a peştelui.
Art. 81
Înainte de punerea în funcţiune a maşinii de depozitat se vor controla curelele şi lanţurile de transmisie şi închidere a clapelor (paleţilor) .
Art. 82
Lucrătorii care deservesc maşina de decapitat peşte vor fi instruiţi şi verificaţi atât pe probleme profesionale cât şi pe linie de protecţie a muncii.
Art. 83
Se interzice folosirea maşinii de decapitat peşte fără apărători la cuţitul circular. Maşina va fi prevăzută cu o linie de ghidaj care să nu permită alunecarea mâinii în cuţit.
Art. 84
(1)Operaţia de eviscerare se va executa pe mese îmbrăcate cu tablă zincată, galvanizată sau inoxidabilă. Rama mesei, pe o lăţime de cca. 30 cm va fi confecţionată din scândură fag sau din material plastic şi se va menţine în perfectă stare de curăţenie
(2)Cuţitele utilizate la eviscerare vor fi păstrate în suporţi speciali (fig.1) .
PARTEA 2: Tăierea aripioarelor
Art. 85
Înaintea punerii în funcţiune a maşinii de tăiat aripioare se va verifica dacă apărătoarea este bine fixată şi dacă dispozitivul de susţinere a peştelui nu este înţepenit.
Art. 86
Lucrătorii care deservesc această maşină vor fi atenţi la toate operaţiile şi mişcările pe care le execută pentru a nu scăpa degetele cu care ţin peştele în raza de acţiune a cuţitului.
Art. 87
Tăierea aripioarelor la această maşină se va face numai la peştele a cărui mărime permite lucrătorilor să-l ţină cu mâna în condiţii de siguranţă.
Art. 88
În timpul lucrului se interzice circulaţia altor persoane în zona de lucru.
PARTEA 3: Porţionarea peştelui
Art. 89
În timpul funcţionării maşinii de porţionat peşte sunt interzise ridicarea apărătorii şi atingerea cuţitelor.
Art. 90
Introducerea peştelui în jgheabul de alimentare se va face în poziţie orizontală şi de la distanţă. Este interzisă introducerea mâinii în uluc în timpul funcţionării maşinii.
PARTEA 4: Sărarea peştelui
Art. 91
Alimentarea maşinii de sărat peşte se va face numai prin buncăr. Se interzice alimentarea laterală în zona şnecului de agitare şi transport.
Art. 92
În timpul funcţionării maşinii de sărat peşte apărătoarea şnecului în mişcare trebuie să se afle în poziţie de protecţie. Se interzice ridicarea apărătorii de protecţie.
PARTEA 5: Aburirea şi uscarea peştelui
Art. 93
Periodic şi ori de câte ori este nevoie se va verifica dispozitivul de urcare şi coborâre a uşilor aburitorului precum şi etanşeitatea spaţiului de aburire.
Art. 94
După terminarea operaţiunilor de aburire se va reduce presiunea, astfel ca la deschidere, manometrul să indice presiunea “0”.
Art. 95
Deschiderea uşilor aburitorului se va face în aşa fel încât să se evite accidentarea operatorului cu aburii rămaşi.
Art. 96
Este interzis ca lucrătorul care deserveşte aburitorul să stea în faţa uşii acestuia, în timpul funcţionării.
Pentru deservire şi supraveghere va sta în lateralul aburitorului, între utilaje.
Art. 97
La exploatarea uscătoarelor, înainte de a se introduce cărucioarele cu peşte, se va verifica buna funcţionare a dispozitivului de manipulare, avându-se în vedere motorul, lagărele şi lanţul din interior.
Art. 98
Manevrele de introducere sau scoatere a cărucioarelor se vor executa în aşa fel încât să nu se producă agăţări sau blocări de lanţ.
Art. 99
Manipularea cărucioarelor se va face cu atenţie pentru a preveni strivirea sau lovirea apărătorilor.
Art. 100
Pentru a preveni răsturnarea cărucioarelor, se vor asigura căi deschise pentru circulaţie.
Prăjirea peştelui
Art. 101
Punerea în funcţiune a prăjitorului discontinuu se va face numai după ce s-au verificat etanşeitatea conductelor de aburi a vanelor de distribuţie şi funcţionarea aparatelor de măsură şi control.
Art. 102
Introducerea şi scoaterea grătarelor cu peşte se vor face cu ajutorul pârghiei sau manivelei rotative.
Art. 103
Grătarele cu peşte vor fi introduse şi scoase în mod direct şi lin, pentru a nu împrăştia uleiul încins.
Art. 104
Periodic, cel puţin la 4 luni, prăjitorul şi conductele vor fi supuse controlului (prin presiune la rece) .
Art. 105
Tot în acest timp se vor verifica toate anexele şi în mod deosebit buna funcţionare a dispozitivului de ridicat.
Art. 106
Pentru evitarea ridicării temperaturii în sala de deshidratare se va urmării ca în permanenţă să funcţioneze oala de condens, iar pentru eliminarea vaporilor se va asigura buna funcţionare a exhaustoarelor.
Art. 107
Toate conductele de aburi cât şi pereţii exteriori vor fi bine izolaţi termic.
Art. 108
Atât la darea în funcţiune a prăjitoarelor continui cât şi după orice reparaţie capitală, cel puţin o dată pe an, se va efectua încercarea hidraulică a suprafeţelor de încălzire a conductelor de aburi, verificându-se totodată conductele pentru evacuarea condensului.
Art. 109
Aparatura de măsură şi control (manometre, termometre etc.) va fi verificată periodic de organe autorizate, fiind interzisă utilizarea celor care au depăşit termenul scadent de verificare sau cu sigiliul rupt.
Art. 110
La manometre ca şi la alte aparate de control se va marca cu linie presiunea de regim în exploatare.
Art. 111
Se vor verifica în permanenţă nivelul şi temperatura apei de răcire, pentru a se preîntâmpina eventualele accidente provocate de barbotarea apei.
Art. 112
Personalul care deserveşte această instalaţie va fi supravegheat în timpul lucrului.
Art. 113
Înainte de aprinderea focului la plita cu gaze (aragaz) , de prăjit peşte, se va verifica dacă toate butoanele aragazului au fost închise.
Art. 114
În cazul în care unul din butoane a fost lăsat deschis din neglijenţă, se închide imediat, apoi se aeriseşte încăperea şi abia după aceea se aprinde focul.
Art. 115
(1)În sala în care se utilizează aragaze pentru prăjirea peştelui se interzice utilizarea sau manipularea substanţelor inflamabile.
(2)La terminarea lucrului se va verifica dacă butoanele sunt bine închise şi dacă nu există scăpări de gaze.
PARTEA 6: Tocarea şi amestecarea peştelui
Art. 116
Punerea în funcţiune a robotului pentru tocat şi amestecat peşte se va face numai după ce s-a verificat imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum şi legătura la instalaţia de legare la pământ.
Art. 117
În timpul funcţionării nu se vor introduce obiecte metalice sau alte obiecte tari.
PARTEA 7: Strecurarea sosului
Art. 118
Pâlnia de alimentare a maşinii de strecurat sos şi întreaga instalaţie vor fi etanşate, pentru a se împiedica orice scăpări şi împrăştieri de sos.
Art. 119
Electromotorul de acţionare şi tot sistemul de acţionare vor fi protejate cu apărători etanşe, pentru a nu pătrunde sosul.
Art. 120
Curăţarea jgheabului de evacuare se face prin baterea lui cu un corp tare sau cu un dispozitiv din lemn pentru racolare.
Art. 121
Este interzisă introducerea mâinii prin orificiul de evacuare.
Art. 122
În cazul când se folosesc pompele centrifugale pentru urcarea sosului la înălţime, acestea vor fi bine carcasate pentru a se preveni scăpările de lichid.
Art. 123
În jurul maşinii se va asigura un spaţiu de lucru de 0,8 m, iar pardoseala va fi menţinută în permanenţă curată de resturile ce cad pe jos, pentru a se evita alunecările.
SUBSECTIUNEA 2: Activităţi conexe, activităţilor de conservare a peştelui
PARTEA 1: Ştanţarea capacelor
Art. 124
În timpul funcţionării maşinii de ştanţat capace se interzice intervenţia la transportorul maşinii sau la alte organe de maşină în mişcare.
Art. 125
Scoaterea capacelor blocate în maşină se face numai după oprirea maşinii.
PARTEA 2: Spălarea cutiilor de conserve
Art. 126
Evacuarea apei folosite după spălare se va face în aşa fel încât să nu se împrăştie pe pardoseală şi în jurul maşinii.
Art. 127
Se vor lua măsuri ca electromotorul maşinii să fie ferit de umezeală (fig.2) .
Art. 128
Presiunea apei ce trece prin pompa centrifugă nu va fi mai mare de 5 bar.
Art. 129
Pentru a evita blocarea maşinii, alimentarea se va face ritmic.
Art. 130
Intervenţiile în cazuri de defecţiune se vor face numai de mecanicul de întreţinere după oprirea maşinii.
PARTEA 3: Închiderea cutiilor de conserve
Art. 131
Aducerea şi evacuarea cutiilor se vor face prin intermediul benzilor transportoare.
Art. 132
În cazul blocării maşinii în timpul funcţionării, deblocarea şi remedierea defecţiunii se vor face numai de mecanicul de întreţinere după oprirea maşinii.
Art. 133
Pentru buna funcţionare a maşinii se va asigura gresarea în fiecare schimb şi se va verifica nivelul uleiului în baie.
Art. 134
La desfacerea cutiilor rebutate se vor folosi chei pentru deschis cutii de conserve sau dispozitive speciale, pentru a se evita rănirea lucrătorului în tabla cutiei.
Art. 135
Periodic se va asigura verificarea maşinii pentru a se depista şi înlătura eventualele defecţiuni.
Art. 136
Punerea în funcţiune a maşinii automate de închis cutii se va face prin automat şi după aceea se va controla maşina prin ambreiaj; după această verificare se vor introduce capacele şi cutiile pe bandă, pentru încercarea sistemului de închidere.
Art. 137
La toate pornirile şi opririle maşinii se va atenţiona toată echipa.
Art. 138
Nu se admite scoaterea capacelor cu mâna, aceasta făcându-se cu pensete speciale; maşina va fi oprită atât prin ambreiaj cât şi prin întreruperea funcţionării din automatul de pornire.
Art. 139
Alimentarea benzii cu cutii nu se admite a se face cu o singură închizătoare.
Art. 140
Nu se admite deservirea maşinii până când nu se fixează bine cele două apărători.
Art. 141
Alimentarea maşinii se va face în mod ritmic, cutiile aşezându-se la limita distanţelor.
Art. 142
Alimentarea cu capace se va face în mod regulat, pentru a nu avea prea multe opriri şi porniri la maşină.
Art. 143
În situaţia în care apar zgomote suspecte la maşină sau se constată o defecţiune, maşina se va opri, anunţându-se mecanicul de serviciu.
Art. 144
Gresarea şi verificarea maşinii se vor face numai de către mecanicul de întreţinere şi numai după ce aceasta a fost oprită şi scoasă din funcţiune.
Art. 145
(1)Nu se admite spălarea şi curăţarea maşinii în timpul mersului.
(2)Spălarea se va face numai după ce s-a asigurat întreruperea curentului de alimentare, controlându-se prin ambreiaj dacă maşina s-a oprit.
Art. 146
Se va asigura în permanenţă spălarea pardoselei şi a pavimentelor de sosul ce cade pe jos, pentru a înlătura pericolul de alunecare.
Art. 147
Nu este permis a porni maşina fără ca echipa de muncitori să fie completă, pentru a participa în acelaşi timp la tot fluxul tehnologic.
SUBSECTIUNEA 3: Exploatarea cazanelor duplicat
Art. 148
Fiecare schimb de lucru va controla îmbinările instalaţiei.
Art. 149
Înainte de a se da drumul la abur, se va Închide robinetul de condens.
Art. 150
La începutul lucrului se deschide robinetul de aerisire, care se va închide după evacuarea aerului rece.
Art. 151
(1)La terminarea lucrului, odată cu închiderea ventilului de abur, se va deschide robinetul de condens.
(2)De asemenea, se va deschide robinetul de condens la fiecare Început de fierbere.
Art. 152
Pentru amestecarea conţinutului se vor folosi lopeţi din lemn cu coadă lungă, în unghi faţă de planul lopeţii, pentru ca amestecarea să se facă fără pericol de stropire cu material fierbinte (fig.3) .
Art. 153
În fiecare schimb se vor controla funcţionarea manometrelor şi ventilelor de siguranţă (fig.4) .
SUBSECTIUNEA 4: Exploatarea autoclavelelor şi boilerelor
Art. 154
Autoclavele pentru sterilizarea conservelor vor fi verificate şi autorizate periodic, conform prescripţiilor tehnice ISCIR şi vor fi dotate cu AMC-uri, supape de siguranţă, vane, robineţi, garnituri etc.
Art. 155
În zona de lucru a autoclavelor se interzice intrarea persoanelor străine. În acest sens, la distanţa de 1,5m de autoclave, se vor monta panouri fixe.
Art. 156
Capacul autoclavelor trebuie să asigure etanşeitatea astfel încât să nu permită scăpări de abur.
Art. 157
Pentru uşurarea ridicării capacului autoclavei, aceasta trebuie să aibă o contragreutate corespunzătoare.
Art. 158
(1)La închiderea capacului, şuruburile se strâng în cruce, în primul rând cele din faţă şi după aceea cele din spate.
(2)Zilnic se va verifica starea tehnică a şuruburilor şi piuliţelor de strângere (fig.5) .
Art. 159
Deschiderea capacului autoclavei şi a robinetului de purjare este permisă numai după ce manometrul arată presiunea “0” (fig.6) .
Art. 160
După terminarea sterilizării şi reducerea presiunii din autoclavă la “0” atmosfere, desfacerea şuruburilor se face în ordinea inversă strângerii.
Art. 161
Locaşul autoclavelor, în intervalele dintre ele şi de pe margini va fi acoperit cu o podină sau grătar metalic.
Art. 162
Se va asigura evacuarea continuă a apei din locaşul autoclavelor prin menţinerea în bună stare de funcţionare a canalizării respective.
Art. 163
(1)La începutul fiecărui schimb se vor verifica instalaţiile de încărcare şi descărcare a autoclavelor.
(2)În mod deosebit se vor verifica cablurile de ridicare, respectându-se în timpul funcţionării sarcina admisă. Nu se vor admite cabluri cu fire rupte.
Art. 164
La exploatarea autoclavelor se vor respecta următoarele:
– în jurul bateriilor se va asigura un spaţiu corespunzător de circulaţie;
– se va asigura iluminatul şi montarea bazelor şi instalaţiilor de exhaustare în stare de funcţionare;
– după închiderea capacului de sterilizare se va închide şi pârghia de control;
– deschiderea capacului la terminarea sterilizării se va face numai după evacuarea apei;
– ventilul de siguranţă se va curăţa la fiecare 8 ore;
– se va asigura buna funcţionare a aparatelor de control şi siguranţă;
– alimentarea şi evacuarea coşurilor cu conserve se va face cu multă atenţie.
Art. 165
Este obligatorie controlarea zilnică a bunei funcţionări a boilerelor.
Art. 166
Serpentina de abur va fi curăţată anual.
Art. 167
Periodic, se va verifica starea tehnică a coşurilor metalice pentru cutiile de conserve.
SUBSECTIUNEA 5: Confecţionarea ambalajelor metalice
Art. 168
Cutiile de conserve, înainte de a putea fi şterse şi trimise la depozitare vor fi răcite până la o temperatură de cca. 300.
Art. 169
La confecţionarea ambalajelor metalice se vor respecta prevederile NSSM din Anexa 1 poz. 1 şi 9.
Art. 170
(1)Se interzice împingerea tablei cu mâna sub cuţitul foarfecei ghilotină.
(2)Împingerea foii de tablă sub cuţit se va realiza numai cu ajutorul dispozitivului cu pedală.
Art. 171
Este interzis a se introduce mâna în spatele cuţitelor.
Art. 172
Este interzis a se lucra fără apărătoare în faţa cuţitelor sau să se ridice apărătoarea mai mult de 6 mm de la suprafaţa platformei maşinii.
Art. 173
Este interzisă depozitarea de piese sau semifabricate în timpul lucrului, în spatele maşinii, în cantitate mai mare de 100 kg. Tabla va fi asigurată împotriva căderii pe pardoseală şi se va evita ieşirea colţurilor şi ştraifurilor în afară.
Art. 174
Semifabricatele vor fi aşezate în locuri stabilite în stive care nu vor depăşi înălţimea de maximum
50 – 60 cm, avându-se în vedere să nu se lase afară colţuri sau fâşii, care pot provoca accidentarea operatorului.
PARTEA 1: Deservirea presei pentru capace
Art. 175
Este interzisă curăţarea cuţitelor şi a poansonului în timpul lucrului; aceasta se va executa de către mecanicul de întreţinere, după oprirea maşinii din funcţiune.
Art. 176
Pentru scoaterea capacelor înţepenite în matriţă, operatorul va folosi în mod obligatoriu pense speciale şi cârlige.
Art. 177
La fiecare maşină va exista un cleşte special pentru strângerea deşeurilor de tablă, iar depozitarea lor se va face în lăzi speciale.
Art. 178
Deşeurile se vor depune în lăzi destinate acestui scop. Nu se va admite ca deşeurile să depăşească gura lăzii.
Art. 179
Pentru îndepărtarea cutiilor, capacelor sau resturilor de tablă, care eventual au rămas pe matriţă, se vor folosi bastonaşe de lemn cu lungime de cca. 30 cm.
PARTEA 2: Deservirea maşinii de fălţuit corpuri pentru cutii de conserve
Art. 180
Alimentarea cu capace se poate face de la semnul de sus, în timpul funcţionării maşinii, iar de la semnul de jos, numai după ce s-a oprit maşina de la manetă.
Art. 181
Orice intervenţie pentru deblocare, curăţare, ungere sau îndepărtarea corpurilor străine de pe maşină sau din interiorul ei, se face numai de personal calificat şi instruit special.
Art. 182
Oprirea maşinii se face prin întreruperea curentului electric de alimentare a electromotorului, nu prin decuplarea ambreiajului.
Art. 183
Este interzis a se lucra la maşină dacă apărătorile volantei sau ale roţilor dinţate nu sunt în poziţie de protecţie şi dacă ambreiajul nu funcţionează normal (să cupleze şi să decupleze la manetă) .
Art. 184
Se interzice pornirea maşinii prin acţionarea directă a întrerupătorului motorului.
Art. 185
Deblocarea manetei şi eliminarea de corpuri sau capace de la rolele de bordurat se face cu tije lungi din metal, astfel ca mâinile să fie în afara organelor maşinii care se pun în mişcare.
PARTEA 3: Deservirea maşinii de bordurat şi închis cutii rotunde
Art. 186
Atât lucrătorul care alimentează dispozitivul de bordurat cât şi cel care primeşte cutiile fălţuite din maşină, vor sta pe scaun şi nu vor introduce mâna mai departe de marginea jghiaburilor de alimentare şi bordurare.
Art. 187
Scoaterea corpurilor de cutii înfăşurate pe mandrină se va face numai după oprirea maşinii, folosindu-se în acest scop pensete speciale.
Art. 188
Se va verifica zilnic dispozitivul de acţionare şi frânare a maşinii, astfel ca aceasta să poată fi pornită şi oprită în orice poziţie.
PARTEA 4: Deservirea maşinii de executat incizii automate
Art. 189
Este interzisă introducerea mâinii în alimentator şi la rolele de incizii, în timpul funcţionării maşinii.
Art. 190
Proba fâşiilor pentru deschidere se va face numai cu cheiţă sau cleşte patent, pentru evitarea accidentelor prin tăiere în fâşiile de tablă.
PARTEA 5: Deservirea maşinii de bordurat cutii
Art. 191
Înainte de începerea lucrului, se va încerca maşina manual, pentru a se constata dacă este blocată sau înfundată.
Art. 192
Pornirea maşinii se va face numai atunci când şnecul de alimentare este plin cu cutii.
PARTEA 6: Deservirea maşinii de închis cutii
Art. 193
La începutul fiecărui schimb se va controla starea şuruburilor de la role şi de la capătul de închis.
Art. 194
Cuţitele şi capacele blocate pe corpul de închidere sau role se vor scoate numai după oprirea motorului, cu ajutorul unui cleşte patent şi levier, fără a se spijini pe plăcuţa de închidere.
PARTEA 7: Deservirea maşinii de format şi lipit corpuri
Art. 195
Înainte de punerea în funcţiune a băii de cositor se va cupla ventilatorul de la hota acesteia.
Art. 196
Sunt interzise pornirea maşinii şi lucrul la baia de cositor dacă hota nu funcţionează.
Art. 197
Completarea cu cositor a băii se va face cu atenţie, încet, pentru evitarea accidentelor prin stropire cu cositor fierbinte.
Art. 198
Este interzis accesul persoanelor străine la baia de cositor.
Art. 199
La cuplarea maşinii de format şi lipit va fi atenţionat lucrătorul de la capătul transportorului cu lanţ.
Art. 200
Sunt interzise curăţarea şi spălarea maşinii cu benzină; în acest scop se va utiliza numai spirt alb.
Art. 201
Nu este admisă remedierea neetanşeităţilor prin ştemuire, acoperire cu lacuri sau chituire.
Art. 202
Se interzice executarea lipirii cutiilor cu o sursă de gaze, direct de la butelie.
PARTEA 8: Deservirea maşinii de tocat “Wolf”
Art. 203
Înainte de punerea în funcţiune a maşinii se va verifica montarea cuţitelor, şaibelor şi a capului. În acelaşi timp se va verifica prezenţa apărătorilor la gura de alimentare a maşinii şi protecţia organelor în mişcare precum şi modul de fixare a acestora.
Art. 204
Se interzice deşurubarea capului la maşină în timpul funcţionării ei.
PARTEA 9: Deservirea maşinii Kutter
Art. 205
Înainte de pornirea maşinii se va controla dacă cuţitele sunt bine strânse pe axa lor.
Art. 206
Se interzice funcţionarea maşinii cu capacul ridicat. Se va verifica intercondiţionarea funcţionării maşinii şi poziţia de protecţie a capacului.
Art. 207
Se va verifica obligatoriu legarea la pământ a maşinii.
Art. 208
Spălarea şi ungerea maşinii se vor face numai cu maşina oprită.
Art. 209
Alimentarea cu legume a maşinii se face prin gura de încărcare prevăzută cu apărătoare care împiedică introducerea mâinilor lucrătorului la cuţitele maşinii sau la organele interioare în mişcare (fig.7) .
PARTEA 10: Deservirea maşinii de tăiat legume
Art. 210
(1)În cazul blocării maşinii, aceasta va fi oprită imediat şi va fi anunţată persoana cu atribuţii privind reglarea maşinii şi remedierea defecţiunilor.
(2)Se interzice intervenţia operatorului pentru remedierea defecţiunilor.
Art. 211
Zilnic se vor controla vizual legătura la pământ şi imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune.
PARTEA 11: Deservirea malaxorului cu abur
Art. 212
Se interzice punerea în funcţiune a malaxorului în cazul în care coroana sau pinionul acestuia prezintă o stare de uzură sau sunt defecte. Schimbarea cuvelor se va face cu mare atenţie de către două persoane.
Art. 213
Înainte de începerea lucrului se va controla cuva şi se va asigura fixarea aripilor În axul de transmisie.
Art. 214
(1)Alimentarea cuvei malaxorului se va face numai în poziţia de staţionare, asigurându-se a nu fi pornit de la automat.
(2)Încărcarea cuvei cu materie primă se va face conform prevederii cărţii tehnice.
Art. 215
(1)Scoaterea semipreparatelor din cuvă se va face numai după oprirea maşinii.
(2)Se interzice scoaterea pastei sau icrelor din cuva maşinii în timpul funcţionării acesteia.
Art. 216
În timpul funcţionării malaxorului se interzice amestecarea suplimentară sau împingerea cu mâna a masei de pastă sau icre.
Art. 217
Este interzisă oprirea sau prinderea cu mâna a pieselor în mişcare.
Art. 218
Se interzice spălarea malaxorului cu jet de apă.
SECTIUNEA 4: Activitatea de producere a făinii de peşte
SUBSECTIUNEA 1: Manipularea cuvelor cu electropalanul
Art. 219
Înainte de începerea lucrului se vor verifica starea tehnică a cablurilor şi modul de funcţionare a electropalanului prin ridicări şi deplasări laterale şi respectiv limitatorul de cursă.
Art. 220
Este interzisă supraîncărcarea cablului de la electropalan peste rezistenţa calculată pentru a se evita ruperea lui şi producerea unor accidente. Se va afişa, la loc vizibil, sarcina maximă de ridicare a electropalanului.
Art. 221
Cârligul electropalanului se prinde de belciugul lanţului prins de fundul cuvei. Înainte de începerea ridicării cuvei vor fi atenţionaţi lucrătorii asupra acestui lucru.
Art. 222
Înălţimea maximă de ridicare este aceea la care cârligul atinge legătura dublă de la cablu. Nu este admisă ridicarea peste această limită. În acest sens se va monta un limitator de cursă.
Art. 223
După ce s-a descărcat materia primă din cuvă, aceasta se coboară cu electropalanul; electropalanul va fi condus la poziţia iniţială, după care se poate scoate cârligul.
SUBSECTIUNEA 2: Deservirea transportoarelor melcate (şnecuri) şi a elevatoarelor
Art. 224
Înainte de punerea în funcţiune, se va face verificarea tehnică a instalaţiei.
Art. 225
În timpul funcţionării este interzisă scoaterea capacelor de la şnecuri sau de la burlanele elevatoarelor. În cazul când capacele se scot pentru reparaţii sau pentru desfundare, acestea se vor monta înainte de pornire.
Art. 226
Recoltarea cu mÂna a probelor de material, din şnecuri sau elevatoare este strict interzisă. Această operaţiune se va face numai la deschiderea burlanelor pe unde se transportă materialul prin cădere.
Art. 227
Pornirea transportoarelor, după oprire pentru reparaţii, desfundări sau verificări, se va face după ce se va semnala pornirea maşinilor şi numai după ce s-a primit răspunsul de la personalul de pe linia de transport că a luat cunoştinţă de punerea în mişcare a elementelor transportoare.
Art. 228
Şnecurile şi elevatoarele trebuie să fie verificate la mersul în gol şi la pornire.
Art. 229
În cazul în care transportorul elicoidal atinge pereţii sau fundul jgheabului, acesta trebuie oprit pentru reparaţii.
Art. 230
Este interzisă depozitarea sau aglomerarea diferitelor materiale sau piese pe căile de acces sau în spaţiile de circulaţie pe lângă transportoarele elicoidale.
Art. 231
Descărcarea elevatoarelor se face prin pâlnii metalice închise.
Art. 232
Punerea în funcţiune a elevatoarelor se va face numai după ce au fost pornite toate utilajele ce le urmează în fluxul tehnologic până la primul tampon (buncăr, siloz, magazie) .
Art. 233
Alimentarea elevatorului şi a şnecului se face numai după punerea în funcţiune.
Art. 234
Este interzis să se intre în timpul reparaţiilor în coşul elevatorului.
Art. 235
Înainte de a intra în coş, se vor lua toate măsurile de siguranţă şi se va asigura supravegherea din exterior.
SUBSECTIUNEA 3: Deservirea zdrobitoarelor
Art. 236
Înainte de punerea în funcţiune a zdrobitorului se va face verificarea tehnică a acestuia şi în mod special se verifică ungerea lagărelor, starea curelelor de transmisie, funcţionarea normală a motorului şi fixarea apărătorilor organelor în mişcare.
Art. 237
În zona maşinii se va asigura loc liber, pentru a se putea ajunge, cât mai repede, în caz de nevoie, la automatul de pornire – oprire.
Art. 238
Deservirea zdrobitoarelor se face de doi muncitori.
Art. 239
Colectarea materiei prime de sub zdrobitor, se va face cu atenţie, pentru a nu se produce loviri sau alunecări.
Art. 240
Nu este permis a se umbla cu mâinile în coşul zdrobitorului în timpul funcţionării acestuia.
Art. 241
Când este nevoie de un timp mai îndelungat de lucru în interiorul coşului, lucrările se vor efectua sub supraveghere.
Art. 242
Coborârea muncitorilor în buncărul de alimentare cu materie primă este interzisă.
Întreaga zonă va fi îngrădită pentru a se preveni accidentele care ar putea fi provocate de şnecul transportor. Zona va fi marcată prin plăcuţe avertizoare.
SUBSECTIUNEA 4: Deservirea fierbătoarelor şi a preselor
Art. 243
Înainte de punerea în funcţiune se va verifica starea tehnică a instalaţiei şi în mod special existenţa manometrului şi a oalei de condens, valoarea presiunii, ungerea lanţului Gall, ungerea legăturilor şnecurilor, întinderea curelelor, fixarea apărătorilor de protecţie.
Art. 244
Se interzice deschiderea capacului în timpul funcţionării presei.
Art. 245
În cazul înfundării presei, înainte de a se deschide rama cu geam, se opreşte şnecul şi apoi se deschide rama de control. Desfundarea se face cu unelte speciale. După desfundare se curăţă locul, se închide rama, apoi se proiectează un jet de apă sub presiune pe sticlă, pentru a înlesni vizibilitatea în interior.
SUBSECTIUNEA 5: Deservirea morilor cu ciocănele
Art. 246
Înainte de pornire se va verifica funcţionarea normală a electromotorului, starea curelelor, starea ciocănelelor şi a plăcii magnetice, fixarea apărătorilor, ungerea organelor în mişcare şi angrenarea acestora.
Art. 247
Se interzice oprirea morii când este plină de produse.
Art. 248
Se interzice accesul persoanelor străine în incinta locului de muncă.
Art. 249
La exploatarea morilor cu ciocănele se vor respecta prevederile normelor specifice din anexa 1, poz. 13.
SECTIUNEA 5: Activitatea în secţia de guanină
Art. 250
Toate instalaţiile acţionate cu energie electrică vor fi de tip capsulat şi se vor asigura toate măsurile pentru a nu se produce scântei sau arcuri electrice.
Art. 251
(1)În incinta staţiei şi în zonele apropiate fumatul este strict interzis.
(2)Fumatul va fi permis numai În puncte special amenajate.
Art. 252
În interiorul staţiei se interzice purtarea obiectelor producătoare de flamă sau scântei (chibrituri, brichete etc.) precum şi utilizarea focului deschis.
Art. 253
Pentru a se evita producerea de scântei prin frecarea încălţămintei de paviment, aceasta nu va avea blacheuri, ţinte sau alte plăci metalice.
Se vor folosi cizme de cauciuc, galenţi de lemn sau tenişi.
Art. 254
Toate mijloacele de transport manuale folosite în interior (la transportul peştelui şi a pastei de peşte) vor fi prevăzute cu roţi cauciucate sau pneuri de cauciuc.
Art. 255
Nu se admite folosirea altor scule decât a celor din alamă, pentru a se evita producerea de scântei în momentul folosirii.
Art. 256
Se va controla periodic funcţionarea lanţurilor antiexplozive, cu care sunt prevăzute extractorul şi blazul de distilare.
Art. 257
Pentru a se evita opărirea personalului care lucrează la extractor, pasta de peşte, după operaţia de dezbenzinare, va avea la evacuare o temperatură de maximum 35OC.
Art. 258
Este obligatorie asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor conform normelor PSI.
Art. 259
Evacuarea noxelor se va realiza prin ventilaţie naturală şi artificială cu instalaţii de ventilaţie capsulate.
SECTIUNEA 6: Utilizarea instalaţiilor mecanice sub presiune
Art. 260
Se interzice darea în funcţiune a instalaţiilor prin care se transportă fluide cu temperaturi ridicate (aburi, gaze lichide) , dacă acestea sunt montate în spaţii de lucru, fără izolare termică.
Art. 261
Se interzice punerea în funcţiune a instalaţiilor mecanice sub presiune fără avizarea şi verificarea de către organele I.S.C.I.R.
Art. 262
Probele de presiune prevăzute în cartea tehnică a instalaţiei se fac după instalare, reparare şi ori de câte ori condiţiile de siguranţă impun efectuarea acestor operaţiuni, respectând termenele scadente stabilite de organele ISCIR.
Art. 263
La locurile de muncă, unde funcţionează instalaţiile mecanice sub presiune, se vor afişa:
– instrucţiuni de exploatare (funcţionare) ;
– instrucţiuni de protecţie a muncii;
– schema instalaţiei cu indicare a tuturor dispozitivelor de reglare şi de control.
Art. 264
Buteliile de aragaz se vor folosi numai după verificarea ventilului cu apă şi săpun fără folosirea flăcării deschise. Verificarea se va face numai în aer liber. Se interzice folosirea buteliilor fără reductor de presiune şi a celor defecte. La terminarea lucrului se va închide ventilul buteliei şi numai după stingerea flăcării se va închide şi robinetul arzătorului.
Art. 265
La încetarea lucrului, înainte de a părăsi locul de muncă, personalul va controla dacă toate robinetele prin care se transportă fluide sub presiune sunt închise.
Art. 266
(1)Pentru transportul şi manipularea recipientelor de oxigen şi acetilenă se vor respecta următoarele măsuri:
a)se interzice depozitarea sau folosirea recipientelor sub presiune, în apropierea surselor de căldură (cuptoare, cazane, calorifere, acţiunea soarelui etc) ;
b)transportul recipientelor se va face numai cu cărucioare bine întreţinute, curate, fără urme de grăsime (uleiuri, vaselină, motorină etc) ;
c)echipamentul de protecţie şi de lucru va fi curat, asigurându-se în permanenţă întreţinerea lui;
d)recipientele vor fi prevăzuţe cu inele de cauciuc pentru preîntâmpinarea şocurilor la cădere şi lovituri, iar tuburile vor fi ferite de atingerea cu corpuri grase;
e)recipienţii pot fi transportaţi numai dacă au înşurubat capul la racordul de golire cu ventil şi capacul de protecţie al robinetului;
f)este interzis transportul recipienţilor pe umeri, prin rostogolire sau cu macarale;
g)tuburile care prezintă defecte sau nesiguranţă în exploatare, vor fi marcate, atât pe tub cât şi pe capac, cu inscripţia “DEFECT” şi vor fi expediate spre verificare la fabrica unde au fost încărcate;
h)În cazul când ventilul unui recipient este îngheţat sau este blocat, degajarea se va face cu cârpe curate, îmbibate în apă caldă, care se înfăşoară pe ventil;
i)se interzice folosirea de cârpe murdare de ulei, vaselină etc., aruncarea de apă fiartă direct pe recipient sau folosirea de foc deschis pentru dezgheţarea ventilului;
j)se interzice aşezarea unor materiale sau călcarea pe furtunul de la butelia de gaze;
k)depozitarea recipientelor se va face în locuri ferite şi nu expuse temperaturilor ridicate. Se vor amenaja stative cu cleme de prindere. Aşezarea se va face în poziţie verticală.
(2)În acelaşi timp se vor respecta prevederile NSSM din Anexa 1 poz.8 şi poz.16.
Art. 267
La utilizarea instalaţiilor sub presiune se vor aplica şi respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, prevederile ISCIR şi prevederile altor acte legislative în domeniu.
Art. 268
La exploatarea centralelor termice se vor respecta prevederile NSSM din Anexa 1 poz.11.
SECTIUNEA 7: Instalaţii frigorifice
Art. 269
Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor frigorifice se vor face în conformitate cu prevederile normelor specifice din Anexa 1 poz. 14
CAPITOLUL 4: Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate în activitatea de prelucrare a peştelui
SECTIUNEA 1: Săli de producţie şi anexe
Art. 270
Toate sălile de producţie în care se desfăşoară activităţi generatoare de noxe (prăjitoare, sala de preparare a sosurilor, tocarea cepei şi usturoiului, la măcinarea condimentelor etc.) vor fi prevăzute cu sisteme de absorbţie şi ventilare artificială.
Art. 271
Atunci când sala de fabricaţie este comună cu linia de autoclave aceasta va fi separată de restul secţiei de preparare printr-un zid de protecţie de construcţie rezistentă (fig8) .
Art. 272
Amplasarea locurilor de muncă va fi astfel făcută încât lucrătorii să fie feriţi de curenţi de aer.
Art. 273
Rigolele de scurgere, gurile de vizitare, sifoane etc. vor fi prevăzute cu capace.
Art. 274
În scopul asigurării igienei corporale a lucrătorilor, vor fi prevăzute chiuvete, vestiare, băi, duşuri, spălătorie conform prevederilor normative În vigoare.
Art. 275
Toate obiectivele vor fi dotate cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor conform normativului PSI.
Art. 276
Căile de acces pe teritoriul cherhanalei vor fi betonate, fără gropi şi bine întreţinute.
SECTIUNEA 2: Schele şi balustrade
Art. 277
Schela pentru încărcarea sau descărcarea peştelui, de pe vas şi în vas sau alte ambarcaţiuni, va fi de cel puţin 1,20 m lăţime şi nu va avea o înclinare mai mare de 30 cm. Ea va trebui să fie bine fixată, prevăzută cu balustradă şi mână curentă şi să reziste la sarcina minimă de 400 kg. Periodic, şi ori de câte ori este nevoie, se va verifica rezistenţa schelelor şi a pontonului.
Art. 278
Toate pontoanele vor fi prevăzute cu opritor rezistent, care va limita punctul maxim de circulaţie a electrocarului sau a altor mijloace.
Art. 279
Cu excepţia laturii de unde se face încărcarea sau descărcarea ambarcaţiunilor, toate celelalte laturi vor fi prevăzute cu balustradă fixă şi rezistentă. Latura de unde se face descărcarea şi încărcarea va fi prevăzută cu balustradă mobilă, care va fi instalată imediat după plecarea ambarcaţiunilor. În această zonă se va monta o plăcuţă avertizoare.
Art. 280
Pasarelele de legătură între sol şi ponton vor fi prevăzute cu şipci transversale, iar pe ambele părţi cu balustradă fixă.
SECTIUNEA 3: Mijloace de ridicat şi transportat
Art. 281
În cazul transportului peste calea ferată, cu electrocarul, cărucioare sau manual, aceasta va fi prevăzută cu o punte de trecere la care se va lăsa loc liber pentru şinele de fier. Puntea va avea în ambele părţi o pantă lină şi uniformă până la nivelul solului.
Art. 282
În cazul transportului cu vagoneţi linia va fi prevăzută cu opritor rezistent la ambele capete.
Art. 283
Troliul manual sau electric va fi prevăzut cu clichet de siguranţă cu arc şi frână, pentru oprirea cablului de rulare.
Art. 284
Toate afumătorile vor fi executate din material neinflamabil şi vor fi prevăzute cu uşi metalice.
SECTIUNEA 4: Maşina de prelucrare iniţială a peştelui
Art. 285
Gura de alimentare a maşinii de depozitat peşte va fi prevăzută cu apărătoare de protecţie.
Art. 286
Maşina de decapitat va fi prevăzută cu o linie de ghidaj (opritor) , astfel încât să nu se permită alunecarea mâinii muncitorului în zona de acţiune a cuţitului circular.
Art. 287
Circumferinţa cuţitului circular va fi protejată de o apărătoare prevăzută cu o fantă necesară pentru decapitarea peştelui.
Art. 288
Dispozitivul de protecţie va fi fixat în funcţie de dimensiunea peştelui ce trebuie decapitat.
Art. 289
Nu este admisă funcţionarea maşinii fără fixarea corespunzătoare a acestui opritor.
Art. 290
Maşina de sărat peşte trebuie să fie prevăzută cu apărătoare de protecţie a şnecului.
Art. 291
Mesele de lucru pentru sortare şi eviscerare vor fi prevăzute la margine cu borduri şi orificii pentru scurgerea apei şi a altor reziduri.
Art. 292
Platforma meselor de lucru trebuie îmbrăcată în tablă, iar înălţimea de lucru trebuie să fie de cca. 70 cm.
Art. 293
În jurul meselor de lucru şi al maşinilor, se vor prevedea grătare de lemn pentru evitarea alunecării.
Art. 294
Aburitoarele vor fi prevăzute cu aparate de control (manometre) verificate şi marcate cu presiunea de lucru.
Art. 295
Prăjitoarele de peşte vor fi prevăzute cu hotă de absorbţie şi evacuare a aburului.
Art. 296
În vederea colectării aburului ce se condensează pe pereţii interiori ai hotei, aceasta va fi prevăzută, la partea de jos, pe toate laturile, cu un jgheab colector de scurgere.
Art. 297
Pardoseala va avea o pantă uşoară în vederea scurgerii apei.
Art. 298
Atât în timpul funcţionării, cât şi după orice întrerupere, se vor lua măsuri de asigurare a unor condiţii igienico-sanitare corespunzătoare.
SECTIUNEA 5: Maşini de închis cutiile de conserve
Art. 299
Maşinile manuale şi semiautomate de închis conserve vor fi prevăzute cu apărătoare scut pentru a proteja operatorul împotriva lichidului proiectat în momentul închiderii cutiei.
Art. 300
Aceste maşini vor fi prevăzute cu apărători de protecţie pentru împiedicarea pătrunderii mâinii în zona rolelor de închidere şi cu apărători speciale, pentru protecţia lucrătorului în cazul desprinderii cutiei din locaşul ei.
Art. 301
Maşinile semiautomate, vor fi prevăzute cu scaune ergonomice pentru desfăşurarea lucrului în poziţia aşezat.
SECTIUNEA 6: Cazane duplicat
Art. 302
Fiecare cazan duplicat va fi verificat şi probat la presiune şi va fi prevăzut cu ventil de siguranţă, manometru, robinet de aerisire şi oală de condens (care poate fi comună pentru mai multe cazane) .
Art. 303
Manometrele vor fi marcate pe un cadran, pentru presiunea de regim.
Art. 304
Dacă rozetele de la ventile şi robinetele cazanelor duplicat sunt metalice, ele vor fi izolate cu material termoizolant, pentru a se evita arsurile la mâini în timpul manevrelor.
Art. 305
Deasupra cazanelor duplicat se vor monta exhaustoare, iar gurile vor fi racordate la conducta centrală de evacuare a condensului.
Art. 306
Sistemul de basculare la toate cazanele duplicat se va face prin roată melcată şi şurub fără sfârşit.
Art. 307
Cazanele duplicat vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţă împotriva răsturnării.
Art. 308
În scopul eliminării în parte a umidităţii şi a gazelor ce rezultă mai ales din prăjirea cepei, cazanele duplicat vor fi prevăzute cu capace perforate (pentru evitarea ridicării presiunii) .
SECTIUNEA 7: Autoclave
Art. 309
În cazul în care între autoclave şi perete este o distanţă mai mică de 0,20 m se vor monta grilaje pentru a împiedica pătrunderea muncitorilor în spatele autoclavei.
SECTIUNEA 8: Boilere
Art. 310
Instalaţiile amplasate la nivel superior vor fi prevăzute cu scară şi mână curentă, iar platforma, cu balustradă.
Art. 311
Pompele de alimentare vor fi asigurate în zona cuplajului cu apărători de protecţie fixate rigid şi vopsite cu galben de securitate, iar electromotoarele vor fi legate la nulul de protecţie şi la instalaţia de legare la pământ.
Art. 312
Pentru evitarea presiunilor periculoase, toate instalaţiile vor funcţiona cu reductoare de presiune.
Art. 313
Automatele de pornire vor fi asigurate şi dotate cu echipament electroizolant.
Art. 314
Se vor marca toate conductele de alimentare şi distribuire, asigurându-se cu vane de distribuţie şi siguranţă.
Art. 315
Instalaţia va fi prevăzută cu aparate de măsură şi control (manometre, termometre şi ventile de siguranţă) .
Hidrofoare
Art. 316
Toate instalaţiile vor fi prevăzute cu două manometre de control (unul la partea superioară şi altul sub nivelul mediu al apei din hidrofor) şi cu ventil de siguranţă.
Art. 317
Electropompele vor fi asigurate cu zone de protecţie la cuplaje.
Art. 318
Automatele de comandă, vor fi dotate în zona de pornire cu podeţe electroizolante.
SECTIUNEA 9: Foarfeca de tăiat tablă
Art. 319
Foarfeca de tăiat tablă va fi prevăzută în faţa şi în spatele cuţitului cu o riglă de protecţie montată la maximum 8 mm faţă de platforma mesei şi la 8 mm. faţă de cuţit.
SECTIUNEA 10: Prese pentru capace
Art. 320
Deasupra mesei de lucru a maşinii vor fi montate apărători, care să împiedice orice posibilitate de pătrundere a mâinii, sub poansonul sau cuţitul maşinii. Distanţa dintre partea de jos a apărătorii şi poansonul sau cuţitul maşinii va fi de maximum 6 mm.
SECTIUNEA 11: Prese automate de ştanţat şi rolat capace
Art. 321
Presa va fi împrejmuită la partea de jos cu un gard metalic înalt de 1/2 m.
SECTIUNEA 12: Maşină de rolat corpuri
Art. 322
În faţa cilindrilor de rolare, pe toată lungimea lor, va fi montată o apărătoare care să nu permită pătrunderea mâinilor în zona de acţiune a cilindrilor.
SECTIUNEA 13: Maşină de tăiat colţuri
Art. 323
Maşina de tăiat colţuri va fi prevăzută cu întrerupător la picior care va avea cel puţin 1 m de cablu metalic flexibil, pentru a putea fi deplasat în funcţie de necesitate.
SECTIUNEA 14: Instalaţii de lipit
Art. 324
Instalaţia de gaze lichefiate va fi executată conform prevederilor normativelor în vigoare.
Art. 325
Zona de lucru a acestor instalaţii va fi prevăzută cu hote de aerisire şi sistem de ventilaţie artificială.
SECTIUNEA 15: Maşina de închis cutii
Art. 326
Maşina de închis cutii va fi prevăzută cu apărătoare scut şi apărători de protecţie în zona rolelor de închidere.
SECTIUNEA 16: Vase de transportat lichide fierbinţi
Art. 327
Vasele utilizate la transportul lichidelor fierbinţi (sosuri, oţet, etc.) vor fi prevăzute cu capac plutitor pentru evitarea deversării lichidelor fierbinţi în timpul transportului şi vor avea marcat nivelul de umplere.
SECTIUNEA 17: Malaxor cu abur
Art. 328
Cuva malaxorului va fi prevăzută, în mod obligatoriu, cu tablă de protecţie semicirculară, lată de cel puţin 50 cm, fixată pe o lungime de cel puţin o treime din gura cuvei malaxorului.
SECTIUNEA 18: Transportoare elicoidale (şnecuri) şi elevatoare
Art. 329
Şnecurile şi burlanele elevatoare trebuie să fie prevăzute cu capace de închidere.
Art. 330
Burlanele elevatoarelor vor fi prevăzute în faţa cupelor cu şibere de desfundare montate la picioarele elevatoarelor.
Art. 331
Pentru prevenirea accidentelor ce ar putea fi provocate de mişcarea cupelor rămase încărcate cu materiale în timpul curăţirii sau reparaţiei elevatoarelor, acestea vor fi prevăzute la partea superioară (cap) cu ferestre, prin care să se poată bloca roţile elevatoarelor care antrenează cupele.
Art. 332
În cazul alimentării manuale a şnecurilor sau elevatoarelor, deschiderile acestora se vor acoperi cu grătare. Aceste grătare vor fi fixate la o distanţă de cel puţin 15 – 20 cm de părţile în mişcare ale transportoarelor.
Art. 333
Şnecurile şi elevatoarele trebuie prevăzute cu orificii speciale pentru luarea probelor, în afara zonei de rotaţie.
Art. 334
Părţile mobile din exterior ale şnecurilor şi elevatoarelor trebuie să fie prevăzute cu carcase de protecţie.
Art. 335
Este interzisă instalarea elevatoarelor în casa scărilor.
Art. 336
Pornirea şi oprirea electromotoarelor se face cu automate de pornire-oprire.
Art. 337
Pentru trecerea pe deasupra transportorului, se vor amenaja podeţe cu balustrade de 1 m înălţime.
Art. 338
La transportoarele aeriene se vor monta pasarele cu balustradă şi scară, cu mână curentă pentru a putea interveni pe linie.
Art. 339
Când capul inferior al elevatorului se instalează sub nivelul solului, dimensiunile ei se vor stabili în funcţie de situaţia concretă iar marginile cuvei vor fi prevăzute cu balustrade de 1 m înălţime.
SECTIUNEA 19: Instalaţii mecanice sub presiune
Art. 340
Atât recipientele – butelii transportabile – cât şi conductele prin care se transportă fluidele sub presiune sau fluide cu temperatură ridicată, se vor vopsi în culori convenţionale.
Art. 341
Conductele prin care se transportă fluide sub presiune şi fluide cu temperatură ridicată, vor fi prevăzute cu coliere la locuri de îmbinare, conform standardelor în vigoare.
Art. 342
Conductele se vor vopsi în culori de securitate pe toată lungimea.
Art. 343
Distribuitoarele de fluide sub presiune şi cu temperaturi ridicate, prevăzute cu două sau mai multe linii de distribuţie, vor fi inscripţionate cu privire la destinaţia lor şi vor fi prevăzute cu aparatură de măsură şi control pentru indicarea presiunii şi temperaturii.
Art. 344
(1)Pe toate conductele şi instalaţiile prin care circulă sau se depozitează benzină se vor prevedea punţi echipotenţiale (la flanşe şi armături) conectate la centurile de împământare.
(2)Iluminarea spaţiilor de lucru se va asigura natural şi cu lămpi electrice antiex montate în exteriorul clădirii.
Art. 345
Robinetele conductelor de abur, gaze, lichide vor fi prevăzute cu un semn exterior care să indice poziţiile închis- deschis.
Art. 346
Aparatura de măsură şi control va fi marcată cu un semn roşu pe cadran sau prin lipirea unei săgeţi pe carcasă pentru indicarea presiunii maxime admise de lucru.
Art. 347
Se interzice manipularea recipientelor cu gaze sub presiune, fără capacul de protecţie montat, precum şi transportarea recipientelor cu gaze sub presiune prin rostogolire pe sol, (atât a celor pline cât şi a celor goale) .
Art. 348
(1)Amplasarea staţiei de guanină se va face la distanţă de alte construcţii şi instalaţii cu respectarea prevederilor PSI.
(2)Acoperişul clădirii va fi de tip uşor.
ANEXA 1: NSSM complementare prezentelor Norme şi prescripţii ISCIR
1.NSSM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor
2.NSSM pentru activităţile de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă
3.NSSM pentru transport intern
4.NSSM pentru transportul şi distribuţia energiei electrice
5.NSSM pentru laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice
6.NSSM pentru distribuţia şi utilizarea gazelor
7.NSSM pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice
8.NSSM pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice)
9.NSSM pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la rece şi ştanţare
10.NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere
11.NSSM pentru producerea energiei termice
12.NSSM pentru îmbunătăţiri funciare şi irigaţii
13.NSSM pentru activitatea de valorificare a deşeurilor proteice
14.NSSM pentru instalaţii frigorifice
15.NSSM pentru prelucrarea, păstrarea, industrializarea şi livrarea furajelor
16.NSSM pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului.
17.Prescripţii tehnice ISCIR:
– R 2-88 – Prescripţii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea ascensoarelor;
– CR 1-85 – Prescripţii tehnice pentru verificarea şi autorizarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat;
– C 1-85 – Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor de aburi şi cazanelor de apă fierbinte;
ANEXA 2: Ghid de terminologie de securitate a muncii
Noţiuni de bază
1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau al îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă, de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
2.Boală profesională: afecţiune care se produce, ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzată de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul muncii.
3.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
4.Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
6.Echipamente tehnice: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
7.Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoare la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
8.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de protecţie a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
9.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea protecţiei muncii.
10.Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
11.Noxă (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
12.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate, la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
13.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.
14.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
15.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
16.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
ANEXA 3: Standarde de referinţă
1.
STAS ISO 3004/1-92
Recipiente metalice uşoare. Capacităţi şi secţiuni transversale. Partea 1: Cutii închise prin fălţuire pentru conserve alimentare de uz general
2.
STAS ISO 3004/5-92
Recipiente metalice uşoare. Capacităţi şi secţiuni transversale asociate. Partea 5: Cutii închise prin fălţuire pentru peşte şi alte produse de pescuit
3.
STAS 1687/1-81
Ambalaje metalice. Cutii pentru conserve. Condiţii tehnice generale de calitate
4.
STAS 1687/3-82
Capace de metal pentru cutii cilindrice pentru conserve. Dimensiuni
5.
STAS10994-77
Maşini şi instalaţii pentru presare, ştanţare şi tăiere. Simboluri pentru plăcile indicatoare
6.
STAT297/1-88
Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale
7.
STAS297/2-92
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări
8.
STAS 8589-70
Culori convenţionale pentru identificarea conductelor care transportă fluide în instalaţii terestre şi navale
9.
SR CEI 446:1993
Identificarea conductelor prin culori sau prin repere numerice
10.
SR CEI 757:1993
Cod pentru notarea culorilor