NSSM 66 – Norme de protectie a muncii pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si elementelor mulate din furnire sau aschii
Preambul
Normele specifice de protecţie a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, în condiţii de protectie a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice şi fizice de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de protecţie a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.
Normele specifice de protecţie a muncii, fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
– Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de protectie şi medicina muncii general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de protecţie a muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate a persoanei fizice sau juridice în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de protecţie a muncii pentru activităţi caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de protecţie a muncii – practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează:
Executantul – omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă.
Sarcina de muncă – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
Mijloace de producţie – totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale) care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă – ansamblu condiţilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în condiţii de protecţie a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei muncii, la nivelul fiecărui element al sistemului, executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediul de muncă propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea protecţiei muncii, constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcţionării unităţilor;
– instruirea salariaţilor cu privire la protecţia muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.
Norma specifică de protecţie a muncii pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii se va aplica, de la caz la caz, în funcţie de domeniu de activitate, cumulat cu normele specifice de protecţie a muncii ale celorlalte activităţi desfăşurate în domeniul respectiv.
De asemenea, aplicarea Normei specifice de protecţie a muncii pentru activitea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii trebuie să se facă complementar cu specificaţiile standardelor de protecţie a muncii, de referinţă, în domeniul de activitate abordat.
1.Prevederi generale
Art.1
Normele specifice de protecţie a muncii pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii cuprind prevederi şi reglementări de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă specifice activităţilor de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii.
Art.2
Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici activităţilor abordate în prezentele norme, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă).
Art.3
(1)Prezentele norme au un caracter naţional şi se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi/sau de modul lor de organizare.
(2)Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţilor de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate În Anexa 1.
(3)Pentru activităţile şi tehnologiile complexe care vor apare, necuprinse în prezentele norme, persoanele juridice sunt obligate să întocmească şi să aplice instrucţiuni specifice de protecţie a muncii, ţinând cont de prezentele norme şi de normele complementare, corespunzătoare domeniului respectiv.
Revizuirea normelor
Art.4
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice şi fizice sau la nivelul proceselor de muncă.
2.Prevederi comune activităţilor de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii
2.1.Încadrarea şi repartizarea salariaţilor la locul de muncă
Art.5
Încadrarea şi repartizarea salariaţilor pe locuri de muncă se va face conform Normelor generale de protecţie a muncii.
Art.6
Toate procesele de muncă vor fi asigurate cu salariaţi care prezintă cunoştinţe profesionale şi deprinderi de muncă corespunzătoare, aptitudini fizice şi psihice, stare de sănătate atestată pe baza avizului medical.
Art.7
Avizul medical la încadrare se dă numai de către medic (al persoanei juridice care angajează sau al circumscripţiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-funcţionale şi de laborator.
Art.8
Persoana juridică care angajează este obligată să elibereze salariaţilor care solicită angajarea “Fişa medicală de angajare”, tip emisă de Ministerul Sănătăţii. Persoana juridică care angajează are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat salariatul pentru avizul medical.
2.2.Instruirea salariaţilor
Art.9
Instruirea salariaţilor din activităţile de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aşchii, în domeniul protecţiei muncii, se va face conform prescripţiilor Normelor generale de protecţie a muncii.
Art.10
Instructajul la locul de muncă se va face tuturor salariaţilor prevăzuţi la instructajul introductiv general.
2.3.Dotarea cu echipament individual de protecţie (EIP)
Art.11
Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie care cuprinde, pe lângă criteriile pentru stabilirea condiţiilor de acordare a echipamentului, şi măsuri privind utilizarea şi întreţinerea acestuia.
Art.12
Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele de echipamente de protecţie în vigoare.
Art.13
Persoana juridică ce acordă echipamentul individual de protecţie este obligată să asigure întreţinerea (păstrarea, curăţarea, denocivizarea, repararea şi înlocuirea) acestuia în condiţii normale de utilizare.
Art.14
Persoanele îndreptăţite a primi echipament individual de protecţie au următoarele obligaţii:
– să solicite acordarea acestuia;
– să utilizeze în mod corespunzător echipamentul primit, atât în timpul lucrului, cât şi pentru accesul la şi de la locul de muncă;
– să-l păstreze în condiţii bune de utilizare;
– să solicite înlocuirea sau repararea acestuia atunci când nu mai sunt îndeplinite funcţiile de protecţie pentru care a fost de acord;
– să suporte contravaloarea echipamentului atunci când deteriorarea acestuia se produce din vină proprie.
2.4.Măsuri tehnice şi organizatorice la locul de muncă
Art.15
Pentru utilizarea mijloacelor de producţie (echipamentelor tehnice) se vor aplica prevederile cuprinse în capitolul “Echipamente tehnice”, din Normele generale pentru protecţie a muncii.
Art.16
Dacă particularităţile tehnologiilor şi condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de muncă, impun prevederi de protecţie suplimentare, persoana juridică răspunde de emiterea şi de aplicarea acestora.
Art.17
Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări, patronatul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că modificările, extinderile şi/sau transformările vor fi în concordanţă cu cerinţele de protecţie a muncii.
Art.18
În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii salariaţilor, patronatul va avea grijă ca:
– căile ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriu zise să fie păstrate în permanenţă libere;
– întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor de muncă tehnice să se facă permanent, iar orice defecţiuni constatate să fie remediate cât se poate de repede;
– dispozitivele de protecţie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile să fie controlate la începutul lucrului şi să fie menţinute în stare de funcţionare.
Art.19
Instalaţiile electrice nu trebuie să prezinte riscuri de incendiu sau explozii iar salariaţii trebuie să fie protejaţi în mod adecvat împotriva riscului de electrocutare prin contact direct sau indirect.
Art.20
Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor de acces de urgenţă şi ale ieşirilor trebuie asigurate în funcţie de scopul, echipamentele tehnice şi dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim posibil de persoane ce pot fi prezente la un moment dat.
Art.21
Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau zăvorâte astfel încât să nu poată fi deschise imediat şi fără efort de către orice persoană care ar avea nevoie în caz de pericol.
Art.22
Căile de acces de urgenţă şi ieşirile care au nevoie de iluminare trebuie să fie dotate cu sistem de iluminat adecvat în caz de defectare a sistemului principal de iluminat.
Art.23
În funcţie de dimensiunile şi de destinaţia clădirilor, de echipamentele tehnice pe care le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de muncă trebuie echipate cu instalaţii de stingere a focului, cu detectoare de incendii şi cu sisteme de alarmă.
Art.24
Echipamentele de stingere a incendiilor care nu funcţionează automat trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de folosit.
Art.25
Pentru locurile de muncă aflate în spaţii închise trebuie prevăzute sisteme de ventilaţie care să asigure aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru folosite şi cerinţele privind calităţile necesare salariaţilor.
Art.26
Locurile de muncă trebuie să fie iluminate atât cât este posibil, cu lumină naturală suficientă şi de asemenea să fie dotate cu iluminare artificială adecvată pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor.
Art.27
Locurile de muncă în care salariaţii sunt expuşi în mod special la riscuri de accidentare, trebuie să fie prevăzute cu iluminare de siguranţă de intensitate adecvată pentru eventualitatea întreruperii iluminatului artificial.
Art.28
Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie să fie calculate astfel încât să permită salariaţiilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă.
Art.29
Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate adecvat, cu un sistem de iluminare dacă lumina naturală este insuficientă.
Art.30
Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel ca salariaţii:
– să fie protejaţi împotriva condiţiilor nefavorabile de vreme şi, dacă este necesar, împotriva căderii obiectelor;
– să nu fie expuşi la nivele de zgomot dăunător nici la influenţe externe vătămătoare cum ar fi gaze, vapori sau praf;
– să nu poată aluneca sau cădea.
2.5.Manipulare, transport, depozitare
Art.31
Se interzice punerea în funcţiune a echipamentelor tehnice acţionate electric dacă acestea nu sunt legate la centura de împământare.
Art.32
(1)Fiecare persoană juridică sau persoană fizică este obligată să rezolve aspectele de protecţie a muncii legate de natura sarcinii transportate sau ridicate, prin elaborarea de instrucţiuni proprii de protecţie a muncii.
(2)În cazul modificării standardelor de referinţă din prezenta normă, se vor lua în considerare prevederile ultimului standard în vigoare.
2.6.Echipamente tehnice. Prevederi generale
Art.33
Organele de comandă ale echipamentului tehnic care afectează protecţiea trebuie să fie clar vizibile şi identificabile şi, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător.
Exceptând unele cazuri, organele de comandă trebuie să fie amplasate în afara zonelor periculoase, şi astfel ca manevrarea lor să nu genereze riscuri suplimentare.
Ele nu trebuie să antreneze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate.
Art.34
Pornirea unui echipament tehnic trebuie să fie posibilă numai printr-o acţiune voluntară exercitată asupra unui organ de comandă prevăzut în acest scop.
Aceeaşi prescripţie se va aplica:
– pentru repornire după oprire din orice cauză;
– pentru comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (de ex. viteza, presiune, etc.).
Art.35
Orice echipament tehnic trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să-l oprească complet şi în condiţii de protecţie.
Art.36
Orice echipament tehnic trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgenţă atunci când riscurile existente şi timpul normal de oprire impun aceasta.
Art.37
Echipamentul tehnic care prezintă riscuri datorate căderilor de obiecte sau proiectării acestora trebuie prevăzut cu mijloace tehnice de protecţie adecvate.
Echipamentul tehnic care prezintă riscuri datorate degajărilor de gaze, vapori, lichide sau pulberi, trebuie prevăzute cu dispozitive de reţinere şi/sau evacuare adecvate, amplasate cât mai aproape de locurile de degajare.
Art.38
Dacă există riscul contactului mecanic cu elemente mobile ale unui echipament tehnic care poate conduce la accidentări, atunci ele trebuie prevăzute cu protectori sau alte mijloace tehnice de protecţie care să împiedice pătrunderea în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor mobile înaintea pătrunderii în zonele periculoase.
Art.39
Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
– să fie construite robust;
– să nu genereze riscuri suplimentare ;
– să nu poată fi înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante;
– să fie situate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
– să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;
– să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea elementelor şi pentru lucrările de întreţinere, pe cât posibil restrângând accesul numai la sectorul în care trebuie realizată lucrarea, fără demontarea protectorilor sau a dispozitivelor de protecţie.
Art.40
Părţile echipamentului tehnic care prezintă temperaturi excesive prea ridicate sau prea scăzute trebuie să fie protejate, pentru a preveni contactul salariaţilor cu acesta, sau apropierea de acestea.
Art.41
Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive clar identificabile destinate separării de fiecare sursă de energie.
Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru salariaţii în cauză.
Art.42
Orice echipament tehnic trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie ale acestuia sau ale substanţelor produse, utilizate sau depozitate în acesta.
Art.43
Orice echipament tehnic trebuie să fie adecvat pentru a proteja salariaţii expuşi contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.
3.Prevederi pentru activitatea de fabricare a furnirului
3.1.Pregătirea materiei prime
Art.44
Depozitul de buşteni trebuie menţinut în stare de curăţenie, asigurându-se permanent colectarea resturilor de coajă, aşchii, cioplituri sau altor corpuri străine.
Art.45
În cazul folosirii liniilor de manipulare, depozitul de buşteni trebuie să aibă o înclinare de 1-3% în direcţia fluxului tehnologic.
Art.46
Rampele de sortare şi de stivuire a buştenilor trebuie să aibă înălţimea vagoneţilor de manipulare şi o înclinare de 1-3% în direcţia de voltare.
Art.47
Pe timp de noapte, rampele de sortare trebuie astfel iluminate încât să se asigure condiţii normale de lucru.
Art.48
(1)Depozitarea buştenilor prin stivuire trebuie efectuată ordonat, buştenii aşezându-se paralel cu axa depozitului fiind interzis depozitarea în grămadă cu suprapuneri aleatorii.
(2)Pentru preîntâmpinarea rostogolirii buştenilor stivuiţi pe rampele de sortare, acestea trebuie asigurate cu opritoare. Distanţa maximă între opritoare trebuie să fie de cel mult 2/3 din lungimea buştenilor ce se stivuiesc.
Art.49
La depozitarea şi stivuirea buştenilor pe rampele de sortare trebuie să se respecte distanţa obligatorie de 0,6m, între opritor şi linia de manipulare.
Art.50
Operaţiile de sortare a buştenilor trebuie să se facă numai de salariaţi instruiţi şi cu experienţă. Salariaţii se vor situa numai lateral faţă de stivă şi în partea opusă direcţiei de voltare.
Art.51
Este obligatoriu ca salariaţii manipulanţi să fie instruiţi şi să respecte prescripţiile ISCIR privind legătorii de sarcini precum şi instrucţiunile proprii de protecţie a muncii emise pentru condiţiile concrete ale depozitului respectiv.
Art.52
În timpul iernii, depozitele trebuie curăţate de zăpadă şi gheaţă, iar la locurile de muncă şi pe căile de acces trebuie asigurat un strat de rumeguş, pentru a se evita accidentele prin alunecare.
Art.53
Sunt interzise:
– folosirea rampelor strâmbe, putrede sau deteriorate;
– voltarea şi stivuirea manuală a buştenilor la înălţimi mai mari de 2m;
– stivuirea buştenilor fără stâlpi de susţinere sau/şi de legătură, sau fără saboţi care să asigure stivele;
– stivuirea buştenilor sub reţele de energie electrică.
Art.54
Pentru stivuirea mecanizată a buştenilor, podurile rulante şi macaralele vor fi deservite numai de macaragii autorizaţi conform prescripţiilor tehnice ISCIR şi examinaţi profesional şi medical anual.
Art.55
Fiecare pod rulant şi macara vor fi înzestrate cu două semnalizatoare acustice. Macaragiul este obligat să utilizeze unul din semnalizatoarele acustice în timpul manevrelor obişnuite, iar pentru cazuri speciale va avertiza cu celălalt semnalizator. Codul de semnale acustice va fi prelucrat şi însuşit de toţi salariaţii manevranţi.
Art.56
În cazul deplasărilor pe orizontală, buştenii trebuie ridicaţi cu cel puţin 0,5m, peste nivelul celui mai înalt obstacol (stivă, rampă etc) care se găseşte în calea lor.
Art.57
În timpul ridicării şi a deplasării buştenilor trebuie respectate următoarele prescripţii:
– se interzice tragerea buştenilor cu cârligul dispozitivului de prindere;
– cablurile şi lanţurile trebuie aşezate uniform, fără a se face noduri sau răsuciri;
– nu este permisă desprinderea buştenilor din dispozitivul de prindere, în stare suspendată;
– nu este permisă dislocarea buştenilor dintr-o stivă îngheţată cu cârligul macaralei; înainte de prinderea lor în cârlig buştenii trebuie deblocaţi.
Art.58
Se interzice staţionarea sau circulaţia persoanelor sub sarcina suspendată în dispozitivul de prindere, precum şi la o distanţă mai mică de 2/3 din lungimea sarcinii suspendate faţă de zona de acţionare a podului respectiv a macaralei. Perimetrul de lucru trebuie marcat cu indicatoare de avertizare.
Art.59
(1)Este interzis salariaţilor legători de a interveni asupra legăturilor făcute în timp ce sarcina se află suspendată în dispozitivul de prindere.
(2)Aproprierea de sarcină a salariaţilor legători este permisă numai după aşezarea sarcinii pe sol sau pe stivă, în mod stabil.
(3)În timpul legării sarcinii, salariaţii legători vor adopta poziţii de lucru stabile, lateral sau în amonte de sarcină sau de traseul acestuia.
(4)Ridicarea sau manevrarea sarcinii cu ajutorul instalaţiei de ridicat se va efectua numai după ce salariaţii legători au ieşit din zona periculoasă şi numai după primirea comenzii respective din partea persoanei autorizate.
Art.60
În timpul descărcării buştenilor, vagoanele CF şi autocamioanele trebuie asigurate prin frâne şi/sau saboţi.
Art.61
Instalaţiile de stropit buştenii vor fi exploatate numai de către salariaţi instruiţi şi numiţi în acest scop.
Art.62
Drumurile în pantă şi şanţurile pentru scurgerea apei, aferente instalaţiilor de stropit, trebuie menţinute curate, evitându-se formarea noroiului şi a bălţilor.
Art.63
Instalaţiile de stropit trebuie să aibă jeturi direcţionate astfel încât să nu atingă instalaţia electrică a podului rulant.
Art.64
Înaintea punerii în funcţiune a instalaţiei de stropit se vor lua măsuri pentru îndepărtarea salariaţilor fiind interzisă orice activitate în zona de acţionare a instalaţiei în timpul funcţionării acesteia.
Art.65
Salariaţii de la instalaţia de stropit trebuie să poarte cizme de cauciuc.
Art.66
Bazinele de conservare buşteni trebuie avertizate cu inscripţia “Pericol de înec”, iar pe timpul nopţii, trebuie asigurată iluminarea bazinelor.
Art.67
Bazinele de conservare trebuie să aibă, în permanenţă, montate balustrade rezistente cu înălţimea de cel puţin 0,8m.
Art.68
Bazinele de tratament termic trebuie să aibă pereţii cu cel puţin 0,8m mai înalţi decât terenul împrejmuitor.
Art.69
(1)În timpul tratamentului termic şi până la evacuarea apei calde, bazinele de tratament termic trebuie să fie acoperite cu capace solide.
(2)Se interzice staţionarea sau circulaţia persoanelor pe marginea bazinelor.
Art.70
Capacele bazinelor trebuie să fie revizuite periodic; se vor verifica inelele de ridicare care trebuie să fie fixate rigid la toate cele patru colţuri ale capacului.
Art.71
Utilizarea bazinelor de tratament termic trebuie să se facă strict după instrucţiunile de lucru prestabilite şi sub supravegherea unui conducător numit în acest scop.
Art.72
Salariaţii vor intra şi ieşi din bazin numai cu ajutorul scărilor de acces şi numai sub supravegherea permanentă a altui salariat. Accesul în bazin este permis numai după minimum 5 minute de la ridicarea completă a capacului.
Art.73
Este interzisă staţionarea salariaţilor în bazine, în timp ce se ridică, se coboară sau se manevrează buştenii sau capacele.
Art.74
Se interzine staţionarea salariaţilor pe capacele bazinelor în timpul manipulării acestor capace.
Art.75
Acoperirea bazinelor este permisă numai după ce conducătorul lucrărilor a verificat dacă nu se mai află salariaţi în bazin.
Art.76
Este interzis salariaţilor care deservesc bazinele de tratament să facă intervenţii la instalaţia automată de conducere a tratamentului termic în caz de defecţiuni. Intervenţiile se fac numai de către salariaţii de specialitate.
În timpul descoperirii bazinelor de tratament termic, salariaţii se vor afla la o distanţă de minimum 1m faţă de marginea bazinelor pentru a preveni provocarea unor arsuri datorate aburului degajat.
Art.77
Utilizarea electropalanului aferent bazinelor de tratament este permisă numai de salariaţi instruiţi şi desemnaţi în acest scop de către conducătorul fluxului tehnologic.
Art.78
Tinerii (tinerele) sub 18 ani nu vor fi admişi la activităţile aferente depozitelor, bazinelor şi bazinelor de tratament termic a buştenilor.
3.2.Prelucrarea materiei prime. Secţionarea (retezarea) buştenilor
Art.79
(1)Secţionarea buştenilor cu ferăstraie portabile sau fixe trebuie să se execute numai de către salariaţi instruiţi în acest scop, atât profesional cât şi din punctul de vedere al securităţii muncii.
(2)Înainte de secţionare, buştenii se vor curăţa de pietre şi de pământ cu toporul.
(3)În timpul secţionării, buştenii nu se vor sprijini cu piciorul.
Art.80
În funcţie de tipul maşinii (instalaţiei) de secţionat utilizate, salariaţii vor purta echipamentul de protecţie individual adecvat.
Art.81
Salariaţii care execută secţionarea cu ferăstraiele electrice cu lanţ trebuie să poarte obligatoriu echipament de protecţie electroizolant (mănuşi şi cizme electroizolante).
Art.82
În timpul secţionării cu ferăstraiele electrice portabile, buştenii trebuie să fie asiguraţi cu saboţi contra rostogolirii.
Art.83
Instalaţia electrică a ferăstraielor electrice portabile (cabluri, prize, întrerupătoare) trebuie să fie protejată de umezeală, bine întreţinută şi verificată la începutul fiecărui schimb de lucru.
Art.84
Este interzisă depozitarea ferăstraielor electrice portabile în încăperi umede.
Art.85
Pentru secţionarea buştenilor groşi, în regim de lucru continuu, trebuie utilizate, alternativ, două ferăstraie electrice portabile pentru a se evita supraîncălzirea instalaţiei electrice şi declanşarea focarelor de incendii în izolaţiile acestora.
Art.86
Verificarea lamei de ghidare, întinderea lanţului, celelalte reglaje se vor efectua numai cu ferăstrăul oprit.
Art.87
Este interzisă ghidarea lanţului în timpul funcţionării motorului ferăstrăului.
Art.88
În momentul pornirii motorului ferăstrăului, lanţul tăietor nu trebuie să atingă nici un obiect (obstacol).
Art.89
Este interzisă secţionarea (retezarea) buştenilor suprapuşi şi/sau a mai multor buşteni deodată.
Art.90
Este interzisă folosirea lanţurilor fisurate sau cu dinţi rupţi.
Art.91
Secţionarea (retezarea) buştenilor cu instalaţia de retezat (ferăstrău de secţionat stabil) este permisă numai după verificarea:
– integrităţii şi poziţionării corecte a protectorilor organelor de maşini în mişcare,
– funcţionării corecte a sistemului de evacuare a rumeguşului şi a capetelor de buşteni;
– fixării buştenilor pentru secţionare;
– câmpului de vizibilitate a conducătorului instalaţiei.
Art.92
Cabina instalaţiei de secţionat trebuie iluminată permanent. Comenzile pentru retezare se vor da numai de conducătorul instalaţiei, instruit şi numit în acest scop.
Art.93
În timpul funcţionării instalaţiei de retezat, este interzisă staţionarea sau trecerea salariaţilor în zona transportorului instalaţiei.
Cojirea buştenilor
Art.94
Pentru cojirea manuală a buştenilor trebuie folosite unelte special confecţionate şi pregătite pentru această operaţie.
Art.95
Aşezarea buştenilor pentru decojit trebuie astfel făcută încât salariaţii să nu se poată accidenta între ei.
Art.96
În funcţie de configuraţia locului destinat cojirii manuale a buştenilor şi de condiţiile de lucru, persoana juridică care organizează activitatea, trebuie să întocmească instrucţiuni de lucru şi de protecţie a muncii. De asemenea, trebuie să asigure însuşirea, aplicarea şi afişarea lor la locul de muncă.
Art.97
Pentru cojirea mecanică a buştenilor, salariaţii trebuie instruiţi profesional şi din punctul de vedere al protecţiei muncii, în funcţie de caracteristicile şi de parametrii de lucru ai fiecărei maşini, cu braţ prevăzut cu freze sau cu avans al buşteanului şi rotor de cojire.
Art.98
Salariaţii de la maşinile de cojit vor purta echipament individual de protecţie adecvat, iar locul de muncă trebuie asigurat cu paravane de protecţie.
Art.99
Cel puţin o dată pe schimb, conducătorul maşinii de cojit trebuie să verifice fixarea corectă a sculelor tăietoare şi integritatea dispozitivelor de fixare.
Art.100
Periodic, dar cel puţin o dată la 6 zile lucrătoare, trebuie verificată integritatea circuitelor electrice, pneumatice (hidraulice) de comandă şi de acţionare ale maşinilor de cojit, de către salariaţii de întreţinere.
Art.101
Pentru orice defecţiune apărută în timpul operaţiilor de decojire, salariaţii trebuie să oprească maşinile şi să solicite intervenţia salariaţilor de specialitate pentru remedierea acesteia.
Art.102
În perimetrul de lucru al cojitorului, pardoseala trebuie să fie netedă fără gropi şi zone alunecoase şi menţinută permanent curată.
Art.103
Înainte de pornirea cojitorului, conducătorul maşinii va verifica:
– integritatea şi poziţionarea corectă a protectorilor organelor de maşini în mişcare;
– echiparea completă a capului de cojire (cuţite, pene, şuruburi) şi modul de prindere a componentelor acestuia;
– integritatea şi rezistenţa balustradelor metalice montate în dreptul rolelor transportoare ale cojitorului.
Art.104
Reglarea instalaţiei cu aer comprimat a cojitorului, trebuie efectuată numai cu instalaţia electrică şi mecanică, oprite.
Art.105
Cojitorul trebuie pornit fără sarcină (în gol) până când se ajunge la turaţia maximă, timp în care conducătorul maşinii va sta în lateralul maşinii, în afara zonei de acţionare a capului de cojire.
Art.106
Pornirea cojitorului trebuie precedată de semnalul audio-vizual de pornire şi de verificarea, de către conducătorul maşinii, a absenţei altor salariaţi în zonele periculoase ale instalaţiei.
Art.107
În timpul funcţionării instalaţiei, conducătorul maşinii va sta pe un covor electroizolant şi antiderapant
Art.108
În timpul funcţionării instalaţiei de cojit se interzice:
– părăsirea acesteia de către conducătorul maşinii;
– curăţarea, ungerea sau repararea instalaţiei;
– nefolosirea protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie;
– nefolosirea echipamentului individual de protecţie.
Art.109
În timpul cât instalaţia este defectă şi pe perioada cât durează remedierile, la tabloul de comandă trebuie pusă o placă avertizoare.
Prismuirea buştenilor
Art.110
Salariaţii de la maşinile de prismuit buşteni (ferăstrău-panglică orizontal şi vertical, ferăstrău cu lanţ pentru spintecat) trebuie să fie instruiţi din punctul de vedere al protecţiei muncii şi profesional. Este permis lucrul numai dacă formaţia (echipa) care deserveşte maşina este completă.
Art.111
Începerea prismuirii este permisă numai după ce conducătorul maşinii a verificat:
– modul corect de reglare şi funcţionare a mecanismelor care asigură mişcările funcţionale (volanţi, agregatul de ferăstraie, vagonetul port-buştean);
– starea de întindere a pânzei sau a lanţului tăietor;
– integritatea şi calitatea ascuţirii pânzei (lanţului);
– modul de fixare a buşteanului pe vagonet, pe podea sau în dispozitivul de rotire.
Art.112
Înainte de începerea prismuirii, conducătorul maşinii trebuie să se asigure că apărătoarea pânzei este închisă corect.
Art.113
Este interzis salariaţilor urcarea pe vagonet (cărucior) în timpul funcţionării maşinii.
Art.114
Este interzis salariaţilor staţionarea sau trecerea peste liniile vagoneţilor (cărucioarelor) în timpul alimentării şi funcţionării maşinii.
Art.115
Este interzisă funcţionarea maşinii dacă protectorii organelor de maşină în mişcare nu sunt în poziţia de protecţie.
Art.116
Pentru operaţia de prismuire trebuie folosite numai pânzele tăietoare cu dinţii compleţi, fără fisuri, lipite corect şi ascuţite corespunzător.
Art.117
În cazul ruperii pânzei, în timpul operaţiei de prismuire, trebuie oprită maşina, oprind mai întâi avansul buşteanului şi apoi celelalte mecanisme.
Art.118
Planul de spintecare (tăiere) trebuie stabilit astfel ca pânza să nu întâlnească grifele de fixare ale buşteanului.
Debitarea şi prelucrarea furnirelor
Art.119
(1)Deruloarele şi instalaţiile auxiliare (electropalane, transportoare) trebuie deservite de salariaţi instruiţi profesional pentru toate tipurile de mecanisme componente şi din punctul de vedere al protecţiei muncii în conformitate cu natura tuturor riscurilor de accidentare;
(2)Utilizarea deruloarelor este permisă numai dacă formaţia (echipa) de lucru este completă, conform indicaţiilor Cărţii Tehnice.
Art.120
Înainte de introducerea buşteanului în derulor trebuie verificat vizual dacă:
– În lemn nu sunt scoabe, cuie sau alte piese metalice şi corpuri dure;
– nu există crăpături în lungul şi profunzimea lemnului;
– buşteanul are inima (miezul) putredă;
– există alte defecte neatinse de standardele în vigoare.
Art.121
Înainte de începerea lucrului, conducătorul electropalanului trebuie să verifice, vizual, starea cablului de tracţiune, a cablajului electric, integritatea greifărului (prezenţa fisurilor, deteriorări, etc.)
Art.122
Locul destinat ancorării şi ridicării buştenilor, cu electropalanul, trebuie să fie pavat sau podit, iar zonele periculoase trebuie semnalizate prin indicatoare de protecţie.
Art.123
Este interzis ca buşteanul să fie menţinut suspendat în greifărul electropalanul, în aşteptare, spre a fi introdus în derulor.
Art.124
Conducătorul electropalanului trebuie să stea pe partea opusă locului de descărcare a buşteanului şi să-şi asigure permanent o bună vizibilitate a zonei de manevră.
Art.125
În timpul prinderii buştenilor între vârfuri (rozete) sau în perioada de repaus a maşinii, derulorul trebuie asigurat contra pornirii accidentale.
Art.126
Salariaţii derulorului trebuie să se afle, permanent într-un loc lateral, în afara zonei buşteanului.
Art.127
La derularea rolelor, dacă apar zgomote (trosnituri) şi/sau vibraţii mari trebuie să se oprească imediat derulorul şi să se evacueze rolele.
Art.128
Este interzis să se utilizeze pentru derulor, cuţite ştirbite sau cu fisuri.
Art.129
Montarea, reglarea, demontarea şi transportul cuţitului derulorului trebuie executate numai de către salariaţii instruiţi, specializaţi în aceste operaţii.
Art.130
Rectificarea părţii tăietoare a cuţitului montat pe derulor este permisă numai după oprirea alimentării maşinii cu energie electrică şi a sistemului de acţionare a barei de presiune.
Art.131
(1)Gabaritul de lucru al derulorului, inclusiv cel al transportorului (dispozitivului de roluire) aferent trebuie asigurat, în timpul operaţiei de tăiere împotriva intrării altor salariaţi;
(2)Pardoseala şi zona de lucru trebuie să fie antiderapante şi menţinute permanent curate, fără denivelări;
(3)Este interzisă depozitarea în zona de lucru a materialelor, obiectelor sau sculelor.
(4)Se interzice urcarea salariaţilor pe transportorul cu benzi.
Art.132
(1)Maşinile de decupat plan furnire (decupatoare orizontale şi verticale) trebuie să fie deservite, obligatoriu, de către o echipă formată dintr-un conducător de maşină şi doi salariaţi pentru preluarea furnirului.
(2)Pentru repartizarea efortului necesar lucrului, este permisă permutarea salariaţilor în posturile de lucru, cu condiţia ca la tabloul de comandă a decupatorului să se afle, permanent, un conducător de maşină.
(3)Este interzisă funcţionarea derulorului cu dispozitivul de preluare a furnirului (dispozitivul de roluire) pentru benzi de furnir şi transportorul pentru fâşii de furnir, defecte.
Art.133
Se interzice introducerea mâinilor între rolele de presare a benzilor şi fâşiilor de furnire umede şi benzile înguste ale transportorului din faţa foarfecelor de formatizat furnire umede.
Art.134
Se interzice comandarea funcţionării foarfecelor de formatizat furnire umede de alte persoane decât cele instruite.
Art.135
Este interzisă trecerea pe sub tamburii de înfăşurare a benzilor de furnir şi pe sub transportorul de alimentare a foarfecelor de formatizat furnire umede.
Art.136
Cablurile de alimentare cu curent electric ale dispozitivului de roluire trebuie să fie în perfectă stare fără izolaţie lipsă sau crăpată.
Art.137
Este interzisă orice intervenţie în timpul funcţionării instalaţiei de formatizat furnire umede.
Art.138
Este interzisă orice improvizaţie care să înlocuiască dispozitivele de comandă (manetă sau pedală) ale foarfecelor de formatizat furnire umede.
Art.139
Este permis lucrul cu decupatorul orizontal numai dacă acesta este dotat cu sistemul de dispozitive de protecţie care să asigure:
– protecţia gabaritului de lucru (grilaj metalic pe trei laturi cu acces condiţionat);
– protecţia axului extractor şi a motorului de antrenare al acestuia;
– protecţia glisierelor (tampoane de protecţie);
– poziţia de lucru a salariaţilor (cordonul de siguranţă);
– comanda dublă a mecanismului de generare furnir;
– lungimea curselor de lucru (limitatori de cursă şi de poziţionare);
– semnal audio-vizual de pornire a maşinii;
– protectori, pentru organele de maşină în mişcare.
Art.140
Montarea cuţitului la decupatoare, trebuie efectuată de către salariaţi instruiţi în acest scop. Pe toată perioada montării cuţitului, motorul principal al maşinii trebuie să fie decuplat, iar conducătorul de maşină va sta permanent la tabloul de comandă.
Art.141
Rectificarea cuţitului montat pe maşină şi reglarea barei de presiune sunt permise numai după decuplarea motorului principal şi sub supravegherea conducătorului de maşină aflat la tabloul de comandă.
Art.142
Pardoseala zonei de preluare a furnirului trebuie să fie netedă, curată şi antiderapantă.
Art.143
Platformele (ascensoarele) pe care se aşează furnirele decupate trebuie poziţionate astfel încât să se evite accidentarea salariaţilor şi să diminueze eforturile fizice ale acestora.
Art.144
Cu decupatoarele se vor prelucra numai buşteni prismuiţi:
– pentru decupatoarele plan-orizontale buştenii trebuie prismuiţi pe patru feţe, două câte două paralele şi cele alăturate perpendiculare;
– pentru decupatoarele plan-veticale se admit şi buşteni prismuiţi numai pe trei feţe.
Art.145
Este interzisă prismuirea buştenilor cu decupatorul.
Art.146
Salariaţii, care deservesc decupatorul şi efectuează alimentarea maşinii cu electropalanul, trebuie să fie instruiţi în acest scop. Manevrele pentru alimentarea maşinii trebuie să fie supravegheate de conducătorul maşinii.
Art.147
La alimentarea decupatorului orizontal şi la rotirea prismei pe masa maşinii, trebuie evitată căderea liberă a sarcinii (prismei) din electropalan, pe masă.
Art.148
La alimentarea decupatoarelor, salariaţii se vor situa în zone laterale traseului urmat de electropalane. Salariaţii care asigură prinderea prismei pe masa maşinii vor îndepărta cablurile de prindere ale electropalanului numai dinspre capetele prismei, fără a se urca pe prisme.
Art.149
Pornirea decupatoarelor (a mişcării de tăiere) este permisă numai după ce conducătorul de maşină s-a asigurat de modul de prindere a prismei (buşteanului) pe masa de avans sau în sistemul de prindere. Prinderea trebuie să se facă utilizându-se toate ghearele (greiferele) de prindere ale maşinii.
Art.150
Îndepărtarea (scoaterea) resturilor de lemn din zona extractorului este permisă numai când decupatorul orizontal este oprit, iar conducătorul maşinii se află la tabloul de comandă.
Art.151
Este interzisă efectuarea unor comenzi (de exemplu oprirea) de la alte elemente ce pot acţiona diverse mecanisme (de exemplu cordonul de siguranţă). Comenzile se fac numai cu dispozitivele de comandă prevăzute în acest scop (butoane, manete, pedale).
Art.152
Toate intervenţiile de reglare, control, rectificare, etc. trebuie efectuate numai după oprirea motorului principal şi sub supravegherea conducătorului de maşină, aflat la tabloul de comandă.
Art.153
Dacă, la decupatorul orizontal, după comanda de oprire a grinzii port-cuţit, aceasta mai execută o deplasare egală cu jumătatea cursei de lucru, decupatorul va fi oprit şi se va efectua reglarea corectă a mecanismului de frânare.
Art.154
Gabaritul de lucru al decupatorului vertical trebuie asigurat pe trei laturi, iar deasupra zonei de acţionare a grinzii port-buştean trebuie asigurat un spaţiu liber astfel ca pentru intervenţiile la maşină să nu existe pericole de accidentare a salariaţilor.
Art.155
Conducătorul decupatorului va comanda pornirea maşinii numai după ce s-a asigurat că:
– În subsolul decupatorului orizontal nu se află nici un salariat,
– salariaţii care preiau furnirul sunt la postul lor de lucru;
– buşteanul (prisma) este prins (fixat) corespunzător;
– dispozitivele de protecţie sunt în poziţia de lucru şi în stare de funcţionare;
– platforma (ascensorul) sau transportorul de furnir (al decupatorului vertical) sunt poziţionate corect sau în stare de funcţionare.
Art.156
Dacă, în timpul funcţionării decupatoarelor, apar şocuri şi/sau zgomote anormale maşinile vor fi oprite. După stabilirea şi remedierea cauzelor, reluarea lucrului trebuie semnalizată acustic şi vizual.
Art.157
Pe toată perioada decupării furnirului, conducătorul decupatorului trebuie să stea la tabloul de comandă pentru efecuarea comenzilor necesare şi pentru a supraveghea gabaritul de lucru al maşinii, chiar dacă desfăşurarea operaţiei de tăiere este asigurată de pornirea maşinii.
Uscarea furnirului
Art.158
Toate organele în mişcare ale uscătorului de furnir, care prezintă pericol de accidentare trebuie protejate cu protectori a căror poziţionare corectă condiţionează pornirea uscătorului.
Art.159
Toate conductele agentului termic trebuie să fie termoizolante, calitate care trebuie verificată şi asigurată pe tot parcursul funcţionării uscătorului.
Art.160
La începutul lucrului şi periodic trebuie verificată etanşeitatea armăturilor, legăturilor şi conexiunilor conductelor de alimentare cu agent termic.
Art.161
La punerea în funcţiune a uscătorului trebuie verificat modul de închidere al uşilor şi deschiderea corectă a coşurilor de evacuare. În caz de necesitate, uşile se vor deschide numai după oprirea uscătorului.
Art.162
Instalaţiile de ventilaţie ale uscătorului trebuie menţinute în funcţiune, la parametrii prestabiliţi, în tot timpul funcţionării uscătorului.
Art.163
Curăţarea benzii colectoare este permisă numai după oprirea transportorului din spate a uscătorului.
Art.164
Este interzisă urcarea pe banda transportorului sau pe rolele motoare.
Art.165
Când este necesar, uscătorul se va curăţa în interior numai după răcirea completă a uscătorului şi după decuplarea de la sursa de alimentare a instalaţiei electrice.
Art.166
Pe perioada efectuării intervenţiilor la uscător trebuie asigurat la tabloul central de alimentare avertizarea intervenţiilor şi interdicţia cuplării instalaţiei electrice şi a instalaţiei agentului termic.
Debitarea de corecţie a pachetelor de furnir
Art.167
Înainte de pornirea lucrului la foarfecele ghilotină trebuie verificat dacă sistemul de angrenare al barei de presiune este corect uns.
Art.168
Se interzice funcţionarea foarfecei ghilotină dacă instalaţia de ungere are pierderi de ulei.
Art.169
Este permis lucrul la foarfeca ghilotină numai dacă aceasta este echipată cu apărători de protecţie, cu comandă dublă sau cu alte sisteme de protecţie (bariere luminoase), în funcţie de tipul foarfecei, astfel încât pericolul de accidentare prin intrarea salariatului în zona de tăiere a cuţitului să fie eliminat.
Art.170
Tăierea pachetelor de furnir la foarfecele ghilotină oscilante (de exemplu: tip FGFE) este permis numai dacă maşina este dotată cu dispozitiv de protecţie care funcţionează pe principiul detectorului de proximitate.
Art.171
La foarfecele ghilotină se interzice lucrul în faţa şi/sau în spatele maşinii a doi salariaţi simultan.
Art.172
La foarfecele ghilotină oscilante este permis lucrul a doi salariaţi, simultan, numai dacă aceştia au fost instruiţi în acest scop şi formează o echipă, având fiecare experienţă de lucru similară.
Art.173
Salariatul (salariaţii) va sta în timpul lucrului pe un covor electroizolant şi antiderapant sau pe o suprafaţă podită cu aceleaşi calităţi.
Art.174
La foarfeca ghilotină oscilantă, blatul de lemn care formează masa de lucru (pe care se aşează pachetele de furnir pentru tăiere) trebuie să aibe dimensiunile astfel alese încât salariaţii, în poziţiile normale de lucru să nu ajungă în zona de tăiere a cuţitului.
Art.175
Transportoarele de deşeuri aferente foarfecelor trebuie asigurate cu îngrădiri metalice în zonele în care ar exista posibilitatea accesului în timpul funcţionării (în special, în zona organelor de maşini în mişcare).
Art.176
Pornirea transportoarelor de deşeuri trebuie precedată de un semnal sonor.
Art.177
Este interzis urcarea pe banda transportorului, în funcţiune, pentru eventuala curăţare (desfundare) a acesteia.
Art.178
Evacuarea deşeurilor de la foarfece (şi de la transportoare) trebuie executată numai cu instalaţiile de acţionare oprite.
Frezarea pachetelor de furnire
Art.179
La ambele capete ale maşinii de frezat furnire se vor instala protectori metalici în care să intre capul de freză, la sfârşitul cursei. Zonele goale la capetele mesei rabatabile vor fi prevăzute cu protectori (la maşinile cu masă culisantă).
Art.180
Roata de susţinere a cablului sau a lanţului, care face să culiseze arborele port-cuţit (la maşinile cu masă culisantă), roţile dinţate şi cremaliera trebuie dotate cu dispozitive de protecţie.
Art.181
Pachetul de furnir se va introduce în maşină numai cu ajutorul mesei rabatabile. Pachetul se va introduce şi se va scoate din maşină numai când arborele port-cuţit a ajuns în poziţie de repaus.
Art.182
Pe tabloul de comandă al maşinii trebuie montat şi întrerupătorul comun, pentru ca în caz de accident să poată fi oprite toate motoarele deodată.
Art.183
Maşina de frezat furnir va fi prevăzută cu dispozitive corespunzătoare pentru dirijarea, captarea şi evacuarea deşeurilor în timpul funcţionării.
Art.184
Curăţarea maşinii trebuie făcută numai după decuplarea de la reţeaua electrică şi după oprirea totală a mişcării capetelor port-freze.
Art.185
Tablourile de comandă vor fi amplasate în aşa fel încât conducătorul maşinii să aibă vizibilitate perfectă pentru a urmări operaţiile care le execută.
Art.186
Tablourile de comandă vor fi prevăzute cu instalaţii de semnalizare acustică în vederea atenţionării salariaţilor în timpul execuţiei comenzii. Conducătorul maşinii va trece la executarea comenzilor numai după ce salariaţii s-au retras din zona periculoasă.
Art.187
În situaţia în care se foloseşte dispozitivul de aplicat adeziv pe pachetul de furnir şi acesta s-a deformat se interzice executarea manuală a aplicării adezivului.
Art.188
Se interzice lucrul la maşinile de frezare în cazul în care capul port-freză nu are cuţite corespunzătoare, bine ascuţite, montate corect şi centrate.
Îmbinarea furnirelor
Art.189
Salariaţii (salariatele) care deservesc maşinile de îmbinat trebuie să poarte îmbrăcămintea strânsă pe corp, iar părul va fi strâns sub basc (sau basma).
Art.190
Dispozitivul de avans trebuie asigurat cu ecran sau bară de protecţie.
Art.191
Cilindrii, benzile de antrenare, rolele şi toate părţile în mişcare vor fi asigurate cu protectori.
Art.192
Plăcile încălzitoare trebuie acoperite în tot timpul funcţionării maşinii.
Art.193
Foarfeca maşinii trebuie dotată cu apărătoare de protecţie.
Art.194
Este interzisă orice intervenţie în timpul funcţionării maşinii.
Art.195
Este interzisă orice improvizaţie care să înlocuiască dispozitivele de lucru şi de protecţie ale maşinii automate de îmbinat furnire.
4.Prevederi pentru acivitatea de fabricare a placajului şi panelului
4.1.Prepararea adezivilor
Art.196
Salariaţii care prepară şi manipulează adezivii trebuie instruiţi în acest scop, persoana juridică care organizează activitatea fiind obligată să emită instrucţiuni de protecţie a muncii specifice sarcinilor de lucru şi în funcţie de condiţiile concrete (locale) în care se desfăşoară activitatea respectivă.
Art.197
Salariaţii din sectorul “adezivi” trebuie să poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător, adaptat şi completat în funcţie de condiţiile concrete de lucru.
Art.198
Salariaţii care au răni sau crăpături la nivelul pielii trebuie repartizaţi la alte locuri de muncă, până la însănătoşirea lor.
Art.199
Înaintea pauzei de masă, salariaţii trebuie să se spele obligatoriu pe mâini cu apă şi săpun, iar la sfârşitul schimbului salariaţii trebuie să facă obligatoriu duş.
Art.200
Echipamentul de lucru şi de protecţie trebuie să fie menţinut permanent curat şi schimbat în cazul în care datorită uzurii îşi schimbă calitatea de protecţie.
Art.201
Maşinile şi instalaţiile utilizate la prepararea adezivilor trebuie să fie asigurate cu protectori pentru toate organele de maşini în mişcare. Locurile de muncă ale maşinilor şi instalaţiilor trebuie să aibe suprafeţele pardoselii netede, antiderapante şi să fie menţinute în permanenţă în stare curată.
Art.202
Prepararea adezivului fenolfomaldehidic şi procesul de aplicare a acestuia trebuie să fie mecanizate şi efectuate, obligatoriu, în încăperi complet separate şi dotate cu instalaţie de ventilare a cărei parametrii prestabiliţi trebuie să asigure concentraţia de noxe sub limita admisă.
Art.203
Substanţele lichide, care intră în componenţa adezivilor, trebuie păstrate în ambalajul lor original, ambalajele din sticlă (damigenele) trebuie puse în coşuri împletite. Amenajarea depozitului de substanţe lichide trebuie să respecte prevederile normelor specifice privind manipularea şi depozitarea substanţelor toxice.
Art.204
Maşinile de preparat adezivi (malaxoare) trebuie să aibe cuva şi gura de alimentare permanent acoperite pe toată durata funcţionării.
Art.205
Maşinile de preparat adezivi care au manta pentru încălzire (cu aburi) trebuie să aibe conductele izolate termic.
Art.206
Spălarea rezervoarelor pentru adezivi trebuie să se facă numai după ce agitatoarele au fost oprite, iar sursa de alimentare electrică debranşată.
Aplicarea adezivilor
Art.207
Se interzice funcţionarea maşinii de aplicat adeziv, fără dispozitive de protecţie (grătare).
Art.208
Grătarele de protecţie vor fi astfel confecţionate, încât în momentul ridicării lor, maşina să se oprescă imediat.
Art.209
Maşina de întins adeziv va fi dotată cu un dispozitiv (bară de oprire acţionată prin pedală) de oprire automată a valţurilor pe ambele laturi.
Art.210
Valţurile maşinii de aplicat adeziv se vor spăla numai când maşina este deconectată de la reţeaua electrică. Acestea se vor curăţa prin rotirea manuală cu ajutorul unei manivele.
Art.211
Este interzis a se preda maşina schimbului următor, dacă nu este curăţată complet şi în stare de funcţionare.
Art.212
Este interzisă curăţarea valţurilor maşinii de întins adeziv, în timpul funcţionării.
Art.213
Este interzis a se introduce mâinile între valţurile de aplicat adeziv.
Art.214
Transmisiile valţurilor maşinii de aplicat adeziv vor fi prevăzute cu protectori care au dispozitiv de condiţionare a poziţiilor de lucru.
4.2.Formarea placajului şi panelului
Art.215
Salariaţii care deservesc presele de formare a placajului şi panelului trebuie instruiţi în acest scop, profesional şi din punctul de vedere al protecţiei muncii, în funcţie de condiţiile concrete în care îşi desfăşoară lucrul.
Art.216
Lucrul la prese este permis numai dacă echipa de lucru este completă, şi este numit un conducător al maşinii.
Art.217
Zonele periculoase ale presei trebuie asigurate cu balustrade, împotriva intrării salariaţilor. Pornirea presei trebuie condiţionată de poziţionarea corectă a balustradelor.
Art.218
Conductele cu agent termic şi racordurile trebuie izolate pentru evitarea arsurilor de contact, iar dacă izolarea termică nu este, tehnic, posibilă, spaţiul periculos trebuie asigurat cu protectori contra proiectării agentului termic.
Art.219
Instalaţiile hidraulice de manevrare a presei precum şi articulaţiile conductelor de alimentare cu agent termic trebuie să fie etanşe, orice scurgere de agent termic sau hidraulic va conduce la oprirea presei de către conducătorul maşinii care va solicita remedierea defectelor.
Art.220
Este permis lucrul cu presa dacă aceasta este dotată la partea superioară cu o hotă de absorţie a cărei instalaţie de ventilare trebuie să asigure absorţia gazelor nocive degajate în timpul presării.
Art.221
Conform Cărţii Tehnice, în cadrul reviziei presei, trebuie asigurată curăţarea instalaţiei de ventilare şi verificarea parametrilor de funcţionare prestabiliţi.
Art.222
Se interzice închiderea presei (efectuarea presării) înainte de completarea tuturor etajelor presei.
Art.223
Închiderea presei trebuie comandată numai de către conducătorul de maşină şi numai după ce acesta s-a asigurat că salariaţii încărcători s-au îndepărtat de presă.
Art.224
Este interzisă staţionarea în jurul presei în timp ce acesta se închide sau se deschide.
Art.225
Scoaterea materialelor din presă este permisă numai după anunţarea salariaţilor din echipă prin semnal sonor, dat de conducătorul presei.
Art.226
Este interzisă coborârea salariaţilor din liftul presei înainte ca acesta să se oprească la nivelul pardoselii.
Art.227
Intrarea salariaţilor în lift este permisă numai când acesta se află în poziţia “urcat” iar la butonul de acţionare a liftului este montată plăcuţă de avertizare.
Art.228
Plăcile de aluminiu de la presă trebuie manipulate numai cu mâinile protejate cu palmare.
Art.229
Curăţarea platanelor presei trebuie să se facă cu unelte care să nu oblige salariaţii să introducă mâinile sau capul între platanele presei.
Art.230
Este interzisă întreţinerea sau reglarea dispozitivelor de antrenare ale presei în timpul funcţionării acesteia.
Art.231
Aparatura de control a presiunii şi temperaturii presei şi a pompelor trebuie să indice limitele maxime şi minime de lucru, iar sistemele de reglare şi de siguranţă automate trebuie să fie în stare de funcţionare, fiind interzise improvizaţiile.
Art.232
Este interzis salariaţilor care deservesc prese să remedieze defecţiunile, indiferent de natura lor. Remedierele se vor efectua numai de salariaţii instruiţi în acest scop.
Art.233
Utilizarea ferăstraielor circulare şi a ferăstraielor circulare multiple cu avans mecanic este permisă numai dacă sunt dotate complet conform Cărţii Tehnice, iar dotările respectă prescripţiile impuse de Cartea Tehnică şi de caracteristicile materialelor ce se prelucrează.
Art.234
Ferăstrăul circular, indiferent de tipo-dimensiuni, trebuie utilizat numai cu dispozitivul de protecţie antirecul, montat pe masa fixă a maşinii sau pe suport independent. La ferăstrăul circular cu avans normal este obligatorie utilizarea pentru operaţiile de tăiere a cuţitului divizor montat conform indicaţiilor Cărţii Tehnice.
Art.235
Înainte de începerea lucrului trebuie efectuată verificarea stării tehnice şi în mod special verificate: strângerea pânzei-disc, calitatea ascuţirii, starea curelelor de transmisie, starea şi reglarea limitatorului de cursă, funcţionarea dispozitivului de reţinere, poziţionarea corectă a dispozitivului de protecţie şi existenţa legăturii la centura de împământare.
Art.236
Este interzisă împingerea bruscă sau puternică a piesei de prelucrat în pânza ferăstrăului. Împingerea piesei trebuie efectuată lin, cu efort ponderat şi numai după ce pânza a ajuns la turaţia de regim.
Art.237
Salariaţii de la ferăstraiele circulare trebuie să poarte burtiere de protecţie.
Art.238
La prelucrarea pieselor scurte, salariaţii trebuie să folosească dispozitive ajutătoare (împingătoare) pentru protecţia mâinilor.
Art.239
Întreţinerea, reglarea şi curăţarea maşinii trebuie să se facă numai după decuplarea de la reţeaua electrică şi numai după oprirea completă a pânzei.
Art.240
Se interzice frânarea pânzei cu bucăţi de material, după decuplarea motorului de la reţeaua electrică.
Art.241
La ferăstrăul circular care nu este dotat din fabricaţie cu dispozitiv de frânare rapidă, după oprirea din funcţiune, salariatul nu va părăsi maşina până la oprirea pânzei din mişcare.
Art.242
Materialul care iese din ferăstrăul circular de spintecat, cu avans mecanic trebuie evacuat imediat, pentru a nu fi prins între şenile şi proiectat spre salariat.
4.3.Finisarea placajului şi panelului
Formatizarea
Art.243
Toate organele în mişcare ale ferăstrăului circular de formatizat (arbori, curele de transmisie, şaibe, roţi dinţate, lanţuri, pânze) trebuie asigurate cu dispozitive de protecţie şi/sau protectori.
Art.244
Pânzele tăietoare trebuie să aibă aceeaşi grosime şi aceleaşi diametre.
Art.245
Este interzisă folosirea pânzelor crăpate sau cu dinţi rupţi sau a pânzelor ondulate.
Art.246
Pânzele vor fi controlate de către conducătorul utilajului, înainte de montare, spre a se verifica dacă au fost bine tensionate, ceaprazuite şi ascuţite.
Art.247
Înainte de începerea lucrului trebuie controlată ungerea maşinii şi trebuie verificată funcţionarea frânei. De asemenea se va verifica montarea şi strângerea corespunzătoare a pieselor. Masa de lucru a maşinii va fi curată în permanenţă.
Art.248
În timpul lucrului hotele de aspiraţie aferente sculelor tăietoare trebuie racordate la instalaţia de exhaustare.
Art.249
Pornirea utilajului se va face numai după ce s-au dat semnalele de avertizare.
Art.250
Este interzisă executarea oricăror lucrări de reparaţii sau intervenţii (de reglare, reparare, etc.) în timpul funcţionării maşinii.
Şlefuirea
Art.251
Pornirea maşinii de şlefuit cu bandă orizontală sau cu bandă lată este permisă numai după închiderea capacelor care acoperă părţile superioare ale benzii.
Art.252
Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit cu bandă orizontală sau cu bandă lată fără a avea în funcţiune instalaţia de exhaustare.
Art.253
Este interzis a se lăsa scule sau alte obiecte în jurul maşinii sau în gabaritul de lucru.
Art.254
Organele în mişcare ale utilajului vor fi prevăzute cu apărători de protecţie.
Art.255
(1)Punerea în funcţiune a maşinii de şlefuit cu cilindri se va efectua numai de către conducătorul acesteia şi numai după o verificare amănunţită a stării acesteia, inclusiv a sistemului de exhaustare.
(2)La maşina de şlefuit cu cilindri sau bandă lată este interzisă introducerea mâinilor între valţurile de avans sau la cilindrii de şlefuit.
Art.256
Este interzisă frânarea cilindrilor maşinii, sau a benzii abrazive folosind diferite obiecte.
Art.257
Fixarea pâslei, a benzii abrazive şi a hârtiei abrazive, pe cilindrii, se va face respectându-se toate prescripţiile tehnologice din Cartea Tehnică. Operaţia se va face numai după ce organele în mişcare ale maşinii s-au oprit din mişcare.
Art.258
Se interzice şlefuirea altor obiecte în afara celor introduse în fabricaţie.
Art.259
Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit cu bandă lată fără dispozitiv antirecul.
5.Prevederi pentru activitatea de fabricare a lemnului stratificat-densificat
5.1.Prepararea soluţiei de clei
Art.260
Rezervorul de clei trebuie să fie permanent acoperit, iar pornirea malaxorului se va face după închiderea capacului.
Art.261
Verificarea omogenităţii soluţiei şi luarea probelor se va face după oprirea malaxorului.
Art.262
Salariaţii de la prepararea cleiului vor folosi, înainte şi după lucru, substanţă protectoare pentru mâini. Pentru aceşti salariaţi examenul medical periodic este obligatoriu.
Art.263
Salariaţii de la prepararea cleiului nu vor avea răni pe corp şi în special pe mâini.
Art.264
Se interzice lucrul în secţie fără funcţionarea instalaţiei de ventilare.
5.2.Impregnarea
Art.265
Înainte de începerea lucrului conducătorul electropalanului va verifica starea cablului de tracţiune, cât şi a celui de curent electric, pentru a nu prezenta ruperi şi deteriorări.
Art.266
După prinderea casetei în electropalan salariaţii trebuie să se îndepărteze din raza de acţiune a acestuia pentru a se evita accidentarea prin desprinderea casetei cu furnire.
Art.267
Salariatul care comandă electropalanul va sta pe partea opusă descărcării acestuia într-un loc sigur, cu vizibilitate bună.
Art.268
Palanul va fi prevăzut cu dispozitiv de frânare de siguranţă şi semnalizare.
Art.269
Se interzice urcarea salariaţilor pe capacele căzilor.
Art.270
Salariaţii care efectuează curăţarea căzilor vor utiliza obligatoriu masca de gaze.
5.3.Utilizarea şi întreţinerea maşinii de aplicat clei
Art.271
În timpul funcţionării maşinii se interzice intervenţia la valţuri.
Art.272
Curăţarea valţurilor se face după deconectarea de la sursa electrică şi imediat după folosirea maşinii, prin rotirea manuală a acestora.
Art.273
Este interzisă curăţarea valţurilor maşinii în timpul funcţionării.
5.4.Uscarea furnierelor impregnate
Art.274
Stivuirea furnierelor pe vagoneţi se va face conform instrucţiunilor de lucru.
Art.275
Se interzice pornirea uscătorului înainte de a verifica dacă sunt persoane înăuntru.
Art.276
Pornirea uscătorului se face după închiderea etanşă a uşilor.
Art.277
Se interzice deschiderea uşilor uscătorului în timpul funcţionării.
Art.278
Evacuarea vagonetului din uscător se va face după 10 minute de la deschiderea uşilor uscătorului.
5.5.Formarea pachetelor de furnire
Art.279
Salariaţii care efectuează desfacerea stivei cu furnire impregnate şi uscate de pe vagonet, vor folosi obligatoriu echipament de protecţie.
Art.280
În vederea evitării accidentelor la presare se va controla la fiecare foaie umiditatea furnierelor uscate. Această umiditate trebuie să fie între limitele 6-8%.
Art.281
În mod obligatoriu, salariaţii vor curăţa şi unge, în prealabil, cu unguent plăcile metalice de formare a pachetelor.
5.6.Presarea pachetelor de furnire
Art.282
Se va respecta cu stricteţe regimul de alegere a sortimentelor de lemn stratificat nedensificat şi densificat în vederea evitării exfolierii materialului.
Art.283
Comanda de ridicare a plăcilor la presa hidraulică se face numai după ce salariaţii care efectuează încărcarea s-au îndepărtat de presă.
Art.284
Este interzis a se introduce mâna între etajele presei după ce a pornit pompa de alimentare.
Art.285
Este interzis a se pune mâna pe conductele telescopice de apă supraîncălzită.
Art.286
(1)Deschiderea presei se va face după îndepărtarea salariaţilor din zona periculoasă.
(2)Deschiderea presei se face după ce se asigură fixarea apărătorilor din faţa şi spatele presei.
Art.287
Se interzice închiderea presei înainte de a se termina introducerea pachetelor în toate etajele.
Art.288
Se interzice urcarea salariaţilor pe liftul presei.
Art.289
Manipularea plăcilor de aluminiu se face numai cu palmare sau mănuşi de protecţie.
Art.290
Este interzis a se introduce piciorul sub platforma liftului.
6.Prevederi pentru activitatea de fabricare a elementelor mulate din furnire sau aşchii
6.1.Pregătirea materiei prime
Art.291
La utilizarea maşinii de aplicat adezivi pe furnire se vor respecta prevederile prezentei norme cuprinse în articolele 255-
257.
Art.292
La pregătirea materiei prime pentru executarea elementelor mulate din aşchii se vor respecta prevederile cuprinse în NSPM pentru fabricarea şi înobilarea plăcilor din aşchii sau fibre de lemn.
6.2.Execuţia elementelor mulate
Art.293
Presele vor avea obligatoriu inscripţii de avertizare care vor indica frecvanţa şi tensiunea curentului electric.
Se interzice reglarea electrozilor în timpul funcţionării presei.
Art.294
În caz de blocare sau producere de flame în zona electrozilor, salariatul va opri imediat presa.
Art.295
Se interzice utilizarea presei cu curenţi de înaltă frecvenţă fără ca paravanul de protecţie să fie în poziţie de lucru şi dispozitivele de validare şi semnalizare să funcţioneze corespunzător.
Art.296
La scoaterea elementelor mulate din matriţe salariaţii vor folosi obligatoriu mănuşi de protecţie.
Art.297
Conductele cu agent termic de la presa caldă vor fi izolate, iar în cazul în care este posibil, zona periculoasă va fi îngrădită.
Art.298
Se interzice utilizarea presei calde fără ca aceasta să fie dotată cu hotă de absorţie locală a gazelor nocive.
Art.299
Se interzice utilizarea presei calde fără ca dispozitivele de protecţie să fie în poziţie de lucru.
7.Prevederi de proiectare
7.1.Pregătirea materiei prime
Art.300
Rampele de descărcare şi secţionare trebuie să fie rezistente, nealunecoase, pavate sau podite.
Art.301
La locul de intrare şi de ieşire a buştenilor din bazin, balustradele vor avea amenajări care să permită manevrele de dirijare, dar să nu bareze intrările şi ieşirile buştenilor în şi din bazin.
7.2.Prelucrarea materiei prime
Art.302
Toate organele în mişcare de la ferăstrăul panglică, cu excepţia vagonetului, vor fi prevăzute cu capete de protecţie.
Art.303
Cablurile prelungitoare vor avea totdeauna la capătul sub tensiune prize cu orificii în care se introduce fişa cu cuie (banane) ale cablului următor.
Art.304
Roţile de antrenare cu lanţ şi orice alte părţi în mişcare ale cojitorului care pot periclita viaţa sau integritatea salariaţilor, vor fi protejate cu apărători.
Art.305
În dreptul capului de cojire se va monta o apărătoare rezistentă, care va acoperi zona de aruncare a aşchiilor sau eventual a cuţitelor.
7.3.Fabricarea şi prelucrarea furnirelor
Art.306
Locul destinat ancorării şi ridicării butucilor va fi pavat sau podit.
Art.307
Organele în mişcare ale uscătorului care prezintă pericol de accidentare vor fi protejate cu apărători solide.
Art.308
Conductele pentru agentul termic vor fi termoizolante pentru a se evita arsurile prin atingerea lor de către salariaţi.
Art.309
În zonele periculoase ale dispozitivului de antrenare a benzii (lanţ) la foarfeca de tăiat furnire se vor instala capete metalice.
7.4.Fabricarea şi prelucrarea placajelor şi panelelor
Art.310
La maşinile de preparat adezivi (malaxoare) roţile dinţate conice şi transmisiile vor fi prevăzute cu apărători.
Art.311
În zonele periculoase din jurul presei calde vor fi prevăzute balustrade, iar în interiorul cuvei se vor monta scări metalice, bine fixate.
Art.312
Presa şi grupul de pompe vor fi prevăzute cu aparatură de control al presiunii şi temperaturii, cu indicarea limitelor maxime şi minime şi cu sisteme de reglare şi de siguranţă automate.
Art.313
Cuţitul divizor va fi confecţionat din material corespunzător şi va avea formă curbă, care să urmeze pe cât posibil curbura pânzei fierăstrăului. Grosimea cuţitului divizor va fi mai mare cu 1 până la 1,5 mm decât lăţimea tăieturii făcute pe pânză. Cuţitul divizor se va monta conform prescripţiilor din Cartea Tehnică.
Art.314
Dispozitivele de protecţie:
a)vor asigura acoperirea dinţilor din partea activă a pânzei până la grosimea materialului care se taie şi vor împiedica pătrunderea mâinii în zona de tăiere;
b)în poziţie de repaos, dispozitivul de protecţie va asigura acoperirea completă a pânzei;
c)dispozitivul de protecţie va fi prevăzut cu sisteme antirecul;
d)dispozitivele de protecţie vor avea o construcţie cât mai simplă şi mai solidă pentru a nu ceda la vibraţii sau la alte eforturi la care ar putea fi expuse;
e)să poată fi montate şi demontate cu uşurinţă;
f)să poată fi montate sau ajustate deasupra pânzei pentru înălţimi şi după diametrul pânzei;
g)să nu vină în contact cu pânza tăietoare în nici un moment al debitării (tăierii);
h)să nu se îngreuneze sau să se împiedice evacuarea şi manipularea materialelor sau alte operaţii necesare
Art.315
Toate părţile în mişcare, specifice diferitelor fierăstraie circulare vor fi prevăzute cu apărători, care să împiedice contactul salariatului cu acestea.
Art.316
Deschiderea din masa circularului pentru pânza tăietoare, nu va fi mai lată decât strictul necesar pentru buna funcţionare a pânzei (să nu depăşească cu 3-5 mm lăţimea ceaprazului).
Art.317
Placa mobilă a mesei va fi prevăzută cu distanţier reglabil, pentru poziţionarea reperelor prelucrate.
Art.318
Sistemul de pornire al pânzei fierăstrăului va fi prevăzut cu dispozitiv de siguranţă, care să nu permită pornirea ei decât în mod voit şi numai de către salariatul care lucrează la circular.
-****-
Anexa 1: Norme specifice de protecţie a muncii complementare prezentei norme
1.NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor – cod 57.
2.NSSM pentru activităţile de exploatare şi întreţinere a transportoarelor cu bandă – cod 10.
3.NSPM pentru exploatări şi transporturi forestiere.
4.NSPM pentru fabricarea cherestelei, parchetului, ambalajelor, butoaielor şi altele.
5.NSPM pentru fabricarea şi înobilarea plăcilor din aşchii sau fibre de lemn.
6.NSSM pentru producerea aerului comprimat – cod 40.
7.NSPM pentru utilizarea energiei electrice în medii normale.
8.NSPM pentru transportul, distribuţia şi utilizarea energiei termice.
9.NPSM pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
10.NSSM pentru transport intern – cod 6.
11.NSSM pentru lucrul la înălţime – cod 12.
ANEXA 2: Standarde de referinţă
1. STAS 7342-89
Maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului. Condiţii tehnice generale pentru prevenirea pericolelor mecanice
2. SR ISO 4304:1994
Instalaţii de ridicat, altele decât macarale mobile şi macarale plutitoare. Condiţii generale privind stabilitatea
3. SR ISO 1819:1994
Mijloace de transport continuu. Reguli de protecţie. Reguli generale
4. SR ISO 9851:1994
Mijloace de transport continuu. Monoraiuri cu cărucioare acţionate electric. Definiţii şi reguli de protecţie
5. STAS 9876-87
Transportoare. Prescripţii generale de protecţie
6. STAS 8138-83
Echipament electric pentru pentru maşini industriale. Condiţii tehnice generale
7. STAS 6646/2-88
Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie
8. SR 12294:1993
Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
9. STAS 12894-90
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
10. STAS 8589-70
Culori convenţionale pentru identificarea conductelor care transportă fluide în instalaţii terestre şi navale
11. SR ISO 7984-1996
Maşini pentru prelucrarea lemnului. Clasificarea tehnică a maşinilor pentru prelucrarea lemnului şi maşinilor auxiliare pentru prelucrarea lemnului
12. SR EN 292-2:1997
Protecţiea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare. Partea 2: Principii şi condiţii tehnice
13.STAS 12604-87
Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale
14. STAS 297/1-88
Culori şi indicatoare de protecţie. Condiţii tehnice generale
15. STAS 297/2-92
Culori şi indicatoare de protecţie. Reprezentări
16. SR EN 60529:1995
Grade de protecţie asigurate prin carcase (cod IP)
ANEXA 3: Ghid de terminologie. – Noţiuni de bază –
1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
2.Conducătorul lucrărilor: În contextul prezentei norme specifice, conducătorul lucrărilor este echivalentul conducătorului agentului econonic, patronului, inginerului şef, şefului de şantier (brigadă), inginerului şef – punct de lucru.
3.Conducătorul locului de muncă: În contextul prezentei norme specifice, conducătorul locului de muncă este echivalentul tehnicianului, maistrului, şefului de echipă, responsabilului desemnat (numit).
4.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.
5.Echipament individual de lucru (EIL): totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice sau fizice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
6.Echipament individual de protecţie (EIP): totalitatea mijloacelor cu care este dotat salariatul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă şi a accesului la şi de la locul de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.
7.Echipamente tehnice (ET): totalitatea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, dispozitivelor de lucru care concură la executarea sarcinii de muncă.
8.Factori de risc: factorii (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă, şi care conduc la o disfuncţie a sistemului, pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale. Factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor şi bolilor profesionale.
9.Instructaj de protecţie a muncii: modalitate de instruire în domeniul protecţiei muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de protecţia muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
10.Instrucţiuni specifice de protecţie a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul protecţiei muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi.
11.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi necesar asigurării protecţiei muncii.
12.Mediu de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
13.Persoană juridică: În contextul prezentei norme specifice, prin persoană juridică se înţelege agent economic şi autoritatea cooperatistă inclusiv cu capital străin, autorităţi şi instituţii publice, asociaţii şi organizaţii nonprofit, ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, precum şi agenţi economici români care efectuează lucrări cu personal român pe teritoriu altor ţări.
14.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
15.Protecţia muncii: situaţie, stare caracterizată prin nivelul de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, în sistemele de muncă.
16.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.