Protectia Muncii | SmartFox.ro

NSSM 82 – Norme specifice de protectia muncii pentru transporturi navale

PREAMBUL
Normele specifice de protectia muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, in conditii de securitatea muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror alte masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de protectia muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii in munca, sistem compus din:
–Norme generale de protectia muncii care cuprind prevederile de protectie a muncii si de igiena a muncii general valabile pentru orice activitate;
–Norme specifice de protectia muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile acestor norme de protectia muncii se aplica cumulativ si cu valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de narme specifice de protectia muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistematica a aspectelor de securitatea muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectia muncii.
Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:
EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
SARCINA DE MUNCA: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;
MIJLOACE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte, etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;
MEDIUL DE MUNCA: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de protectia muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de protectia muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca propriu proceselor de munca din acdrul activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentru:
-activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;
-autorizarea functionarii unitatilor;
-instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
-cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.
In contextul general prezentat,”Normele specifice de protectia muncii pentru transporturi navale” au fost elaboratetinand cont de reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati si pe baza studierii proceselor de munca precum si prin stabilirea pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevedere la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structura acestei norme este facuta pentru fiecare activitate, prevederile urmand o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de munca, deoarece in cadrul prcesului de munca desfasurat in activitatea de transporturi navale sarcina de munca este elementul prioritar.

De asemenea, prezenta norma include prevederile Directivei 92/29/CEE referitoare la “Cerintele minime de securitate si sanatate pentru imbunatatirea asistentei medicale la bordul navelor” ce au fost preluate integral in capitolul 4.6, art.113 pana la 120 inclusiv.

Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si ca forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluiri care precizeaza continutul articolelor care se refera la acesta problematica, facilitand astfel pentru utilizatori intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Continut

Art. 1. Normele specifice de protectia muncii pentru transporturi navale cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale specifice activitatii de transporturi navale civile, denumite in continuare transporturi navale.

1.2. Scop

Art.2. Scopul prezentelor norme consta in eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente in cadrul activitatii de transporturi navale.

1.3. Domeniu de aplicare

Art.3. Prezentele norme se aplica in toate procesele de munca in care exista activitati cu specific de transport nava.

1.4. Relatii cu alte acte normative

Art.4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de transporturi navale, desfasurate la bordul navelor, se vor aplica si prevederile normelor specifice conexe (vexi Anexa nr.VI).

1.5. Revizuirea normelor

Art.5. Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica, etc.

2. PREVEDERI COMUNE

2.1. Incadrarea personalului navigant

Art.6. Desfasurarea activitatii este permisa numai personalului navigant instruit conform prezentelor norme specifice.

2.2. Instruirea personalului navigant

Art.7. Instructajul de protectie a muncii se va face in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectia muncii.

Art.8. Instructajul la locul de munca pentru personalul navigant se efecueaza dupa cum urmeaza:
a) comandantul instructor pentru comandantul de nava;
b) seful mecanic instructor pentru seful macanic al navei cu gradul cel mai mare pe nava si operatorul de telecomunicatii;
c) comandantul navei pentru:
– capitanul secund;
– ofiterul de punte fluvia si ofiterul de punte maritim portuar in rada;
– ofiterul intendent de bord;
– carmaci;
– medicul sau asistentul medical;
d) seful mecanic pentru:
– seful mecanic maritim secund sau ofiterul mecanic fluvial, ofiterul portuar si rada;
– seful electrician maritim, ofiterul electrician fluvial sau ofiterul electrician maritim portuar;
– ofiterul mecanic maritim;
– ofiterul mecanic, fitter, motorist, fochist, pompagiu si personal auxiliar;
e) capitanul secund maritim, pilotul sau ofiterul fluvial sau ofiterul de punte maritim portuar si rada pentru:
– ofiterul de punte maritm,
– seful de echipaj maritim sau fluvial,
– timonierul maritim sau fluvial,
– marinari,
– personal auxiliar (lemnar de bord, bucatar, ospatar, cofetar, etc.) cand la nava nu este incadrat ofiter intendent de bord;
f) ofiterul intendent de bord pentru personalul auxiliar din subordine: bucatar, brutar, cofetar, osparar, cambuzier etc.
g) seful electrician maritim, ofiterul electrician fluvial sau ofiterul electrician maritim-portuar si rada pentru personalul din subordine;
h) ofiterul RTG cu gradul cel mai mare pentru personalul din subordine;
Pentru alte functii de la bordul navei, comandantul navei impreuna cu seful mecanic vor stabili persoanele care vor efectua instructajul la locul de munca.
Carmaciul este instruit la compartimentul de instruire a muncii din cadrul agentului economic din care face parte.

Art.9.  Instructajul periodic se efectueaza la locul de munca, in timpul normal de lucru, de catre:
a) comandantul instructor pentru comandantul de nava;
b) seful mecanic instructor pentru seful mecanic, ofiterul electrician fluvial sau ofiterul maritim portuar si rada;
c) comandantul navei pentru:
– caiptanul secund maritim,
– pilotul si ofiterul de punte fluvial sau ofiterul maritim portuar si rada,
– ofiterul intendent de bord,
– ofiterul RTG cu gradul cel mai mare pe nava,
– carmaci,
– medicul sau asistentul medical
d) seful mecanic pentru:
– seful mecanic maritim secund, ofiterul mecanic fluvial sau ofiterul maritim portuar si rada,
– seful electrician maritim, ofiterul electrician maritim,
– ofiterul mecanic maritim,
– strungarul, sudorul de bord,
– ajutorul ofiter mecanic, fitter,
– motorist,
– fochist,
– pompagiu,
– personal auxiliar (strungar, sudor).
e) capitanul secund maritim, pilotul sau ofiterul de punte fluvial pentru:
– ofiterul de punte maritim,
– seful de echipaj maritim sau fluvial,
– seful timonier maritim,
– timonierul maritim sau fluvial,
– marinar,
– personal auxiliar (lemnarul de bord, bucatar, ospatar, cofetar, etc.) cand la nava nu este incadrat ofiter intendent de bord.
f) ofiterul radiotelegrafist cu garadul cel mai mare pe nava pentru ofiterii radiotelegrafisti si operatorii de telecomunicatii din subordine;
g) seful electrician maritim, ofiterul electrician fluvial sau ofiterul electrician maritim portuar pentru electricienii din subordine;
h) ofiterul intendent de bord pentru perosonalul auxiliar din subordine: bucatar, ospatar, cofetar, brutar, cambuzier.
Pentru alte functii la bordul navei, comandantul navei impreuna cu cu seful mecanic vor stabili persoanele care vor efectua instructajul periodic.

Art.10. Intervalul dintre doua instructaje periodice consecutive va fi de o luna pentru personalul ambarcat.

Art.11. Zilnic, inainte de inceperea lucrului si ori de cate ori se schimba conditiile de munca, conducatorul direct al locului de munca va face pentru tot personalul sin subordinea sa un scurt instructaj de circa 5-10 minute privind executarea lucrarilor programate in ziua respectiva, masurile de protectie a muncii ce trebuie respectate, luandu-se in considerare conditiile concrete ale locurilor de munca, situatia atmosferica, inclusiv starea marii, controlul asupra starii fizice si psihice, echipamentul de protectie si echipamentul de lucru.

2.3. Dotarea cu echipament cu echipament individual de protectie

Art.12. Dotarea personalului cu echipament individual de protectie in functie de pericolele specifice fiecarui tip de lucrare sau activitate sa ve face conform prevederilor legale, astfel incat sa asigure o protectie eficienta a salariatilor.

2.4. Organizarea locului de munca

Art.13. Armatorii au obligatia, fara a prejudicia autoritatea si responsabilitatea comandantului:
– sa asigure dotarea navelor cu tot echipamentul tehnic si materialele necesare efectuarii lucrului la bord in conditii de securitate;
– sa asigure dotarea echipajului cu tot echipamentul tehnic si materialele necesare efectuarii lucrului la bord in conditii de securitate;
– sa asigure dotarea echipajului cu tot echipamentul individual de lucru si de protectie necesar desfasurarii activitatii;
– sa asigure conditii de lucru, de trai si de sanatate la bordul navelor;
– sa asigure intretinerea tehnica a navelor, instalatiilor si dispozitivelor de pe acestea si sa elimine cat mai repede posibil defectiunile constatate, atunci cand ele sunt susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea echipajului,
– sa ia masuri pentru a asigura curatenia periodica a navelor si a ansamblului instalatiilor si dispozitivelor de mentinere a conditiilor de igiena la bord,
– sa asigure dotarea cu mijloace de salvare si supraveghere conform legislatiei in vigoare;

Art.14. Conducerea navei pune la dispozitia echipajului echipamentul de protectie si echipamentul de lucru, dispozitivele, uneltele si materialele de protectie corespunzatoare fiecarui loc de munca, potrivit conditiilor de lucru, precum si alimentatia de protectie conform normativelor in vigoare.

Art.15. Sefii de servicii vor efectua, cel putin o data pe luna, un control general al tuturor echipamentelor tehnice, al locurilor de munca si al materialelor de protectia muncii.

Art.16. Persoanele care sunt trimise la nava pentru executarea unor lucrari sau in interes de serviciu vor fi instruite in prealabil de catre seful lor direct, atat in ceea ce priveste sarcina (lucrarea) de executat cat si asupra modului de circulatie si de comportare la bordul navei. Nerespectarea indatoriilor ce decurg din aceasta atrage raspunderea din partea persoanei respective si a sefului direct.

Art.17. Conducerea navei impreuna cu conducatorul echipei de lucru, au obligatia de a lua toate masurile care se impun in vederea desfasurarii in conditii de securitate a operatiilor ce urmeaza a se executa la bordul navei de catre persoanele trimise in interes de serviciu. Neluarea acestor masuri atrage dupa sine respunderea directa a conducerii navei si/sau a conducatorilor echipelor de lucru.

Art.18. Pentru fiecare tip de echipament tehnic al navei, conducerea navei va intocmi instructiuni proprii de protectie a muncii, instructiuni care vor fi prelucrate cu tot personalul din cadrul echipajului ce are acces la aceste echipamente, iar acolo unde este posibil ele vor fi afisate in locuri vizibile.

Art.19. Se interzice orice fel de interventie (porniri, remedieri, etc.) la echipamentele tehnice ale navei de catre membri ai echipajului in afara celor stabiliti prin sarcinile de serviciu.

Art.20. Exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice de la bordul navelor nu va fi efectuata daca personalul desemnat nu a fost instruit in prealabil.

Art.21. Agregatele, instalatiile, etc., de la bodul navelor vor fi in buna stare tehnica si prevazute cu dispozitive de siguranta, de supraveghere, de semnalizare si control, astfel incat sa se asigure functionarea lor corecta , fara pericol de accidentare.

Art.22 La efectuarea unor lucrari cu grad sporit de periculozitate, sefii de servicii vor da dispozitii de efecuarea a lucrarii numai dupa ce au verificat personal situatia, echipamentul de protectie folosit si au luat toate masurile necesare de securitate, efectuand sub semnatura un instructaj special asupra masurilor de protectie a muncii care trebuie respectate tot timpul efecuarii acestor lucrari asigurand o supraveghere tehnica permanenta si competenta.

Art.23. In timpul operatiilor de incarcare-descarcare a marfurilor, echipajul navei are urmatoarele obligatii fata de personalul urcat la bord:
– sa asigure cai de acces corespunzatoare la bord, pe punte si in hambare;
– sa asigure iluminatul locurilor de munca;
– sa supravegheze operatiunile, pentru siguranta marfurilor incarcate si siguranta navei si a persoanelor;
– sa interzica si sa ia masuri de oprire a accesului in cabine si in alte spatii unde nu se opereaza;
– sa asigure functionarea corecta a instalatiilor de incarcare a navei.

Art.24. Ofiterul de garda sau cart raspunde de problemele de protectia muncii pe sectorul sau de activitate precum si de prevenirea accidentelor pentru persoanele straine, venite la bodul navei in vizita aprobata, in cadru organizat.

Art.25. Se interzice membrilor echipajului scaldatul in bazinele portuare si ale santierului, in rada, in Dunare, in mare deschisa si caile navigabile interioare.

Art.26. Inaintea parasirii cabinei sau altor incaperi de uz social, membrii echipajului vor efectua urmatoarele operatii:
– inchiderea hublourilor,
– stingerea luminilor,
– scoaterea aparatelor electrice de sub tensiune,
– inchiderea robinetelor de apa,
– stingerea tigarilor ramase aprinse.

2.5. Comunicarea si cercetarea evenimentelor

Art.27. In cazul producerii unui eveniment, orice peroana aflata la fata locului ori in imediata apropiere trebuie sa instiinteze de indata conducatorul locului de munca respectiv si sa ia masuri  de acordare a primului ajutor.
Conducatorul acelui loc de munca este obligat, la randul sau, sa aduca de indata la cunostinta comandantului navei producerea evenimentului, iar acesta va anunta in timpul cel mai scurit armatorul navei respective.
Comunicarea trebuie sa contina, cel putin urmatoarele informatii:
– locul de munca, data si ora la care s-a produs evenimetul, data si ora la care a decedat accidentatul;
– datele de identificare ale eventualei victime;
– imprejurarile si cauzele care se cunosc in legatura cu producerea evenimentului;
– felul si natura leziunilor victimei.

Art.28. In cazul producerii unui eveniment, comandantul navei va numi, prin decizie scrisa, in timpul cel mai scurt o comisie de cercetare.
Comisia de cercetare va incepe efectuarea cercetarii evenimentului in timpul cel mai scurt posibil si va avea urmatoarele sarcini:
a) stabilirea cauzelor si a imprejurarilor in care s-a produs evenimentul, descrierea detaliata a acestuia cu respectarea ordinii cronologice, precum si descrierea leziunii cauzate victimei;
b) stabilirea prevederilor legale de protectia muncii care au fost incalcate, consemnarea numerelor si continutului (pe scurt) articlolelor din legislatie si/sau instructiunilor proprii;
c) stabilirea persoanelor care se fac vinovate de nerespecatarea normelor de protectie a muncii si de producerea evenimentului, inclusiv elucidarea cauzelor datorate unor vicii de organizare a procesului de munca, sau vicii ale mijloacelor de munca folosite de victima, etc.;
d) stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea altor evenimente similare, cu termene de realizare si desemnarea persoanelor care raspunde de organizarea si realizarea lor;
e) stabilirea propunerilor de sanctionare a celor care se fac vinovati de producerea evenimentului, pe baza evaluarii cauzelor si imprejurarilor.

Art.29. Comisia de cercetare va intocmi un proces verbal de cercetare a evenimentului care va contine urmatoarele informatii:
– obiectul cercetarii;
– data si locul unde se face cercetarea;
– numele si functia celor care fac cercetarea;
– perioada de timp in care s-a facut cercetarea;
– datele de identificare ale eventualei victime, numele si prenumele, varsta, functia, situatia familiala, numarul copiilor minori, vechimea in meserie, vechimea la actualul loc de munca, sarcinile de munca primitea inaintea producerii evenimentului;
– descrierea detaliata a locului, datei, orei si imprejurarilor in care a avut loc evenimentul;
– cauzele principale si secundare (favorizante) ale evenimentului si prevederile din legislatie care au fost indicate, cu redarea pe scurt a continutului articolelor;
– urmarile suferite de eventuala victima (natura si locul leziunilor, consecintele acestora);
– alte constatari facute cu ocazia cercetarilor;
– persoane care se fa vinovate de neluarea masurilor legale de prevenire, cu indicarea articolelor din norme care nu au fost respectate;
– propunerile de sanctionare contraventionala si masurile stabilite pentru prevenirea altor evenimente similare, cu indicarea termenelor si a persoanelor raspunzatoare de realizarea lor;
– semnaturile membrilor comisiei de cercetare;
Procesul verbal de cercetare se va intocmi indoua exemplare, originalul acestuia atasandu-se la dosarul de cercetare a evenimentului, iar copia arhivandu-se la documentele navei.

Art.30. Comisia de cercetare a evenimentului este obligata sa intocmeasca, in terme de cinci zile de la finalizarea cercetarii un dosar de cercetare cuprinzand urmatoarele:
– opisul actelor aflate in dosar;
– procesul verbal de cercetare a evenimentului;
– schite, fotografii ale locului unde s-a produs evenimentul;
– copia fisei individuale de instructaj pentru protectia muncii apartinand victimei;
– declaratia victimei, daca este posibil;
– declaratia martorilor si a oricaror alte persoane care pot contribui la stabilirea adevarului;
– declaratiile persoanelor care, potrivit legii si concluziilor procesului verbal de cercetare, se fac vinovate de neasigurarea msurilor de prevenire a evenimentului si de nerespectarea legislatiei de protectia muncii;
– copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor reale ale producerii evenimentului, precum si orice alte documente si declaratii scrise necesare determinarii caracterului accidentului;
– copia autorizatiei, in cazul in care victima desfasura in momentul producerii evenimentului, o activitate care necesita autorizatie;
– acte de expertiza tehnica, intocmite cu ocazia cercetarii evenimentului, daca este cazul;
– documentele de cercetare a accidentului de munca incheiate de autoritatile competente din tara unde a avut loc accidentul (eventual traduse in limba romana sau intr-o limba de circulatie internationala).
– dovada sau certificatul medical de diagnostic , dupa caz, eliberat de un organism competent al tarii unde a avut loc accidentul de munca.
Dosarul de cercetare astfel intocmit, va fi sigilat si transmis armatorului navei in timpul cel mai scurt posibil.

3. SERVICIUL LA NAVA

Art.31. Se interzice depozitarea, chair si temporara, a materialelor, uneltelor si a oricaror alte obiecte pe caile de acces sau de circulatie.

Art. 32. Pasarelele, scarile de acces, mijloacele improvizate de acces le bord trebuie sa fie rezistente, sa prezinte siguranta si sa fie pravazute, dupa caz, cu balustrade rigide la cel putin 1m inaltime sau cu mana curenta si saule sub balustrada fixa, sau cu mana curenta petrecuta prin toti ochetii. Suplimentar, platforma inferioara si partea de jos a schelei trebuie prevazute cu o plasa de protectie pentru a evita caderea in apa a oamenilor. Pe timpul noptii, acestea vor fi bine iluminate, iar sursele de lumina vor fi astfel ampasate incat sa nu stanjeneasca vederea la urcare sau coborare. Folosirea schelelor improvizare din scanduri sau folosirea schelelor defecte, cu trepte lipsa, cu rupturi sau cu cuie iesite in afara, este interzisa.

Art.33. Scara de pilot trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– sa fie in buna stare;
– sa fie bine legata si asigurara.

Art.34. Caile de acces la bord si de circulatie pe nava vor fi mentinute curate, (vor fi curatate de zapada, de gheata, de noroi, nu vor fi murdarite de pacura sau ulei, etc.) astfel incat sa nu prezinte pericol de accidentare prin alunecare.

Art.35. Scarile sau schelele de acces dintre nava si cheu vor fi instalate in locuri adecvate, accesibile circulatiei, in afara gabaritului liniilor ferate si a cailor de rulare a macaralelor. Este interzis sa se instaleze scara de acces pe babe sau departata de cheu astfel incat trecerea persoanelor sa fie periculoasa.

Art.36. In cazul navelor in dana dubla, tripla, etc., accesul sa va realiza prin scari de pilot, la copastie sau schele, astfel ca trecerea pe nava sa se poata face fara escaladari sau sarituri si se va monta plasa de protectie.

Art. 37. In situatia cand scara de acces la bord trebuie sa se afle suspendata deasupra cheului, inaltimea de la cheu la ultima treapta nu trebuie sa fie mai mare de 30 cm. Daca acesta inaltime este mai mare, atunci pe cheu se va pune o scara de lemn si sistemele de manevrare ale scarii vor fi asigurate. Tangonul scarii de acces la bord va fi vopsit in culori de avartizare.

Art.38. Scarile sau schelele trebuie sa fie astfel asezate si asigurate incat sa nu oscileze si sa nu balanseze la urcarea sau coborarea persoanlelor.

Art.39. Curentii palanurilor si pasticilor scarilor de acces trebuie verificati periodic, astfel ca sa prezinte siguranta si rezistenta. Se interzice folosirea curentilor cu fire rupte, rosaturi sau prezentand un grad de uzura avansat, mai mare decat prevad normele Registrului Naval Roman.

Art.40. La urcarea sau la coborarea persoanelor se va veghea ca scara de acces sau schela sa nu fie blocata sau aglomerata peste sarcina admisa.

Art.41. Urcarea sau coborarea de pe nava va fi supravegheata de o persoana din serviciul de garda, care va da asistenta si va ajuta persoanele.

Art.42. Obligatoriu, in dreptul scarii si schelei de acces va fi instalat un colac de salvare, prevazut cu o saula de mimimum 27,50m lungime. Colacul de salvare va fi astfel instalat incat sa poata fi folosit oricand.

Art.43. Se va urmari ca scara si schela de acces la bord sa nu fie prinse intre cheu si nava si sa aiba posibilitatea de a glisa liber pe cheu, in functie de miscarile navei.

Art.44. Mijloacele de acces intre doua nave sau intre nava si mal trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:
– sa aiba o latime minima de 60cm;
– sa fie prevazute cu balustrade pe ambele parti, sau cel putin pe o singura parte, inalta de minimum 1m si sa aiba sipci transversale la 30-40cm distanta intre ele;
– atunci cand mijlocul de acces este format din doua parti, trebuie sa aiba un sistem de impreunare care sa nu permita jocul partilor atunci cand se circula pe ele;
– sa nu permita introducerea din greseala a picioarelor sub capatul lor.

Art.45. Accesul pe nava, la bord, in dreptul scarii trebuie sa fie liber, neimpiedicat de sarme, parame, manici, cabluri electrice, furtunuri de sudura, etc.

Art.46. Pe timpul stationarii in porturi, ofiterii de garda vor avea in primire truse de prim ajutor medical.

Art.47. In timpul operatiilor de descarcare sau de incarcare, ca si in timpul reparatiilor executate de salariatii din afara echipajului, ofiterii de garda vor impune ca prevederile de securitate ale navei sa fie respectate, iar in caz de incalcare sau de tentativa de incalcare a acestor norme va opri imediat lucrul.

Art.48. Cand navele din apropiere executa manevre, ofiterul si marinarul de garda vor sta in bordul in care se executa manevra, fiind gata sa manevreze paramele si avand pregatite baloanele de acostare sau trancheti, gata de a interveni cu ei.

Art.49. Pe timpul manevrelor de acostare si/sau ancorare, cei care iau parte la aceste manevre vor purta obligatoriu casca si manusi de protecție.

Art.50. In timpul noptii, personalul de cart va avea la dispozitie cel putin o lanterna puternica.

Art.51. Pe timp de soare puternic personaluli navigant care lucreaza pe puntea navei ii este interzis portul ochelarilor de soare cu sticla verzuie sau albastra.

Art.52. Personalul navigant va fi instruit teoretic si practic pentru folosirea materialului pirotehnic existent la bordul navei, astfel incat fiecare membru din echipaj sa-l poata folosi corect la nevoie. Instruirea se va face cel putin o data in cursul unui voiaj.

4. IGIENA MUNCII LA BORDUL NAVEI

4.1. Iluminatul

Art.53. In porturi si/sau la ancoraj vor fi iluminate puntile, pasarelele, scara de acces pe punte, scarile de bord, trecerile precum si urmatoarele locuri periculoase:
– gurile de ambarcare combustibil si apa potabila, cand se executa operatia;
– tambuchiurile, spiraiurile, gurile magaziilor deschise, alte deschideri din punte;
– spatiile si locurile de manevra atunci cand se executa operatia.

Art.54. In cazul in care se executa lucrari de orice natura, magaziile si coridoarele vor fi iluminate ziua prin deschiderea completa a bocaportilor sau capacelor, iar noaptea sau ori de cate ori vizibilitatea este redusa, prin echipamente portabile, in asa fel incat toate locurile accesibile si cele periculoase sa fie iluminate corespunzator.

Art.55. Iluminatul cu lampa de petrol la nave se va face numai acolo nu de nu exista acces la energie electrica. Este inrezisa folosirea lampilor care nu au rezervor metalic precum si iluminarea cu acetilena.

Art.56. In cazul folosirii lampilor portabile, acestea vor fi alimentate la curent de 24V, vor fi prevazute cu armatura metalica, glob si carlige de agatat. Lampile portabile vor fi verificate inainte de utilizare.

Art.57. Se interzice folosirea pe nava a lampilor electrice portabile, a cablurilor, a stecherelor si a aparatelor de conectare improvizate sau cu defectiuni.

Art.58. La navele petroliere, pentru vizitarea tancurilor de marfa si de combustibil vor fi intrebuintate numai lampi electrice etanse, antiex, cu baterii uscate.

Art.59. Sursele de iluminat trebuie sa fie astfel amenajate si folosite incat sa nu imiedice desfășurarea activitatii la bord si sa nu fie confunfdate cu luminile si semnalele de navigatie prescrise de Regulamentul International de prevenire a abordajelor pe mare, Regulamentul de navigatie pe Dunare si in rauri interioare, etc.(luminile de drum, de pozitie).

Art.60. Se va verifica cel putin o data pe luna functionarea iluminatului de siguranta (avarie).

4.2. Incalzirea

Art.61. Incaperile de locuit de pe nave vor fi prevazute cu instalatie de incalzit capabila sa mentina o temperatura constanta de circa 16 C. Aceste instalatii vor fi astfel construite si intretinute incat sa poata functiona tot timpul cant nava stationeaza sau navigheaza.

Art.62. La sistemul de incalzire cu sobe, acestea vor fi bine armate si burlanele asigurate, astfel incat sa poata rezista la orice balans, oricat de violent ar fi el. Sobele vor fi asezate pe material termoizolant, iar daca sunt montate pe punte sau paiol metalic, materialul termorezistent trebuie sa aiba o grosime corespunzatoare normelor PSI. De asemenea, intre soba si peretele cabinei vor fi prevazute paravane metalice dublate cu material termoizolant, pentru protejarea impotriva incendiilor. Toate trecerile cosurilor prin pereti sau platforme vor fi izolate cu dispozitive parascantei. Fluturii de reglare a tirajului vor fi astfel construiti incat sa nu permita inchiderea completa a tirajului. Zgura si cenusa de la sobe vor fi stinse prin umectare cu apa si apoi vor fi evacuate. Sobele montate pe nave vor fi imprejmuite cu grilaj demontabil.

Art.63. La sobele care folosesc drept combustibil gaze comprimate in butelii (butan, metan, etc.) vor fi respectate regulile si instructiunile de folosire a buteliilor cu gaze comprimate si lichefiate. Se va avea in vedere ca buteliile de gaze sa fie bine armate.

Art.64. La sobele care folosesc drept carburanti carbunele sau brichetele de carbune, se va asigura un tiraj corespunzator. Incaperile vor avea asigurata o aerisire care sa nu poata fi obturata complet.

Art.65. La sobele sau caldarinele care folosesc combustibili lichizi (pacura, motorina, petrol, etc.) instalatia de alimentare nu va prezenta scurgeri sau pierderi la racorduri sau robinete. Robinetele vor asigura o buna inchidere si vor avea o amplasare accesibila. Instalatia de alimentare va fi prevazuta cu robinete intermediare de izolare.

Art.66. Toate mijloacele de incalzire vor fi amplasate al bordul navelor vor fi prevazute cu certificate de conformitate. La sistemul de incalzire cu abur vor fi respectate urmatoarele masuri:
a)se va mentine tubulatura bine izolata cu material termorezistent de grosime suficienta;
b)la tubulatura de presiune, la trecerea prin locurile unde se circula, termoizolatia va fi protejata cu aparatori metalice, pentru a nu fi deteriorata si lovita.
c)toate ventilele si robinetele instalatiei de incalzire vor fi in buna stare de functionare, vor asigura o perfecta inchidere, fara scapari sau pierderi, vor fi usor de manevrat iar rozetele robinetelor vor fi confectionate din material termoizolant sau vor fi izolate cu material izolant;
d)instalatia de alimentare va fi prevazuta cu ventile sau robinete de izolare pe circuitele bloc si va avea sistem de scurgere si golire;
e)se interzice accesul pentru remedieri de neetanseitati la instalatia sub presiune.

Art.67. Pentru vopsirea instalatiei de incalzirevor fi folosite numai vopsele ignifuge.

Art.68. Se interzice manevrarea cu mainile ude a mijloacelor de incalzire electrice aflate sub tensiune. Orice reparatie la instalatia electrica de incalzire va fi executatanumai de catre personal autorizat. La cea mai mica defectiune, instalatia electrica de incalzire va fi scoasa imediat de sub tensiune.

Art.69. Este interzisa folosirea pentru incalzirea incaperilor a oricarui sistem improvizat.

Art.70. Se vor lua masuri ca radiatoarele electrice sa fie in stare tehnica buna, sa aiba cablul de alimentare bine izolat si radiatorul sa nu depaseasca puterea instalatiei electrice de alimentare. Radiatoarele electrice de incalzire vor fi amplasate la distanta de peretii cabinelor, de mobilier sau imbracaminte.

4.3. Ventiarea

Art.71. Toate compartimentele de lucru, de locuit, magaziile de marfuri, de materiale, de provizii,etc., vor avea asigurata ventilarea naturala sau artificiala.
Instalatiile de ventilare vor respecta prevederile din Normele generale de protecție a muncii.

Art.72. Dispozitivele de inchidere a deschiderilor in exterior ale ventilarii artificiale trebuie mentinute in stare de functionere (neintepenite) si sa se poata manevra usor. Este interzisa obturarea deschiderilor sau a trombelor de la cabine cu hartie, stupa*, carpe, etc.
*(stupa= somoiog de cinepa ori de bumbac cu care se curata masinile, uneltele etc.)

Art.73. Trombele de aerisire nu trebuie orientate spre locuri de unde ar putea aspira aer viciat, gaze de la motoare, fum, aer acald, etc. Trombele de pe puntea navei nu vor fi orientate pe direactia valurilor.

Art.74. Trombele de aerisire trebuie sa fie in stare de functionare, astfel ca blocarea sa se poata face usor. Talpile trombelor trebuie sa fie gresate, sa nu fie vopsite, astfel ca rotirea trombei sa se poata face usor.

Art.75. Canalele de ventilare unde se creeaza posibilitatea acumularii de condens vor fi izolate termic si vor fi prevazute cu dopuri de scurgere.

Art.76. Ventilatoarele portabile electrice utilizate pentru completarea aerajului la nava vor avea carcase de protecție (in cazul ventolei metalice) si vor fi supravegheate in timpul functionarii.

Art.77. Nu se adminte accesul personalului in compartimentele unde se constata existenta gazelor explozive, vatamatoare si a prafului nociv, pana nu se asigura mai intai ventilarea complexa a compartimentului.

Art.78. Se interzice intrarea personalului in compartimentele sau tancurile inchise si lipsite de aerisire, pana cand acestea nu se ventileaza. Cand este nevoie sa se lucreze sau sa se intre in compartimentele unde se constata prezenta gazelor nocive si nu se poate asigura o ventilare normala, se va intra cu masca de protecție cu filtru de aer sau cu tub de aductie libera a aerului din exterior sau numai dupa efectuarea unei ventilari fortate si cu asigurare din exterior.

Art.79. Nu se admite accesul in spatiile care au fost de curand vopsite, pana cand vopseaua nu s-a uscat si incaperea nu a fost aerisita. De asemenea, nu se tin inchise compartimentele unde s-a vopsit tubulatura fierbinte sau instalatiile de incalzire, pana la uscarea vopselei.

Art.80. Dupa deratizarea navei, se va asigura o buna ventilare a compartimentelor de locuit si de lucru, conform indicatiilor deratizatorului.

4.4. Intretinerea igienica a navei

Art.81. In fiecare dimineata, puntile de lemn la navele de pasageri vor fi spalate cu apa si vor fi frecate cu peria.

Art.82. Ori de cate ori va fi nevoie, puntile de lemn vor fi bricuite, petele de ulei sau grasime vor fi curatate cu clorura de var sau cu soda si detergenti.

Art.83. Inainte de a se spala puntile sau suprastructura cu manica si inainte de iesirea in mare, se vor lua masuri de deconectare a instalatiilor electricede punte si de protejare impotriva patrunderii apei, iar capacele de aerisire de la vinciuri si reostate vor fi inchise.

Art.84. In timpul spalarii cu manica, este interzis sa se indrepte jetul de apa asupra prizelor, cablurilor electrice, precum si asupra oricarei instalatii electrice. Personalul va purta echipamentul de protecție corespunzator.

Art.85. Materialele de curatenie, soda, detergenti, etc., dezinfectantele (bromocet, clorura de var, cloramina, etc.) precum si substantele insecticide (prafuri sau solutii) vor fi pastrate in afara blocului alimentar, bine inchise si etichetate.

Art.86. Orice nava va avea in rezerva rufarie curata in cantitate suficienta ca sa satisfaca necesitatile voiajului. Rufaria de pat la navele de pasageri va fi schimbata ori de cate ori va fi nevoie si la sfarsitul voiajului.

Art.87. Lenjeria si imbracamintea nu vor fi tinute in același loc cu echipamentul de lucru.

Art.88. Navele vor fi dotate cu cele necesare pentru spalarea si calcatul rufariei personale si a echipamentului de lucru si de protecție.

Art.89. La curatarea interioarelor nu vor fi folosite produse volatile sau inflamabile.

Art.90. Apucarea si aruncarea cioburile de sticla cu mana neprotejata este interzisa.

Art.91. Toate navele vor fi dotate cu material suficient si adecvat pentru intretinerea curateniei. Inainte de plecare in calatorie, navele vor fi aprovizionate cu rezerve suficiente de materiale si unelte pentru intretinerea igienica a acesteia.

Art.92. Cabinele pasagerilor vor fi curatate zilnic, la sfarsitul voiajului se va face pe nava curatenie generala.

Art.93. Baile, spalatoarele si dusurile, vor fi mentinute in buna stare de functionare si vor fi prevazute cu toate accesoriile necesare.

Art.94. Toate trecerile de conducte de presiune prin bai, spalatoare sau dusuri vor fi izolate termic.

Art.95. Nu se admit imprivizatii la instalatii electrice de incalzire a apei pentru bai, pentru dusuri sau boilere. Folosirea boilelor electrice se va face respectand intocmai instructiunile de exploatare. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu termometre sau termostate.

Art.96. Folosirea WC-urilor avand instalatia de spalare defecta este interzisa.

Art.97. Este interzis sa se depoziteze materiale, alimente, unelte, etc., in compartimentele sanitare ale navei.

4.5. Blocul alimentar

Art.98. Se interzice depozitarea produselor petroliere, toxice, caustice, inflamabile, explozive sau care degaja mirosuri in spatiile blocului alimentar.

Art.99. La folosirea masinilor electrice de tocat carne nu se vor impinge alimentele cu mana in palnia de alimentare. Diversele dispozitive se monteaza la robot numai cu instalatia electrica si mecanica oprita. Dupa fiecare folosire, piesele masinii si corpul ei vor fi spalate.

Art.100. In timpul functionarii sobelor electrice de bucatarie, se vor avea in vedere urmatoarele: nu se vor deversa lichide peste plite, peste intrerupatoare, nu se vor sterge cu carpa umeda tablourile de distributie si nu se va interveni la intrerupatoare cu mana umeda. In caz de defectiune, nu se va face nici o remediere la instalatia electrica si la tablourile de siguranta, pentru remedieri anuntandu-se electricianul de serviciu care este autorizat sa se execute reparatii sau sa se schimbe sigurantele electrice. La intrarea in bucatarii vor exista extinctoare cu spuma acolo unde se folosesc sobe cu motorina sau cu carbuni si extinctoare cu CO2 acolo unde se folosesc sobe electrice.

Art.101. La folosirea malaxorului, se interzice a se introduce mana in interior pentru a curata coca de pe pereti, pentru a aranja sau a scoate coca in timp ce malaxorul este in stare de functionare. Dupa folosirea malaxorul va fi curatat si spalat.

Art.102. Tuburile de bioxid de carbon pentru instalatiile de apa carbogazoasa vor si pastrate numai in pozitie verticala si la posturi fixe.

Art.103. Tuburile de bioxid de carbon vor fi montate sau scoase din instalatie de catre personalul de la sectia masina, care va verifica daca instalatiile au manometre si ventile de siguranta in stare de functionare.

Art.104. Cambuzele si frigiderele destinate alimentelor vor fi folosite exclusiv pentru acest scop.

Art.105. Cambuzele vor fi tinute in stare de curatenie, bine aerisite, vor fi prevazute cu rafturi solide pentru pastrarea alimentelor si vor avea peste pardoseala gratare de lemn. In afara de curatenia zilnica, in fiecare luna cambuzele vor fi supuse unei curatenii igienico-sanitare si vor fi aerisite ca sa nu aiba miros. Accesul in cambuze se va face numai cu echipament de protecție adecvat.

Art.106. Buturile de carne nu vor fi asezate lipite de serpentina de racire si nici agatate de ea. De asemenea, este interzis sa se depoziteze buturi de carne direct pe pardoseala sau pe gratarele de lemn. Buturile de carne vor fi complet izolate unul de altul.

Art.107. Este interzisa utilizarea camerelor frigorifice fara instalatie de semnalizare „om inchis in interior”. Orice declansare a sistemului „om inchis in interior” va fi verificata obligatoriu prin deschiderea cambuzei. Functionarea sistemului se verifica de catre compartimentul electric.

Art.108. Liftul pentru alimente nu va fi folosit pentru transportul de persoane. Pe tambur vor ramane permanent cel putin doua spire nederulate. Cablul trebuie sa fie bine asezat pe tambur si sa se deruleze fara frecari sau blocari. Franele si sigurantele trebuie sa fie corespunzatoare. Orcice remediere se va executa numai dupa oprirea functionarii liftului.

Art.109. In cambuza se vor introduce ambalaje fara scanduri sau cuie iesite in afara sau alte defecte care pot produce accidente la manipulare.

Art.110. Scoaterea ambalajelor din stive se va face astfel incat sa se evite prebusirea stivei. Materialele depozitate in rafturi vor fi astfel aranjate incat sa nu se rostogoleasca.

Art.111. Este interzisa stationarea oamenilor pe directia de rostogolire a butoaielor; butoaiele vor fi stivuite numai culcat, cu asigurare impotriva rostogolirii.

Art.112. Sticlele si navetele cu sticle vor fi stivuite intertesut, pana la inaltimea de maximum 1,5m.

4.6. Asistenta medicala

Definitii

Art.113. Prevederile Art.115 pana la Art.120 inclusiv se aplica numai navelor denumite si definite la Art.114.
Art.114. In cadrul prezentului capitol se folosesc urmatoarele denumiri si definiti:
a)nava: orice nava sub pavilion roman, care poate naviga pe mare sau poate efectua pescuit in estuar, proprietate publica sau particulara cu exceptia:
– navelor pentru navigatia interioara;
– navelor de agrement utilizate in scopuri necomerciale care nu au echipaj profesionist;
– remeorcherelor care navigheaza in zonele portuare.
Navele sunt impartite in trei categorii, conform anexei 1.
b)salariat: orice persoana care exercita o activitate profesionala la bordul unei nave, inclusiv stagiari si elevi, cu exceptia pilotilor din port sau a personalului de uscat care efectueaza lucrari la bordul unei nave acostate la cheu;
c)armator: proprietarul inregistrat al navei, cu exceptia cazului in care nava a fost afretata nava nuda sau este operata, in intregime sau partial, de catre o persoana fizica sau juridica alta decat proprietarul inregistrat; in acest caz armatorul este considerat cel care a afretat nava nuda sau persoana fizica sau juridica care este operatorul navei.
d)dotarea medicala: medicamentele, materialul medical si antidoturile a caror lista neexhaustiva figureaza in anexa 2;
e)antidot: substanta utilizata pentru prevenirea sau tratamentul efectului sau efectelor vatamatoare directe sau indirecte produse de catre una sau mai multe substante care figureaza pe lista substantelor periculoase din anexa 3.
Medicamente si material medical –spatiu de ingrijire medicala-medic

Art.115. a)toate navele trebuie sa aiba in permanenta o dotare medicala minima conforma din punct de vedere calitativ, cu specificatiile prevazute in anexa 2, pct.I si II pentru categoria de nave din care fac parte;
b)cantitatile de medicamente si de material medical ambarcat trebuie stabilite in functie de caracteristicile calatoriei, in special de numarul de escale, de destinatie, de zona de navigatie, de conditiile climatice, de existenta zonelor declarate cu boli epidemice, de durata, de tipul activităților ce trebuie desfasurate in timpul calatoriei, de caracteristicile incarcaturii ca si de numarul de salariati;
c)conținutul dotarilor medicale referitoare la medicamentele si materialele medicale trebuie sa fie inscrise pe un document de control care sa corespunda cel putin cu cadrul general fixat in anexa 4, sectiunea A, B si C pct.II 1 si II 2;
d)toate navele sub pavilion roman trebuie sa dispuna, pentru fiecare din plutele si ambarcatiunile de salvare, de cutie etansa de farmacie al carui continut minim sa cuprinda dotarile medicale prevazute in anexa 2, pct.I si II pentru navele din categoria C;
e)conținutul cutiilor de farmacie trebuie, de asemenea, sa fie inscris pe documentul de control prevazut la pct.c) al prezentului articol;
f)toate navele sub pavilion roman avand peste 500 tone registru, al caror echipaj este alcatuit din 15 membrii sau mai mult si care efectueaza o calatorie cu durata de peste 3 zile trebuie sa dispuna de un spatiu care sa permita acordarea ingrijirilor medicale in condiții materiale si de igiena corespunzatoare;
g)Ministerul Transporturilor stabileste conditiile in care assistenta medicala de la bordul navei trebuie asigurata de catre medic.
In particular, orice nava sub pavilion roman al carei echipaj este alcatuit din 100 membrii sau mai mult si care navigheaza mai mult de trei zile in afara apelor nationale trebuie sa aibe la bord un medic care va asigura asistenta medicala a salariatilor.

Antidoturi

Art.116. (1)Orice nava sub pavilion roman care transporta una sau mai multe substante periculoase enumerate in anexa 3 trebuie sa dispuna la bord, in cadrul dotarii medicale cel putin antidoturile prevazute in anexa 2 pct.III. Comandantul are obligatia sa solicite incarcatorilor materiale de interventie si protecție necesare in caz de accident, referitoare la substanta periculoasa incarcata.
(2)Orice nava de tip transbordor sub pavilion roman la cere conditiile de exploatare nu permit cunosterea cu suficient timp inainte a naturii substantelor periculoase transportate, trebuie sa dispuna la bord, in dotarea medicala, cel putin de antidoturile prevazute in anexa 2 pct.III.
In cazul in care, pe o linie regulata, durata prevazuta a traversadei este mai mica de doua ore, antidoturile pot fi eliminate la cele care trebuie administrate in caz de urgenta, pentru un interval de timp care sa nu-l depaseasca pe cel al traversadei.
(3)Conținutul dotarii medicale, in ceea ce privește antidoturile, trebuie sa fie inscris pe un document de control care trebuie sa corespunda cel putin cadrului genaral fixat in anexa 4 sectiunile A,B si C pct.II 3.

Responsabilitati

Art.117. (1)Furnizarea si refacerea stocului din dotarea medicala a navei se va face sub responsabilitatea exclusiva a armatorului, fara nici o contributie financiara din partea salariatilor.
(2)De gestiunea dotarilor medicale intrate in inventarul navei raspunde comandantul; acesta, fara a-si diminua acesata responsabilitate, poate insarcina unul sau mai multi navigatori brevetati IMO-CPPMC, desemnandu-i nominal datorita competentei lor, cu utilizarea si intretinerea dotarilor medicale.
(3)Dotarea medicala trebuie mentinuta in stare buna si trebuie completata si/sau innoita imediat ce este posibil, constituind un element prioritar al operatiilor normale de aprovizionare.
(4)In caz de urgenta medicala, constatata de comandant dupa ce acesta a primit, in masura posibilului, un aviz medical, trebuie sa fie procurate cat mai repede posibil medicamentele, materialul medical si antidoturile care sunt necesare dar nu exista la bord.

Informarea si formarea profesionala

Art.118. (1)Dotarea medicala trebuie sa fie insotita de instructiuni de utilizare care sa cuprinda cel putin instructiunile de utilizare ale antidoturilor prevazute in anexa 2 pct.III.
(2)Toate persoanele care sunt instruite in vederea unei profesiuni maritime si isi vor desfasura activitatea la bord trebuie sa primeasca o instruire de baza asupra masurilor de asistenta medicala si de prim ajutor ce trebuie luate imediat in caz de accident sau de urgenta medicala vitala.
(3)Capitanul sau navigatorul ori navigatorii care, conform articolului precedent paragraful (2), au fost insarcinati cu utilizarea dotarilor medicale trebuie sa primeasca o instruire aparte, realizata periodic, cel putin o data la 5 ani, tinandu-se cont de pericolele si de cerintele specifice corespunzatoare diferitelor categorii de nave si urmand orientarile definite in anexa 5.

Radioconsultatie medicala

Art.119. (1) In scopul imbunatatirii tratamentelor de urgenta pentru salariatii aflati la bordul navelor, Ministerul Transporturilor trebuie sa ia urmatoarele masuri:
a)sa desemneze unul sau mai multe centre de radioconsultatie medicala destinate furnizarii de asistenta medicala in mod gratuit;
b)medicii desemnati pentru centrul de radioconsultatie trebuie sa fie instruiti tinand seama de conditiile specifice existente la bordul navelor si sa fie selectati, de preferinta, dintre cei care au fost ambarcati.
(2)Pentru a se optimiza consultatia, in centrele de radioconsultatie pot fi stocate, cu acordul salariatilor respectivi, informatii personale cu caracter medical. Aceste informatii trebuie sa aiba caracter confidential.

Control

Art.120. (1)Ministerul Transporturilor trebuie sa ia masurile necesare pentru ca o persoana competenta, in urma efectuarii unui control anual al dotarilor medicale de la bordul navelor sub pavilion roman, sa verifice ca:
-dotarea este conform cerințelor minime prevazute in prezentul capitol;
-documentul de control prevazut in articolul 115 c) confirma acesta situatie;
-conditiile de pastrare ale dotarii sunt corespunzatoare;
-sunt respectate eventualele date de expirare.
(2)Controlul dotarii medicale a plutelor si ambarcatiunilor de salvare trebuie efectuat atunci cand se executa verificarea anuala a acestora. Acest control poate fi amanat, numai in mod exceptional, cu maximum 5 luni.

5. MENTINEREA VITALITATII NAVEI

5.1. Incendiu la bord

Art.121. Dupa lichidarea focarelor de incendiu, intrarea persoanelor in compartimentele inundate cu CO2 sau in care a patruns fum se va face numai cu mijloacele corespunzatoare si numai dupa ventilarea compartimentelor.

Art.122. Dupa lichidarea incendiilor, toate mijloacele, aparatura si instalatiile folosite vor fi repuse, dupa caz, in situatia de a fi folosite cel putin pana la capacitatea minima, pana in primul port.

5.2. Gaura de apa

Art.123. Instalarea pompelor electrice pentru evacuarea apei dintr-un compartiment inundat sa va face de catre electrician iar supravegherea functionarii lor pentru evitarea electrocutarii va fi permanenta.
Pompele submersibile vor fi coborate in compartimentele inundate cu ajutorul unor socare rezistente.

Art.124. Dulapii si grinzile folosite pentru intarire vor fi legate cu socare si manevrate cu grija pentru a evita caderea lor in apa si miscarile libere ce pot provoca ranirea oamenilor.

Art.125. In compartimentele partial inundate nu se vor arunca cuie sau scoabe devenite inutilizabile, capete de material lemnos, pentru a nu stingheri miscarea oamenilor si pentru a evita ranirea acestora sau astuparea sorburilor.

Art.126. Intrucat infiltratiile de apa pot sa contina si combustibil, lubrifianti sau reziduuri petroliere, care raman pe paiol dupa evacuarea apei, putand provoca alunecarea oamenilor, se va imprastia rumegus sau nisip, atat cat este necesar.

Art.127. Manevra de punere sau scoatere a paietului se va face numai cu nava stopata, pentru a usura manevra si a evita smulgerea barbetelor din mana salariatilor si tragerea la elice a paietului si a barbetelor.

5.3. Esuarea navei

Art.128. Vor fi luate masuri preventive pentru a evita explozia caldarinelor, recipientelor sub presiune sau aparitia incendiilor care pot agrava situatia.

Art.129. In cazul folosirii remorcherelor de salvare sau a navelor nespecializate, se vor lua masuri ca in zonele de legatura sa nu se afle personal dupa efectuarea legaturilor respective.

5.4. Abandonarea navei

Art.130. Inainte de abandonarea navei se va opri functionarea agregatelor, instalatiilor de presiune si a oricaror mecanisme care ar putea provoca explozii sau accidente.

Art.131. Vestele de salvare si costumele termoizolante se imbraca corect si se incheie sigur cu toate lagaturile prevazute. Purtarea lor este obligatorie, indiferent de mijlocul de parasire a navei.

Art.132. Oamenii raniti sau in stare de soc vor fi evacuati in prima urgenta, urmand copii, femeile, barbatii, apoi echipajul nebrevetat, ofiterii, sefii de compartiment si ultimul, comandantul navei.

6. ACTIVITATEA LA BORDUL NAVEI

6.1. Manevrarea la dana si formarea convoaielor fluviale

Art.133. Ofiterul insarcinat prin Regulamentul privind serviciul la bord (RSB) sau numit de catre comandant ca sef al postului de manevra este raspunzator la postul sau de desfășurarea manevrei si trebuie sa ia toate masurile ca manevra sa se execute in condiții de securitate deplina pentru persoane si pentru nava.

Art.134. Personalul de punte va veni la postul de manevra echipat potrivit cu starea vremii si cu echipamentul de protecție adecvat. Nu se va permite ca personalul sa vina imbracat cu haine care i-ar stanjeni miscarile. De asemenea, se va interzice ca la manevra oamenii sa poarte haine largi, neincheiate la toti nasturii sau cu cordoanele desfacute. Incaltamintea va fi purtata cu sireturile bine legate.

Art.135. Inaintea efectuarii oricarei manevre, locurile de manevra vor fi degajate de toate obiectele care ar putea stanjeni buna ei desfasurare. La locurile de manevra nu este permis accesul persoanelor care nu au rol de manevra.

Art.136. In timpul iernii, puntea navei va fi curatata de gheata sau de zapada in locurile in care se executa manevra, iar daca este cazul se va presara nisip sau rumegus. De asemenea, se va urmari ca puntile de manevra sa nu fie alunecoase, murdare de grasimi sau uleiuri.

Art.137. Vinciurile sau cabestanele electrice vor fi incercate inainte de manevra la toate treptele de viteza si ambele sensuri (inainte-inapoi). Vinciurile actionate cu aer comprimat vor fi bine purjate.

Art.138. Capetele de parama de pe tamburi vor fi infasurate si puse in locuri unde nu ar putea stanjeni manevrele.

Art.139. Manevrele care se fac pentru formarea convoaielor prin impingere sau mixt (barje sau slepuri clasice) se vor face sub directa conducere a comandantului impingatorului sau remorcherului.

Art.140. Intregul personal de manevra, de pe navele fluviale fara parapet, este obligat sa poarte vesta de salvare.

Art.141. Trecerea de pe impingator pe barja/slep si invers se va face numai printre tampoanele impingatorului. In cazul in care barjele sunt goale si sunt mai înalte decat puntea impingatorului, trecarea se va face numai pe scara de acces de pe tampoane, fiind interzisa escaladarea prin alte metode.

Art.142. Paramele pentru legare vor fi date numai cu ajutorul bandulei.
Legaturile la barje se vor face numai sub supravegherea sefului de echipaj sau a ofiterului fluvial. Trecerea paramelor de la impingator pe barje si invers se va face numai pe sub balustradele mobile, fara ca acestea sa fie demontate.

Art.143. Este interzisa indepartarea balustradelor mobile in timpul manevrelor.

Art.144. La navele impingatoare unde vinciurile de manevra sunt mascate de comanda, coordonarea manevrelor se va face de catre comandant prin ofiterul fluvial din postul de manevra respectiv.

Art.145. Dupa terminarea manevrei de acostare este interzisa lasarea paramelor de pe tamburii vinciurilor de manevra.

Art.146. La formarea convoaielor prin remorcare este interzisa stationarea personalului navigant in zona remorcii. Intinderea remorcii se va face progresiv, fara storturi, pentru evitarea ruperii paramelor.

Art.147. Navele din convoi vor fi strans legate intre ele, fara a se lasa spatiu care sa permita caderea in apa sau ruperea paramelor.

Art.148. In cazul in care convoiul este format din nave incarcate si goale, cu diferenta dintre punti mai mare de 0,5m, trecerea de pe o nava pe alta se va face numai pe schele corespunzatoare.

Art.149. Pe timp de furtuna se va evaita circulatia pe puntea navelor aflate in extremitatile convoaielor. Circulatia se poate face prin bordurile apropiate ale navelor din convoi aflate in acceasi dana.

6.2. Manevrarea ancorelor

Art.150. La inceperea operatiunii de ancorare, la comanda „ANCORA GATA DE FUNDARISIT”, se scoate ancora din nara pana in zona terminala, cu vinciul (si nu din frana), dupa care se strange bine frana si se decupleaza vinciul, astfel ca la comanda de fundarisire, la slabirea franei, ancora sa porneasca imediat.

Art.151. Inainte de filarea sau fundarisirea ancorei, seful de manevra se va convinge personal ca dupa ancora, langa bordaj nu se afla barci, salupe, remorchere sau parame de remorcher.

Art.152. Este interzis a se fundarasi ancora cu vinciul cuplat si manivelele (manitele) puse pentru virare. Inainte de fundarisirea ancoresi, trebuie controlat daca sigurantele sau bolturile de siguranta au fost scoase si de pe traseul de alunecare a lantului nu se gasesc obstacole de orice natura.

Art.153. Daca ancora, pe langa lantul ei, mai are o parama metalica pentru siguranta, inainte de fundarisire se verifica daca parama metalica nu este incurcata si nu are pe traseul de filare obiecte sau persoane care ar putea fi lovite. Nu se va slabi vinciul pana cand nu se va constata ca parama poate sa se scurga libera in urma ancorei. La comanda „VOLTA LANTUL” se va strange frana pentru a se opri curgerea lantului. Daca lantul nu se opreste, se strange frana pana la refuz, cu riscul de a se produce arderea ferodoului, pentru a preveni pierderea ancorei si a lantului. Persoana care manevreaza vinciul ramane la postul sau comunicand celorlalte persoane de la postul de manevra sa se fereasca. In asemenea cazuri, oamenii se vor indeparta imediat de copastia navei, adapostindu-se la cativa metrii inapoia vinciurilor, pentru a nu fi loviti de capul lantului ce iese din put sau se rupe.

Art.154. Este interzis a se lucra cu un vinci al carui reostat de pornire (controler) este defect. Nu este permis a se manevra controlerul atunci cand vinciul este cuplat pentru virarea manuala.

Art.155. Castanetele nu se vor tine cu mana in timpul functionarii vinciului.

Art.156. La slepurile care nu au put, dupa virarea ancorei, lantul se va asterne pe punte in pozitie de dute-vino (serpentina), astfel incat sa nu se incurce la fundarisirea ancorei. La fundarisirea ancorei este interzis a se stationa in fata lantului ce se fileaza.

Art.157. Clichetul de blocare a rotirii in sens invers a axului vinciului la vinciul de ancora actionat cu manivele, la virare, se va pune oblibatoriu in pozitia de lucru. La terminarea virarii, se va lasa clichetul pus si se vor scoate manivelele, care se vor pune la post.

Art.158. Orice reparatie sau interventie pentru remedierea vreunei defectiuni a vinciului se vor face numai cand acesta este in repaus.

Art.159. Este interzisa scoaterea lantului de ancora pe punte in timpul marsului. Controlul, curatarea si vopsirea lantului ancorei se vor face numai in timpul stationarii.

Art.160. Operatiunile de degajare a ancorei de corpurile straine agatate de acesta din fundul apei se vor face numai cu nava stopata si sub supravegherea comandantului sau secundului. Persoanele care lucreaza in afara bordului vor fi coborate cu ajutorul scaunului de catarg (schela) si cu centura de siguranta legata separat. Centura de siguranta va fi folosita si in cazul coborarii pe scara de pisica.
Vinciul de ancora nu se manevreaza atat timp cat un marinar se afla inafara bordului pentru degajarea ancorei; vinciul ramane asigurat cu franele stranse, tachetii blocati si lantul ancorei se strange in stope.
Dupa botarea corpului strain si numai dupa ce marinarul a fost ridicat pe punte, se volteaza botul la una din babele de pe prova. Ancora se fileaza apoi incet ci vinciul pana se degajeaza de obiectul agatat de bot si apoi se fileaza botul.
La filare, trebuie indepartati salariatii din preajma babalei spre a nu fi loviti de capul botului cand obiectul cade in apa. Descurcarea ancorei de cabluri si unele obiecte usoare se face cu ajutorul cangilor si a carligelor speciale, fara a le atinge cu mana.

Art.161. Vinciul ancorei se verifica de catre seful de echipaj sau carmaci dupa fiecare manevra, pentru a constata daca nu s-au produs avarii sau defectiuni in timpul manevrei. Daca manevra se termina noaptea sau pe timp de ploaie sau viscol, verificarea se face ulterior, imediat ce conditiile permit, insa in nici un caz nu se va face o noua manevra cu vinciul fara verificarea starii lui.

Art.162. La virarea ancorei, seful postului de manevra va avea permanent sub observatie lantul ancorei, astfel ca acesta sa nu fie trecut pe sub remorcher, sau sub alte nave si sa nu se intinda in forta; el va informa permanent comandantul de starea si directia de intindere a lantului.

Art.163. In timpul virarii ancorei, daca putul lantului este prea mic sau daca lantul s-a ingramadit si trebuie aranjat in put, marinarul care aranjeaza lantul trebuie sa aiba la dispozitie un carlig solid, iar putul va fi luminat cu o lampa portabila, cu bec protejat, alimentat la tensiune de 24V. In acest timp, virarea lantului se va face incet, cu multa atentie, pastrandu-se permanent legatura cu marinarul aflat in put, iar virarea se va opri imediat ce acesta o va cere. Cat timp se afla om la aranjatul lantului in put, se va interzice decuplarea vinciului. La terminarea aranjarii lantului, numai dupa ce seful de manevra se convinge ca omul a iesit afara din put, se poate manevra lantul in mod obisnuit.

Art.164. La virarea ancorelor,ultimii metrii de lant se vor vira incet, astfel ca lantul sa nu fie forta cand ancora ajunge la post. Lanturile ancorelor se vor introduce spalate in put, apoi se va spala si ancora de namol.

Art.165. Franele vinciului de ancora trebuie controlate, astfel incat ferodourile sau sabotii de lemn sa nu fie uzati.

Art.166. In cazul in care virarea ancorelor barjelor se face mecanic, nu este permis membrilor echipajului navei propulsate sa manevreze vinciurile de ancora pana cand electricianul de serviciu sau seful mecanic nu verifica vinciurile de ancora.

Art.167. In cazul in care se constata ca exista defectiuni si nu se pot remedia cu mijloacele bordului, se vor lua masuri pentru virarea manuala a ancorelor.

Art.168. Se va mentine in stare de functionare permenenta dispozitivul de siguranta care nu permite functionarea mecanica a vinciurilor de ancora cu manitele in pozitia de actionare manuala a vinciului. In caz de defectare a dispozitivului, pana la repunerea sa in functiune, electricianul sau seful mecanic are obligatia sa procedeze personal la scoaterea manitelor din pozitia de actionare manuala a vinciului si numai dupa aceea va remedia defectiunea.

Art.169. Este interzisa fundarisirea ancorei cu manitele in pozitia de actionare manuala a vinciului.

Art.170. Din momentul virarii ancorei, nu este permis sa se ridice clichetul (castaneta) de la postul respectiv. Dupa terminarea virarii ancorei, se strange frana, se decupleaza barbotina si se asigura ancora prin frana special montata pentru asigurarea ancorei (stopa) fixandu-se gasa de lant.

6.3. Aruncarea bandulei

Art.171. Cand se arunca bandula, trebuie sa se anunte „FERESTE BANDULA”, atat ziua cat si noaptea. Orice membru de echipaj care aude avertismentul trebuie sa se uite imediat de unde vine acesta, sa urmareasca traiectoria bandulei si sa se fereasca, pentru a nu fi lovit de para bandulei.

Art.172. Cel care bate bandula trebuie sa se convinga in prealabil ca in directia in care o va arunca nu se afla vreo persoana, sau ca persoanele care se afla pe acel loc sunt prevenite si asteapta bandula.

Art.173. Este interzisa legarea bandulei de mana celui care o arunca. De asemenea, nu este permis a se sta in apropierea celui care arunca bandula.

Art.174. Este interzisa aruncarea bandulei fiind urcat cu picioarele pe babale, copastie, balustrada, etc.

6.4. Manevrarea paramelor

Art.175. Legarea paramelor la bintele (babalele) de la uscat sau ponton se va face numai cu personalul instruit in acest scop (barcagii, pontonieri). Manevrarea paramelor de la bordul navelor este in sarcina echipajelor respective.

Art.176. Paramele metalice utilizate la manevra vor trebui sa fie in buna stare, sa aiba lungimi corespunzatoare, cu gase matisate la ambele capete si fara veline. Acestea vor fi unse periodic cu un strat de unsoare si vor fi pastrate pe tamburi acoperiti cu capote de tenda. Fiecare gasa va fi prevazuta cu gasa falsa.

Art.177. Paramele vegetale si sintetice utilizate la manevre vor fi in stare buna, fara fire rupte, cu gase matisate si patronate in ambele capete.

Art.178. Paramele, atat cele metalice cat si cele nemetalice, vor fi controlate periodic in ceea ce privește gradul lor de uzura si vor fi luate masuri de inlocuire atunci cand acestea nu mai prezinta siguranta pentru nava si echipaj. Se vor respecta reglementarile RNR.

Art.179. La paramele metalice se vor folosi bolturi de lant, cu un capat fixat solid in punte sau la babale, iar celalalt capat prevazut cu o saula suficient de lunga astfel incat cel ce boteaza sa poata sta la distanta de parama. La paramele vegetale si cele sintetice se vor folosi boturi de parama vegetala de o lungime suficienta si in buna stare. Se interzice folosirea boturilor unsuroase, uzate, prea subtiri, prea scurte sau avand innadituri.

Art.180. Nu se va da parama inafara bordului fara ordin de la comanda sau fara a primi aprobarea in acest scop. Cat timp parama de la pupa navei este la apa, nu se va lucra cu masina.

Art.181. Seful postului de manevra va raporta apropierea de nava a ambarcatiunilor nici, barcilor, salupelor, remorcherelor de manevra, etc.
Seful postului de manevra de la pupa va cere imediat stoparea masinii la apropierea barcilor, salupelor, obiectelor plutitoare, etc.
Seful postului de manevra de la pupa va cere imediat stoparea masinii la apropierea barcilor, salupelor, obiectelor plutitoare, etc. si va cere sa nu se lucreze cu masina atat tip cat la pupa navei sa va afla salupa sau barca venita sa ia parama pentru a o duce la mal.

Art.182. Filarea paramei se va face de mana. Este interzis sa se lucreze si sa se lase parama sa alunece singura prin greutatea ei sau sa fie oprite cu talpa piciorului.
La paramele grele si la navele cu bordajul inalt, la filarea paramei se va lua jumatate de volta in jurul babalei.

Art.183. La filarea paramelor sau cand se iau volte pentru legare, personalul nu va stationa in velinele sau incolaciturile paramelor de pe punte, ci intotdeauna in afara lor si la distanta suficienta pentru a nu fi lovit de acestea.

Art.184. Dupa ce parama a fost dusa la cheu, nu se va incepe virarea pana cand barcagii nu anunta ca parama este pusa la baba si se poate vira.

Art.185. Inainte de a vira parama din apa, seful postului de manevra se va convinge personal ca parama nu este trecuta pe sub barca ce a transportat-o la cheu, pe sub remorcher, pe sub propria nava, ca nu este agatata de ancora sau ca nu a prins pe dedesupt vreun tranchet de la cheu. Se interzice virarea si intinderea paramei cand acesta nu este complet degajata.

Art.186. La virarea paramei din banda se vor lua suficiente volte pe tambur, iar cand parama incepe sa se intinda, se vor lua volte, insa numai atat cat este necesar ca virarea sa se poata face lin, uniform si fara scapari. Cand parama incepe sa vireze in forta se vor lua atatea volte cat permite latimea tamburului, iar salariatii din zona respectiva vor fi indepartati. Virarea paramelor se va face cu grija si atentie atat din partea celui care tine parama la vinci, cat si din partea celui care manevreaza vinciul.

Art.187. Voltele pe tambur se iau numai cu vinciul sau cabestanul stopat.

Art.188. Marinarul care vireaza parama trebuie sa tina mainile la o distanta suficienta fata de tambur. Parama virata nu trebuie sa se incolaceasca in veline la spatele luni, pentru ca sa nu fie lovit de parama daca aceasta se rupe sau face sorturi.

Art.189. Daca parama menevrata este prea grea, uda, alunecoasa sau inghetata, marinarul care vireaza va fi ajutat de un alt marinar care va sta pe aceeasi linie si la o distanta convenabila de cel care va conduce parama spre tamburul de infasurare.

Art.190. Se interzice ca un singur marinar sa vireze parama si simultan sa manevreze si vinciul sau sa vireze parama pe vinci sau cabestan in mers, fara vincier.

Art.191. La navele nici, nave portuare, remorchere de manevra, salupe, etc., unde echipajul este redus si unde se lucreaza numai cu parame subtiri, se permite virarea paramei si manevrarea vinciului de catre o singura persoana. In acest caz, reostatul sau valvula de pornire trebuie sa fie aproape, la indemana, iar voltele in jurul tamburului se vor lua numai cu vinciul sau cabestanul oprit. Cand vinciul si parama sunt manevrate de o singura persoana, se interzice voltarea paramei cu vinciul in mers, chiar la cea mai mica viteza.

Art.192. La manevrarea paramelor sintetice, vor fi luate urmatoarele masuri:
a)atunci cand parama incepe sa se intinda in forta si apare pericolul de a se rupe sau sari de pe baba, vor fi imediat indepartate toate persoanele din jurul locului de manevra, la distanta nepericuloasa;
b)la intinderea paramei cu vinciul si la luarea voltei prin botare, seful de manevra va controla ca boturile sa fie adecvate si ca marinarul care boteaza sa stea la distanta convenabila de parama;
c)la botare se va face nod de bot dublu, iar capatul botului va fi infasurat de 4-5 ori in jurul paramei;
d)personalul care manevreaza paramele va fi selectionat dintre marinarii cu experienta, atragandu-li-se atentia asupra pericolului pe care il reprezinta ruperea sau scaparea din bot, de pe vinci sau de pe baba a paramelor;
e)filareaparamei intinse se va face cu vinciul. Daca filarea sau malarea nu se poate face dintr-un motiv oarecare si parama incepe sa se intinda, aparand pericolul de a se rupe sau de a scapa de pe babale, se va slabi parama prin manevrarea navei, astfel ca desfacerea voltelor sa nu pericliteze securitatea salariatilor.

Art.193. Dupa botare, cand paramele sunt desfasurate de pe tamburul vinciului sau de pe cabestan si sunt gata de a fi trecute la baba pentru a fi volate si formeaza un unghi ureche-bot-baba, persoana care manevreaza botul nu trebuie sa stea in interiorul unghiului format de parame, ci numai in afara lui, astfel ca, in caz de rupere a botului sau in caz de desfacere a lui, persoana sa nu fie lovita de reculul paramei.

Art.194. La deplasarea navei de-a lungul cheului cu paramele si spingurile in banda, vor fi luate 1-3 volte pe baba, gata de a fila, a vira sau a tine.
Cand nava inainteaza de-a lungul cheului si trebuie oprita prin spring, voltarea se face treptat si nu in forta, pana la voltarea definitiva. Voltarea definitiva se va face numai dupa ce nava s-a oprit.

Art.195. Se interzice a se fila parama metalica pe baba prin slabirea cu mana a voltelor de la aceasta; de asemenea, este interzis a se sari cu picioarele pe parama pentru a o slabi fortat din volte sau a se urca cu picioarele pe parama pentru a apropia nava sau pentru a o deschide.

Art.196. Se intezice stationarea in zona babalei unde este voltata remorca cand acesta se intinde in forta.

Art.197. La molarea remorcii pupa, parama se va vira la bord cat mai repede cu putinta, pentru a se putea lucra cu masina si pentru ca parama sa nu fie prinsa la elice.

Art.198. Este interzis a se lucra cu o parama incurcata. Cand parama nu este infasurata pe tambur, ea va fi intinsa pe coverta si apoi folosita.
Dupa intinderea unei parame, daca tensiunea in parama este mare, nu este indicat ca toata sarcina sa stea numai pe tamburul vinciului si perama va trebui voltata cat mai repede la baba. Este interzis ca paramele sa ramana voltate pe tamburul vinciului (cabestanului) dupa terminarea manevrei.

Art.199. La virarea paramei, cel care vireaza este obligat sa fie atent ca voltele de pe tambur sa nu scape.
Daca in calea paramei care se vireaza exista un obstacol de care parama se freaca sau acesta trece printr-un rai care nu prezinta siguranta, se inlatura defectiunile sau se interzice stationarea ori lucru in fata paramei.

Art.200. La navele cu vinciuri manuale, daca dupa virarea unei parame este nevoie a se fila o parte din ea, in nici un caz acesta nu se va face cu vinciul dan dinapoi din manivela.

Art.201. Atunci cand se volteaza o parama la baba, in special cand curentul apei este puternic, luarea voltei trebuie facuta de la inceput in asa fel incat sa permita filarea, apoi se iau mai multe volte, acestea pentru a nu se provoca storturi.

Art.202. Atunci cand se moleaza o parama si se iau voltele de pe babale, nu trebuie sa stea nimeni in velinele paramei care se scoate la baba.

Art.203. Pe fluviu, cand este necesar a mai fila anclamfurile batand voltele cu maiul, acest lucru se va face astfel incat sa fie impiedicata sarirea voltelor de pe binte.
Atunci cand se recupereaza o parama care a fost data ca amclamf, parama trebuie sa fie in partea dinspre apa, iar cei care lucreaza trebuie sa fie intre parama si gurile de magazie.
In felul acesta, daca parama agata, ea poate fi usor filata.

Art.204. Este interzis ca in timpul marsului sa se dea drumul la un capat al paramei in apa pentru dezrasucirea ei. Atunci cand un convoi fluvial a atins uscatul si navele incep sa joace intre ele, se intervine cat mai repede pentru prinderea paramelor de siguranta; cei care lucreaza trebuie sa fie atenti deoarece, daca se rup, anclamfurile pot provoca accidente.

Art.205. Este interzisa trecerea cu barca peste parama data la mal. Nu este permis sa se circule cu barca intre nava si uscat, tragandu-se de parama cu care este legata nava. Dupa scoaterea paramei la mal, barca trebuie sa se indeparteze de la locul unde se va pune parama.

Art.206. In dublinul paramei care se recupereaza nu are voie sa stea nici o persoana. Parama care este data in prova navelor fara propulsie nu trebuie sa blocheze usa de la cabina din prova. Paramele care prin forta imprejurarilor traverseaza caile de acces trebuie sa fie semnalate noaptea cu o lumina, iar ziua cu un semnal vizibil, de culoare deschisa. Cand se da la mal sau la o alta nava o parama groasa, se recomanda legarea unui socar intermediar intre saula bandulei si parama, pentru evitarea ruperii saulei de la bandula.

Art.207. Se interzice a se da gase din mana, fara utilizarea bandulei. Se admite a se da gase din mana numai atunci cand navele sunt lipite si oprite.

Art.208. In timpul cand se da remorca la o alta nava si apoi in timpul fixarii acesteia se va avea grija ca dublinul sa nu agate obiecte fixe sau mobile aflate pe punte.

Art.209. Cand remorca se scurge pe puntea navei, nu este permis sa se puna piciorul pe ea pentru pentru a o opri. Alunecarea remorcii prin maini este interzisa, mainile se muta din loc in loc, dupa nevoie, tinandu-se strans pe remorca pentru a nu o lasa sa alunece.

Art.210. Daca remorca a cazut in banda in timpul rondoului la fluviu, ea trebuie recuperata pentru a nu fi prinsa de vreun corp strain de pe fundul apei. Cand totusi remorca s-a agatat de ceva, personalul de manevra trece imediat sub curba sau in alt loc mai ferit, anuntand la comanda ca remorca s-a agatat.

Art.211. La recuperarea remorcii nu este permis sa se stea incalecat pe remorca si nici sa se tina mana pe ea.

Art.212. Inainte de molarea unei remorci de la carlig sau baba, se anunta persoanele care stau in apropiere pentru a se indeparta si a se feri de remorca. Dupa ce s-a molat remorca, acesta trebuie condusa pana ce depaseste copastia navei. Cand remorca s-a agatat de ancora sau de alt obiect al navei remorcate, personalul care executa manevra la pupa trebuie sa treaca imediat sub curba.

Art.213. Boltul se pune la remorca cand acesata nu este intinsa. Operatia se face fara a se mai intinde remorca, avandu-se in vedere sa nu se prinda mainile salariatilor.

Art.214. Cand remorcile sunt date in cruce, este interzis sa se stea intre remorci, in foarfeca formata de ele.

Art.215. In recuperarea remorcii la bord, cel care se afla la refacerea dublinului pe punte trebuie sa fie atent ca dublinul pe care il face sa nu cada in apa si sa fie tras de curent la elice.

Art.216. Botarea remorcilor metalice se face numai cu bot de lant sau parama metalica impreuna cu o cheie. Stationarea sub boturi in timpul manevrelor sau in mars este interzisa.

Art.217. Desfacerea botului remorcii se face in momentul cand remorca este in banda. Se interzice desfacerea botului atata timp cat remorca este intinsa.

Art. 218. Daca in timpul rondoului remorca s-a agatat intrand pe sub capul de sarpe a navei remorcate, cei care se afla in prova acesteia, la manevra, trebuie sa se fereasca. De asemenea, intinderea remorcii trebuie facuta cu atentie pentru a nu pierde baloanele din bordurile navelor remorcate si a le arunca pe punte.

Art.219. Se interzice stationarea personalului in prova in timpul rondoului la nave la care etrava ar putea taia parama de remorcare.

Art.220. La remorchere se va inscriptiona „ATENTIE LA REMORCA”, iar in apropierea carligului de remorca „ATENTIE LA CARLIGUL DE REMORCA”

Art.221. La remorcherele mici (pana la 150 CP) rondoul se va face cu parama putina, remorca nedepasind 15 grade fata de axul remorcherului, pentru a evita rasturnarea navei. Pentru același motiv, nu este permis ca, la lansarea unei nave sau la scoaterea ei pe uscat, sa se traga travers pe curent.

Art.222. Pentru amortizarea socului la intinderea remorcilor, carligul de remorca trebuie sa fie prevazut neaparat cu resorturile de amortizare.

6.5. Montarea separatiilor-fidere

Art.223. In timpul montarii separatiilor si puntilor de alimentare este interzis sa se lucreze cu macarale pe deasupra magaziilor navei, sa se manevreze bigile sau granicele navei in alte scopuri decat executarea separatiilor.

Art.224. Pentru montarea separatiilor, gurile magaziilor vor fi descoperite complet, atfel incat sa se asigure o buna iluminare a locului de munca. Pe timp de ploaie, pentru ca paiolul sa nu fie udat, gurile magaziilor vor fi acoperite, asigurandu-se iluminat suficient lucrului, prin instalarea de proiectoare portative.

Art.225. Uneltele si materialele ajutatoare vor fi coborate in magazii cu ajutorul unei saule bine legate, nu vor fi purtate in maini, in buzunare sau aruncate de pe punte in magazie.

Art.226. Inainte de inceperea montarii separatiilor, toate minginiile vor fi asezate in locasurile lor, la posturi si obligatoriu vor fi asigurate cu buloanele sau zavoarele de siguranta.

Art.227. Locasurile din paiol unde se introduc pontilii vor fi curatate de resturile de marfuri, dupa care pontilii de separatie vor fi legati cu bot solid si sigur de capatul superior, astfel ca legatura sa nu alunece la ridicarea pontilului.

Art.228. Cu biga navei sau cu macaraua, pontilii vor fi ridicati in picioare si vor fi introdusi in locasurile lor din paiol si tinuti in pozitie verticala sau cat mai aproape de verticala si cu capatul superior cat mai aproape de minginie. Numai dupa aducerea pontiliilor in acesta pozitie, salariatii vor fi trimisi pe minginie in pozitia incalecat si cu multa atentie. Este insterzisa deplasarea lucratorilor pe minginie mergand in picioare.

Art.229. Tot timpul cat lucratorii se afla pe minginie si lucreaza la prinderea pontililor in buloane, este interzis sa se mai vireze pontilul cu vinciul sau cu macaraua. Numai dupa fixarea sigura a pontilului de minginie, se va slabi si se va scoate botul de lagetura a pontilului.

Art.230. Dupa montarea pontililor, se va acoperi gura de magazie cu bocaporti incepand de la marginea gurii catre centru, lasandu-se la centru un spatiu de doi bocaporti, pe toata lungimea separatiei. Bocaporti vor fi bine pusi pe minginii si pe toata gura de magazie, astfel ca salariatii care lucreaza la sortarea si manipularea dulapilor de separatie sa poata lucra in condiții de securitate.

Art.231. Dulapii de separatie vor fi alesi si vor fi asezati la centru in stiva, in ordinea numerica a montarii lor si prin spatiul dintre bocaporti, vor fi lasati jos in hambar, legati cu saula. Salariatii care lucreaza jos la asezarea si montarea dulapilor de separatie in ulucul pontililor vor folofi pentru acesta scari de lemn portative in stare buna, asigurate corespunzator.

Art.232. La coborarea dulapilor in magazii, este interzis sa se foloseasca clesti tip foarfeca.

Art.233. Dupa montarea separatiilor longitudinale in hambare, spatiul de la centrul hambarului se va acoperi cu bocaporti, continandu-se montarea separatiei si la coridoare, pastrandu-se aceleasi masuri de securitate.

Art.234. Dupa terminarea montarii separatiei la hambare si la coridoare, bocaportii vor fi stransi si sezati in ordine, unul peste altul, la o distanta astfel incat sa poata fi la indemana la inchiderea magaziei si totodata sa ramana pe langa gura hambarului un spatiun suficient pentru trecere.

Art.235. Pentru montarea puturilor de alimentare vor fi luate toate masurile de securitate, pentru ca salariatii sa poata lucra fara sa se expuna accidentarii sau sa cada in magazii. Daca pozitia in care se va lucra este periculoasa, se va lucra numai cu centurile de siguranta fixate de minginii sau de alta structura solida.
Tirantii cablurilor de alimentare a separatiilor longitudinale vor fi intinsi treptat, in mod egal, in ambele borduri, pentru a nu se provoca smulgerea pontililor din buloanele de fixare a minginii.

6.6. Incarcarea-descarcarea navelor

Art.236. Instalatiile de incarcare-descarcare de la bordul navelor vor fi supuse periodic examinarii societatilor de clasificare.

Art.237. Toate organele demontabile de la instaatiile de incarcare-descarcare vor fi supuse unei inspectii periodice; controlul se consemneaza in registrul de controale, luandu-se masurile necesare in cazul unor deficiente.

Art.238. La posturile de comanda de la bordul navelor, in zonele de lucru de ridicare si in zonele de lucru periculoase se aplica inscriptii vizibile care sa atraga atentia personalului asupra pericolului de accidentare.

Art.239. La manipularea marfurilor in cotade, vor fi folosite chei de lant (gambete) corespunzatoare sarcinilor la care sunt solicitate. Inainte de solicitare, aceste chei vor fi verificate.

Art.240. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare vincierii sau docherii vor executa sub supravegherea echipajului balansarea instalatiilor de ridicat.

Art.241. In timpul operatiilor de incarcare-descarcare este interzisa circulatia echipajului si a salariatilor prin bordul in care se executa aceste operatii.

Art.242. In timpul incarcarii-descarcarii magaziilor, gurile de magazii si spiraiurile vor fi bine iluminate.

Art.243. Este interzisa stationarea oricarei persoane langa gura magaziilor, atat in timpul introducerii sau scoaterii cotadelor cu marfuri, cat si in timpul manevrarii cotedelor, bigilor sau granicelor. Este interzisa stationarea sub sarcina sau in raza de actiune a acestora.

Art.244. Este interzisa ridicarea sau coborarea salariatilor pe cotade sau targi

Art.245. Este interzis fumatul la locurile de munca unde exista pericolul de incendiu.

Art.246. Dupa incetarea lucrului sunt interzise lasarea in pozitie suspendata, a cotadelor la bigi si granice precum si mentinerea sub tensiune electrica a acestora.

Art.247. Este interzisa desprinderea cu ajutorul bigilor si granicelor a incatcaturilor inghetate, prinse de paiol sau de cheu datorita inghetului.

Art.248. Este interzisa ungerea manuala a bigilor si a granicelor in timpul functionarii lor.

Art.249. Este intrzisa incarcarea-descarcarea cu garnice, bigi, etc. fara supraveghere de la gurile de magazii.

Art.250. La terminarea lucrului, se interzice parasirea vinciurilor fara a inchide presiunea, iar la cele electrice maneta controlerului se va pune la punctul „0” de anulare a tensiunii electrice.

Art.251. Personalul din echipaj care manevreaza vinciurile va fi obligatsa aiba hainele bine incheiate.

Art.252. Inainte de inceperea operatiei de incarcare-descarcare vor fi revizuite toate mecanismele si instalatiile de incarcare-descarcare.

Art.253. Cablurile, paramele si lanturile vor fi controlate inainte de utilizare, de salariatii care le manipuleaza.

Art.254. Utilajele pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa poarte intr-un loc vizibil cu usurinta o placa indicatoare care sa arate sarcina maxima ce se poate ridica cu utilajul respectiv. Este interzis sa se ridice o greutate mai mare decat cea inscrisa pe placa indicatoare sau o sarcina a carei greutate nu este cunoscuta.

Art.255. Este interzis lucrul in partea superioara a magaziilor fara montarea balustradelor de protecție la coridorul magaziilor sau in zonele de acces ori fara luarea masurilor de evitare a accidentelor prin cadere de la inaltime.

6.7. Manevra capacelor metalice ale magaziilor de marfa, a minginiilor si a bocaportilor

Art.256. Manevra capacelor se va face numai de personalul cu experienta din echipajul navei, instruit asupra modului de functionare si manevrare a capacelor, sub conducerea si supravegherea sefului de echipaj sau a ofiterului de garda.

Art.257. Inainte de inceperea operatiilor de manevrare a capacelor, atat la inchidere cat si la deschidere, se va controla ca in zona gurilor de magazii sa nu fie salariati, caile de rulare sa fie libere si curate, iar capacele sa fie complet eliberate de sistemul lor de fixare si blocare.

Art.258. Este interzisa lasarea deschisa a capacelor de magazii fara ca acestea sa fie asigurate; in cazuri de extrema necesitate, capacele vor sta partial deschise, luand imediat masuri de asigurare impotriva deplasarii. Este interzisa lasarea in pozitie incomplet inchisa a capacelor Mac Gregor.

Art.259. La deschiderea magaziilor, pentru pregatirea locului de munca, se curata si se matura bocaportii de resturile de marfa, se indeparteaza orice urma de ulei, grasimi, pulberi, etc., care poate produce alunecarea. Bocaportii vor fi asezati pe punte sau la murada si vor fi asigurati impotriva deplasarilor.

Art.260. La scoaterea minginiilor se vor scoate sigurantele si se vor prinde gafele care var trebui obligatoriu prevazute la capete cu socare suficient de lungi pentru dirijare.

Art.261. Membrii echipajului care participa la operatiile de inchidere si deschidere a magaziiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
– sa verifice daca uneltele, instalatiile si utilajele pe care le vor folosi sunt in buna stare si nu vor folosi pe acelea care nu prezinta securitate in timpul lucrului;
– sa foloseasca efectiv si corect in timpul lucrului echipamentul de protecție prevazut in normativ pentru locul de munca respectiv.

6.8. Ambarcarea si debarcarea pilotului

Art.262. Comandantul trebuie sa ia toate masurile impuse de imprejurari, astfel ca ambarcarea pilotului sa se faca in depline condiții de siguranta.

Art.263. Locurile de trecere de pe scara de pilot pe nava vor fi prevazute cu scara de copastie si saula, iar pe copastia navei vor fi montate doua bastoane „tin-te bine” fixate rigid de copastie. In timpul noptii scara de pilot va fi iluminata cu proiector montat la copastie. De-a lungul scarii de pilot, de o parte si de alta a acesteia, se vor lasa pana la apa doua socare bine asigurate.

Art.264. La copastie, in dreptul scarii de pilot vor sta un ofiter si un marinar care il vor ajuta pe pilot sa treaca copastia navei, avand pregatit un colac de salvare cu saula.

Art.265. Scara de pilot trebuie legata bine la copastia navei, in bordul de sub vant si la o inaltime deasupra apei in functie de inaltimea pilotinei. Scara de pilot trebuie sa fie solida, cu treptele vopsite in culori deschise. Scara nu trebuie sa fie alunecoasa, cu trepte subrede, sparte sau lipsa, socarele nu trebuie sa aiba rosaturi. Treptele vor avea suprafata nederapanta. Scara de pilot trebuie pastrata la loc adapostit.

Art.266. In cazuri deosebite (mare rea), pilotul este singura persoana in masura sa hotareasca daca transbordarea lui de pe nava pe pilotina sau invers se poate face sau nu.

6.9. Legarea navelor

Art.267. Echipa de barcagii este subordonata pilotului care executa manevra. Legarea-dezlegarea si mutarea paramelor navelor la cheu se face de catre echipele de barcagii ale portului, instruite in acest scop.

Art.268. La manevrele de acostare, de mutare si de plecare a navelor, echipele de barcagii trebuie sa fie prezente la timp si complete. Echipa trebuie sa aiba doua cangi usoare, una pentru prova si alta pentru pupa si o saula de 10-15m. Echipa de barcagii nu va parasi dana de manevra decat atunci cand, la acostare, nava s-a legat de binte, s-a virat ultima parama si a primit aprobarea pilotului de a pleca sau, la manevra de plecare a navei, atunci cand ultima parama s-a molat si nava s-a departat de cheu.

Art.269. La manevrele de acostare si de plecare, echipa de barcagii va indeparta persoanele straine, pana la 20-30m de cheu, pe timpul cat dureaza manevra.

Art.270. In cazul acostarii la pontoane, legarea paramelor, in lipsa echipei de barcagii, se va face de catre pontonier, insa numai la babalele pontonului.

Art.271. Pontonierul va interzice stationarea persoanelor straine pe ponton, in timpul manevrelor de acostare a navelor. Exceptie fac pontoanele special amenajate pentru asteptare, imbarcare si debarcare a pasagerilor; pontonierul va permite trecerea pasagerilor dincolo de locul destinat stationarii lor numai dupa terminarea manevrei de acostare.

Art.272. Paramele navelor trebuie astfel legate de babale incat la virare sa nu sara de pe babala, sa se poata mola si sa nu incurce manevra paramelor celorlalte nave. Numai dupa legarea sigura a paramei si dupa desfacerea bandulei se va anunta nava ca parama poate fi virata.

Art.273. In porturile amenajate, este interzisa legarea paramelor navelor de alte corpuri de pe cheu in afara de babale, cum ar fi sine de cale ferata, sinele macaralelor, stopele macaralelor, picioarele de estacada, etc.

Art.274. In timpul cat parama se transporta de-a lungul cheului la baba, se interzice ca cei ce o poarta sa se gaseasca intre parama si marginea cheului. La intinderea in forta a paramelor in timpul manevrelor, barcagii se vor indeparta si vor obliga si persoanele de pe cheu sa se departeze la distanta la care sa fie in siguranta.

Art.275. In cazul cand parama pusa la baba, detorita pozitiei sale la virare, prinde techetul cheului pe dedesubt, barcagii vor opri virarea paramei si o vor degaja.

Art.276. Cand parama se transporta cu barca sau cu salupa de la nava la cheu, transportul ei se va face astfel:
Se va fila parama de la nava la inaltimea salupei sau a barcii. Cu cangea se va prinde gasa si se va agata pe etrava barcii sau la binta sin prova salupei. La pupa se va lua o parte suficienta de parama si se va incolaci larg, fara veline, dupa care barca sau salupa se va indeparta de nava. Pe masura ce barca sau salupa se va indeparta de nava, se va fila de la nava parama de o lungime cat poate remorca ambarcatiunea; mai departe se va fila la apa din cantitatea de parama luata de rezerva, pana la cheu, in dreptul bintei.
La cheu, gasa paramei va fi data echipei de barcagii cu ajutorul unui capat de saula, dupa care ambarcatiunea se va indeparta in afara locului de manevra si in special departe de elicea navei.

Art.277. Pe timp de ploaie, lapovita, ninsoare, atunci cand cheul este acoperit de gheata sau de polei, legarea si dezlegarea paramelor se vor face cu atentie. Bandula va fi adusa in dreptul babalei si barcagiul care o vireaza va sta in spatele babalei, sprijinindu-se de ea, pentru a nu aluneca in apa. Se va presara sare in jurul babalei, in cazul pericolului de alunecare (in caz de zapada sau inghet). Cand conditiile o cer, barcagiul va fi legat de mijloc cu o saula si va fi protejat de un altul, care il va ajuta.

Art.278. Pe cheu alunecos se interzice transportarea paramelor de la o binta la alta. Transportarea paramelor se va face numai prin apa, purtate cu o saula.

Art.279. Barcagii vor purta obligatoriu casca de protecție, la orice manevra de legare-dezlegare a navelor. Ei vor purta un semn distictiv, pentru a fi usor remarcati (banderola, platca, casca de protecție vopsita cu galben, etc.).

Art.280. Echipa de barcagii trebuie sa poarte imbracaminte potrivita cu starea timpului si care sa nu-i stanjeneasca in timpul lucrului.

6.10. Securitatea barcagiilor legatori de nave

Art.281. Seful turei de barcagii va controla zilnic, la inceperea programului, daca intreg materialul din dotare, inclusiv echipamentul de protecție, este in buna stare.

Art.282. Inainte de inceperea manevrei se vor specifica lagaturile paramelor, felul cum sunt date la mai, slep, ponton, etc. si se vor pregati pentru molare. Se va verifica daca pe babale exista spatiu corespunzator pentru legarea paramelor, eventual, inainte de legare, se va elibera spatiul.

Art.283. In timpul noptii, marinarii barcagii vor folosi la barca felinare in stare tehnica corespunzatoare.

Art.284. La luarea paramelor din barca, se va mentine in peromanenta o barca intr-o pozitie convenabila si stabila, pentru a nu fi resturnata.

Art.285. Se va acorda atentie la deplasarea barcii cu parama la uscat, tinandu-se barca numai cu prova in curent, iar dupa aruncarea bandulei la mal nu se va mai inainta. Se va urmari sa nu se prinda vreo velina la banchetul barcii.

Art.286. Trecerea barcii de la prova navei spre pupa se va face numai prin partea dinspre larg a navei; nu este permis sa se treaca cu barca peste si pe sub paramale date la mal.

Art.287. Este interzis marinarilor barcagii sa se urce pe scondri la bordul navelor.

Art.288. La efectuarea legarii si dezlegarii navelor la si de la cheu, se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
– inainte de aruncarea bandulei se va striga „ATENTIE FERESTE BANDULA”.
– cand se arunca bandula de la nava se va urmari directia parei, pentru a se putea feri;
– la tragerea paramelor se vor folosi manusi de protecție.

Art.289. Cand parama se ia cu barca, se vor evita trecerea si stationarea barcii in directia ancorei si sub ancora, atat in prova cat si in pupa navei.

Art.290. Parama se va stringe colac in asa fel incat sa nu se faca verine; filarea trebuie sa se faca normal iar barcagiul va sta in partea opusa filarii paramei.

Art.291. Inainte de a se lua legaturile cu barca de la pupa navei, se va anunta pilotul pentru a nu se pune masina in miscare.
Nu se va da comanda de lansare a masinii pana cand barca nu paraseste zona periculoasa.

Art.292. Marinarii legatorii de nave nu vor sta in raza de actiune a paramelor, cablurilor si scondrilor ce se dau si se iau de la nava.

6.11. Utilizarea barcilor de la bordul navelor

Art.293. In cazul in care barca se deplaseaza pentru a transporta personalul de la mal la bord, cel ce a fost insarcinat cu acesta misiune este obligat sa ia in barca veste de salvare pentru toti cei care vor fi transportati.
Pentru ambarcarea persoanelor, barca se va asigura prin legare la mal, iar cei in cauza nu se vor urca in barca mai inainte de a-si fi fixat vestele de salvare pe corp.

Art.294. In barca nu se vor urca mai multe persoane decat este prevazut in rolul barcii. Persoanele vor fi repartizate in mod uniform in barca, pentru a asigura o stabilitate buna in timpul trensportului.

Art.295. Persoanele nu vor sta in picioare sau pe copastie. Cand se efectueaza transportul cu barca in timpul noptii, se va avea in vedere ca in barca sa se gaseasca un sistem de semnalizare luminos in vederea reperarii barcii.

6.12. Trecerea prin ecluze

6.12.1 Nave separat (expres)

Art.296. Cand nava se apropie de bajoaierul (peretele) ecluzei pentru acostare, marinarul care raspunde de punerea balonului de acostare intre nava si bajoaierul ecluzei trebuie sa aiba corpul in pozitie verticala, iar mana cu care tine barbeta balonului de acostare si nici o parte a corpului, sa nu fie scoase in afara braului de acostare al navei.

Art.297. La capatul superior, barbeta balonului de acostare, nu trebuie sa aiba gase in care marinarul sa poata introduce mana. Acesta barbeta trebuie sa fie prevazuta cu un nod opt sau cap de bulgar; marinarul nu are voie sa infasoare dupa mana barbeta balonului de acostare sau sa-i faca alte legaturi de mana.

Art.298. Este interzis a se pune ca balon de acostare intre peretele ecluzei si corpul navei alte obiecte sau bucati de lemn de esenta tare. Se poate folosi la nevoie o bucata de lemn de esenta moale (tranchet) tinuta cu o barbeta din parama.

Art. 299. La trecerea navelor petroliere prin ecluze se vor respecta urmatoarele:
a) la manevre se vor folosi parame vegetale sau sintetice;
b) paramele metalice din dotare vor fi matisate si patronate; nu vor fi tarate pe punte sau peste gurile de incarcare;
c) navele petroliere vor avea baloane de cauciuc sau anvelope, in plus fata de baloanele de acostare montate in zonele de acostare.

6.12.2. Nave prin impingere

Art.300. La manevre pot fi folosite si persoane cu alte functii de la punte, dar acestea vor actiona sub supravegherea personalului cu vechime sau a posesorilor de brevete sau capacitati.

Art.301. orice manevra se va executa numai in urma dispozitiei primite de la comandant.

Art.302. In timpul acostarii convoiului la peretele camerei ecluzei, marinarii nu vor stationa in dreptul legaturilor.

Art.303. Accesul intre impingator si navele impinse se va face numai printr-un loc bine stabilit si prevazut cu schela de acces care va avea si balustrada. Nu este permis marinarilor sa sara de la o nava la alta.

Art.304. Tot personalul care participa la manevra de formare si de descompunere a convoaielor impinse sau la manevra de ecluzare este obligat sa aiba asupra sa vesta de salvare.
In timpul noptii, pe puntea navelor fara echipaj (barje) nu se va circula fara vesta de salvare.

Art.305. Virarea paramelor cu vinciurile de legare se va executa numai prin asigurarea cu clichetul (castaneta).

6.13. Navigatia pe furtuna

Art.306. La primirea avizelor de furtuna, comandantul prin sefii de serviciu, va lua toate masurile referitoare la prevenirea accidentelor de munca.

Art.307. La navele de pasageri, personalul de punte si cel administrativ, supravegheaza pasagerii pentru ca acestia sa nu se accidenteze. Cei suferinzi de rau de mare si care simt nevoia de aer, nu vor fi lasati sa iasa afara pe puntile deschise, ci vor fi indrumati spre locuri adapostite. Celor ce sufera de rau de mare in forme grave li se vor acorda ingrijirile medicale corespunzatoare.

Art.308. Se vor controla periodic capacele gurilor de hambar. Prelatele trebuie sa fie corect pliate la coturi, penele vor fi batute cu ciocanul fiecare in parte, traversele vor fi puse si stranse in tiranti. Daca este nevoie, peste gurile de la magazie se va tese o plasa de socare. La navele cu capace Mac Gregor se va controla ca suruburile de etansare sa fie stranse pana la refuz.

Art.309. Daca nava are incarcatura cu havalea, cablurile de armare vor fi controlate sa fie bine intinse, astfel ca havaleaua sa nu aiba nici cel mai mic joc. Pe timp de furtuna, controlul se va face de cateva ori pe zi. La alte marfuri aflate pe punte, ca: piese grele, masini, containere, lazi, etc., se vor controla cu grija inainte de furtuna, cablurile de amaraj, dublandu-se eventual legaturile, iar tirantii vor fi stransi, astfel ca incarcatura sa nu aiba joc.

Art.310. Cand nava are ruliu sau tangaj, nu se vor manipula si nu se va lucra cu substante caustice sau corozive (soda, acizi, etc.).

Art.311. Mijloacele pirotehnice de semnalizare ale navei vor fi pastrate in lazi metalice captusite, inchise ermetic si montate rigid pe una din puntile deschise, cat mai sus si mai aproape de comanda navei sau de puntea etalon sau in dulapuri metalice etanse, captusite, amplasate in timoniere. Asezarea materialului pirotehnic in lazi sau dulapuri se va face astfel incat la balansul navei sa nu se rostogoleasca. Manipularea materialelor pirotehnice se va face incet si cu atentie, evitandu-se lovirea lor.

Art.312. Transportul materialelor pirotehnice de semnalizare de la magazii la nave sau pe nava se va face cu atentie, fara a fi lovite sau ciocnite in timpul transportului.

Art.313. Echipajele navelor sunt obligate sa cunoasca modul de pastrare a mijloacelor pirotehnice si sa nu permita descompletarea pieselor din inventarul semnalelor luminoase pentru colaci. De asemenea sunt obligate sa cunoasca modul de utilizare a materialelor pirotehnice de semnalizare. Pentru acesta, periodic, odata cu prelucrarea rolului de abandon, echipajul va fi instruit teoretic in manipularea corecta si in condiții de securitate a tuturor categoriilor de materiale pirotehnice existente la bordul navei.

Art. 314. Mijlacele pirotehnice de semnalizare vor fi manevrate si vor fi utilizate cu respectarea instructiunilor de folosire inscrise pe fiecare categorie in parte.

Art.315. In cazul lansarii rachetelor cu pistolul de rachete, se va proceda cu atentie, avandu-se in vedere ca teava acestuia sa nu fie in nici un momente indreptata in directia vreunei persoane.

6.15. Andocarea navei

Art. 316. Este interzis a se trece de pe doc pe nava si invers prin alte locuri decat pe pasarela de trecere.

Art.317. La coborarea navei de pe doc, inainte de a se desprinde de pe cavaleti, vor fi controlate toate compartimentele navei din punctul de vedere al vitalitatii si flotabilitatii.

Art. 318. Echipajele navelor li se va atrage atentia asupra locurilor unde se executa pe doc manevra cu piese grele, cu macarale sau cu diferite instalatii de ridicare.

Art. 319. Tot timpul cat nava este pe doc, nu se va manevra pana carmei si nu se va roti elicea navei cu virorul, fara a se lua toate masurile de siguranta si de control la pupa navei si fara aprobarea docului.

Art.320. Pe doc, bransamentele electrice, de apa sau de aer vor fi executate numai de catre personalul docului. In timpul cat nava primeste curent electric la doc, este interzis sa se foloseasca consumatorii elecrici de putere mare, fara ca in prealabil sa fie anuntat docul.

6.16. Activitatea de radio-comunicatii

Art.321. Activitatea de radio-comunicatii la nave se va desfasura in conformitate cu reglementarile internationale in vigoare, respectand Normele sepecifice de securitatea muncii in telecomunicatii si radiocomunicatii.

Art. 322. Utilizarea bateriilor acide de acumulatoare se va face conform prevederilor NSSM pentru intretinere si reparatii autovehicule.

6.17. Scule si unelte de mana, sudarea metalelor

Art.323. La lucrarile de sudura efectuate pe nave se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.

Art.324. Lucrarile de sudura vor fi efectuate la bordul navei de catre o persoana calificata.

6.18. Lucrul in aborada si la supra structuri

Art.325. Pentru efectuarea lucrarilor la catarge, coloane, cosuri etc., se va face echipajului un instructaj amanuntit. Se va pregati cu atentie locul de munca si materialele necesare in functie de specificul lucrarii, sub directa supraveghere a sefului de echipaj si a conducatorului lucrarilor (secundul, seful radio-telegrafist, seful mecanic, etc.).

Art.326. Pe vreme rea sau noaptea, lucarile vor fi efectuate cu aprobarea expresa a comandantului si numai in cazuri de extrema necesitate. In timpul marsului nu este permis sa se stea cu picioarele pe balustrada, copastie sau parapet.

Art.327. Uneltele necesare lucrului se vor pregati din timp. La lucrarile efectuate la suprastructuri, la o inaltime mai mare de 2m, se va purta obligatoriu centura de siguranta legata cu saula scurta, in limita manevrelor locului de munca, chiar daca se foloseste si schela de lucru.

Art.328. Manevrele fixe sau mobile ale arboradei, precum si instalatiile ce se vor utiliza pe timpul operatiilor vor fi verificate din punctul de vedere al rezistentei si functionarii.

Art.329. Se interzice lucrul in arborada pe timpul operatiilor de incarcare-descarcare.

Art. 330. La lucrul in arborada se va folosi scaunul de catarg. Atunci cand nu se poate folosi scaunul de catarg, marinarii vor fi asigurati cu centura de siguranta, bine ajustata pe corp; saula de siguranta va fi legata cat mai scurt de manevrele arboradei.

Art.331. In timpul lucrului in arborada este interzis celui care lucreaza sa se dezlege de la capatul saulei sau sa iasa din scaun.
Obiectele de care se volteaza saula trebuie alese cu grija, sa fie rigide, sa ofere siguranta si sa permita filarea fungii.
Filarea saulei se va face personal de catre seful de echipaj sau de catre lemnarul de bord.
Filarea se va executa fara socuri sau smucituri, pastrandu-se tot timpul volte suficiente ca filarea sa se faca in condiții de securitate.

Art.332. Uneltele necesare lucrului in arborada vor fi legate de scaun, puse la indemana intr-o caldare prinsa de scaun si urcate oadata cu cel care lucreaza cu ele.
In cazul cand cel urcat in arborada are nevoie si de alte scule, acestea ii vor fi trimise cu o saula.

Art.333. Demontarea oricarei piese din arborada se va face numai dupa ce a fost botata. Sarturile, straiurile si pataratinele trebuie sa fie intinse astfel ca sa nu aiba joc de la balamale.

Art.334. Degajarea cablurilor din pastici, tamburi etc. se va efectua numai cu instalatia la post. Daca nu este posibil, vor fi luate masuri de securitate corespunzatoare: anularea tensiunii electrice, asigurarea impotriva functionarii accidentale sau a deplasarii din pozitie, asigurarea prin botare a sarmei sau a piesei care se degajeaza. In timpul lucrarilor deasupra magaziilor sau deschiderilor, acestea vor fi inchise. Daca lucrarile impun mentinerea capacelor deschise, locul se va proteja cu plase; sub aceste plase se interzice stationarea altor persoane.

Art.335. Este interzis lucrul la inaltime pe catarge si pasarele in timpul navigatiei pe vreme rea, atunci cand nava are inclinatii mari la tangaj si ruliu.

6.19. Lucrul la corpul navei

Art.336. Inainte de inceperea lucrarilor se va face un instructaj asupra conditiilor de desfasurare a lucrarilor (anotimp, mare, fluviu, etc.) si se vor pregati uneltele pentru prevenirea accidentelor si scurtarea timpului de lucru.

Art.337. Atat timp cat nava se afla in mars nu se va executa nici o operatie sau lucare in exteriorul bordajului, de pe schela.

Art.338. La lucrul pe schelele suspendate nu vor admise persoane supraponderale, in etete si nici marinarii stagiari in primele 6 luni de imbarcare; de asemenea nu vor fi admisi la lucru marinarii care sufera afectiuni ce i-ar putea impiedica sa lucreze.

Art.339. Schelele suspendate vor fi confectionate din scandura rezistenta, fara crapaturi, fara noduri care le-ar slabi rezistenta. Dimensiunile schelei vor fi: lungimea 300cm , latimea 30cm, grosimea 4cm. La distanta de 40cm de la capete vor fi prevazute doua traverse care sa asigure distanta de 35cm intre schela si bordaj. Pe o astfel de schela sunt admisi sa lucreze marinari. Socarele de suspendare vor fi din manila de 22mm diametru si vor avea gasele bine matisate. Socarele vor fi suficient de lungi, astfel ca schela sa poata ajunge la apa cand nava este goala si sa raman o rezerva de circa 4m lungime de socar, necesara pentru filare si voltare.

Art.340. Legarea socarelor in jurul schelei se va face numai cu nod marinaresc de schela, atfel ca matiselile gaselor sa se afle deasupra schelei la circa 70cm inaltime, iar schela sa aiba o pozitie orizontala sau usor inclinata catre bordaj.

Art.341. Inainte de fiecare folosire a schelei, socarele de suspendare vor fi controlate pe toata lungimea lor, verificandu-se sa nu aiba toroane rupte sau rosaturi. Dupa terminarea lucrului, socarele vor fi scoase de la schele, vor fi stranse si vor fi depozitate la magazie.

Art.342. Lucrul pe schele improvizate este interzis. Voltarea socarelor se va face la tacheti mobili de copastie, iar in dreptul balustradelor se va face chiar de balustrada, astfel ca legatura sa prezinte siguranta deplina si sa se poata fila cu usurinta. Filarea schelelor si voltarea lor se va face de catre seful de echipaj sau lemnarul de bord.

Art.343. Este interzis sa se volteze socarele schelelor de balustrade mobile, deasupra altor volte asu deasupra altor manevre si de piese sau dispozitive care nu sunt rigide si care nu prezinta siguranta la volare si filare.

Art.344. Seful de echipaj va supraveghea personal lucrul la schele si nu va parasi puntea si locul de munca, nici macar temporar, fara sa lase un inlocuitor competent (lemnarul de bord, timonierii). Dupa voltarea schelelor, capetele libere ale socarelor vor fi asezate in dreptul fiecărui techet, degajate de alte manevre, incolacite larg si fara veline.

Art.345. Marinarii vor urca si vor cobora pe schele incet, cu atentie, folosind scara de pilot, fara a purta in mana sau in buzunar unelte si materialele de lucru ca: ciocane, raschete, pene sau cutii de vopsele. Uneltele si materialele pentru lucru vor fi date in cutii, dupa ce marinarii au coborat pe schele si s-au instalat. Uneltele si materialele de lucru vor fi trimise legate cu saula, iar saula va fi apoi voltata sigur la inaltime convenabila lucrului.

Art.346. La lucrari pe schele in sir, se va cauta sa se pastreze același ritm de lucru, astfel ca intregul sir de schele sa se afle pe acelasi nivel.

Art.347. Filarea schelelor se va face la cererea marinarilor si numai cand acestia confirma ca s-au pregatit. Filarea se face pastrand volte suficiente ca sa se execute in siguranta si se va face lin, fara smucituri si simultan la ambele capete; imediat ce se aude comanda „VOLTA” se va opri filatul si se va volta socarul in siguranta si strans, astfel incat sa nu se fileze singur sau sa sara voltele.

Art. 348. In cazul in care pe aceeasi schela lucreaza doua persoane, comportarea fiecareia in timpul lucrului trebuie sa fie astfel incat sa nu se stanjeneasca una pe cealalta, sa pastreze un ritm de lucru cat mai egal si sa nu provoace balansarea schelei prin miscari inutile sau necontrolate.

Art.349. Vopsirea in interiorul navei se efectueaza cu respectarea NSSM pentru activitatea de vopsire si NSSM pentru lucrul in spatii inchise.

7. ACTIVITATEA IN COMPARTIMENTUL MASINI

7.1. Generalitati

Art.350. Se interzice blocarea spatiilor de circulatie si acces din sala masinilor, inclusiv a celor de avarie.

Art.351. Incaperile in care se afla masinile, motoarele cu ardere interna, etc., trebuie sa fie permanent aerisite.

Art.352. Compartimentele de masini trebuie sa aiba o ilumnare corespunzatoare. Lampile electrice trebuie sa fie etanse si prevazute cu cosuri metalice si globuri de protecție.

Art.353. Transmisiile cu roti dintate, cuplaje trebuie sa aiba o iluminare corespunzatoare. Lampile electrice trebuie sa fie etanse si prevazute cu cosuri metalice si globuri de protecție.

Art.354. Toate partile componente ale unei masini, ale unui utilaj sau ale unei instalatii si toate conductele cu temperaturi de peste 550C trebuie sa fie izolate din punct de vedere termic.

Art.355. Tinuta personalului, in compartimentul masini, in timpul serviciului de cart si garda si al salariatilor de intretinere si reparatii, va fi corespunzatoare conditiilor de lucru, imbracamintea va fi bine stransa pe corp, iar incaltamintea va avea talpa antiderapanta si bombeu metalic.
La lucrarile care se executa la inaltime se va utiliza centura de siguranta.

Art.356. Dispozitivele de protecție vor fi indepartate de la locul lor numai in caz de reparatii, control sau curatenie si numai atat timp cat instalatia nu functioneaza. Acestea vor fi mantate inainte de inceperea probelor de functionare care se executa dupa reparatii sau revizii.

Art.357. Bidoanele, damigenele, sticlele si orice vas cu substante chimice lichide, inflamabile sau combustibile vor fi bine astupate si amarate si vor fi depozitate in incaperi separate; ele vor fi etichetate asupra conținutului.

Art.358. Se interzice depozitarea sau manipularea lichidelor inflamabile in vase din material plastic, cu exceptia celui special realizat impotriva acumularii electricitatii statice.

Art.359. In timpul remedierii defectiunilor la motoarele de propulsie vor fi luate masuri de blocare a axelor portelice sau a zbaturilor.

Art.360. In timpul operatiilor de intretinere si reparatii la masini, utilaje si instalatii, pieselesi materialele vor fi amarate si depozitate corect, pentru prevenirea unor eventuale accidente.

Art.361. In compartimentul masini se interzice spalarea si degresarea cu produse usor inflamabile sau toxice.

Art.362. Personalul din sala masinilor va fi dotat cu protectori individuali impotriva zgomotului (antifoane de tip corespunzator).

Art.363. Se interzice demontarea paiolurilor, gratarelor, etc., fara ca in prealabil toate caile de acces spre acestea sa fie blocate si inscriptionate corespunzator.

Art.364. Inaintea operatiilor de introducere a unor piese din exterior in sahtul masinii cu ajutorul macaralei, vor fi luate masuri de indepartare a tuturor obstacolelor si a oamenilor din zona respectiva de lucru.

Art.365. Operatiile de demontare si montare se vor face numai sub conducerea ofiterilor mecanici care raspund de agregatul sau instalatia respectiva.

Art.366. Remedierile necesare la agregate sau instalatii vor fi executate numai dupa oprirea acestora.

Art.367. Locurile periculoase care nu pot fi protejate cu aparatori vor fi ingradite cu balustrade sau paravane de protecție montate la distanta corespunzatoare.

Art.368. Iesirile de avarie, usile de acces la compartimentul masinii si spiraiurile salii masinilor vor fi prevazute cu sisteme duble de acctionare de deschidere-inchidere atat din interior cat si din exterior si vor fi mentinute permanent in stare de functionare si fara a fi blocate.

7.2. Motoare cu ardere interna

Art.369. Inainte de inceperea oricarei operatii de reparare sau intretinere la motoarele principale sau auxiliare, se va asigura ca masina respectiva sa nu fie pusa in miscare in mod accidental.

Art.370. In timpul executarii lucrarilor care implica demontarea unor piese grele, vor fi luate masuri de amarare a acestoara.

Art.371. La efectuarea controlului interior al carterelor motoare, efectuarea de masuratori in carter etc., se vor utiliza lampi portative cu glob de tip etans (antiex).

Art.372. Este interzis a se interveni la instalatia de inalta presiune in timpul functionarii motoarelor.

Art.373. La motoarele cu virare manuala, dupa fiecare virare este obligatorie scoaterea levierului.

Art.374. Se interzice agatarea si uscarea hainelor si a altor materiale pe masini, instalatii sau pe dispozitivele de protecție ale acestora.

Art.375. Inainte de pornirea motoarelor principale se va verifica daca virorul este decuplat, daca toate aparatorile organelor in miscare sunt montate, daca nu sunt scule si dispozitive in carter sau pe motor.

Art.376. In cazul folosirii solutiei pentru dezincurstarea spatiilor cu apa de racire a motoarelor, se vor aplica instructiunile firmei producatoare.

Art.377. In caz ca sunt scapari de oxid de carbon, amoniac, bioxid de carbon, etc., in compartimentul masini, trebuie sa se utilizeze pentru interventie masti de gaze cu cartus filtrant in functie de gazul respectiv. Aceste masti vor fi pastrate capsulate, in cutii speciale, cu posibilitatea de a le utiliza in cel mai scurt timp.

Art.378. La pornirea manuala a motoarelor stabile de la barcile de salvare, a motocompresoarelor, a motoarelor de avarie, etc., se vor avea in vedere urmatoarele: mainivela sa fie fixata corect in rac; stiftul manivelei sa nu fie uzat; rotirea manivelei pentru pornire se executa de jos in sus, iar degetele se vor aseza toate pe aceeasi parte a manerului; manerul manivelei va fi prevazut cu manson.

Art.379. Persoanele care pun in functiune motorul cu ardere interna avand pornirea cu „tigarete” vor trebui sa verifice gradul de uzura al filetului suportului tigaretei. Se vor indeparta acele suporturi ale caror filete sunt uzate.

7.3. Masini cu abur si caldari

Art.380. La punctele de exploatare a instalatiilor mecanice sub presiune se vor afisa:
– schema instalatiei, cu indicarea tuturor organelor de reglaj si control;
– instructiunile de utilizare;
– masurile de protecție a muncii.
– Afisele vor fi inlocuite ori de cate ori s-au degradat sau cand instalatia a fost modificata.

Art.381. pentru remedierea unor avarii sau mici incidente in functionarea instalatiilor cu aburi, nu se efectueaza nici o demontare fara stirea si aprobarea sefului mecanic sau inlocuitorul acestuia si numai dupa ce se izoleaza locul unde se executa lucrarea si se purjeaza acea parte din instalatie. Dupa demontare, vor fi luate masuri de asigurare impotriva deschiderii valvulelor aferente care ar permite scapari de vapori si vor fi montate tablite de avertizare: „NU MANEVRATI ! SE LUCREAZA”. La terminarea lucrarii, se va face proba de functionare, care va fi controlata de catre seful mecanic sau inlocuitorul acestuia.

Art.382. Se interzice depozitarea de materiale in compartimentul cladirii; trecerile vor fi intotdeauna libere.

Art.383. Manerele robinetelor indicatoarelor de nivel vor fi izolate, pentru a nu provoca arsuri atucni cand sunt manevrate.

Art.384. Toate partile metalice ale instalatiilor care in mod normal nu sunt sub tensiune-dar care in urma unui defect de izolatie pot fi puse sub tensiune (carcasele electromotoarelor, dulapurile metalice de protecție, etc.)

Art.385. In fata si in spatele tabloului principal de distributie, pardoseala va fi acoperita cu materiale electroizolante iar personalul de deservire va folosi manusi, cizme si scule elecroizolante, ochelari de protecție, indicatoare sau lampi bipolare, pentru verificarea prezentei tensiunii electrice.

Art.386. In imediata apropiere a tabloului principal de distributie, se vor afla mijloace de protecție individuale electroizolante: cizme, manusi si galosi. Toate tablourile electrice vor fi prevazute cu usi de vizitare cu deschidere inspre fata.
Se interzice depozitarea de orice fel de materiale, scule, etc., in spatele tabloului principal de distributie, in interiorul tablourilor de distributie secundare, in compartimentele destinate in mod special tablourilor de distributie, in statiile de comanda, in incaperile de convertizoare, de acumulatoare.

Art.387. Circuitele interioare ale tablourilor electrice vor fi inscriptionate si vor avea afisata la loc vizibil schema instalatiei. Sigurantele fuzibile vor fi inscriptionate asupra curentului maxim admis pentru fiecare consumator in parte.

Art.388. Se interzice verificarea lipsei sau prezentei de tensiune prin atingerea directa cu mana, verificarea facandu-se numai cu indicatoare de tensiune sau cu voltmetre portabile.

Art.389. Toate uneltele electrice portabile se vor alimenta la tensiune joasa, nepericuloasa, de 24V. In cazul in care nu exista circuite speciale de alimentare pentru tensiune redusa, se vor folosi transformatoare speciale, convertizoare, elemente galvanice. Este interzisa obtinerea tensiunii reduse cu ajutorul autotransformatoarelor sau al rezistentelor.

Art.390. Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe cordoane electrice mobile.

Art.391. In toate compartimentele in care se gasesc aparate sau masini electrice cu degajare puternica de caldura sau gaze (convertizoare, acumulatoare, etc.), se va asigura ventilarea naturala sau fortata in timpul lucrului.

Art.392. Aparatele electrice portabile de masura nu vor fi folosite la masuratori ale valorilor de tensiune si curent mai mari decat cele indicate de acele aparate. Masurarea rezistentei de izolatie cu ajutorul megohmmetrelor se va face numai dupa scoaterea de sub tensiune a agregatului si descarcarea sarcinilor capacitive.

Art.393. In cazul alimantarii cu energie electrica de la o sursa exterioara a navei, conectarea si deconectarea se va face de catre personalul de serviciu care exploateaza sursa respectiva. Cablul de alimentare de la mal va fi conectat la tabloul de alimentare de catre personalul de specialitate al bordului inainte de a fi racordat la mal. Schimbarea polaritatii sau a fazelor, in vederea unor legaturi corecte, se va realiza de catre personalul de la cheu sau doc. Cablul de alimentare va fi instalat pe un traseu ferit de socuri mecanice si va fi asigurat cu legaturi de sustinere corespunzatoare. Se interzice folosirea cablurilor de alimentare cu izolatie deteriorata, necorespunzatoare.

Art.394. Iluminatul portativ pentru magazii se poate face cu tensiune nepericuloasa de 12V sau 24V, sau cu tensiune de 220V, dar in acest caz lampile vor fi alimentate, numai cu cablu trifilar corespunzator, cu corpul lampii legat la masa navei. Se interzice folosirea lampilor cu stare tehnica necorespunzatoare.

Art.395. Lucrarile de intretinere a instalatiei de iluminat de lucru in magazii (proiectoarele coloanelor) se fac numai prin folosirea centurii de siguranta si a echipamentului de protecție corespunzator. Se interzice folosirea lampilor cu stare tehnica necorespunzatoare.

Art.396. In compartimentele tablourilor electrice, transformatoarelor, acumulatoarelor, in spatele tabloului principal de distributie se interzice accesul persoanelor, in afara celor insarcinate cu supravegherea sau executarea lucrarilor. La intrarile respective, se vor amplasa la loc vizibil placute avertizoare cu inscriptia „INTRAREA OPRITA – PERICOL DE MOARTE”.

Art.397. Punerea sub tensiune si pornirea agregatelor electrice dupa terminarea lucrarilor se face numai la cererea responsbilului lucrarii si cu luarea urmatoarelor masuri:
a)prevenirea tuturor persoanelor din apropiere;
b)montarea dispozitivelor de protecție;
c)indepartarea uneltelor, materialelor, pieselor;
d)indepartarea salariatilor din apropierea organelor in miscare ale motoarelor si de langa partile sub tensiune.

Art.398. Se interzice instalarea in același compartiment a acumulatoarelor alcaline si a celor acide.

7.5. Instalatii frigorifice

Art.399. Exploatarea, intretinerea, revizia si repararea agregatelor frigorifice se va face numai de catre personalul in primirea caruia se afla, cu aprobarea sefului mecanic sau a inlocuitorului acestuia, dupa ce i s-a facut o instruire corespunzatoare.

8. NAVE DE TRANSPORT PERSOANE

8.1. Nave de transport pasageri

Art.400. Navele destinate transportarii pasagerilor vor avea inscris cu vopsea, la loc vizibil, numarul maxim de persoane pe care le pot lua la bord, conform cu autorizatia data de Capitanie. Este interzis sa se incarce nava peste numarul de persoane permis.

Art.401. La navele de transport pasageri, masurile ce trebuie luate pentru prevenirea accidentelor sunt aceleasi ca si la celelalte categorii de nave, cu deosebire ca la acest tip – fiind imbarcati pasageri – este necesar sa se acorde atentie prevenirii accidentarii lor in timpul transportarii. In acest scop vor fi luate urmatoarele masuri:
a) la sosirea pasagerilor la bord, se va atrage atentia asupra acestor reguli si obligatiilor pe care le au din punct de vedere al prevenirii accidentelor. Aceste obligatii trebuie scrise si afisate la loc vizibil (conform regulilor din Conventia pentru ocrotirea vietii umane pe mare);
b) se va urmari cu atentie ca toti pasagerii sa respecte instructiunile afisate si se va interzice accesul in locurile nepermise (unde se pot accidenta), prin avertizari afisate la loc vizibil.

Art.402. Instructiunile pentru pasageri vor cuprinde urmatoarele:
a) la plecarea sau la acostarea navei nu stationati la prova sau la pupa navei pe locurile de manevra. Nu tineti de vorba in timpul manevrelor pe marinarii insarcinati cu executarea lor!;
b) coborati scarile incet, fara graba si cu atentie, sprijinindu-va tot timpul de balustrade;
c) supravegheati copiii, tineti-i intotdeauna langa dvs.!;
d) in timpul marsului nu aruncati peste bord tigari sau chibrituri aprinse!;
e) nu va aplecati peste copastie sau balustrada deoarece exista pericolul de a cadea in apa;
f) atunci cand nava ambarca valuri sau balanseaza puternic, nu iesiti pe punte! Centura de salvare se afla ……..;
g) in cazul cand observati pe cineva cazand in apa, aruncati primul colac de salvare cat mai aproape de cel cazut in apa si dati imediat alarma „OM LA APA” astfel ca sa fie auzit de personalul de la comanda;
h) la ambarcare sau debarcare nu aglomerati schela de coborare. Evitati aglomerarea in bordul in care se acosteaza. De asemenea, in timpul marsului evitati aglomerarea intr-un bord;
i) accesul in comanda si in compartimentul masinii este interzis. Vizitarea acestor compartimente se va face in cadru organizat;
j) nu alergati pe punte pentru a nu provoca panica si a nu va accidenta.
Aceste prevederi nu sunt limitative, comandantul putandu-le completa si cu alte masuri specifice.

Art.403. In situatii speciale, cand nava la care trebuie sa se debarce personalul are puntea mult mai sus si ambarcarea sau debarcarea pe la mijlocul salupei este imposibila din cauza diferentei mari de inaltime, operatia se poate face prin prova, cu asistenta directa a marinarului si a unui marinar de la nava la care se acosteaza.

Art.404. Pasagerii sau personalul in stare de ebrietate nu vor fi transportati cu salupa sau cu barca.

Art.405. In cazul transportului de materiale cu navele sau salupele de pasageri, acestea vor fi introduse in hambar sau magazie; daca acest lucru nu este posibil, ele vor fi amarate pe punte.

Art.406. La navele maritime de pasageri si de croaziera, la fiecare calatorie se vor efectua exercitii de rol.

Art.407. Pasagerilor li se va aduce la cunostinta ca in tot timpul calatoriei sunt obligati sa respecte ordinele si dispozitiile comandantului navei sau conducatorului de salupa.

Art.408. La navele rapide de pasageri vor fi respectate si urmatoarele prevederi:
a) la manevrele de plecare si de acostare, personalul de serviciu va folosi in mod obligatoriu veste de salvare ca echipament de protecție;
b) navele cu aripi portante, cu platforma in afara bordului nu vor pleca de la punctul de acostare pana ce personalul de manevra nu va fi retras in interiorul bordului;
c) in timpul marsului este interzisa deplasarea pe puntile din afara bordului si pe deasupra cabinelor.

Art.409. Salupele si barcile care transporta personal pentru schimbarea echipajelor la navele aflate in rada sau la navele tehnice aflate in port vor efectua transportul pe mare, Dunare sau rau numai pana la forta vantului indicata in actele navei.

Art.410. La iesirea din locuri inchise comandantul de salupa va naviga cu atentie si cu prudenta, iar la trecerea de colturile cheurilor va naviga la o departare sigura.

Art.411. Pasagerii vor fi ambarcati si debarcati numai pe la scarile cheului sau prin locurile special amenajate in acest scop. Se interzice categoric debarcarea pasagerilor direct pe cheurile mai înalte decat puntea salupei, prin agatere sau catarare pe tranchetii cheului.

Art.412. Ambarcarea si debarcarea pasagerilor se vor face pe schela salupei prevazuta cu balustrada, vor fi supravegheate de marinarul sau motoristul salupei si se vor face numai avand salupa acostata si asigurata cu parame.

Art.413. Se interzice transportul cu salupe de pasageri al buteliilor de gaze lichefiate sau sub presiune, al materiilor inflamabile, al substantelor caustice, corosive sau otravitoare la un loc cu pasagerii sau personalul de schimb de la nave.

Art.414. Salupele de pasageri sau de servitute vor fi dotate cu scari amenajate in prova, care sa ajunga aproape de coronamentul cheului, fiind prevazute cu balustrada care sa poata fi apucata la coborarea sau urcarea pasagerilor.

Art.415. Salupele si barcile care transporta pasagerii la navele din rada vor acosta la nava numai in locurile indicate de comandantul navei sau inlocuitorul acestuia la comanda. Navele propulsate aflate in rada vor efectua adapost pentru salupe.

Art.416. In caz de mare rea sau alte condiții nefavorabile, conducatorul de salupa este cel care poate decide efectuarea in siguranta a transbordului persoanelor de pe salupa pe nava sau invers. Daca acesta considera ca nu sunt condiții corespunzatoare, nu va efectua transbordul de persoane.

Art.417. Barca ce face legatura intre mal si nava va fi manevrata numai de marinarul de serviciu nominalizat de comandant sau de ofiterul de cart. In nici un caz nu se va permite persoanelor straine de nava sa traga la rame sau sa conduca barca ori salupa.

8.2. Bacuri de trecere

Art.418. Bacurile de trecere vor fi dotate cu numarul necesar de pene de lemn pentru asigurarea autovehiculelor care se afla pe punte. Este obligatorie asigurarea autovehiculelor si a utilajelor.

Art.419. Bacurile de trecere vor fi dotate cu mijloace de salvare care vor fi astfel asezare incat sa poata fi folosite in cel mai scurt timp.

Art.420. Pasarelele de acces pe pontoane vor fi prevazute cu balustrade laterale, înalte de 1m.

Art.421. Pentru a impiedica alunecarea autovehiculelor cand pasarelele de acces sunt inclinate, acestea vor fi prevazute cu sipci transversale, antiderapante, fixate la o distanta de 300 – 400mm intre ele.

Art.422. Operatiile de imbarcare – debarcare a autovehicolelor, atelajelor si a pasagerilor pe bacurile de trecere se vor face numai sub supravegherea personalului numit in acest scop.

Art.423. Nu se admite intrarea sau iesirea autovehiculelor, atelajelor sau pasagerilor pe sau de pe bacuri, inainte ca acestea sa fie asigurate prin legare la pontoanele de acostare.

Art.424. La ambarcare se va acorda prioritate autovehiculelor; viteza de circulatie a autovehiculelor si atelajelor pe pasarelele de acces ale bacurilor va fi de maximum 3km/h.

Art.425. Dupa terminarea ambarcarii, mai inainte de dezlegarea bacului de pontonul de acostare, se vor monta balustrade mobile la portiunea de acces pe mpntoanele respective, tragandu-se si bara opritor in acesta portiune.

Art.426. Este interzis a se depasi numarul de autovehicule si atelaje prescris a se incarca pe bacurile de trecere. Se va respecta sarcina maxima admisa la trecerea pe pasarela si pe pontoane.

Art.427. Este interzis a se efectua reparatii, reglari sau alimentari cu combustibil ale autovehiculelor in timp ce acestea se afla pe platformele bacurilor de trecere.

Art.428. Este interzisa stationarea pasagerilor sau a conducatorilor auto in autovehicule in timp de acestea stationeaza pe puntea bacurilor de trecere.

Art.429. Pe bacuri se vor afisa, la loc vizibil inscriptiile „FUMATUL OPRIT” si „SE INTERZICE LUCRUL CU FOC DESCHIS”.

9. NAVE TEHNICE

9.1. Macarale plutitoare

Art.430. Prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR pentru instalatiile de ridicat se aplica numai in ceea ce privește:
– starea tehnica a dispozitivelor si a aparatelor de masura si control;
– atributiile si sarcinile personalului de deservire si de intretinere (macaragii, legatori de sarcina, personal de intretinere si de supraveghere).

Art.431. Macaragiul are obligatia de a respecta prevederile referitoare la lucrul in arborada atunci cand executa lucrari la bratul macaralei.

Art.432. Este interzisa utilizarea macaralelor fara limitatoare aflate in stare de functionare.

Art.433. In timpul operatiilor de ridicare, se vor respecta urmatoarele:
– trebuie sa se cunoasca greutatea sarcinii;
– la fiecare sarcina se va efectua ridicarea de proba;
– fiecare sarcina depozitata pe puntea macaralei va fi asigurata;
– inaintea inceperii lucrului, se vor inchide toate deschiderile etanse din punte, borduri si peretii etansi;
– este interzisa exploatarea macaralei pe timp de valuri, fie provocate de trecerea unei nave, fie creeate de vant sau pe timp de vant cu forta peste gradul 5 si viteza mai mare de 35km/h;
– se interzice prezenta persoanelor pe punte.

Art.434. Dupa terminarea lucrului se vor efectua urmatoarele manevre:
– descarcarea macaralei de orice sarcina si asezarea bratului la post;
– fixarea carligului in pozitia de transport.

Art.435. Se interzice lucrul cu macaraua atunci cand mecanismele de franare nu sunt in stare corespunzatoare.

Art.436. Pentru operatiile de revizie si reparare a grafiferelor pe puntea macaralei se vor lua masuri speciale, conform instructiunilor intocmite pentru aceste operatiuni.

Art.437. La efectuarea lucrarilor de dragaj cu macaraua cu graifer, se va numi o persoana pe punte ca va supraveghea in permanenta graiferul, semnalizand macaragiului toate situatiile speciale sau prezenta unor corpuri straine sau periculoase.
Persoana respectiva isi va alege un loc in campul vizual al macaragiului, cat mai aproape de zona unde lucreaza, dar in afara zonei de manevra agraiferului.

Art.438. Amplasarea materialelor se va face numai in spatiile special indicate.

Art.439. In regimul normal de lucru, macaragiul nu va utiliza pedala de coborare a sarcinii (cu ajutorul careia, in cazul intreruperii curentului, sarcina se poate cobori pe punte) sau pedala franei de urgenta.

Art.440. Plasarea ancorelor de papionaj se face cu remorcherul. Executarea manevrelor se dirijeaza de la bordul dragii de catre seful dragor.

9.2. Dragi cu cupe

Art.441. Seful dragor raspunde de modul de fixare a inaintarii (avanti) si a papionajului, in functie de locul si forma suprafetei de dragat:
-la mare deschisa;
-prin fixarea la un corp mort (corp fix);
– fixarea pe telefon.

Art.442. Papionajul se regleaza de catre seful dragor impreuna cu un marinar cu experianta.

Art.443. Operatiunea nu se va executa pe timp nefavorabil (vant puternic, valuri sau resaca puternica).

Art.444. pe timpul operatiunilor, salanda sau remorcherul vor ridica semnale care indica o nava cabliera.

Art.445. Fixarea papionajului si a inaintarii se face in asa fel incat sa nu se impiedice navigatia pe senalul navigabil sau in bazine. Nu se admite trecerea sarmelor de paionaj pe sub navele stationate la cheu.

Art.446. Pentru manevrarea ancorelor de papionaj, perosoana fizica sau juridica care detine sistemul de dragaj este obligata a intocmi instructiuni precise de lucru pe timp de manevra, impreuna cu sarcina si atributiile de serviciu pe fiecare functie si persoana precum si instructiuni specifice de protecția muncii.
Instructiunile se vor realiza pentru:
– manevra ancorelor cu salupa de papionaj;
– manevrarea ancorelor cu salandele;
– manavrarea cu barca si remorcher.

Art.447. Ridicarea din apa a ancorei de papionaj se face prin pescuirea balizei, aducerea ei pe salanda, trecerea calauzei pe tambur si virarea pe vinciul de ancora.
Virarea ancorei se va face numai la semanlul comandantului de salanda, nava executand o manevra in asa fel incat sa dea fusul navei peste cap, pentru a se smulge ancora, dupa care se incepe virarea.

Art.448. In timpul operatiei de dragaj cu cupe, se impune prezenta in permanenta in cabina de dragaj a sefului dragor de tura si a doi marinari – unul intr-un bord si altul in celalalt – in locul unde elinda se gaseste la nivelu puntii principale, pentru a se observa fiecare cupa si sa anunte oprirea dragajului daca se constata deteriorari la lantul de cupe, aparitia in cupe a unor corpuri straine, etc.
De asemenea se va controla permanent atat rularea sarmelor de papionaj pe vinciuri cat si inaintarea.

Art.449. Pentru lucrarile de montare a centurii de cupe pe elinda, pentru lungirea sau scurtarea elindei in raport cu adancimea de dragaj ceruta, pentru demontarea centurii de cupe uzate, pentru ridicarea elindei cand centura de cupe este cazuta, precum si pentru schimbarea de cupe, eclise, buloane sau alte piese din centura de cupe, se vor intocmi instructiuni de lucru ce vor cuprinde si prevederile de securitatea muncii, specifice fiecarei operatiuni.

Art.450. Trecerea persoanelor dintr-un bord in altul peste slitul cupelor se va face numai prin punctele de trecere prevazute cu punte ce va avea balustrada in ambele parti. Puntea va fi asigurata impotriva deplasarii.

Art.451. Trecerea de pe draga pe navele aflate la incarcare si invers se va face numai cand navele sunt lipite, prin locurile prevazute cu schele de trecere.

Art.452. Pentru lucrul in timpul noptii se va sigura iluminat corespunzator pe toata puntea dragii, indeosebi in zona cupelor si a jgheaburilor pentru scurgerea materialului.
Din momentul inserarii pana cand se lumineaza si atunci cand vizibilitatea este redusa din cauza cetii, draga si navele acostate la draga vor pune in functiune sistemul luminos de semnalizare prevazut in regulamente.

Art.453. Este interzisa urcarea in cupe in timpul lucrului, pentru evacuare diferitelor corpuri scoase din apa; evacuarea lor se va face cu lopata sau cangea numai daca au volum mic. In caz contrar, draga va fi oprita din functiune si vor fi evacuate corpurile respective.

Art.454. La sosirea sau scoaterea navelor de la draga (slepuri, ceamuri, salande), seful dragor va repartiza echipajul dragii la posturi pentru efectuarea manevrei numai dupa oprirea dragii.
Remorcherul nu va parasi nava acostata inainte de asigurarea acesteia cu toate sarmele de legatura si fara a primi confirmarea dragorului.
Manevrele salandelor la draga, pentru schimbarea magaziilor de incarcare, vor fi asigurate de echipajele ambelor nave.

Art.455. Manevrarea jgheaburilor pentru scurgerea materialelor se va face de personal cu experienta. Desfundarea jgheaburilor se va face cu ajutorul unor sapaligi cu coada lunga, fiind interzisa urcarea in jgheab.

Art.456. Cand draga este instalata la fluviu, in perioadele cand apa si curentul apei sunt in crestere, vor fi luate urmatoarele masuri:
– se va sigura draga cu o ancora in plus la avanti;
– se va trage draga cat mai aproape posibil de mal;
– cand draga nu lucreaza, se va ridica elinda.

Art.457. Pe timp de furtuna, vor fi luate urmatoarele masuri:
– cand draga are nave acostate langa ea, se vor fundarisi si ancorele navelor;
– un remorcher va asigura permenent ajutorul necesar in caz de nevoie;
– se vor inchide toate hublourile si gurile etanse.

Art.458. La interventiile la centura de cupe, se vor lua urmatoarele masuri:
– este interzisa demontarea unei cupe din centura daca elinda nu este ridicata la maximum, avand in siguranta pusa;
– pentru evitarea deplasarii centurii cupelor, se va sigura centura de elinda cu zbiruri;
– sunt interzise accesul si stationarea unei persoane intre centura de cupe si peretele lateral (in silt);
– se va amenaja o platforma in interiorul cadrului elindei, sub centura cupelor, si se va asigura cu un tac travers pe elida, pentru evitarea caderii ecliselor;
– se va ridica semnalul de interzicere a formarii valurilor de catre navele care navigheaza in zona.

Art.459. Este interzisa efectuarea lucrarilor de dragaj pe timp de ceata, viscol, ploaie torentiala, vant puternic sau atunci cand curg sloiuri.

Art.460. Orice defectiune la sistemul de actinare a vinciurilor va fi remediata numai la comanda si sub supravegherea sefului dragor.

9.3. Dragi absorbante – refulante

Art.461. Manevra de punere pe pozitie sau scoatere a dragilor absorbante refulante se face cu remorcherul si sub conducerea directa a sefului dragor.

Art.462. Dragile absorbante – refulante vor folosi pentru papionaj numai ancora cu ponton. Cablurile de papionaj date la mal trebuie sa fie asigurate cu chei de impreunare, fara improvizatii de prelungire.

Art.463. Este interzis:
– a se desface capacul de la gura de vizitare a coloanei la pompa, pana nu se scurge apa de pe coloana;
– efectuarea lucrarilor de degajare de obstacole a frezei sau gurii de aspiratie, fara carlige metalice;
– controlul elindei la aspiratie daca freza este in functiune si instalatia de gresare este cu apa;
– executarea de lucrari la elinda in timpul functionarii frezei.

Art.464. Este interzis a scoate sau a introduce boltul de siguranta se la pilotul de avansare, fara supravegherea de catre dragor de la comanda.

Art.465. Este interzis a se face manevra cu pilonii de avansare de catre o singura persoana.

Art.466. Pornirea dragii se va face numai de catre electricianul de bord, din dispozitia sefului dragor.

Art.467. Este interzis a se porni draga fara ca in prealabil sa se asigure ca nu este nici un om pe elinda iar in dreptul frezei nu sunt ambarcatiuni sau obiecte plutitoare.

Art.468. Alimentarea dragii cu curent de la mal, se va face printr-o celula ingradita si cutii de conexiuni, conform NSSM pentru utilizarea energiei electrice in medii normale si cu respectarea prevederilor specifice de mai jos.

Art.469. Cablul electric de alimentare va fi suspendat pe cavaleti (capre) in sectorul uscat, iar la apa va fi pozat pe puntea trenului de flotare, asigurat cu cleme protejate cu mansoane de cauciuc.

Art.470. Este interzisa orice manevra a cablurilor de alimentare, daca nu este anulata tensiunea prin deschiderea intrerupatorului si separatorului din celula de la mal.

Art.471. La lucrarile de cuplare a coloanei de cuplare a coloanei de flotare se vor respecta urmatoarele:
– cuplarea se va face intr-un loc ferit de actiunea valurilor;
– se vor utiliza scule ajutatoare pentru a nu se prinde mainile la fixarea suruburilor si strangerea piulitelor;
– se vor lua masuri de siguranta contra inecului;
– va exista o barca de interventie.

Art.472. Orice defectiune electrica aparuta in timpul lucrului sau instationare va fi transmisa electricianului de bord.

Art.473. Punerea sub tensiune a instalatiilor de la draga se va face numai de catre electrician dupa anuntarea personalului.

Art.474. Toate vinciurile de manevra vor fi prevazute cu limitatoare.

9.4. Gabare

Art.475. Gabara va fi prevazuta in borduri cu balustrade metalice.

Art.476. Responsabilitatea asupra incarcaturii in condiții de securitate a gabarelor revine operatorului portuar care efectueaza incarcarea.

Art.477. Materialul ambarcat pe punte va fi asigurat impotriva deplasarilor accidentale prin pene de lemn si va fi amarat.

Art.478. Caile de acces pe punte si la posturile de manevra vor fi eliberate de orice obstacol si vor fi metinute curate.

Art.479. Este interzisa invarcarea neechilibrata a materialelor pe punte. In cazul in care situatia de lucru sau transport a impus schimbarea asietei gabarei, aceasta se va indrepta prin balastare sau inundare.

Art.480. Este interzisa actionarea vinciurilor pentru ridicarea rampei in timpul mersului.

9.5. Salande cu descarcare mecanica

Art.481. Coborarea si ridicarea portilor in timpul operatiilor de descarcare se va face din comanda navei, sub supravegherea directa a comandantului si la ordinele acestuia.
La feiecare ridicare sau coborare a portilor (in timpul descarcarii), marinarii vor urmari de pe punte daca toate portile se deschid sau se inchid corect.

Art. 482. Se interzice coborarea persoanelor in cala pe materialul dragat, pentru diferite operatii.

Art.483. In cazul ruperii unuia sau mai multor lanturi de sustinere a portilor, din diferite cauze, este interzis a cobori in cala, in timpul mersului salandei.
Recuperarea, legarea sau inlocuirea lanturilor sau tirantilor se vor face numai in stationare la cheu.

Art.484. Se permite lucrul in cala numai dupa ce a fost coborata in cala schela de bordaj, bine legata de „tine-te bine” de la gura de incarcare. Cei care vor cobori in cala vor avea centuri de siguranta si casca de protecție.

Art.485. La punctul de comanda a mecanismelor de deschidere si inchidere a portilor salandei se va afisa avertizarea „NU MANEVRATI! SE LUCREAZA”. Vinciul va fi de asemenea oprit.
In situatia cand la lucrul portilor sunt salariati si scafandri, operatia de supraveghere a lucrului va fi sub directa conducere a comandantului de sarada, care va corela activitatea scafandrului cu cea a echipajului de la bord.

Art.486. Manevrarea portilor se va face numai la ordinul direct al comandantului, in raport cu cerintele scafandrului aflat sub apa.

Art.487. Manevrarea portilor se va face numai la ordinul direct al comandantului, in raport cu cerintele scafandrului aflat sub apa.
In situatia in care scafandrul va lucra la porti prin cala, in interiorul calei se va monta un pod de lemn care va folosi la coborarea si urcarea scafandrului pentru controlul interior al portilor.

Art.487. Manevra de inchidere sau de deschidere a portilor se va face dupa iesirea scafandrului din zona periculoasa si numai la semnul acestuia.
Operatia de inchidere si deschidere a portilor se face de catre ofiterul electrician de la bord, dirijat de comandantul salandei.

Art.488. Este interzis a se sta pe punte in directia intinderii lanturilor. Orice interventie se face cu vinciul oprit.

Art.489. In cazul ruperii lanturilor sau a cheilor de impreunare, repararea se va face sub supravegherea comandantului care va lua urmatoarele masuri:
– intreruperea sursei de alimentare cu curent a vinciului portilor si supravegherea de catre ofiterul electrician;
– montarea schelei pe bordaj in cala;
– montarea scarii metalice deasupra schelei;
– legarea omului care va cobori in cala cu centura de siguranta;
– intocmirea la fata locului a uni rol de atributii pentru lucrarea respectiva;
– echipajul va fi imbracat lejer, iar salariatul de pe schela din cala va purta obligatoriu casca.
Degajarea de corpuri staine la porti se efectueaza in aceleasi condiții ca si in cazul ruperii lanturilor sau a cheilor de impreunare de mai sus.

Art.490. Manevra privind transportul si descarcarea materialului dragat pe zona, in cazul unei mari agitate, se face luand urmatoarele masuri:
– in timpul transportului se va interzice circulatia salariatilor de la prova la pupa, pentru a nu fi luati de valuri. In caz de necesitate, acesta se va face numai din dispozitia comandantului si conform indicatiilor lui. Cand circulatia este permisa, se va circula prin bordul de sub vant si de sub val;
– pentru descarcare, nava va lua pozitia cea mai convenabila, adica cu prova sau pupa in vant, si se va afla in deriva, in asa fel ca descarcarea sa aiba loc intre valuri;
– in timpul descarcarii, supravegherea inchiderii si deschiderii portilor se face din comanda.
Interventiile la porti sau lanturi pe mare agitata se face numai in cazul cand comandantul considera ca este posibil si pe raspunderea acestuia.

Art.491. La lucrarile de cuplare a coloanei cu pontonul, macara grui, zbirurile trebuie sa fie corespunzatoare, iar personalul dragii nu va sta in apropierea coloanei in suspensie in timpul manevrei cu macaraua grui.

Art.492. Manevra de deplasare a coloanelor pe flotoare se va efectua de catre salupe de serviciu, iar in bazin aceasta manevra se poate face cu barca. Personalul navigant care executa acesta manevra trebuie sa fie instruit in acest scop; seful de echipaj va concura efectiv la aceasta manevra.

9.6. Sonete

Art.493. Soneta pe corp plutitor va fi deservita numai de personal ambarcat calificat in acest sens; personalul ajutator de la uscat va fi instruit pentru acesta si va fi pus la dispozitia sefului de manevra al sonetei, conform prevederilor privind serviciul la bordul navelor si Regulamentului de navigatie pe Dunare.

Art.494. Se va acorda o atentie deosebita la instalarea pe pozitie a sonatei pe corp plutitor. In veredea executarii lucrarilor, se va controla ca adancimea intre corpul plutitor si fundul apei a fie de cel putin 1m.

Art.495. Se interzice inceperea lucrului cu soneta pana nu se verifica natura fundului apei si adancimea.
Legaturile de la corpul plutior al sonetei cu malul sau ansamblul in constructie vor fi stranse, nepermitand deplasarea corpului plutitor.

Art.496. Accesul persoanelor de la mal la corpul plutitor al sonetei se va face pe schela. Schela va fi prevazuta cu trepte si cu balustrade cu mana curenta, daca distanta de la mal la corpul plutitor al sonetei nu depaseste 5m.
In cazul cand distanta depaseste 5m, accesul se va face prin transportarea persoanelor cu barca.

Art.497. Ancorele corpului plutitor al sonetei, necesare punerii sale in pozitie, se vor da cu remorcherul la fel ca la draga.

Art.498. Inainte de ridicarea pilotului, capatul liber va fi asigurat cu doua parame vegetale suficient de lungi, pentru a putea fi dirijat la distanta in locul de fixare. Capatul ridicat va fi asigurat cu un zbir corespunzator greutatii pilotului.

Art.499. In timpul ridicarii pilotului este interzis sa se depaseasca inaltimea coloanei lumanare a sonetei.

Art.500. In timpul ridicarii pilotului sunt interzise accesul sau stationarea persoanelor in raza de acctiune a acestuia.

Art.501. Persoana care fixeaza capisonul in capul pilotului va fi asigurata cu centura de siguranta si va purta casca de protecție.
Capisonul va fi prevazut cu sigurante.

Art.502. Este interzisa urcarea pe coloana lumanare daca aceasta depaseste inclinarea de 80.

Art.503. Scarile de urcat pe trepied si colana lumanare vor fi prevazute cu aparatori.

Art.504. Trepiedul coloanei lumanare a sonetei va fi prevazut cu platforme de popas, pentru lucrul la schimbarea cablului sau la instalatia berbecului.

Art.505. Este interzis lucrul unei singure persoane pe coloana lumanare la conducta si articulatiile conductei; la acesta lucrare vor participa cel putin doua persoane, care vor fi asigurate cu centuri de siguranta.

Art.506. Este interzisa folosirea sigurantelor improvizate pentru asigurarea berbecului pe coloana lumanare.

Art.507. Este interzisa folosirea balonierului la tractiune in alt scop decat in cel al functiei sale.

Art.508. In timpul lucrului este interzis personalului sa stea in apropierea actionarii berbecului de batere a pilotului.

Art.509. Puntea corpului plutitor al sonetei va fi prevazuta la extremitati cu balustrade metalice iar locurile de acces la bord vor fi prevazute cu lant si sigurante.

Art.510. Toate sistemele de tractiune actionate ale sonetei vor fi marcate cu sarcina maxima.

9.7. Nave pompieri

Art.511. Armatorul este obligat sa doteze nava pompier corespunzator naturii incendiului (masti, filtre, aparate de respirat, costum, manusi si cizme de protecție).

9.8. Nave RO/RO

Art.512. Instructajul pasagerilor (soferilor) se va efectua la terminarea ambarcarii masinilor si se va mentiona in jurnalul de bord al navei RO/RO.
Instruirea va cuprinde urmatoarele:
a) modul de comportare la bord pe timpul transportului in condiții de securitate;
b) repartitia pe plutele de salvare;
c) descrierea, amplasarea si actionarea mijloacelor de salvare si incendiu din dotarea navei, cu precizarea ca pregatirea si actionarea acestora se va face de catre echipaj;
d) modul de folosire a centurilor de salvare si amplasarea lor;
e) semnale acustice in caz de abandon si incendiu.

Art.513. Incarcarea vehiculelor se va face sub directa supraveghere si indrumare a ofiterului de garda punte, cu respectarea pozitiilor de amarare indicate de constructor prin documentatia de exploatare a navei.

Art.514. Rampele de acces si puntile navei unde urmeaza a se incarca vehicule rutiere trebuie sa fie curate, fara pete de ulei, motorina, pacura sau alte grasimi si sa fie degajate de alte obstacole ce ar putea impiedica accesul vehiculelor sau genera accidente.

Art.515. Ofiterul de serviciu si tura sa de serviciu care participa la incarcare-descarcare vor dirija operatia din pozitia ce le asigura securitatea, totdeauna in raza de vizibilitate a conducatorilor de utilaj si raspund de pozitionarea, stivuirea si legarea marfii.

Art.516. Utilajele autopropulsate specifice si compatibile la transport pe nave RO/RO se vor incarca si asigura conform instructiunilor producatorului.

Art.517. Ofiterul de serviciu punte va instrui sefii echipelor de lucru asupra cunoasterii zonelor interzise, periculoase si a modului de semnalizare a cailor de circulatie permise pe nava in timpul operarii, incheind proces-verbal de instruire sub semnatura, pentru intreaga perioada de lucru la nava.

Art.518. Containerele vor fi fixate numai pe pozitiile prevazute prin proiect.

Art.519. Pozitionarea vehiculelor se va face in prezenta conducatorului auto (soferului), care indica punctele de legare de pe sasiul vehiculului.

Art.520. Dupa pozitionarea vehiculelor, imediat se vor bloca franele. Nu se va lasa masina cuplata in viteza. Se vor pune pene la roti si eventual se va efectua calarea acestora.

Art.521. Intrarea/iesirea utilajelor de la bord se va face numai pri locurile marcate, indicate de personalul de serviciu, respectand instructiunile proprii, elaborate de autoritatea portuara unde opereaza nava.

Art.522. Personalul navei, in perioada operatiunilor de incarcare/descarcare, va circula numai pe caile amenajate din constructia navei, fara a intra in zona in care se desfasoara operatiuni de incarcare/descarcare.

Art.523. Autotractoarele de tip MAFI, la operatiuni in afara bordului, vor respecta regulile de circulatie si instructiunile pentru terminale si drumuri publice. La operatiuni in interiorul navei vor manevra numai dirijate si supravegheate de personalul de serviciu al navei, in spatiile ce nu prezinta pericol pentru utilaj si oameni.

Art.524. Zona de securitate a lifturilor va fi marcata vizibil cu o banda vopsita in culori de avertizare, delimitata pe timpul operarii cu liftul prin balustrade de protecție sau bariere de interdictie a trecerii.

Art.525. Se interzice urcarea si coborarea marfii de pe lift, inainte de zavorarea liftului.

Art.526. Inaintea operarii marfii cu liftul se vor verifica protectiile si semnalizarile de siguranta din instalatie, interzicandu-se modificari sau anulari ale acestora (limitatori de gabarit si de cursa, de sarcina, semnalizari optice si sonore, ridicarea sau coborarea automata a barierelor de interdictie a trecerii, senzori ai comenzilor, etc.)

Art.527. Actionarea liftului de marfa se face numai de personalul instruit si din randul electricienilor navei, la comanda ofiterului de serviciu punte.

Art.528. Materialul de amaraj folosit pentru asigurarea containerelor si autovehiculelor va fi atestat RNR si va avea certificat de probe (CTC) si de securitate a echipamentului de amaraj.

Art.529. Amararea vehiculelor rutiere se va efectua numai in punctele de pe sasiul vehiculului, marcate sau indicate de sofer (incarcator) cu folosirea tuturor elementeloe de amaraj in cazul transporturilor pe roti, inclusiv a cricurilor si a caprelor de amarare.

Art.530. Se interzice aplicarea legaturilor de amarare de roti, osii, sau sisteme de suspensie ale vehiculelor.

Art. 531. Materialul de amaraj folosit va fi in concordanta cu tonajul (greutatea) marfii de amarat (containere, autovehicule).

Art.532. Capitanul secund sau comandantul navei vor lua in mod obligatoriu, masuri de verificare a calitatii amarajului vehiculelor rutiere, la sfarsitul operatiunii de incarcare.

9.8.1. Instalatia hidraulica pentru actionare

Art.533. Atunci cand se executa operatii de lucru in timp ce capacele sunt deschise sau se lucreaza in instalatia hidraulica de actionare (lubrifiere, vopsire sau reparatie), capacele se vor amara pentru a se preintampina inchiderea accidentala a acestora, iar motoarele electrice de actionare vor fi deconectate de la sursa dea limentare cu energie electrica.
Repararea sau demontarea in caz de necesitate a instalatiei hidraulice nu trebuie sa se efectueze cand sistemul hidraulic se afla sub presiune.

Art.534. Deschiderea hidraulica a rapmelor si a capacelor va fi supravegheata de catre unul dintre membrii echipajului.

Art.535. Dupa incheierea manevrelor se deconecteaza panoul de la circuitul hidraulic. Dupa deschidere, capacele se vor amara pentru a fi asigurate impotriva inchiderii accidentale.

Art.536. Este interzisa functionarea pompelor hidraulice fara supapele de siguranta aflate in stare de functionare.

Art.537. Inainte de inceperea oricarei probe hidraulice se verifica daca toate fixarile si racordarile au fost corect montate si stranse suficient.

9.9. Nave de depoluare

Art.538. Personalul Compartimentului Depoluare va fi echipat cu echipament de protecție special, rezistent la produse petroliere, conform Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protecție. Echipamentul va fi curatat si denocivizat periodic.

Art.539. In timpul manevrarii produselor petroliere vor folosi scule ajutatoare din cupru, bronz, sau lemn, pentru a se evita producerea scanteilor.
Uneltele, tuburile sau alte piese metalice, in timpul folosirii lor pe nave, in special tancuri, nu vor fi tarate sau trantite pe punte.

Art.540. Manevrarea targilor la incarcarea-descarcarea produselor petroliere pe salandul nepropulsat se va efectua cu instalatia bordului actionata numai de o persoana calificata.
Grefele de prindere in carlig, starea carligului si sarmele, vor fi verificate inainte de inceperea fiecarei operatiuni.
Se interzice dirijarea targilor cu mana.

Art.541. Dupa efectuarea manevrelor de incarcare-descarcare a produselor petroliere si a altor reziduuri, se vor curata si degresa spatiile de lucru si circulatie, folosind substante adecvate.

Art.542. La curatarea manuala a tancurilor de produse petroliere, personalul va intra numai cu aparat izolant autonom sau masca cu aductiune de aer din exterior, fiecare persoana legata cu centura de siguranta cu socar, pentru a se putea interveni din afara. Celalalt capat al socarului va fi pe punte sub controlul unei persoane care va supraveghea lucrarea.

Art.543. Nava colectoare va fi remorcata cu ajutorul paramelor din canepa sau manila; in lipsa lor, sirmele vor fi izolate in zona contactului cu binele sau babalele, pentru a nu se produce scantei.
Manevrarea remorcherului se va face asfel incat sa se evite contactul intre partile metalice ale navelor.

Art.544. Fumatul este permis doar in locuri special amenajate si indicate in acest scop. Locurile pentru fumat trebuie sa fie izolate.
Este interzis fumatul pe cheu langa nava colectoare de reziduuri petroliere. Se vor lua msuri de avertizare pe cheu, in zona de lucru.

Art.545. Interventiile la instalatiile electrice ale navelor de depoluare se vor efectua de persoane autorizate. Se interzice orice improvizatie in instalatia electrica.
Pe timpul noptii se va asigura un iluminat corespunzator cu lampi antiexplozive, lampi cu baterii uscate sau lampi tip miner.

Art.546. Se interzice la bordul navelor de depoluare orice flacara deschisa, utilizarea lampilor cu benzina sau aparate de sudura.

Art.547. Personalul Compartimentului Depoluare nu va consuma alimente decat dupa ce se va spala corespunzator, in incaperi speciale, in afara zonei de lucru.

9.10. Barje antipoluante

Art.548. Personalul va fi dotat si echipat cu echipament special de protecție, rezistent la produsele petroliere.
Se vor utiliza manusile de protecție pentru manipularea barajului si in timpul curatirii manuale a barajului dupa folosire.
Echipamentul va fi spalat si denocivizat periodic.

Art.549. Ambarcatiile special amenajate pentru depozitarea barajului antipoluare vor fi dotate cu urmatoarele:
-sursa de lumina corespunzatoare, cu lampi antiexplozive, cu baterii uscate sau cu lampi tip miner;
-echipamente de salvare pentru formatia maxima;
-posibilitati de fixare (amarare) a tamburilor, a suflantei si a sistemului de actionare a tamburului in timpul deplasarii pontonului;
-lant de protecție-balustrada.

Art.550. In timpul desfasurarii-infasurarii barajului, se vor respecta urmatoarele:
-in timpul umflarii barajului se va urmari presiunea din tronson;
-se va feri raza de actiune a tamburilor de infasurare a barajului in timpul actionarii lor;
-remedierea defectiunilor aparute la instalatiile electrice se va realiza de catre personal autorizat, in afara zonei de interventie cu barajul.

10. NAVE PETROLIERE

Art.551. Este interzisa folosirea de recipienti de aluminiu (sau alte aliaje de aluminiu) la indepartarea (transportul) slamului sau calaminei.

Art.552. Nu este permisa purtarea nici unui fel de echipament din aluminiu sau aliajele sale, in tancurile de marfa, camera pompelor si orice spatiu unde se poate acumula amestec inflamabil.

Art.553. Pentru piturare nu se va folosi niciodata vopsea de aluminiu.

Art.554. La lucrul in tancuri (nedezlegate) nu se vor lovi niciodata anozii sau suportii acestora.

Art.555. La operatiunea de spalare a tancurilor deschiderile acestora se vor tine tot timpul inchise.

Art.556. Nu se vor introduce pe nave petroliere aparate electrocasnice fara legatura la pamant.

Art.557. Efectuarea ulajelor sau luarea probelor se vor face in mod obligatoriu in contra vantului.

Art.558. In tancurile de marfa, camera pompelor, magaziile folosite pentru depozitarea produselor petroliere, dublul fund, conferdamuri, obligatoriu vor fi luate probe de atmosfera sau se va specifica echipamentul ce trebuie purtat si se vor lua masurile necesare la intrarea in acestea, persoana care intra fiind tot timpul supravegheata si asigurata din exterior.

Art.559. In mod obligatoriu se vor suspenda toate operatiunile in momentul in care se constata ca atmosfera din tancurile de marfa nu respecta procentul de oxigen.

Art.560. Daca, pe perioada spalarii tancurilor, nivelul de oxigen din interiorul acestora depaseste 75% sau presiunea nu mai este pozitiva, aceasta operatiune se va stopa in mod obligatoriu pana in momentul in care conditiile optime sunt restabilite.

Art.561. La transportarea titeului cu o concentratie mare de sulf, trebuie inregistrata cantitatea de hidrogen sulfurat si daca aceasta depaseste 10ppm, nici o persoana nu va fi autorizata sa lucreze pe punte daca nu este special echipata.

Art.562. In mod obligatoriu, se va purta echipament de protecție la lucrarile de remediere a defectiunilor scrubberului sau tubulaturii unde se condenseaza si se colecteaza apa ce alimenteaza scrubberul, deoarece este acida si coroziva. Se va evita contactul cu pielea sau ochii.

Art.563. Pentru asigurarea securitatii vizitarii in caz de avarie a tancurilor nedegazante, se vor monta butelii de oxigen care sa se dubleze reciproc si care sa trimita aer in masti, furtunele de aductiune fiind de lungime corespunzatoare. Debitul fiecărui ventilator trebuie sa fie suficient pentru sase masti, acceptand un consum de 10m3/h pentru o masca.

Art.564. In mod obligatoriu, la lucrul in tancuri care au transportat petrol cu continut de plumb vor fi respectate urmatoarele masuri:
-se va evita orice contact al substantei cu pielea;
-se va indeparta imediat orice reziduu petrolier care a atins pielea;
-in cazul in care pielea a venit in contact cu acest produs, se va spala pielea cu mult sapun si apa;
-se va purta in mod obligatoriu, costum de protecție;
-nu se vor inhala vapori ai produsului.

Art.565. Cand un produs petrolier cu un punct mare de inflamabilitete se incarca intr-un tanc, benzile matalice de ulaj, tijele metalice pentru sorb, diversele cutii metalice vor fi confectionate din materiale neferoase si care nu se incarca electrostatic. Dupa incarcare se va lasa o perioada de timp (cel putin 30 de minute) dupa care acestea pot fi utilizate.

Art.566. La luarea probelor sau efectuarea ulajelor este obligatorie supravegherea persoanei care efectueaza aceste operatiuni, dupa care, in mod obligatoriu, se vor inchide capacele deschiderilor.

ANEXA 1

CATEGORII DE NAVE
(Art.114 pct.a)

A. Nave care practica navigatia maritima sau pescuitul maritim, fara a se limita raza de actiune.

B. (1) Nave care practica navigatia maritima sau pescuitul maritim limitate la o raza de cel mult 150 mile marine fata de cel mai apropiat port care este dotat corespunzator din punct de vedere medical.
(2) Categoria B se extinde si asupra navelor care practica navigatia maritima sau pescuitul maritim – limitate la o raza de cel mult 175 mile marine fata de cel mai apropiat port care este dotat corespunzator din punct de vedere medical – si care nave raman in permanenta in raza de actiune a elicopterelor sanitare de evacuare.
(3) In acest scop, Ministerul Transporturilor comunica informatii tinute la zi – referitoare la zonele si conditiile in care este asigurata evacuarea sanitara cu elicoptere – statelor membre ale UE, comandantilor navelor sub pavilion raman, si care sunt vizate sau susceptibile a fi vizate de aplicarea alineatului (2). Informatiile vor fi comunicate in modul cel mai adecvat posibil, indeosebi prin intermediul centrelor de radioconsultatie, centrelor de coordonare ale salvarii pe mare sau statiilor radio de coasta.

C. Nave care practica navigatia portuara, vase si ambarcatiuni care practica navigatia de coasta sau care nu dispun de nici o alta amenajare in afara de timonerie.

ANEXA 2

DOTARI MEDICALE (Lista neexhaustiva)
(Art.114, pct.d))

I.Medicamente

	Categoria navei
	A	B	C
1. Medicatia sistemului cardiovascular
a) Analeptice cardiocirculatorii – Simpatomimetice	x	x	x
b) Antianginoase	x	x	x
c) Diuretice	x	x
d) Antihemoragice inclusiv tonice ale uterului daca exista femei la bord	x	x	x
e) Antihipertensive	x	x	x
f) Cardiotonice	x	x	x
g) Antiaritmice	x	x	x
2. Medicatia sistemului gastro-intestinal
a) Medicamente pentru patologii gastrice si intestinale
– Antiulceroase antogoniste ale receptorilor H2	x	x	x
– Pansamente ale mucoasei	x	x	x
b) Antiemetice	x	x	x
c) Laxative lubrifiante	x
d) Antidiareice	x	x	x
e) Antiseptice intestinale	x	x	x
f) Antihemoroidale	x	x
g) Coleretice si colecistochinetice	x	x	x
3. Analgezice si antispastice
a) Analgezice, antipiretice, antiinflamatorii	x	x	x
b) Analgezice puternice	x	x
c) Antispastice-decontracturante	x	x	x
4. Medicatia sistemului nervos
a) Tranchilizante	x	x
b) Neuroleptice	x	x
c) Antinaupatice	x	x	x
d) Antiepileptice	x
e) Hipnotice	x
5. Antialergice si antianafilactice
a) Antihistaminice H1	x	x	x
b) Glucocorticoizi injectabili	x	x
6. Medicatia sistemului respirator
a) Medicamente utilizate in bronhospasme	x	x	x
b) Antitusive	x	x
c) Medicamente utilizate in rinite si sinuzite	x	x
7. Antibiotice si chimioterapice antimicrobiene
a) Antibiotice (cel putin 2 familii) – cefalosporine	x	x
b) Sulfamide antibacteriene	x	x
c) Antiseptice urinare	x
d) Antiparazitare	x	x
e) Antiseptice intestinale	x	x
f) Vaccinuri si imunoglobuline antitetanice	x	x
g) Antimicotice	x
8. Compusi pentru rehidratare, aport energetic si compensare vasculara	x	x	x
9. Medicatia externa
a) Medicatia dermatologica
– Solutie antiseptica	x	x	x
– Unguente cu antibiotice	x	x	x
– Unguente antiinflamatoare si antialgice	x	x	x
– Unguente antimicotice	x	x
– Preparate contra arsurilor	x	x	x
b) Medicatie oftalmologica
– Solutie oftalmologica antibiotica	x	x	x
– Solutie oftalmica	x	x	x
– Colir anestezic	x	x	x
– Colir hipotonic	x	x
c) Medicatie otica
– Solutie antibiotica	x	x	x
– Solutie anastezica si antiinfamatoare	x	x
d) Medicatie bucofaringiana
– Colutoriu antibiotic sau antiseptic	x	x
e) Anestezice locale
– Anestezice locale prin refrigerare	x	x	x
– Anestezice locale injectabile subcutanat	x	x
– Amestec anestezic si antiseptic dentar	x	x

II. Materiale medicale

	Categoria navei
	A	B	C
1. Aparatura pentru reanimare
– Aparatura manuala pentru reanimare	x	x
– Aparatura pentru oxigenoterapie cu reductor pentru utilizarea oxigenului industrial de la bord sau rezervor de oxigen industrial la bord ori rezervor de oxigen	x	x
– Aspirator mecanic pentru inlaturarea obstructiei cailor respiratorii superioare	x	x
– Piese intermediare pentru respiratia gura la gura	x	x	x
2. Pansamente si materiale de sutura
– Agrafe de unica folosinta pentru suturi sau necesar pentru suturi si ace	x	x
– Bandaje elestice autoadezive	x	x	x
– Fesi de tifon pentru pansat	x	x	x
– Fesi de tifon tubulare pentru pansatul degetelor	x
– Comprese adezive sterile	x	x	x
– Vata hidrofila	x	x	x
– Unguente pentru arsuri	x	x	x
– Esarfe triunghiulare	x	x
– Manusi chirurgicale de unica folosinta	x	x	x
– Pansamente adezive	x	x	x
– Pansamente compresive sterile	x	x	x
– Pansamente adezive pentru plagi sau benzi de oxid de zinc	x	x	x
– Ace chirurgicale cu meteriale de sutura neresorbablel	x
– Pansamente grase	x	x
3. Instrumentar
– Bisturiu de unica folosinta	x
– Cutie din otel inoxidabil pentru instrumente	x	x
– Foarfeci	x	x	x
– Pense de disectie	x	x
– Pense hemostatice	x	x
– Portace	x
– Aparate de unica folosinta	x
4. Aparate pentru consultatie si supraveghere medicala
– Spatula linguala (apasator de limba)	x	x
– Benzi indicatoare pentru analiza urinei	x
– Fise pentru inregistrarea temperaturii	x
– Fise medicale de evacuare	x	x
– Stetoscoape	x	x
– Tensiometru cu manometru	x	x
– Termometre medicale standard	x	x
– Termometre hipotermice	x	x
5. Instrumentar pentru injectii, perfuzii si sondari
– Instrumente pentru drenarea vezicii urinare	x
– Instrumente pentru administrare rectala picatura cu picatura	x
– Instrumentar de unica folosinta pentru perfuzii	x
– Pungi pentru drenarea urinei	x
– Seringi de unica folosinta	x	x
– Sonde urinare	x
6. Instrumentar general
– Plosti	x
– Buiete	x
– Urinare	x
– Baloane de sticla	x
7. Mijloace de imobilizare si contentie
– Atele maleabile pentru degete	x	x
– Atele maleabile pentru antebrat si palma	x	x
– Atele gonflabile	x	x
– Atele pentru coapse	x	x
– Colier cervical pentru imobilizarea gatului	x	x
– Gutiere sau saltele ortopedice pneumatice	x	x
– Targa Neil Robertson	x	x
8. Dezinfectare-Dezinsectie
– Compusi pentru dezinfectarea apei	x	x	x
– Insecticid lichid	x	x	x
– Insecticid pudra	x

III. Antidoturi

1. Medicamente
– Generale
– Cardio-vasculare
– Sistem gastro-intestinal
– Sistem nervos
– Sistem respirator
– Antiinfectioase
– Uz extern

2. Materiale medicale
– Necesar pentru oxigenoterapie (inclusiv necesarul pentru intretinerea acestuia)

Observatie
In scopul aplicarii detaliate a prezentului pct.III, se poate utiliza Ghidul de prim ajutor medical care trebuie acordat in cazul accidentelor datorate marfurilor periculoase (MFAG) inclus in „Codul maritim international al marfurilor periculoase” al IMO (editia republicata-1990)

Modificarea eventuala a prezentului pct.III poate sa tina seama in special de reactualizarile MFAG si ale Conventiei ONU cu privire la Dreptul Marii.

ANEXA 3

(art.114 paragraful e, art.116 paragraful (1))

Substantele care figureaza in prezenta lista trebuie luate in considerare oricare ar fi starea in care ele sunt ambarcate, inclusiv starea deseurilor sau a resturilor de incarcatura.

– substante si obiecte explozive,

– gaze comprimate, lichefiate sau dispozitive sub presiune,

– substante lichide inflamabile,

– substante solide inflamabile,

– substante cu ardere spontana,

– substante care in contact cu apa degaja gaze inflamabile,

– substante conbustibile,

– peroxizi organici,

– substante toxice,

– substante infectioase,

– substante radiocative,

– substante corozive,

– substante periculoase diverse, adica orice alte substante la care experienta a aratat sau ar putea arata ca au un astfel de caracter periculos incat trebuie sa se aplice prevederile art.116.

Observatie

In scopul aplicarii detaliate a prezentei anexe, se poate utiliza „Codul maritim international al marfurilor periculoase” al IMO (editia republicata 1990).

Modificarea eventuala a prezentei anexe poate sa tina seama in special de reactualizarile Codului maritim international al marfurilor periculoase al IMO.

ANEXA 4

DOCUMENT DE CONTRO AL DOTARII MEDICALE A NAVEI

(Art.115, pct. c, art.116, paragraful (3))

SECTIUNEA A. NAVE DE CATEGORIA A

1. Identificarea navei

Nume……………………

Pavilion……………………

Port de inmatriculare……………………

2. Doatre medicala

	Cantitatea necesara	Cantitatea existenta la bord	Observatii (in special: data eventuala de expirare)
1. Medicamente
1.1. Medicatia sistemului cardiovascular
a) Analeptice cardiocirculatorii – Simpatomimetice	0	0	0
b) Antianginoase	0	0	0
c) Diuretice	0	0	0
d) Antihemoragice inclusiv tonice ale uterului daca exista femei la bord	0	0	0
e) Antihipertensive	0	0	0
f) Cardiotonice	0	0	0
g) Antiaritmice	0	0	0
1.2. Medicatia sistemului gastro-intestinal
a) Medicamente pentru patologii gastrice si intestinale
– Antiulceroase antagoniste ale receptorilor H2	0	0	0
– Pansamente antiacide ale mucoasei	0	0	0
b) Antiemetice	0	0	0
c) Laxative lubrifiante	0	0	0
d) Antidiareice	0	0	0
e) Antiseptice intestinale	0	0	0
f) Antihemoroidale	0	0	0
g) Coleretice si colecistochinetice	0	0	0
1.3. Analgezice si antispastice
a) Analgezice, antipiretice, antiinflamatorii	0	0	0
b) Analgezice puternice	0	0	0
c) Antispasmice – decontracturante	0	0	0
1.4. Medicatia sistemului nervos
a) Tranchilizante	0	0	0
b) Neuroleptice	0	0	0
c) Antinaupatice	0	0	0
d) Antiepileptice	0	0	0
e) Hipnotice	0	0	0
1.5. Antialergice si antianafilactice
a) Antihistaminice H1	0	0	0
b) Glucocorticoizi injectabili	0	0	0
1.6. Medicatia sistemului respirator
a) Medicamente utilizate in bronhospasme	0	0	0
b) Antitusive	0	0	0
c) Medicamente utilizate in rinite si sinuzite	0	0	0
1.7. Antibiotice si chimioterapice antimicrobiene
a) Antibiotice (cel putin 2 familii) – cefalosporine	0	0	0
b) Sulfamide antibacteriene	0	0	0
c) Antiseptice urinare	0	0	0
d) Antideparazitare	0	0	0
e) Antiseptice intestinale	0	0	0
f) Vaccinuri si imunoglobuline antitetanice	0	0	0
g) Antimicotice	0	0	0
1.8. Compusi pentru rehidratare, aport energetic si compensare musculara	0	0	0
1.9.  Medicatia externa
– Solutie antiseptica	0	0	0
– Unguente cu antibiotic	0	0	0
– Unguente antiinflamatoare si antialgice	0	0	0
– Unguente antimicotice	0	0	0
– Preparate contra arsurilor	0	0	0
b) Medicatie oftalmologica
– Solutie oftalmologica antibiotica	0	0	0
– Solutie oftalmica	0	0	0
– Colir anestezic	0	0	0
– Colir miotic hipotonic	0	0	0
c) Medicatie otica
– Solutie antibiotica	0	0	0
– Solutie anastezica si antiinflamatoare	0	0	0
d) Medicatie bucofaringiana
– Colutoriu antibiotic sau antiseptic	0	0	0
e) Anestezice locale
– Anestezice locale prin refrigerare	0	0	0
– Anestezice locale injectabile subcutanat	0	0	0
– Amestec anestezic si antiseptic dentar	0	0	0
2.       Materiale medicale
2.1. Aparatura de reanimare
– Aparatura manuala pentru reanimare	0	0	0
– Aparatura pentru oxigenoterapie cu reductor pentru utilizarea oxigenului industrial de la bord sau rezervor de oxigen industrial la bord ori rezervor de oxigen	0	0	0
– Aspirator mecanic pentru inlaturarea obstructiei cailor respiratorii superioare	0	0	0
– Piese intermediare pentru respiratia gura la gura	0	0	0
2.2. Pansamente si materiale de sutura
– Agrafe de unica folosinta pentru suturi sau necesar pentru suturi si ace	0	0	0
– Bandaje elastice autoadezive	0	0	0
– Fesi de tifon pentru pansat	0	0	0
– Fesi de tifon tubulare pentru pansatul degetelor	0	0	0
– Comprese adezive sterile	0	0	0
– Vata hidrofila	0	0	0
– Unguente pentru arsuri	0	0	0
– Esarfe triunghiulare	0	0	0
– Manusi chirurgicale de unica folosinta	0	0	0
– Pansamente adezive	0	0	0
– Pansamente compresive sterile	0	0	0
– Pansamente sterile pentru plagi sau benzi de zinc	0	0	0
– Ace chirurgicale cu materiale de sutura neresorbabile	0	0	0
– Pansamente grase	0	0	0
2.3. Instrumentar
– Bisturie de unica folosinta	0	0	0
– Cutie din otel inoxidabil pentru instrumentar	0	0	0
– Foarfeci	0	0	0
– Pense de disectie	0	0	0
– Pense hemostatice	0	0	0
– Portace	0	0	0
– Aparate de ras de unica folosinta	0	0	0
2.4. Aparate pentru consultatie si supraveghere medicala
– Spatula linguala (apasator de limba)	0	0	0
– Benzi indicatoare pentru analiza urinei	0	0	0
– Fise pentru inregistrarea temperaturii	0	0	0
– Fise medicale de evacuare	0	0	0
– Stetoscoape	0	0	0
– Tensiometre cu manometru	0	0	0
– Termometre medicale	0	0	0
– Termometre hipotermice	0	0	0
2.5. Instrumentar pentru injectii, perfuzii, punctii si sondari
– Instrumente pentru drenarea vezicii urinare	0	0	0
– Instrumentar pentru administrare rectala picatura cu picatura	0	0	0
– Instrumentar de unica folosinta pentru perfuzii	0	0	0
– Pungi pentru drenarea urinei	0	0	0
– Seringi si ace de unica folosinta	0	0	0
– Sonde urinare	0	0	0
2.6. Instrumentar general
– Plosti	0	0	0
– Buiote	0	0	0
– Urinare	0	0	0
– Baloane de sticla	0	0	0
2.7. Mijloace de imobilizare si contentie
– Atele maleabile pentru degete	0	0	0
– Atele maleabile pentru antebrat si palma	0	0	0
– Atele gonflabile	0	0	0
– Atele pentru coapse	0	0	0
– Colier cervical pentru imobilizarea gatului	0	0	0
– Gutiere sau saltele ortopedice pneumatice	0	0	0
– Targa Neil Robertson	0	0	0
2.8. Dezinfectare – Dezinsectie
– Compusi pentru dezinfectarea apei	0	0	0
– Insecticid lichid	0	0	0
– Insecticid pudra	0	0	0
3. Antidoturi
3.1. Generale	0	0	0
3.2. Cardio – vasculare	0	0	0
3.3. Sistem gastro – intestinal	0	0	0
3.4. Sistem nervos	0	0	0
3.5. Sistem respirator	0	0	0
3.6. Antinfectioase	0	0	0
3.7. Uz intern	0	0	0
3.8. Altele	0	0	0
3.9. Necesar pentru oxigenoterapie	0	0	0

Locul si data………………………………………………………………….

Semnatura comandantului………………………………………………………………….

Viza persoanei sau autoritatii competente………………………………………………………………….

SECTIUNEA B. NAVE DE CATEGORIA B

1. Identificarea navei

Nume……………………

Pavilion……………………

Port de inmatriculare……………………

2. Doatre medicala

	Cantitatea necesara	Cantitatea existenta la bord	Observatii (in special: data eventuala de expirare)
1. Medicamente
1.1. Medicatia sistemului cardiovascular
a) Analeptice cardiocirculatorii – Simpatomimetice	0	0	0
b) Antianginoase	0	0	0
c) Diuretice	0	0	0
d) Antihemoragice inclusiv tonice ale uterului daca exista femei la bord	0	0	0
e) Cardiotonice	0	0	0
f) Antiaritmice	0	0	0
1.2. Medicatia sistemului gastro-intestinal
a) Medicamente pentru patologii gastrice si intestinale
– Antiulceroase antagoniste ale receptorilor H2	0	0	0
– Pansamente antiacide ale mucoasei	0	0	0
b) Antiemetice	0	0	0
c) Antidiareice	0	0	0
d) Antiseptice intestinale	0	0	0
e) Antihemoroidale	0	0	0
1.3. Analgezice si antispastice
a) Analgezice, antipiretice, antiinflamatorii	0	0	0
b) Analgezice puternice	0	0	0
c) Antispasmice – decontracturante	0	0	0
1.4. Medicatia sistemului nervos
a) Tranchilizante	0	0	0
b) Neuroleptice	0	0	0
c) Antinaupatice	0	0	0
1.5. Antialergice si antianafilactice
a) Antihistaminice H1	0	0	0
b) Glucocorticoizi injectabili	0	0	0
1.6. Medicatia sistemului respirator
a) Medicamente utilizate in bronhospasme	0	0	0
b) Antitusive	0	0	0
c) Medicamente utilizate in rinite si sinuzite	0	0	0
1.7. Antibiotice si chimioterapice antimicrobiene
a) Antibiotice (cel putin 2 familii) – cefalosporine	0	0	0
b) Sulfamide antibacteriene	0	0	0
c) Antiseptice urinare	0	0	0
d) Antideparazitare	0	0	0
e) Antiseptice intestinale	0	0	0
f) Vaccinuri si imunoglobuline antitetanice	0	0	0
1.8. Compusi pentru rehidratare, aport energetic si compensare musculara	0	0	0
1.9.  Medicatia externa
a) Medicatia dermatologica
– Solutie antiseptica	0	0	0
– Unguente cu antibiotic	0	0	0
– Unguente antiinflamatoare si antialgice	0	0	0
– Unguente antimicotice	0	0	0
– Preparate contra arsurilor	0	0	0
b) Medicatie oftalmologica
– Solutie oftalmologica antibiotica	0	0	0
– Solutie oftalmica	0	0	0
– Colir anestezic	0	0	0
– Colir miotic hipotonic	0	0	0
c) Medicatie otica
– Solutie antibiotica	0	0	0
– Solutie anastezica si antiinflamatoare	0	0	0
d) Medicatie bucofaringiana
– Colutoriu antibiotic sau antiseptic	0	0	0
e) Anestezice locale
– Anestezice locale prin refrigerare	0	0	0
– Anestezice locale injectabile subcutanat	0	0	0
– Amestec anestezic si antiseptic dentar	0	0	0
2.       Materiale medicale
2.2. Aparatura de reanimare
– Aparatura manuala pentru reanimare	0	0	0
– Aparatura pentru oxigenoterapie cu reductor pentru utilizarea oxigenului industrial de la bord sau rezervor de oxigen industrial la bord ori rezervor de oxigen	0	0	0
– Aspirator mecanic pentru inlaturarea obstructiei cailor respiratorii superioare	0	0	0
– Piese intermediare pentru respiratia gura la gura	0	0	0
2.3. Pansamente si materiale de sutura
– Agrafe de unica folosinta pentru suturi sau necesar pentru suturi si ace	0	0	0
– Bandaje elastice autoadezive	0	0	0
– Fesi de tifon pentru pansat	0	0	0
– Comprese adezive sterile	0	0	0
– Vata hidrofila	0	0	0
– Unguente pentru arsuri	0	0	0
– Esarfe triunghiulare	0	0	0
– Manusi chirurgicale de unica folosinta	0	0	0
– Pansamente adezive	0	0	0
– Pansamente compresive sterile	0	0	0
– Pansamente sterile pentru plagi sau benzi de zinc	0	0	0
– Ace chirurgicale cu materiale de sutura neresorbabile	0	0	0
– Pansamente grase	0	0	0
2.4. Instrumentar
– Cutie din otel inoxidabil pentru instrumentar	0	0	0
– Foarfeci	0	0	0
– Pense de disectie	0	0	0
– Pense hemostatice	0	0	0
2.4. Aparate pentru consultatie si supraveghere medicala
– Spatula linguala (apasator de limba)	0	0	0
– Fise medicale de evacuare	0	0	0
– Stetoscoape	0	0	0
– Tensiometre cu manometru	0	0	0
– Termometre medicale standard	0	0	0
– Termometre hipotermice	0	0	0
2.5. Instrumentar pentru injectii, perfuzii, punctii si sondari
– Seringi si ace de unica folosinta	0	0	0
2.6. Mijloace de imobilizare si contentie
– Atele maleabile pentru degete	0	0	0
– Atele maleabile pentru antebrat si palma	0	0	0
– Atele gonflabile	0	0	0
– Atele pentru coapse	0	0	0
– Colier cervical pentru imobilizarea gatului	0	0	0
– Gutiere sau saltele ortopedice pneumatice	0	0	0
– Targa Neil Robertson	0	0	0
2.7. Dezinfectare – Dezinsectie
– Compusi pentru dezinfectarea apei	0	0	0
– Insecticid lichid	0	0	0
3. Antidoturi
3.1. Generale	0	0	0
3.2. Cardio – vasculare	0	0	0
3.3. Sistem gastro – intestinal	0	0	0
3.4. Sistem nervos	0	0	0
3.5. Sistem respirator	0	0	0
3.6. Antinfectioase	0	0	0
3.7. Uz intern	0	0	0
3.8. Altele	0	0	0
3.9. Necesar pentru oxigenoterapie	0	0	0

Locul si data………………………………………………………………….

Semnatura comandantului………………………………………………………………….

Viza persoanei sau autoritatii competente………………………………………………………………….

SECTIUNEA C. NAVE DE CATEGORIA C

1. Identificarea navei

Nume……………………

Pavilion……………………

Port de inmatriculare……………………

2. Doatre medicala

	Cantitatea necesara	Cantitatea existenta la bord	Observatii (in special: data eventuala de expirare)
1. Medicamente
1.1.Medicatia sistemului cardiovascular
a) Analeptice cardiocirculatorii – Simpatomimetice	0	0	0
b) Antianginoase	0	0	0
c) Antihemoragice inclusiv tonice ale uterului daca exista femei la bord	0	0	0
d) Antihipertensive
e) Cardiotonice	0	0	0
f) Antiaritmice	0	0	0
1.2.Medicatia sistemului gastro-intestinal
a) Antiulceroase antagoniste ale receptorilor H2	0	0	0
b) Pansamente antiacide ale mucoasei	0	0	0
c) Antiemetice	0	0	0
d) Antidiareice	0	0	0
e) Antiseptice intestinale	0	0	0
f) Coleretice si colecistochinetice	0	0	0
1.3.Analgezice si antispastice
– Analgezice, antipiretice, antiinflamatorii	0	0	0
– Antispasmice – decontracturante	0	0	0
1.4.Medicatia sistemului nervos
– Antinaupatice	0	0	0
1.5.Antialergice si antianafilactice
– Antihistaminice H1	0	0	0
1.6. Medicamente utilizate in bronhospasme	0	0	0
1.7.Compusi pentru rehidratare, aport energetic si compensare musculara	0	0	0
1.8. Medicatia externa
a) Medicatia dermatologica
– Solutie antiseptica	0	0	0
– Unguente cu antibiotic	0	0	0
– Unguente antiinflamatoare si antialgice	0	0	0
– Preparate contra arsurilor	0	0	0
b) Medicatie oftalmologica
– Solutie oftalmologica antibiotica	0	0	0
– Solutie oftalmica	0	0	0
– Colir anestezic	0	0	0
c) Medicatie otica
– Solutie antibiotica	0	0	0
d) Anestezice locale prin refrigerare	0	0	0
2.       Materiale medicale
2.1. Aparatura pentru reanimare
– Piese intermediare pentru respiratia gura la gura	0	0	0
2.2. Pansamente si materiale de sutura
– Bandaje elastice autoadezive	0	0	0
– Fesi de tifon pentru pansat	0	0	0
– Comprese adezive sterile	0	0	0
– Vata hidrofila	0	0	0
– Unguente pentru arsuri	0	0	0
– Manusi chirurgicale de unica folosinta	0	0	0
– Pansamente adezive	0	0	0
– Pansamente compresive sterile	0	0	0
– Pansamente sterile pentru plagi sau benzi de zinc	0	0	0
2.3. Instrumentar
– Foarfeci	0	0	0
2.4.Dezinfectare – Dezinsectie
– Compusi pentru dezinfectarea apei	0	0	0
– Insecticid lichid	0	0	0
3. Antidoturi
3.1. Generale	0	0	0
3.2. Cardio – vasculare	0	0	0
3.3. Sistem gastro – intestinal	0	0	0
3.4. Sistem nervos	0	0	0
3.5. Sistem respirator	0	0	0
3.6. Antinfectioase	0	0	0
3.7. Uz intern	0	0	0
3.8. Altele	0	0	0
3.9. Necesar pentru oxigenoterapie	0	0	0

Locul si data………………………………………………………………….

Semnatura comandantului………………………………………………………………….

Viza persoanei sau autoritatii competente………………………………………………………………….

ANEXA 5

INSTRUIREA MEDICALA A CAPITANULUI SI A NAVIGATORILOR DESEMNATI

(Art.118, paragraful (3))

1. 1. Insusirea cunostintelor de baza ale fiziologiei, semiologiei si terapeuticii.
2. Insusirea de elemente de prevenire sanitara in special in domeniul igienei individuale sau colective si a masurilor de profilaxie.
3. Insusirea cunostintelor practice privind procedurile terapeutice esentiale si modalitatile de evacuare sanitara. Pentru persoane cu atributii medicale la navele de categorie A, instruirea practicata trebuie sa se efctueze, daca este posibil, in spital.
4. Insusirea de cunostinte temeinice referitoare la modalitatile de utilizare a mijloacelor de consultatie medicala la distanta.
5. Instruirea medicala trebuie sa tina seama de programele aparute in publicatiile internationale recente, general recunoscute.

ANEXA 6

NORME SPECIFICE DE PROTECȚIA MUNCII CONEXE

1. Normele metodologice privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesionala.
2. NSPM pentru exploatare si intretinere portuara.
3. NSPM pentru constructii navale.
4. NSPM pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.
5. NSSM pentru radiocomunicatii.
6. NSSM pentru telecomunicatii.
7. NSSM pentru sudarea si taierea metalelor.
8. NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.
9. NSSM pentru lucru la inaltime.
10. NSPM pentru transportul, depozitatrea si folosirea materialelor explozive.
11. NSPM pentru manipularea, transportul si depozitarea produselor petrochimice.
12. NSSM pentru activitati de vopsire.
13. NSSM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
14. NSPM pentru activitati din domeniul sanatatii.
15. NSSM pentru intretinere si reparatii autovehicule. Cap. Reconditionarea bateriilor de acumulatoare si incarcarea bateriilor de acumulatoare.
16. NSPM pentru lucrul in spatii inchise.
17. NSSM pentru prelucrarea automata a datelor.
18. NSPM pentru instalatii frigorifice.
19. NSSM pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire.
20. NSSM pentru turism, alimentatie publica si transport persoane cu instalatii pe cablu.
21. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.

ANEXA 7

STANDARDE DE REFERINTA CONEXE

1. STAS 185/1-89 – Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze naturale. Conductele pentru fluide. Semne si culori neconventionale.
2. STAS 5189-69 – Marcarea prin culoare a recipientelor transportabile incarcate cu gaze tehnice sub presiune.
3. STAS 297/1-88 – Culori si indicatoare de securitate. Condiții tehnice generale.
4. STAS 297/2-92 – Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
5. STAS 8589-70 – Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in istalatii terestre si navale.
6. SR CEI 446:1993 – Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numarice.

ANEXA 8

1.Accident de munca

Vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate ori deces.

2.Boala profesionala

Afectiunea care se produce a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca precum si de suprasolicitatrea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

3.Echipamentul individual de protecție

Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

4.Instructaj de securitatea muncii

Modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

5.Pericol

Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.

6.Prevenire

Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

7.Risc

Combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa.

8. Situatie periculoasa

Orice situatie in care o persoana este expusa unui sau unor pericole.

ANEXA 9

DICTIONAR

de termeni marinaresti utilizati in textul normei

A

1. a amara: operatie de fixare a marfurilor incarcate la bord, pe locurile de stivuire precum si asigurarea la locul cuvenit a oricaror obiecte fara stare de fixatie satisfacatoare de pe nava, prin infranare, proptire (spraituire) legare cu parame sau cabluri de sarma etc., pentru a nu se deplasa la balans.
2. anclamf: remorca data in diagonala (cruce) intre prima si urmatoareabdana a unui convoi de slepuri.
3. a andoca (a intra pe doc): a manevra nava pentru intrarea si stationarea intr-unul dintre bazinele acvatoriului pontonului.
4. arborada: ansamblul aborilor (catargelor) verigilor, ghiurilor si picurilor navei.

B

5. baba de cheu (plural babale): piesa de fier, fonta sau beton armat fixata solid la marginea uni cheu, de care se leaga o nava la costare.
6. baba de punte: piesa de fonta, uneori din otel, formata din doua piese cilindrice verticale, fixate pe puntea navei, aproape de parapet.
7. bajoaier: perete de doc uscat.
8. balon de acostare: balon de dimensiuni mici, confectionat dintr-un invelis de piele sau panza de vele, umplut cu stupa sau afilate de parama veche.
9. banda: inclinare transversala a navei, statica sau dinamica, de regula cu caracter temporar si in special in cazul miscarii oscilatorii de ruliu.
10. bandula: saula avand la capat o piesa de lemn, nu nod de bandula, un pumn de maimuta, ori un cerc din material plastic, folosita pentru aruncarea la cheu sau la o alta nava a capatului unei parame de legare sau a unei remorci.
11. barbeta: bucata de parama vegetala sau din material sintetic matisata la un inel, la prova sau la pupa unei ambarcatiuni, servind la legarea acesteia la tangon sau geamandura.
12. barbotina (barbotin): coroana metalica cu locasuri in forma si marimea zalelor de lant, cu care sunt prevazute cabastanele si vinciurile.
13. barja: nava fara propulsie proprie (slep, mahona, salanda, ceam, pletina, gabara).
14. biga: instalatie pentru manevrarea greutatilor la bord, facand parte din instalatia de incarcare-descarcare a navei.
15. binta: baba cu un cui longitudinal si urechi in borduri, instalata pe teuga, la care se ia volta lantului ancorei.
16. bocaport: panou in forma dreptunghiulara din lemn sau metal, curbat sau nu, folosit la acoperirea gurilor de magazii ale navei.
17. bord: 1. Perete lateral exterior, stanga sau dreapta al corpului navei;
18. Denumirea pentru partea laterala – dreapta sau stanga unei nave.

18: bot: bucata scurta de parama ori de lant obisnuit (cuzale mici) avand la unul din capete un carlig simplu ori cioc de papagal, cu care se prinde un inel sau de un ochi de punte rezistent. Serveste la tinerea temporara sub efort a unei parame pana cand aceasta  se volteaza.

19. a bota: 1. A impiedica filarea unei parame de legare, a unei remorci sau a lantului de ancora cu ajutorul unui dispozitiv numit bot.
20. A stopa, a opri, o miscare, o actiune.
21. a bricui: a curata puntea, gratarele sau alte obiecte din lemn, folosind piatra engleza si nisip umed.

C

21. caldare marina de dimensiuni reduse folosita pentru furnizarea aburului incalzirii centrale la bord si functionarea unora din masinile auxiliare ale navei.
22. magazie destinata si amenajata special, pentru depozitarea si conservarea proviziilor alimentare ale navei, pe un interval de timp nedeterminat.
23. cap de sarpe: bara fixata la prova navelor fluviale, avand la capat un rai pentru lantul calauza, cu ajutorul caruia se pune ancora la post.
24. 1. bord de serviciu. In organizarea serviciului zilnic la bordul navei, reprezinta o parte a echipajului care executa anumite servicii sau asiguta serviciul intr-un interval de timp stabilit.
25. interval de timp – de regula 4 ore – in care o parte din personal si echipajul navei asigura executarea serviciului de bord, fie in timpul marsului, fie in stationare.
26. castaneta: deget (cama) ce intra in dintii coroanei de la baza clopotului cabestanului.
27. caldare: cazan de abur (instalatia principala de forta la navele cu abur).
28. coferdam: compartiment etans, de dimensiuni reduse, limitat de doi pereti transversali etansi, destinat sa separe magaziile de marfuri de tancurile de combustibili sau lubrifianti.
29. copastie: bordura orizontala din lemn sau din metal fixata sub forma unei rame late si lise la partea superioara a parapetului navei sau a unei balustrade.
30. cotada: cantitatea de marfa cuprinsa intr-un sapan, intr-o targa, plasa, platforma, etc. la o singura ridicare cu biga, granicul, macaraua sau alt mijloc de ridicare. Uneori prin cotada se intelege ansambul sapan-marfa, targa-marfa, etc.
31. curent: parama unui palanc.

D

31. dana: doc de stationare. Portiune de cheu (dana) la care poate acosta o nava.
32. draga: nava tehnica destinata saparii sub apa pentru adancirea sau nivelarea fundurilor.
33. dublin: parama data la o geamandura de legare al carui capat este trecut prin inelul geamandurii si apoi este adus la bord unde este voltat la o baba.
34. dublu fund: spatiul compartimentului cuprins intre fundul navei si puntea dublului fund.

E

35. etrava: piesa din osatura navei care prelungeste in sus extremitatea prova a chilei.

F

36. a fila: a da drumul treptat si usor unei parame sau lantuli de ancora.
37. fitter: muncitor policalificat (strungar, sudor, lacatus).
38. a fundarisi: 1)a lasa ancora sa cada din nara sau de pe ancorator (ancora nu se arunca niciodata);

2) a arunca peste bord un obiect care nu pluteste.

39. funga: denumire generala data unui mandatar sau palane folosit pentru ridicarea si punerea la post a unui arboret sau unui arbore gabier.

G

40. gabara: vezi „barja”.
41. gafa: carlig lat sau gheara metalica utilizate impreuna cu lanturi sau cabluri la prinderea si ridicarea butoaielor.
42. gasa: ochi moale, de dimensiuni mici, la capatul unei parame de legare, care se da la baba.
43. granic (cranic): instalatie de ridicat si deplasat greutati pe distante mici, independenta de catarg, care se poate roti la 360⁰ si care serveste de regula doua hambare.
44. gruie: dispozitiv de ridicare a greutatilor, avand o portiune verticala si una curba la partea superioara.

M

45. manevra: 1. Schimbare de drum, de viteza, sau pozitie a unei nave.
46. punere in functiune a unei instalatii.
47. parama care fixeaza uncatarg, o verga, o vela sau care serveste la o manevra unei portiuni din catarg, a unei instalatii, a unei vele.
48. manica: furtun.
49. manita: manivela de vinci.
50. a mola: a elibera gasa de la o baba sau capatul voltat al unei parame de legare sau al unei remorci.
51. minginie: grinda metalica (traversa mobila) detasabila instalata transversal pe gura de magazie cu scopul de a sustine bocaportii sau panourile de acoperire.
52. murada: 1. La navele de lemn, stringherul longitudinal asezat pe traversele puntii.
53. perete interior al navei, situat intre doua punti.
54. spatiu intre pereti, ridicat sub murada (1).

N

51. nod: 1. denumire marinareasca generala data legaturilor temporare si usor de desfacut dintre o parama si un obiect oarecare sau parama.
52. unitate folosita in marina pentru masurarea vitezei de mars a navei egala cu o mila marina (1802m) pe ora.

O

52. opera vie: partea imersa a unei nave incarcate; uneori numai bordajul operei vii.

P

53. paiet: tesatura bruta din papura sau din fibre vegetale, pentru protecția marfurilor, separatii etc. Cand se aplica pe o panza de vela si se trareaza cu grasimi (seu) este utilizata la astuparea gaurilor de apa.
54. paiol: invelisul de lemn al puntii dublu-fund sau pardoseala magaziilor inferioare ale navei.
55. parama: franghie sau cablu de lungime sau grosime variabile, formata prin rasucirea sau impletirea unor fibre vegetale, sintetice, metalice sau mixte, folosita in marina.
56. papionaj: mod de ancorare in diagonala a dragilor care permit si deplasarea acestora prin filarea si virarea succesiva a paramelor in directia de inaintare.
57. pastica: macara cu tatana prevazuta pe una din fete cu un canal sau avand o fata mobila pe care se poate garnisi dublinul curentului unui palanc. Serveste la schimbarea directiei tragatorului.
58. pataratina: manevra fixa ce sustine un arbore gabier sau un aboret intr-un bord si spre pupa.
59. pilotina: nava de pilotaj, destinata sa opereze la limita exterioara a unei zone de pilotaj spre a asigura piloti pentru navele ce intra in port si a lua la bord pilotii de pe navele ce pleaca din port.
60. pontil: element structural sub forma unei coloane verticale (stalp) destinat sa suporte o punte sau bordul unei barci.
61. prova: 1. partea din fata a corpului navei;
62. directia si orientarea pe nava care indica partea din fata a acesteia.
63. pupa: partea dinapoi a navei sau ambarcatiunii.

R

63. rada: suprafata de apa in zona costiera, in fata unui port, la varsarea unui fliviu navigabil sau in dreptul unei localitati costiere, destinata stationarii la ancora a navelor.
64. rai: disc cu canelura, utilizat ca piesa componenta a unei macarale sau la diferite dispozitive.
65. remorca: 1. nava sau nave si orice mijloc plutitor deplasate de catre un remorcher sau orice nava.
66. parame de remorcare.
67. randou: intoarcere a unei nave cu 180⁰.
68. ruliu: balans al navei, constand din incinari alternative ritmice, intr-un bord si celalalt.

S

68. sahtul masinii: compartimentul masinii.
69. sapan: parama de canepa, de otel sau un lant cu ajutorul careia se formeaza cotada.
70. sart: cablu rigid din sarma de otel in patru toroane cu care se ancoreaza lateral (in borduri) un arbore sau arboret.
71. saula: parama de grosimea 1,5 – 4cm, obtinuta prin rasucire sau impletire.
72. scrubber: epurator de gaze.
73. separatii-fildere: pereti din dulapi de brad, instalati in magaziile si coridoarele navei, in planul ei diametral cu scopul de a impiedica deplasarea caricului de cereale sau a marfurilor in general, incarcate in vrac.
74. socar: parama cu grosimea de cca. 80mm.

75.spirai: luminator de punte compus dintr-o rama cu batanti cu geamuri care se pot deschide pentru aerisire.

76. strai: manevra fixa care sustine un arbore sau arboret in sens longitudinal.
77. stopa: dispozitiv de blocare a lantului unei ancore la iesirea acesteia din put.

S

78. scondru: termen general pentru denumirea pieselor de lemn de sectiune circulara de lungime mare, utilizate pentru construirea arborilor, verigilor, ghiurilor, tangoanelor, bigiilor, etc.
79. spring: parama de legare a navei, data de la prova spre inapoi sau la pupa spre inainte.
80. stort: smucitura brusca a remorcii.

T

81. tachet: 1. piesa de lemn sin forma de panasi utilizata in cazul andocarii navelor prin introducerea ei intre partea superioara a scaunului de gurna si bordajului navei pentru fixare si sprijin.
82. piesa de lemn sau metalica in forma de T, fixata in punte, pe bordaj sau pe catarg sau pontil al navei spre a servi la voltarea unei saule sau a unei parame subtiri.
83. tac: element metalic sau din lemn (bara, ranga) pentru asigurarea impotriva deplasarii.
84. tambuchi: deschidere in puntea navei pentru accesul personelor in spatiile dintre punti, in spatiile de locuit sau in magaziile de materiale.
85. tanc: rezervor, cisterna.
86. tangaj: miscare de balans longitudinal al unei nave in mars sau stationare.
87. tangon: scondru articulat cu un capat de unul din bordurile navei si tinut de celalalt cu o balastiera servind in timpul stationarii navelor, prin rabatere spre exterior, la legarea barcilor date la apa.
88. aparatoare confectionata din panza de vele.
89. tranchet: piesa de lemn rotund moale, lung de 1 – 1,5m si cu diametru 15 – 25cm, infasurata cu parama si invelita eventual, cu panza de vele, suspendata vertical in exteriorul navei, cu ajutorul unor barbete, spre a atenua frecarea si lovirea navei de cheu.
90. travers: directia in revevment prova 90⁰ la tribord sau babord.
91. tromba de aerisire: tronson tubular in forma de cot la 90⁰, asezat in continuarea gurii de ventilatie, orientabil dupa nevoie.

V

91. velina: ochi al unei parame.
92. a vira: a actiona asupra unei parame de legare spre a o intinde sau a o trage la babord.
93. viror: dispozitiv manual sau mecanizat de rotire a arborelui principal al unei masini alternative care nu se afla sub presiune.
94. a volta (in text): a fixa o parama de o baba, de un tachet sau de o cavila printr-o serie de infasurari dispuse astfel incat, la tractiuni, acestea se musca, facand imposibila desfacerea legatura.

Z

95. zbir: inel confectionat din parama, folosit la legarea unui palanc de un scondru sau de o parama.