NSSM 85

NSSM 85 – Norme specifice de protecția muncii pentru activități în domeniul sănătății

PREAMBUL

Sistemul național de norme privind asigurarea securității şi sănătății în muncă este compus din:
– Norme generale de protecția muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină a muncii general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de securitatea muncii, care cuprind prevederi de securitatea muncii valabile pentru anumite activități sau grupe de activități caracterizate prin riscuri similare.

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităților reglementate.

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementari cu aplicabilitate naţională, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea diferitelor activități în condiții de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea altor măsuri, corespunzătoare condițiilor concrete în care se desfăşoară activitățile respective, prin instrucțiuni proprii.

Întrucât sistemul național al normelor specifice este structurat pe activități, persoanele juridice sau fizice vor selecționa şi aplica cumulativ normele specifice corespunzătoare, atât activității de bază, cȃt şi celor conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii – practicată în cadrul Normelor generale – pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacționează:
EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producție şi în anumite condiții de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalații, utilaje, mașini, apărate, dispozitive, unelte etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care, unul sau mai mulți executanți își realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice, vizând global desfășurarea uneia sau mai multor activități în condiții de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcina de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activității care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului național de reglementari normative pentru asigurarea securității muncii constituie alături de celelalte reglementari juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:
– activitatea de concepție a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
– autorizarea funcționarii unităților;
– instruirea salariaților în domeniul securității muncii;
– cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităților.

În contextul prezentat anterior, normele specifice de protecția muncii pentru activități din domeniul sănătăţii au fost elaborate ținând cont de reglementările existente în domeniul securității în muncă, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă care alcătuiesc activitățile din domeniul sănătăţii; aceste norme cuprind măsuri de prevenire a factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională prezenți la nivelul fiecărui element component al sistemului de muncă.

Prezentele norme au fost structurate pe capitole distincte, urmărind abordarea problemelor specifice fiecărei categorii de activități sau procese prin prevederea unor măsuri de protecție adecvate în corelație cu pericolele existente.

De asemenea, la elaborarea normelor au fost preluate prescripțiile Directivei 90/679/CEE referitoare la protecția lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă (a 7-a Directivă particulară în sensul Art.16 paragraf 1 al Directivei 89/391/CEE), precum şi ale Directivei 93/88/CEE care modifică, în parte, Directiva 90/679/CEE.

Pentru a veni în sprijinul activității de concepere şi proiectare a spaţiilor destinate activităților medicale, precum şi a echipamentelor tehnice utilizate în domeniu, normele prezintă un capitol de măsuri de securitate a muncii, necesar a fi asigurate din faza de concepție şi proiectare, pentru îmbunătățirea nivelului de securitate în muncă. Normele cuprind, în anexe, o serie de informații utile, necesare atât producătorilor cȃt şi utilizatorilor de tehnici şi proceduri medicale.

1. PREVEDERI GENERALE

Conţinut

Art.1
Prezentele norme specifice de protecția muncii pentru activități în domeniul sănătăţii cuprind cerințele necesare pentru asigurarea securității şi sănătăţii în muncă a personalului angajat în activitatea de ocrotire şi îngrijire a sănătăţii publice.

Scop

Art.2
Prevederile cuprinse în prezentele norme au ca scop diminuarea sau eliminarea pericolelor specifice activităților în domeniul sănătăţii şi desfășurarea proceselor de muncă în condiții de securitate.

Domeniu de aplicare

Art.3
Prevederile prezentelor norme specifice se aplică persoanelor juridice sau fizice care desfășoară activități în domeniul sănătăţii indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activități.

Conexiunea cu alte acte normative

Art.4
Normele specifice de protecția muncii pentru activități în domeniul sănătăţii se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecție a muncii.

Art.5
Pentru activitățile nespecifice sau complementare activităților în domeniul sănătății, la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica normele specifice de securitatea muncii pentru respectivele activități prezentate în Anexa 5.

Art.6
Organizarea şi desfășurarea activității de prevenire şi stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.381/04.03.1994 si M.L.P.A.T. nr.1219/MC/03.03.1994.

Revizuirea prezentelor norme

Art.7
Prezentele norme specifice se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de cȃte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel național, a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi particularităților metodelor de lucru care urmează a fi reglementate din punct de vedere al securității muncii.

2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR ACTIVITĂȚILOR DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.8
La locurile de muncă în care se desfășoară activități din domeniul sănătăţii vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalațiile şi procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost instruite din punct de vedere al securității muncii.

Art.9
(1)La efectuarea activităților din domeniul sănătăţii vor fi repartizați numai lucrători care au corespuns controlului medical obligatoriu (la angajare) conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.
(2)În funcție de specificul activității desfășurate, se interzice lucrul în cadrul activității respective, al persoanelor care prezintă diverse afecțiuni, constatate la controlul medical şi care constituie contraindicații pentru desfășurarea activității în condiții de securitate.
(3)Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfășura potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii. Persoanele care la acest control prezintă contraindicații, vor fi repartizate la alte locuri de muncă. În cazul expunerii la agenți biologici, lucrătorii vor fi supravegheați medical înainte de expunere, precum şi la intervale regulate de timp.
Fiecare lucrător va avea un dosar medical individual, care va fi păstrat în unitate timp de cel puțin 10 ani după încetarea expunerii.
(4)La repartizarea în muncă a tinerilor, femeilor (gravide, care alăptează sau care au copil sub 5 ani), precum şi a altor categorii de persoane vor fi respectate reglementările în vigoare, privind angajarea acestor categorii de personal.
(5)Daca sarcina survine în perioada desfășurării unei activități cu nivel ridicat de risc pentru mama şi/sau copil, conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsuri în vederea asigurării unui loc de muncă corespunzător.

Art.10
(1)Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenți biologici, natura, gradul şi durata de expunere a lucrătorilor vor fi determinate, pentru a putea evalua orice risc pentru sănătatea sau securitatea acestora şi pentru a stabili măsurile ce trebuie luate.
(2)Evaluarea va fi reînoită periodic sau la apăriția oricărei modificări a condițiilor de muncă care poate afecta expunerea lucrătorilor la agenți biologici.
(3)Conducerea persoanei juridice sau fizice va furniza autorităților competente, la cererea acestora, elementele necesare efectuării evaluării.
(4)La evaluarea nivelului de risc determinat de expunerea lucrătorilor la agenți biologici se va ţine seama de:
– definițiile şi clasificarea agenților biologici, conform Anexei 1 a prezentelor norme;
– clasificarea pe clase, genuri şi specii, a agenților biologici, conform Anexei 2 a prezentelor norme;
– reglementările Ministerului Sănătăţii privind controlul agenților biologici în scopul protejării sănătăţii lucrătorilor;
– informațiile referitoare la bolile ce pot fi contractate ca urmare a activității profesionale (faptul că lucrătorul suferă de o boală legată direct de activitatea sa);
– efectele alergizante şi toxice care pot rezulta din activitatea lucrătorilor expuși la agenți biologici;
– indicațiile privind măsurile şi nivelurile de izolare, conform Anexei 3 a prezentelor norme.
Evaluarea va trebui reînnoita periodic şi ori de cȃte ori apăr modificări ale condițiilor, care pot afecta expunerea lucrătorilor la agenți biologici.

Art.11
Conducerea persoanei juridice sau fizice va pune la dispoziția autorităților competente, la cerere, informațiile adecvate privind :
– rezultatele evaluării;
– activitățile în cursul cărora lucrătorii au fost sau pot fi expuși la agenți biologici;
– numărul lucrătorilor expuși;
– numele şi competenţele persoanei responsabile cu securitatea şi sănătatea la locul de muncă;
– măsurile de protecție şi de prevenire luate, inclusiv procedurile şi metodele de muncă;
– un plan de urgenţă pentru protecția lucrătorilor faţă de expunerea la un agent biologic din grupele 3 şi 4 ca urmare a defectării sau avariei mijloacelor de izolare fizică.

Art.12
(1)Conducerea persoanei juridice sau fizice va deține o listă a lucrătorilor expuși la agenții biologici din grupele 3 şi/sau 4 ce va conține:
– tipul de activitate efectuată;
– agentul biologic la care lucrătorii au fost expuși;
– date referitoare la expuneri, accidente şi incidente.
(2)Lista va fi păstrată cel puțin 10 ani după încetarea expunerii; durata de păstrare a listei va fi de până la 40 de ani, după ultima expunere cunoscută în cazul infecțiilor:
– persistente sau lente;
– care nu pot fi diagnosticate (dat fiind stadiul actual al cunoștințelor) înainte ca boala să se declanșeze, mulți ani mai târziu;
– cu perioadă lungă de incubație, înainte de declanșarea bolii;
– care pot da sechele grave pe termen lung;
– care antrenează boli susceptibile de recrudescenţa timp îndelungat, în ciuda tratamentului.

2.2. Instruirea – informarea personalului

Art.13
Organizarea şi desfășurarea activității de instruire a salariaților în domeniul securității muncii se vor desfășura conform Normelor generale de protecția muncii.

Art.14
Persoanele juridice sau fizice au obligația de a elabora, prin efort propriu sau în colaborare cu instituții specializate, instrucțiuni proprii de securitatea muncii, în funcție de specificul activității de ocrotire şi îngrijire a sănătăţii publice. Aceste instrucțiuni vor fi afișate la loc vizibil. În cazul expunerii la agenți biologici, instrucțiunile vor cuprinde:
– modul de intervenție în cazul producerii unui accident sau incident grav care implică
manipularea unui agent biologic;
– modul de manipulare a unui agent biologic din grupa 4.

Art.15
(1)În cadrul procesului de instruire în domeniul securității muncii a salariaților care efectuează activități în domeniul sănătăţii, vor fi transmise toate informațiile necesare, referitoare la:
– riscurile la care sunt expuși;
– părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcție de specificul activității;
– dispozitivele de protecție existente;
– mijloacele de protecție şi autoprotecție;
– modul de intervenție în caz de avarii sau accidente;
– sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
– semnificația marcajelor şi inscripțiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticlă, cutii,
flacoane etc.) pentru păstrarea diferitelor substanțe, materii şi materiale utilizate în procesele de muncă, conform standardelor.
(2)Instruirea lucrătorilor expuși la agenți biologici va fi:
– adaptată apăriției unor riscuri sau evoluției riscurilor;
– adecvată oricărui contact cu agenți biologici;
– repetată periodic dacă este necesar.

Art.16
La locurile de muncă cu pericol de expunere la agenți biologici vor fi amplasate tăblițe avertizoare cu semnul de pericol biologic, conform Directivei 90/679/CEE.

Art.17
(1)Orice accident sau incident care implică manipularea unui agent biologic va fi semnalat de către salariat conducătorului locului de muncă.
(2)Conducerea persoanei juridice sau fizice va informa operativ lucrătorii şi/sau reprezentanții acestora despre :
– producerea oricărui accident sau incident care conduce la diseminarea unui agent biologic şi care poate provoca o infecție sau o îmbolnăvire umană gravă ;
– producerea unor accidente sau incindente grave, cauzele şi măsurile adoptate sau cele ce trebuie adoptate pentru remedierea situației.

Art.18
Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcție de specificul activității desfășurate, cu avizul medicului de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a muncii, prin instrucțiuni proprii.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecție

Art.19
Dotarea cu echipamentul individual de protecție şi alegerea sortimentelor în funcție de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operație, se vor face conform Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecție.

Art.20
Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecție se va face astfel încȃt acestea să asigure protecția concomitentă a lucrătorilor contra tuturor riscurilor existente în procesele concrete de muncă.

Art.21
Se interzice executarea lucrărilor cu agenți nocivi fără purtarea echipamentului de protecție adecvat, specific fiecărei categorii de lucrări sau agenți.

Art.22
La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecție va fi depus în vestiare special amenajate, dotate cu cutii cu capac, închise ermetic în care se va transporta echipamentul nocivizat la stația de denocivizare. Lăzile sau cutiile destinate transportului de echipament nocivizat, nu vor fi introduse în vestiare fără o denocivizare prealabilă.

Art.23
Vestiarele destinate echipamentului individual de protecție vor fi separate de cele pentru îmbrăcămintea personală de exterior.

Art.24
Se interzice salariaților purtarea echipamentului individual de protecție în spaţiile destinate servirii mesei.

Art.25
Echipamentul individual de protecție va fi spălat obligatoriu în spaţii special amenajate, separat de cele în care se spală efectele bolnavilor (îmbrăcăminte, lenjerie de pat etc.).

Art.26
Se interzice salariaților să poarte îmbrăcămintea proprie peste echipamentul individual de protecție.

Art.27
În timpul efectuării tuturor manevrelor cu pericol de contaminare, salariații vor purta mască de protecție de unică folosință.

Art.28
Pe lȃngă echipamentul individual de protecție corespunzător, salariații, vor fi dotați, după caz, cu unguente de protecție, material igienico-sanitar şi soluții de neutralizare a nocivităților, pentru protecția ochilor şi igiena tegumentelor.

Art.29
Înainte de fumat, servirea mesei, precum şi după fiecare manevră contaminantă, mâinile vor fi spălate cu apă caldă şi săpun lichid. După spălare se va aplica pe mâini o soluție dezinfectantă sau antiseptică şi apoi mâinile vor fi șterse cu prosoape de hârtie de unică folosință.

Art.30
Conducerea persoanei juridice sau fizice va asigura necesarul de seruri şi vaccinuri destinate imunizării salariaților care lucrează la locuri de muncă cu pericol de contaminare cu agenți biologici conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi prescripțiilor « Codului de conduită recomandat pentru vaccinare » (Anexa 4).
Lucrătorii vor fi informați asupra avantajelor şi inconvenientelor atât ale vaccinării, cȃt şi a absenţei acesteia şi li se va elibera un certificat de vaccinare.

2.4. Organizarea locului de muncă şi a activităților

Art.31
În spaţiile în care se desfășoară activități în domeniul sănătăţii se va menține permanent curățenia şi se va efectua dezinfecția.

Art.32
În încăperile de lucru sunt interzise depozitarea alimentelor şi servirea mesei, precum şi fumatul.

Art.33
(1)Toate căile de acces vor fi menținute în stare de curățenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil. Căile de acces vor fi nivelate şi amenajate, după caz, în vederea scurgerii apei.
(2)Pentru curățarea şi dezinfecția pavimentelor şi a celorlalte suprafețe nu vor fi utilizate materiale inflamabile, toxice sau care favorizează alunecarea.

Art.34
Laboratoarele de bacteriologie şi virusologie vor avea încăperi de sterilizare şi spălare a sticlăriei murdare, special amenajate.

Art.35
În încăperile de lucru în care pardoselile se umezesc permanent, locurile de muncă vor fi prevăzute cu grătare de lemn sau covoare izolatoare.

Art.36
Activitățile care determină producerea zgomotului şi vibrațiilor peste limitele maxime admise, se vor desfășura în spaţii separate, fonoizolate.

Art.37
Unitățile în care se desfășoară activități în domeniul sănătăţii vor fi prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare (spălătoare, WC-uri şi dușuri) separate pe sexe, altele decȃt cele destinate bolnavilor.

Art.38
Apăratele pentru administrarea oxigenului, apăratele izolante şi măștile filtrante vor fi păstrate şi verificate în spaţii special amenajate.

Art.39
Grupurile sanitare destinate celor ce lucrează cu substanțe toxice sau materiale contaminate vor fi separate de celelalte grupuri sanitare.

Art.40
Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă potabilă la toate nivelurile clădirilor, unitățile sanitare vor fi dotate cu rezervoare de depozitare a apei potabile, cu o capăcitate care să asigure necesarul de apă potabilă pentru cel puțin 12 ore.

Art.41
Pentru dușuri se va asigura numai apă potabilă, caldă şi rece.

Art.42
La locurile de muncă unde se lucrează cu acizi, alcalii etc. se vor amenaja surse de apă cu jet ascendent sau hidranți şi se vor asigura soluții neutralizante adecvate.

Art.43
Pentru locurile de muncă amplasate în aer liber sau în încăperi neîncălzite în anotimpul rece, se vor prevedea încăperi pentru încălzirea periodică a salariaților.

Art.44
Spălătoriile pentru rufe, pentru sticlărie şi stațiile de sterilizare vor fi compartimentate după principiul separării activităților „murdare” de cele “curate”, respectându-se sensul unic al circuitului conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.45
Căile de evacuare şi ușile vor fi astfel stabilite ca număr şi dimensiuni, încȃt să permită trecerea angajaților şi a mijloacelor de transport în condiții de securitate şi să asigure evacuarea rapidă în caz de pericol.

Art.46
Ușile vor fi vizibile, se vor deschide în sensul de evacuare a construcțiilor şi vor fi menținute permanent neblocate. Pe ușile spaţiilor de lucru unde există pericol de expunere la agenți biologici vor fi amplasate indicatoare cu semnul de pericol biologic.

Art.47
În cazul producerii defecțiunilor, lifturile vor fi oprite, indicându-se aceasta pe ușile lifturilor; reparațiile sau intervențiile necesare vor fi efectuate numai de personal autorizat în acest scop şi cu respectarea prescripțiilor tehnice ISCIR R2-88.

Art.48
(1)Iluminarea şi ventilarea naturală a interiorului clădirilor vor fi asigurate prin ferestre ușor accesibile şi care să poată fi deschise cu ușurința. Ferestrele vor fi menținute curate în permanenţă iar periodic se va verifica funcționalitatea sistemului de închidere.
(2)Pentru spaţiile în care se desfășoară alte activități decȃt cele cu caracter sanitar, se va prevedea pe lȃngă ferestre şi luminatoare, dacă este cazul. Geamurile luminatoarelor vor fi de tipul armat iar sub acestea se vor monta plase de sârmă.

Art.49
(1)În incinta unităților sanitare, circulația va fi astfel organizată încȃt, vehiculele şi personalul salariat să se deplaseze pe căi separate.
(2)Salariații vor circula numai pe spaţiile destinate în acest scop.
(3)Iarna se va curăţa zăpada de pe căile de circulație şi se vor împrăștia materiale antiderapănte.

Art.50
Căile de circulație, ieșirile din clădiri, locurile de muncă periculoase vor fi semnalizate cu tăblițe avertizoare.

Art.51
Orice denivelări sau goluri situate în zonele de circulație vor fi, după caz, acoperite cu capace rezistente, asigurate contra deplasărilor laterale sau îngrădite cu balustrade şi marcate cu tăblițe avertizoare.

Art.52
(1)În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt), conform prevederilor Normelor generale de protecția muncii.
(2)Se va menține în stare de funcționare iluminatul de siguranță, care trebuie să intervină în cazul întreruperii funcționării iluminatului normal.
(3)Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzător al căilor de circulație, al intrărilor şi ieșirilor în şi din clădiri.

Art.53
În orice încăpere în care se desfășoară activități medicale se va asigura chiuvetă cu apă caldă şi rece.

Art.54
În unitățile sanitare se va asigura aprovizionarea cu apă caldă, în cantitățile necesare, timp de 24 de ore.

Art.55
Apele uzate din unitățile sanitare vor fi evacuate prin rețeaua de canalizare a apelor uzate, precum şi prin instalații pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate.

Art.56
(1)Colectarea reziduurilor solide menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicală.
(2)Colectarea reziduurilor se va face în recipiente închise, care vor fi evacuate ori de cȃte ori este nevoie.
(3)În funcție de conținutul lor, recipientele vor fi descărcate la rampa de gunoi sau în crematoriu.

Art.57
(1)Toate unitățile sanitare vor avea amenajate încăperi separate pentru depozitarea intermediară a reziduurilor menajere şi a celor rezultate din activitatea medicală.
(2)Încăperile vor avea pereții şi pardoseala din materiale care să permită spălarea şi dezinfecția şi vor fi dotate cu recipiente (tip pubela), care vor fi, la rândul lor, spălate şi dezinfectate.
(3)Transportul recipientelor se va face pe cărucioare astfel:
– la rampa de gunoi, pentru cele cu reziduuri gospodărești;
– la crematoriu, pentru cele cu reziduuri rezultate din activitatea medicală.

Art.58
Se interzic colectarea şi predarea ambalajelor de sticlă (sticle, borcane etc.) din unitățile sanitare la centrele de colectare, fără sterilizarea lor prealabilă.

Art.59
Materialul textil scos la reformă (lenjerie pat, lenjerie corp, paturi etc.) din unitățile sanitare nu va fi predat centrelor de colectare, fără dezinfecția lor prealabilă.

Art.60
În spaţiile de lucru din unitățile sanitare se va asigura o temperatură, după cum urmează:
– 22oC pentru cabinetele de consultații şi sălile de tratament;
– 18oC pentru sălile de așteptare, spaţiile de circulație de incintă şi grupurile sanitare.

Art.61
Se interzice utilizarea cărbunilor la încălzirea prin sobe.

Art.62
Orice unitate sanitară cu paturi va avea prosectură, care va corespunde reglementărilor Ministerului Sănătăţii, din punctul de vedere al dotărilor şi al circuitelor funcționale.

2.5. Protecția împotriva electrocutării

Art.63
După orice intervenție care a necesitat deschiderea sau demontarea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc., acestea se vor închide sau se vor monta.

Art.64
Orice intervenție asupra instalațiilor electrice (reparații, reglaje etc.) se va face numai după întreruperea alimentarii cu energie electrică, numai de către electricieni instruiți şi autorizați.

Art.65
Cablurile electrice se vor proteja împotriva deteriorărilor.

Art.66
Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor lua
măsuri tehnice şi organizatorice, conform reglementărilor în vigoare.

Art.67
Se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podețe, covoare electroizolante etc.) aferent echipamentelor tehnice.

Art.68
Se interzice efectuarea oricărei intervenții cu mâinile umede la echipamentele tehnice şi electrice.

Art.69
Atunci când din diverse motive siguranțele nu mai corespund, acestea vor fi înlocuite numai cu siguranțe calibrate.

Art.70
La montarea, exploatarea, verificarea şi repararea echipamentelor tehnice electrice vor fi respectate prevederile Normelor generale de protecția muncii, precum şi ale normelor specifice de protecție a muncii pentru utilizarea energiei electrice în medii normale.

2.6. Protecția împotriva incendiilor şi exploziilor

Art.71
La prevenirea incendiilor vor fi respectate prevederile Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art.72
Se interzice accesul salariaților cu flacără deschisă în spaţiile de lucru unde există pericolul producerii incendiilor şi exploziilor.

Art.73
În spaţiile de lucru în care se manipulează materii explozive şi inflamabile, salariații nu vor purta îmbrăcăminte din fibre sintetice sau încălțăminte cu accesorii metalice.

Art.74
Manipularea materiilor explozive, inflamabile sau a celor care formează cu aerul amestecuri explozive, se va face în locuri special amenajate.

Art.75
La prepararea pulberilor compuse, care au în componenţa lor substanțe oxidoreducătoare, se interzice orice manevră violentă care ar conduce la producerea exploziilor.

Art.76
În spaţiile de lucru în care se depozitează sau se manipulează materii inflamabile şi explozive, iluminatul va fi asigurat prin corpuri de iluminat în construcție antiexplozivă.

Art.77
Încărcarea şi descărcarea materiilor inflamabile şi explozive se vor efectua sub supravegherea conducătorului locului de muncă şi cu respectarea instrucțiunilor din documentația tehnică care însoțește produsele.

Art.78
Transportul materiilor inflamabile şi explozive pe distante mai mari (peste 60 m) se va face mecanizat, avertizându-se personalul din apropiere.

Art.79
Se interzice depozitarea materialelor inflamabile şi explozive la locurile de muncă. Materialele necesare diverselor procese de muncă se vor duce zilnic la locul de muncă, numai în cantitățile necesare unei singure zi.
Se interzice depozitarea acestor materiale în vecinătatea surselor de căldură.

Art.80
În cazul în care pe pardoseală s-au scurs lichide inflamabile sau explozive, aceasta va fi ștearsă, iar materialele utilizate la curățarea pardoselii vor fi scoase din încăpere şi depozitate în locuri special amenajate.

Art.81
Materialele explozive şi inflamabile se vor transporta şi depozita numai în recipiente metalice. Se interzice transportul acestor produse în alte vase, bidoane, găleți, sticle sau vase din material plastic.

Art.82
Se interzice transvazarea lichidelor inflamabile cu ajutorul aerului comprimat. În acest scop se va utiliza obligatoriu un gaz inert.

Art.83
Se interzice manipularea recipientelor cu eter, chelen şi ciclopropan în apropierea bisturiului electric.

Art.84
În timpul transportului, recipientele cu produse explozive sau inflamabile, vor fi puse în coșuri sau cutii de lemn, prevăzute cu mânere de prindere, iar în vederea amortizării șocurilor, se vor utiliza paie, talaș ignifugat sau vată de sticlă.

Art.85
Produsele periculoase (inflamabile, explozive, toxice, caustice etc.) vor avea marcate clar pe ambalaj:
– denumirea chimică uzuală a substanței;
– densitatea sau concentrația substanței;
– gradul de pericol pe care îl reprezintă;
– reprezentarea grafică a semnului de avertizare standardizat.

Art.86
La manipularea recipientelor cu gaze sub presiune, a gazelor lichefiate, vor fi respectate prescripțiile tehnice ISCIR C2-82 ; C3-89 ; C5-84 şi C27-85.

Art.87
Se interzice orice intervenție cu mâinile unse de grăsime, la recipientele de oxigen şi la aparatele de oxigenare.

Art.88
(1)Pentru efectuarea unor intervenții în spaţiile de lucru cu pericol de incendii sau explozii, salariații vor utiliza scule antiscȃntei.
(2)Efectuarea unor operații care necesită utilizarea focului deschis va fi posibilă numai după obținerea « PERMISULUI DE LUCRU CU FOC ».

Art.89
În spaţiile de lucru cu pericol de incendii şi explozii dotate cu instalații de ventilare, se va urmări ca acestea să funcționeze la parametrii proiectați.

Art.90
(1)Vor fi amenajate căi de evacuare a personalului, în caz de incendiu, conform prevederilor Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
(2)Căile de evacuare vor fi dotate cu iluminat de siguranță în bunăstare de funcționare, semnalizate şi lipsite de orice materiale care pot împiedica circulația.

Art.91
Se interzice orice conexiune între rețeaua de apă potabilă şi rețelele de apă industrială, pentru combaterea incendiilor.

Art.92
Se interzice lucrul cu lichide inflamabile sub nișe.

Art.93
La lucrul cu substanțe inflamabile sau explozive în condiții de laborator, vor fi respectate instrucțiunile proprii de lucru referitoare la utilizarea instalațiilor de gaz, a becurilor de gaz, precum şi cele referitoare la procedeele de lucru cu substanțele menționate.

Art.94
Pentru prevenirea incendiilor şi exploziilor vor fi respectate, pe lȃngă prevederile prezentelor norme şi prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru:
– transportul, depozitarea şi folosirea materiilor explozive;
– fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului;
– desfacerea produselor petroliere;
– fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului;
– fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei;
– producerea aerului comprimat;
– fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice;
– fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice) ;
– laboratoare de analize fizico-chimice şi încercări mecanice;
– activități de vopsire, conform Anexei 5.

2.7. Prevenirea contaminării cu agenți nocivi (substanțe, microbi, virusuri, ciuperci, viermi paraziți etc.)

Art.95
La prevenirea contaminării cu agenți nocivi a personalului care desfășoară activități în domeniul sănătăţii se vor respecta prevederile prezentelor norme specifice de protecția muncii (Anexa 3), reglementările Ministerului Sănătăţii, precum şi instrucțiunile proprii de lucru.

Art.96
Periodic se vor efectua deratizări. În sezonul cald, ferestrele încăperilor vor fi prevăzute cu site de protecție contra insectelor.

Art.97
Punctele de distribuire a apei potabile vor fi menținute în stare corespunzătoare.

Art.98
De la robinetele de apă potabilă se va bea numai cu paharul, fiind interzis a se pune gura pe robinet.

Art.99
În unitățile sanitare, pentru stabilirea măsurilor de prevenire a pericolului de îmbolnăvire se vor face determinări ale încărcăturii cu agenți patogeni prin control şi evaluare, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii, precum şi în conformitate cu prevederile prezentelor norme – Art.10.

Art.100
Personalul care desfășoară activități în domeniul sănătăţii va fi instruit în vederea cunoașterii şi aplicării regulilor de asepsie, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii, astfel:
– dezinfecția obiectelor de inventar din încăperile destinate activității medicale, precum şi a pavimentelor şi pereților;
– regulile de igienă individuală şi colectivă ;
– respectarea întocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea şi aplicarea tratamentelor.

Art.101
Personalul medico-sanitar de toate specialitățile este obligat să-şi spele mâinile cu apă şi săpun lichid, înainte şi după contactul cu fiecare bolnav (examinare şi aplicare de proceduri terapeutice).

Art.102
Se interzice personalului medico-sanitar ca, în timpul desfășurării activității, să mănânce şi să-şi atingă gura sau faţa cu mâinile.

Art.103
Se interzice personalului medico-sanitar din alte secții ale unității sanitare să circule în secția de boli infecțioase, tuberculoză, pediatrie şi dermato-venerice, precum şi în laboratoarele de bacteriologie.
Legătura cu aceste secții se va face prin persoane special desemnate de conducerea persoanei juridice.

Art.104
Este obligatorie purtarea măștii de protecție, de unică folosință în următoarele secții:
– pneumofiziologie (baciloscopie pozitivă) ;
– medicină internă, saloane cu tușitori;
– pediatrie (sugari, terapie intensivă, otorinolaringologie, oftalmologie);
– boli contagioase;
– chirurgie – bloc operator;
– otorinolaringologie;
– oftalmologie.

Art.105
Orice persoană care desfășoară activități în domeniul sănătăţii, permanent sau în stagiu, este obligatoriu să se autodeclare conducătorului locului de muncă, în cazul în care prezintă semne de îmbolnăvire, conducătorul locului de muncă interzicându-i accesul la locul de muncă.

Art.106
Salariații din unitățile sanitare vor efectua vaccinările obligatorii, pe categorii de personal sau integral, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.107
În unitățile sanitare cu paturi se vor asigura toate spaţiile necesare circuitelor funcționale separate pentru diferite activități. Aceste circuite vor permite un flux continuu al activității care să conducă la împiedicarea contaminării mediului extern, prin separarea oricărei activități septice de cea aseptică, a obiectelor contaminate de cele necontaminate.

Art.108
Acțiunile de curățenie şi dezinfecție se vor desfășura zilnic (de doua ori pe zi şi ori de cȃte ori este nevoie) şi periodic, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.109
În unitățile sanitare, pentru curățenie, se interzice folosirea măturilor. Aceasta se va efectua cu: perii, cârpe, aspiratoare etc.

Art.110
Pavimentele, pereții şi mobilierul din fiecare încăpere vor fi dezinfectate zilnic.

Art.111
Se interzice reutilizarea apei de spălat şi a soluției dezinfectante folosite la spălarea unei încăperi, pentru spălarea altei încăperi. Acestea se vor deversa în rețeaua de canalizare, la un grup sanitar special amenajat, altul decȃt cel destinat bolnavilor sau salariaților.

Art.112
În saloane şi în locurile de așteptare vor exista scuipători curate în care se va pune o soluție antiseptică sau dezinfectantă (1/3 din volum). Acestea vor fi dezinfectate zilnic.

Art.113
Lenjeria de pat şi de corp a bolnavilor vor fi schimbate la un interval de 7 zile şi ori de cȃte ori este nevoie. Rufăria murdară se va colecta în saloane, direct în saci impermeabili care se vor transporta la spălătorie.

Art.114
Indiferent de durata spitalizării, la plecarea fiecărui bolnav se vor efectua curățenia şi dezinfecția mobilierului încăperii şi se va schimba lenjeria de pat.

Art.115
Saltelele şi pernele vor fi îmbrăcate în huse din material impermeabil, care se vor curăţa şi dezinfecta ori de cȃte ori este nevoie şi periodic, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.116
Paturile se vor spăla şi dezinfecta o dată pe an şi ori de cȃte ori este nevoie.

Art.117
Urinarele, ploștile, scuipătorile, olițele vor fi golite la closet, spălate la jet de apă şi scufundate într-un recipient cu soluție dezinfectantă.

Art.118
Termometrele, după utilizare, vor fi spălate cu apă caldă şi săpun şi vor fi păstrate în soluție dezinfectantă.

Art.119
Curățenia şi dezinfecția sunt obligatorii pentru toate grupurile sanitare.

Art.120
Ustensilele şi materialele folosite pentru curățenie şi dezinfecție vor fi păstrate în încăperi încălzite şi aerisite, special amenajate.

Art.121
(1)În blocul alimentar, spălarea şi dezinfecția pereților şi a pardoselii se vor efectua de doua ori pe zi, iar mobilierul şi ustensilele ori de cȃte ori este nevoie.
(2)Servirea mesei la bolnavi, spălarea şi dezinfecția veselei şi a tacâmurilor, precum şi curățenia şi dezinfecția oficiului alimentar şi a sălii de mese, vor fi efectuate numai de personal angajat în structura blocului alimentar.

Art.122
La spălătorie, după terminarea activității, se vor efectua curățenia şi dezinfecția pereților şi pardoselii.

Art.123
(1)Pentru protecția personalului care efectuează reparații şi verificări la apăratele şi utilajele din secțiile şi laboratoarele de virusologie, bacteriologie, parazitologie, anestezie, stomatologie, radiologie etc. se vor lua măsuri de decontaminare a apăraturii şi a locului de muncă.
(2)La terminarea lucrului uneltele şi sculele vor fi decontaminate.

Art.124
La internare, bolnavului i se va face un examen clinic general, pentru depistarea unor afecțiuni contagioase sau a unor paraziți externi, adoptându-se următoarele măsuri:
– bolnavii cu boli contagioase vor fi transportați la unitățile de boli contagioase;
– bolnavii cu paraziți externi vor fi supuși prelucrării sanitare (îmbaiere, tratarea zonelor
păroase cu insecticide), iar efectele personale vor fi colectate în camera de dezbrăcare, într-o husă impermeabilă, vor fi tratate cu insecticide şi depozitate separat .

Art.125
Autosanitarele pentru transportul bolnavilor cu boli contagioase, vor fi dezinfectate în locuri special amenajate, cu respectarea prevederilor Ministerului Sănătăţii.

Sterilizarea

Art.126
Instrumentele, obiectele şi materialele folosite în scop de diagnostic, tratament, precum şi în alimentația bolnavilor vor fi sterilizate înainte de utilizare.

Art.127
Sterilizarea se va efectua în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi cu instrucțiunile furnizate de producătorul apăraturii sau instrumentului ce urmează a fi sterilizat.

Art.128
Pe toata durata ciclului de sterilizare se va urmări starea de funcționare a apăraturii de măsură şi control.

Art.129
La fiecare șarjă de sterilizare se vor introduce în apăratele de sterilizare teste de verificare a eficienţei sterilizării.

Art.130
La amplasarea, dotarea, exploatarea, întreținerea, verificarea şi repararea apăratelor, utilajelor şi instalațiilor de sterilizare din unitățile sanitare se vor respecta şi prevederile din celelalte capitole ale prezentelor norme, prescripțiile tehnice ISCIR C1-85, instrucțiunile producătorului, măsurile de electrosecuritate în vigoare, precum şi prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor emise de Ministerul Sănătăţii, referitoare la acestea.

Art.131
În unitățile sanitare unde funcționează stații centrale de sterilizare, se interzice efectuarea sterilizării în alte încăperi, cu excepția blocurilor operatorii şi a sălilor de naștere.

Art.132
Atât la stațiile de sterilizare centrale, cȃt şi la nivelul secțiilor, cabinetelor şi laboratoarelor, se vor asigura circuite separate pentru instrumentarul şi materialele sterilizate de cele nesterilizate.
Instrumentarul şi materialele sterilizate şi cele nesterilizate vor fi depozitate în locuri şi recipiente separate, totdeauna aceleași, nefiind admis amestecul lor, schimbarea recipientelor sau a locurilor de depozitare.

Art.133
În cazul sterilizării la pupinel sau etuvă, materialele se vor scoate din acestea numai după coborârea temperaturii (în jur de 100oC). În timpul sterilizării nu se va deschide uşa incintei de sterilizare pentru scoaterea sau introducerea de instrumente sau materiale.

Art.134
La fiecare loc de muncă se vor elabora şi afișa instrucțiuni tehnice specifice privind exploatarea apăratelor, precum şi măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări.

Art.135
În cazul sterilizării la autoclavă, la terminarea sterilizării, nu se vor deschide capacul sau uşa autoclavului după ce acul manometrului a ajuns la ZERO; acestea se vor deschide numai după un timp de așteptare de 20 de minute.

Art.136
Pentru a împiedica spargerea recipientelor de sticlă cu soluții care au fost sterilizate la autoclav, deschiderea acestora se va face numai după răcire.

Art.137
Încăperile autoclavelor vor fi utilizate numai conform destinației. Se interzice efectuarea în aceste încăperi a altor activități fără legătură cu procesul de sterilizare.

Art.138
La scoaterea din apăratele de sterilizare toate trusele şi/sau casoletele vor fi banderolate având obligatoriu, inscripționate pe banderolă data şi ora scoaterii din apărat.

Art.139
(1)Apăratele de măsură şi control ale echipamentelor de sterilizare, vor fi verificate la termenele scadente, fiind interzisă utilizarea lor când termenele sunt depășite. În cazul în care apăratele de măsură şi control dau indicații eronate sau au sigiliul rupt vor fi înlocuite.
(2)Se interzice funcționarea apăratelor de sterilizare care au depășit durata de funcționare.

Art.140
Se interzice orice intervenție la autoclavul aparatului de sterilizare în timpul funcționarii acestuia.

Art.141
Apăratele de sterilizare scoase din uz nu vor mai fi folosite. Ele vor fi înlocuite cu aparate care permit sterilizarea instrumentarului şi a altor obiecte puse în pachete şi nu în ambalaje metalice.

2.8. Denocivizarea, neutralizarea şi evacuarea reziduurilor

Art.142
Apele uzate din unitățile sanitare vor fi îndepărtate numai prin rețeaua de canalizare a apelor uzate. În lipsa unor sisteme publice de canalizare, unitățile sanitare vor fi obligate să aibă instalații proprii pentru colectarea, neutralizarea, denocivizarea şi evacuarea apelor uzate.

Art.143
Spitalele de boli contagioase (inclusiv tuberculoză), laboratoarele de microbiologie, virusologie, parazitologie, anatomie patologică, precum şi alte unități sanitare care lucrează cu agenți patogeni, vor efectua neutralizarea apelor uzate provenite din activitatea medicală înainte de deversarea acestora în rețeaua de canalizare.
Unitățile sanitare care manipulează substanțe chimice şi radioactive vor efectua, de asemenea, neutralizarea apelor uzate înainte de deversarea lor.

Art.144
(1)Reziduurile septice (contaminate cu agenți patogeni) provenite de la sălile de tratamente, sălile de operație, spaţiile de spitalizare, sălile de naștere, laboratoare, prosecturi etc. vor fi colectate direct la locul producerii lor în saci de material plastic şi se vor incinera.
(2)Se interzice incinerarea materiilor inflamabile şi explozive, precum şi a ambalajelor acestora.
(3)Periodic, instalațiile de incinerare vor fi verificate din punct de vedere tehnic, privind funcționalitatea.

Art.145
Se interzice aruncarea la rampa de gunoi a fragmentelor de organe, placente, feţi morți. Acestea, obligatoriu se vor incinera.

Art.146
Materialele contaminate care urmează a fi refolosite vor fi sterilizate şi apoi spălate şi predate pentru refolosire.

Art.147
Activitățile care produc impurificarea aerului la locurile de muncă prin degajare de substanțe nocive, se vor desfășura în încăperi special amenajate, separate de restul încăperilor şi dotate cu mijloace de îndepărtare a noxelor, în așa fel încȃt acestea să nu depășească concentrațiile maxime admise prevăzute in Normele generale de protecție a muncii.

Art.148
În apropierea locului de manipulare a acizilor se vor găsi o sursă de apă şi un vas cu substanța neutralizantă.

Art.149
Neutralizarea acizilor vărsați pe pardoseală se va efectua cu lapte de var, după care se va presăra nisip sau cenuşă.

Art.150
Se interzice utilizarea rumegușului şi a pământului pentru absorbirea acidului azotic vărsat pe pardoseală. Pentru absorbirea acidului azotic se vor utiliza numai cenuşa sau material ceramic.

Art.151
Mijloacele de transport pentru substanțele chimice caustice, toxice şi corosive vor fi curățate, spălate şi neutralizate.

Art.152
Spaţiile de depozitare şi manipulare a substanțelor caustice, toxice şi corosive vor fi dotate cu instalație de ventilare cu funcționare continuă, separat de instalația de ventilare generală.

Art.153
Lucrările cu substanțe toxice şi acizi concentrați, precum şi încălzirea acestora în vase deschise vor fi executate exclusiv sub nișă, al cărei tiraj va fi controlat periodic.

Art.154
Se interzice orice examen organoleptic al substanțelor de laborator.

Art.155
Se interzice ca la pipetarea lichidelor să se folosească aspirația cu gura.

Art.156
În laboratoare, după terminarea programului de lucru, mesele vor fi curățate şi libere de vase sau reactivi.

Art.157
Denocivizarea şi neutralizarea substanțelor toxice sau care degajă gaze sau vapori toxici se vor efectua cu respectarea instrucțiunilor proprii de lucru, pentru fiecare tip de substanță.

Art.158
La lucrul cu surse de radiații neionizante (ultraviolete, infraroșii, laser, microunde etc.) vor fi respectate prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru:
– lucrul cu radiații neionizante;
– prelucrări neconvenționale (electro-eroziune, electrochimice, laser şi ultrasunete).

Art.159
La denocivizarea, neutralizarea, depozitarea, manipularea şi evacuarea reziduurilor radioactive vor fi respectate prevederile normelor de radioprotecție.

2.9. Transportul, manipularea şi depozitarea materiilor şi materialelor

Art.160
(1)La transportul, manipularea şi depozitarea materiilor şi materialelor utilizate în desfășurarea activităților din domeniul sănătăţii vor fi respectate pe lȃngă prevederile prezentelor norme, prevederile Normelor generale de protecție a muncii – subcap.2.4., precum şi normele specifice de protecție a muncii pentru:
– manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice;
– fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului;
– fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului;
– fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei;
– fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice;
– fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice);
– laboratoare de analize fizico-chimice şi încercări mecanice;
– transport intern;
– transporturi rutiere;
– transporturi aeriene;
– manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea
materialelor.
(2)La lucrările menționate vor participa numai salariați instruiți în acest scop.

Art.161
Se interzice manipularea materialelor pulverulente prin aruncare. Acestea vor fi transportate cu roabe, tărgi, jgheaburi etc.

Art.162
Pentru a împiedica împrăștierea materialelor în vrac, depozitarea acestora se va face în boxe, buncăre, silozuri etc.

Art.163
Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operațiile de încărcare, descărcare şi transport se va face în funcție de felul şi greutatea materialului, de natura terenului, a cailor de circulație şi a condițiilor de transport.

Art.164
Podețele orizontale sau înclinate vor fi realizate din materiale rezistente, nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare. Panta podețelor înclinate va fi de maximum 20%, iar lățimea minima de 1 m, în cazul circulației într-un singur sens.
Podețele orizontale sau înclinate situate la înălțimi mai mari de 0,5 m vor fi prevăzute cu balustrade înalte de 1 m, care vor avea o legătură intermediară şi o bordură continuă înaltă de 100 mm.

Art.165
Locurile amenajate special pentru operațiile de încărcare-descărcare a unui mijloc de transport, pentru depozitare, precum şi căile de acces la aceste spaţii vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna se vor asigura deszăpezirea şi curățarea căilor de acces, folosindu-se materiale antiderapante.
În cazul lucrului pe timp de noapte, toate spaţiile menționate vor fi iluminate corespunzător.

Art.166
Înainte de începerea operațiilor de încărcare-descărcare a unui mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate.

Art.167
Mijloacele de transport vor fi de construcție corespunzătoare condițiilor de exploatare şi vor fi utilizate numai la operațiile pentru care au fost destinate.

Art.168
Materiile şi materialele încărcate într-un mijloc de transport vor fi asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii.

Art.169
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport se va face numai cu motorul oprit.

Art.170
Mijloacele de transport vor fi astfel încărcate încȃt conducătorul acestora să poată supraveghea calea de circulație în timpul deplasării.

Art.171
Este interzis accesul la locul de încărcare-descărcare, al persoanelor fără atribuții de serviciu în zona respectivă.

Art.172
Căile de circulație vor fi menținute libere de orice obstacol. Pe căile de circulație pentru vehicul vor fi montate tăblițe cu semnele de circulație, precum şi cu restricțiile de viteză corespunzătoare.

Art.173
Se vor amenaja căi de circulație pentru vehicule şi pentru pietoni.

Art.174
(1)Se vor amenaja căi de acces şi spațiu de parcare pentru autosanitare în imediata vecinătate a „Camerei de gardă”, care vor fi menținute permanent libere de orice alt vehicul.
(2)Se interzice ocuparea căilor de acces şi a spațiului de parcare al autosanitarelor de către alte vehicule.

Art.175
Transportul, depozitarea şi manipularea materiilor şi materialelor caustice, toxice şi corosive vor fi efectuate cu respectarea prevederilor de la subcap. 2.8 al prezentelor norme.

Art.176
Înainte de reînceperea lucrului, ambalajele care conțin materiale corosive şi caustice vor fi examinate din punctul de vedere al integrității lor. Dacă ambalajele sunt deteriorate, conducătorul operațiunilor de transport şi manipulare este obligat să indice metodele nepericuloase de efectuare a lucrului.

Art.177
Damigenele cu acizi vor fi transportate în cărucioare speciale. Se interzice transportul damigenelor cu acizi şi baze pe spate, pe umăr şi brațe.

Art.178
Se interzice transportul salariaților cu mijloacele de transport încărcate cu acizi, sodă caustică sau alte substanțe corosive sau caustice.

Art.179
Transportul butoaielor şi al cutiilor conținând acizi fumans şi alte substanțe puternic caustice se va face pe cărucioare sau tărgi asigurate special.

Art.180
Transvazarea acizilor şi a lichidelor corosive se va face prin sifonare, pompare sau răsturnare cu ajutorul suporților basculanți.

Art.181
Vasele de sticlă utilizate la transportul acizilor şi a altor substanțe corosive cu excepția acidului azotic vor fi îmbrăcate cu o manta protectoare de papură, nuiele etc. Ele vor fi transportate în coșuri speciale, prevăzute cu mânere şi căptușite cu paie, talaș etc. Acidul azotic se va păstra în damigene așezate în coșuri căptușite numai cu bentonită sau praf de material ceramic.

Art.182
Depozitarea acizilor şi a altor substanțe corosive, toxice şi caustice se va face în spaţii special amenajate, compartimentate în două încăperi separate pentru ambalaje pline şi pentru ambalaje goale. Spaţiile vor fi ventilate continuu şi ținute încuiate. Cheia va fi păstrată numai de gestionarul depozitului, desemnat de conducerea persoanei juridice sau fizice, iar în lipsa acestuia de către înlocuitorul sau. Pe ușile spaţiilor de depozitare vor fi montate tăblițe indicatoare de avertizare.

Art.183
Se interzice păstrarea acizilor şi a altor substanțe chimice, toxice, caustice sau corosive în depozitul general de materiale.

Art.184
Se interzice depozitarea acizilor în pivnițe sau subsoluri.

Art.185
(1)Se interzice depozitarea în același spațiu a substanțelor incompatibile fizic, chimic şi toxicologic.
(2)Se interzice depozitarea cianurilor în aceeași încăpere cu acizii.

Art.186
La transportul, manipularea şi depozitarea substanțelor inflamabile, explozive, precum şi a celor care în contact cu aerul formează amestecuri explozive, vor fi respectate prevederile subcap. 2.6. din prezentele norme.

Art.187
La transportul, manipularea şi depozitarea dezinfectanților, vor fi respectate instrucțiunile producătorului, pentru fiecare categorie de substanțe, precum şi reglementările Ministerului Sănătăţii.

3. ACTIVITATEA DE LABORATOR

Art.188
Pentru activitatea din laboratoarele de analize fizico-chimice vor fi respectate prevederile normelor specifice de securitatea muncii pentru analize fizico-chimice şi încercări mecanice.

Art.189
La activitățile care se desfășoară în laboratoarele de analiză a nămolurilor şi apelor minerale vor fi respectate prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru:
– prospecțiuni şi explorări geologice;
– vinificație, fabricarea alcoolului, băuturilor alcoolice, berii, drojdiei, amidonului,
glucozei şi apei minerale;
– alimentarea cu apă a locațiilor şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi
distribuție).

3.1. Laboratoare de biologie

Art.190
Pentru laboratoarele în care se manipulează substanțe despre care există incertitudini privind prezenta agenților biologici ce ar putea determina o boala la om, dar care nu au ca obiectiv lucrul cu agenții biologici ca atare (pentru culturi) se va adopta cel puțin nivelul 2 de izolare. Dacă este necesar, vor fi adoptate nivelurile 3 sau 4 de izolare, cu excepția situațiilor în care reglementările Ministerului Sănătăţii indică adoptarea unui nivel de izolare mai scăzut.

3.1.1. Laboratoare de antibiotice şi etaloane

Art.191
(1)Salariații care lucrează în laboratoare de antibiotice şi etaloane vor fi supuși la angajare unei anamneze alergologice, fiind excluși cei care au antecedente alergice.
(2)La angajare şi periodic, se vor face teste alergice. Cei găsiți pozitivi la substanțele cu care se lucrează vor fi repartizați la alte locuri de muncă.

Art.192
Pentru evitarea alergiilor la antibiotice se vor lua următoarele măsuri:
a)toate operațiile se vor desfășura în boxe sterile, prevăzute cu hote cu aer laminar;
b)în boxă se va lucra numai cu echipamentul individual de protecție necesar, care va fi
schimbat după încetarea lucrului în boxă;
c)după caz, se va lucra cu mască de protecție prevăzută cu filtre adecvate;
d)resturile de pulberi, ambalate în hârtie se vor colecta în saci de material plastic şi se
vor depozita în locuri special amenajate;
e)la terminarea lucrului, se vor efectua curățenia şi decontaminarea ustensilelor, boxei şi
încăperii;
f)după terminarea lucrului, personalul va face obligatoriu duş.

3.1.2. Laboratoare de bacteriologie, virusologie, micologie şi parazitologie

Art.193
În afară de prevederile prezentelor norme, în cadrul laboratoarelor şi al compartimentelor de producţie a serurilor şi vaccinurilor, se vor aplica şi respecta instrucțiunile Ministerului Sănătăţii.

Art.194
(1)Atunci când în laboratoare se constată că în pereți, pardoseală, tavan, apăr fisuri, crăpături etc. se va opri lucrul, luȃndu-se măsuri de etanșeizare.
(2)Orificiile de intrare ale diverselor conducte vor fi etanșeizate.

Art.195
Se vor lua măsuri de protecție împotriva insectelor, rozătoarelor sau a altor animale care pot deveni vectori în aceeași unitate sau în afara ei.

Art.196
Mobilierul de lucru va fi confecționat din materiale lavabile şi rezistente la agenții dezinfectanți.

Art.197
(1)În laboratoarele cu infecțiozitate crescută se vor respecta întocmai instrucțiunile de lucru şi de neutralizare a produselor contaminate cu care se lucrează, în așa fel încȃt să fie împiedicată contaminarea pardoselii.
(2)Echipamentul individual de protecție va fi sterilizat în laborator, imediat după terminarea lucrului şi numai după aceea va fi trimis la spălătorie.

Art.198
(1)În timpul lucrului se vor respecta instrucțiunile proprii de lucru, astfel încȃt să nu se producă ingestia, inocularea, inhalarea sau contactul cu tegumentele a agenților patogeni.
(2)În cazul răspândirii accidentale a materialului infecțios se vor lua măsurile necesare pentru dezinfecția:
– suprafețelor;
– echipamentului individual de protecție;
– regiunilor corpului care au venit în contact cu materialul infecțios.

Art.199
(1)Se interzice păstrarea şi consumul de alimente în încăperile în care se lucrează cu materiale contaminate.
(2)Se vor amenaja încăperi separate pentru păstrarea şi consumul alimentelor. Înainte de a mânca mâinile vor fi spălate şi dezinfectate.

Art.200
Persoanele care prezintă leziuni ale tegumentelor vor fi excluse de la activitățile cu agenți patogeni.

Art.201
(1)Laboratoarele cu risc de infecție crescut vor avea regim de colectivitate închisă pe toată durata zilei de lucru.
(2)Accesul în interes de serviciu al persoanelor din afară laboratorului va fi permis numai cu echipamentul individual de protecție şi cu respectarea măsurilor impuse.

Art.202
(1)Lucrările cu risc de infecție crescut, ca şi cele pentru obținerea sau controlul serurilor şi vaccinurilor se vor efectua în boxe, separate de restul spațiului de laborator.
(2)Boxele vor fi prevăzute cu surse pentru dezinfecția aerului şi a suprafețelor, cu instalație de aer condiționat şi sterilizat. Dispozitivele de comandă ale acestor instalații vor fi amplasate într-o încăpere separată, alăturată. Pentru lucrul cu germeni periculoși boxele vor fi prevăzute cu hote metalice. Acestea vor fi asigurate cu pereți de sticlă, sursa de iradiere cu radiații ultraviolete şi instalație de aer laminar steril.
La intrarea în boxele sterile se va schimba echipamentul individual de protecție purtat, cu un echipament individual de protecție steril (inclusiv încălțămintea). Echipamentul individual de protecție steril va fi păstrat în preboxă.
(3)Lucrul cu agenți biologici foarte periculoși se va desfășura în încăperi cu presiune negativă.

Art.203
Instalația de vid utilizată la filtrare, va fi prevăzută cu filtre de aer de siguranță, pe lȃngă filtrul propriu de vată al fiecărui recipient conectat la trompa de vid.

Art.204
Pentru evacuarea solvenților organici inflamabili se vor folosi ventilatoare încapsulate, conform standardelor în vigoare.

Art.205
Toate recipientele cu culturi, solvenți etc. vor fi etichetate.

Art.206
Este obligatorie decontaminarea locului de muncă la terminarea lucrului şi ori de cȃte ori este nevoie.

Art.207
Sticlăria de laborator contaminată va fi sterilizată prin autoclavare, iar instrumentarul metalic contaminat, prin autoclavare sau etuvare. Ansa de platină se va steriliza după fiecare utilizare prin flambare.

Art.208
În cazuri speciale, când sunt necesare laboratoare de campanie, acestea vor fi prevăzute cu toate dotările unui laborator care lucrează cu agenți patogeni.

Art.209
Probele de materii fecale pentru examenele de parazitologie se vor prelucra, respectând condițiile de sterilizare aplicate manipulării oricărui material infecțios.

Art.210
Lamele cu preparate coprologice vor fi transportate în camera de examinare pe tăvi metalice.

Art.211
Materiile fecale vor fi recoltate în recipiente de unică folosință. Recipientele vor fi sterilizate înainte de a fi distruse.

Art.212
Atunci când se lucrează cu omogenizatoare de turație mare se vor lua măsuri care să împiedice împrăștierea aerosolilor în mediul de lucru.

Art.213
Deschiderea fiolelor cu material infecțios liofilizat se va face numai în nișă. După crestarea fiolei, aceasta se va înveli în vată sterilă îmbibată cu alcool, după care se va rupe gâtul fiolei.

Art.214
Persoanele care lucrează la fabricarea vaccinului BCG vor fi supuse examenelor şi supravegherii corespunzătoare, în cazul contaminării accidentale similar personalului din unitățile antituberculoase.

Art.215
(1)Personalul care lucrează cu germeni pentru care există vaccin va fi imunizat la angajare şi vaccinat după schema fiecărui tip de imunizare (număr doze, intervale între doze).
(2)Personalul neimunizat nu va fi admis la lucru.

Art.216
În cazul unei contaminări accidentale, se vor aplica măsuri profilactice, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

3.1.3. Laboratoare şi secții de anatomie patologică, prosectură, medicină legală şi histopatologie

Art.217
Prosectura, laboratoarele de: anatomie patologică, histopatologie şi medicină legală vor fi amplasate şi dotate conform reglementărilor în vigoare.

Art.218
(1)Piesele anatomice vor fi păstrate în recipiente cu formol, închise ermetic.
(2)În sala de necropsie, în afară de masa de autopsie care trebuie să fie prevăzută cu canal de scurgere şi instalație de apă rece, va mai exista obligatoriu şi o măsuța pentru instrumente.

Art.219
(1)Se interzice păstrarea în laborator şi în încăperile prosecturii a borcanelor cu piese anatomice sau a recipientelor ce conțin lichide care degajă vapori toxici (formaldehidă, benzen, toluen, xilen, acid osmic, acid clorhidric, acetonă, creozot etc.).
(2)Păstrarea substanțelor menționate la punctul (1) se va face într-o cameră de reactivi, special amenajată şi care va fi menținută închisă cu cheia. Cheia va fi păstrată de o persoană desemnată de conducătorul unităţii.
(3)Recipientele vor fi etichetate menționându-se pe etichetă denumirea substanței pe care o conțin.

Art.220
Se interzic păstrarea şi consumul alimentelor în laboratoare şi prosecturi.

Art.221
(1)Laboratoarele şi prosecturile vor fi dotate cu substanțe dezinfectante pentru mâini şi suprafețe de lucru.
(2)După terminarea autopsiei se va efectua dezinfecția mâinilor cu mânuși şi se va face duş.

Art.222
În sala de autopsie nu vor fi păstrate şi sterilizate dezinfectante toxice pe bază de sublimat, fenol etc.

Art.223
În laboratoare şi prosectură va fi menținută curățenia şi va fi aplicată dezinfecția, conform instrucțiunilor proprii de lucru.

3.1.4. Lucrul cu animalele

3.1.4.1. Animale mici de laborator

Art.224
(1)Personalul care îngrijește animalele va fi vaccinat antitetanic, iar în cazul unor antropozoonoze experimentale (rickettsioze, leptospiroze, antrax, bruceloză, tularemie, ornitoze etc.) se vor lua măsuri specifice de control serologic, repetat la 6 luni şi de profilaxie biologică sau tratament biologic chimioantibiotic.
(2)Efectivele de șobolani şi câini de experiența, vor fi supuse bianual controlului serologic prin sondaje pentru leptospiroză.

Art.225
Îngrijitorii vor respecta regulile de igienă personală, precum şi instrucțiunile proprii de lucru.

Art.226
La intrare va exista ștergător îmbibat cu soluții dezinfectante, pentru dezinfecția încălțămintei.

Art.227
Se vor lua măsuri pentru împiedicarea pătrunderii în spaţiile de lucru a rozătoarelor, muștelor, gândacilor, precum şi a paraziților animali (căpușe, purici, păduchi).

Art.228
Pardoseala va fi curățată zilnic cu apă şi va fi dezinfectată săptămânal.

Art.229
Ustensilele de lucru vor fi curăţate şi dezinfectate după fiecare folosire.
Cuștile şi borcanele în care stau animalele vor fi curăţate zilnic şi dezinfectate săptămânal.

Art.230
(1)Animalele care nu sunt utilizate într-un experiment vor fi ținute în încăperi separate, altele decȃt cele în care se află animalele folosite la experimentări (infectate).
(2)Animalele îmbolnăvite spontan vor fi, după caz, izolate sau sacrificate. Toate animalele decedate (spontan sau cele din cadrul experimentului) vor fi autopsiate.

Art.231
Animalele utilizate pentru producerea serurilor, vaccinurilor etc. sau la experimentări vor fi supuse controlului veterinar, în scopul împiedicării transmiterii la personalul îngrijitor a antropozoonozelor.

Art.232
(1)În cursul manipulării curente, animalele nu se vor prinde cu mâna neprotejată, ci, după caz, cu pensa sau cu mâna protejată cu mânușa groasă.
(2)Se interzice atingerea cu mâna neprotejată a sângelui, secrețiilor, organelor etc. provenite de la animale.

Art.233
Animalele care prezintă procese necrotice supurative vor fi izolate şi supuse tratamentului de specialitate.

Art.234
(1)În cursul inoculării, animalele vor fi mobilizate cu mijloace de contenţie adecvate.
(2)Personalul care efectuează inoculări va respecta procedurile de lucru, pentru a nu se răspândi în mediul de lucru produse nocive.
(3)În cazul contaminării mediului de lucru sau a echipamentului individual de protecție, se vor lua măsuri de dezinfecție sau sterilizare, după caz.

Art.235
Autopsierea animalelor se va efectua numai în spaţii special amenajate şi numai de către personal calificat şi instruit în acest scop.

Art.236
Fiecare laborator sau secție în care se desfășoară activități cu animale vor fi dotate cu trusă de prim ajutor, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

3.1.4.2. Animale mari folosite pentru preparate biologice

Art.237
La creșterea, întreținerea şi manipularea animalelor mari utilizate pentru producerea preparatelor biologice se vor respecta pe lȃngă prevederile prezentelor norme şi prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru creșterea animalelor.

Art.238
Inocularea microbilor şi a toxinei botulinice se va efectua numai de către personal special instruit şi calificat, precum şi cu luarea măsurilor necesare pentru a împiedica contactul direct cu materiile infectante.

Art.239
Salariații care lucrează cu câini vor fi special instruiți şi dotați corespunzător cu echipament individual de protecție şi mijloace de contenţie a animalelor.
Toate operațiile pe câini se vor efectua numai după legarea botului.

Art.240
Autopsierea cadavrelor de animale mari se va efectua numai în sala de autopsie. După autopsie, cadavrul, organele sale sau fragmentele de țesuturi şi organe rezultate vor fi incinerate.

Art.241
Instrumentele folosite vor fi sterilizate, iar în sala de autopsie se vor efectua dezinfecția şi dezinsecția.

4. MEDICINĂ FIZICA ŞI RECUPERARE

4.1. Electroterapie

Art.242
Pentru executarea procedurilor electroterapice, fiecare categorie de tratamente va fi executată în încăperi separate.

Art.243
La lucrul cu echipamentele tehnice destinate aplicării tratamentelor electro şi fototerapice se vor respecta prescripțiile producătorului echipamentelor, precum şi normele specifice de securitate a muncii pentru:
– utilizarea energiei electrice în medii normale;
– lucrul cu radiații neionizante;
– prelucrări neconvenționale (electroeroziune, electrochimice, laser şi ultrasunete).

Art.244
Se vor prevedea încăperi separate de ecranare a surselor, iar pentru apăratele de magnetodiaflux se vor asigura ecrane de protecție.

Art.245
La aplicarea procedurilor de tratament va fi repartizat numai personal medico-sanitar calificat şi instruit. Se interzice aplicarea tratamentelor curative de către personalul sanitar auxiliar.

Art.246
(1)Procedurile vor fi aplicate numai cu echipamente în stare de funcționare şi dotate cu întreaga apăratură de măsură şi control verificată la termenele scadente şi cu sigiliile intacte.
(2)Întreținerea şi repararea apăraturii va fi asigurată numai de personal calificat.
(3)Starea de funcționare a apăraturii va fi controlata zilnic, înainte de începerea activității, de către personalul medico-sanitar care aplică tratamentele şi care va consemna orice deficienţă semnalată, într-un registru special. În registru vor fi menționate toate remedierile şi reparațiile executate de către personalul tehnic de întreținere. Cel puţin o data pe săptămâna, personalul tehnic de întreținere va efectua un control preventiv al apăraturii utilizate pentru tratamente şi va consemna, în registrul menționat, toate constatările şi observațiile rezultate din control, printr-o notă semnată de cel care a executat controlul.
(4)Se interzice aplicarea procedurilor curative cu apăratele care nu posedă nota de constatare asupra stării tehnice a aparaturii.

Art.247
Corpurile şi suporturile metalice ale instalațiilor şi echipamentelor, inclusiv cele mobile, vor fi legate la pământ.

Art.248
Se interzice lucrul cu aparatele ale căror sisteme de blocaj electric sunt defecte sau deconectate.

Art.249
La exploatarea apăratelor pentru terapie cu microunde, cȃt şi a magnetodiafluxului vor fi aplicate prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul cu radiații neionizante.

Art.250
Personalul medico-sanitar şi tehnic de întreținere, care lucrează la echipamentele ce constituie surse de microunde, vor efectua anual un examen medical, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.251
În timpul funcționarii antenei dipol a echipamentelor generatoare de microunde, salariații nu vor sta cu capul în direcția antenei şi nu vor privi către aceasta.

Art.252
(1)La procedurile electroterapice cu aplicare de contact a electrozilor (galvanizare, diatermie) se vor lua măsuri împotriva atingerii accidentale a obiectelor de metal din cabinet.
(2)Fierberea straturilor izolatoare, pentru electrozii tubulari şi instrumente, se va efectua în cuve şi sterilizatori separați.
Se interzice folosirea, pentru fierbere, a reșourilor electrice cu spirală deschisă sau încălzirea apei cu fierbătorul electric. Pentru fierbere vor fi utilizate numai dispozitive cu încălzitor închis.

Art.253
Dacă în încăperile în care se desfășoară proceduri electroterapice nu există sisteme de ventilare şi termoreglare, salariații vor aerisi încăperile timp de cel puțin 10-15 minute la fiecare 3 ore.

Art.254
Se interzice amenajarea cabinetelor de fototerapie în încăperi care nu sunt dotate cu sistem de ventilare.

Art.255
În secțiile de electroterapie se va proceda la rotația personalului, la fiecare 30 de zile pentru următoarele locuri de muncă: lămpi ultraviolete, magnetodiaflux şi ultrascurte.

4.2. Hidrokinetoterapie, hidrotermoterapie, masaj, inhaloterapie

Art.256
Tratamentele vor fi aplicate în încăperi special amenajate, luminoase, lipsite de igrasie şi dotate cu instalații de ventilare.

Art.257
În cabinetele în care se aplică bai de nămol sau împachetări cu nămol, se vor lua măsuri de protecție a personalului împotriva contactului prelungit cu nămolul.

Art.258
Personalul care aplică proceduri kinetoterapeutice va fi dotat corespunzător, pentru a fi protejat împotriva contactului prelungit cu apele minerale.

Art.259
(1)În camerele pentru tampoane vaginale cu nămol şi irigații se vor lua măsuri de curățenie şi dezinfecție a instrumentarului utilizat (specule, canule etc.).
(2)După fiecare bolnavă, mesele, căzile şi instrumentarul utilizate vor fi curăţate şi dezinfectate.

Art. 260
Personalul care deservește şi asigură asistenţa balneară a bolnavilor care fac tratamente la solarii, va fi protejat împotriva contactului prelungit cu radiațiile solare.

Art.261
Vor fi amenajate rezervoare de nămol în vecinătatea bucătăriei de nămol. Scoaterea nămolului din bazine se va face mecanizat.
Bucătăria de nămol va fi dotată cu grup sanitar necesar asigurării igienei corporale a personalului care lucrează cu nămol.

Art.262
La instalarea băilor patrucelulare se vor respecta măsurile de electrosecuritate.

Art.263
La băile hidroelectrice, se vor lua măsuri, ca în timpul funcționării acestora să nu fie atinși, accidental, electrozii de cărbune sau apă din celule.

Art.264
La tratamentele în bai cu bule de gaz se vor respecta următoarele măsuri:
– tuburile de oxigen vor fi instalate în camere de baie în așa fel încȃt sa fie protejate de
orice sursă de căldură;
– exploatarea, întreținerea şi verificarea buteliilor de gaze comprimate se vor efectua în
conformitate cu prescripțiile tehnice ISCIR C5-84.

Art.265
(1)Tratamentele cu băi sulfuroase artificiale se vor efectua în încăperi separate de celelalte în care au loc alte proceduri curative. Încăperile vor fi prevăzute cu instalație de ventilare mecanică.
(2)Toate substanțele chimice utilizate la prepararea băilor sulfuroase artificiale vor fi păstrate în laborator, în spaţii încuiate. Prepararea soluțiilor pentru băi sulfuroase se va efectua numai sub nișă.

Art. 266
La aplicarea masajului se vor adopta următoarele măsuri:
– sălile de masaj vor fi amenajate în încăperi speciale;
– paturile de masaj vor fi ergonomice;
– spaţiile de lucru vor fi prevăzute cu instalație de condiționare şi ventilare a aerului;
– personalul care aplică masoterapia se va spăla pe mâini cu apă caldă şi săpun lichid
după fiecare bolnav;
– bolnavii care prezintă leziuni cutanate vor fi excluși de la tratament.

Art.267
La efectuarea băii intestinale (enterocleaner) se vor lua următoarele măsuri:
– se va verifica etanșeitatea conductei de evacuare a fecalelor la sifonul vanei;
– după terminarea lucrului vana şi instalația vor fi dezinfectate, iar personalul care aplică
procedura se va spăla pe mâini cu apă caldă şi săpun lichid, după care se va dezinfecta cu un antiseptic.

Art.268
La împachetările cu parafină se vor respecta următoarele prevederi:
– parafina şi ozocherita se vor încălzi cu încălzitoare destinate în acest scop şi numai sub
nișă;
– prepararea şi fierberea parafinei se vor face în încăperi destinate în acest scop şi sub
supraveghere.

Art.269
Înainte de folosirea camerei pneumatice, se va verifica starea de funcționare a apăraturii de măsura şi control, precum şi a telefonului.

Art.270
La folosirea camerei pentru aerosoli în grup (ultrasonoaerosoli) se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenționale (electroeroziune, electrochimice, laser şi ultrasunete).

Art.271
(1)La funcționarea bazinelor de hidrogimnastică se vor lua măsurile necesare, în vederea eliminării pericolului de cădere, alunecare.
(2)După golirea bazinului, în vederea împrospătării apei, acesta va fi spălat, curățat şi dezinfectat.

5. LUCRUL CU SURSE DE RADIAŢII NUCLEARE ŞI GENERATORI, UTILIZATE ÎN SCOPURI MEDICALE

Art.272
La desfășurarea activităților cu surse de radiații nucleare utilizate în scopuri medicale, vor fi respectate prevederile normelor de radioprotecție, precum şi prevederile prezentelor norme.

Art.273
Normele de radioprotecție vor fi respectate şi aplicate atât de personalul medico-sanitar, cȃt şi de personalul tehnic de intervenții care desfășoară următoarele activități:
– röntgendiagnostic (scopie, grafie, radiofotografie);
– röntgenterapie (de contact şi profundă);
– medicină nucleară (surse deschise utilizate în diagnostic şi terapie);
– curie-terapie (aplicatori);
– radioterapie cu energii înalte (cobalt-terapie, acceleratori etc.);
– corectare medicală (cu surse şi generatori de radiații nucleare);
– igiena radiațiilor;
– întreținerea, verificarea, dozimetria şi separarea instalațiilor şi apăraturii medicale,
incluzând surse de radiații nucleare şi a generatoarelor de radiații.

Art.274
(1)Controlul individual al expunerii externe, cu ajutorul dozimetrelor, se face pentru întreg personalul care lucrează în unitatea nucleară în sistem centralizat, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.
(2)Utilizarea sistemului dozimetric individual de către persoanele expuse profesional este obligatorie pe toată durata prezenţei lor în câmpul de radiații sau în orice situație în care exista pericol de iradiere.

Art.275
Pentru desfășurarea activității cu surse de radiații nucleare, în condiții de securitate şi sănătate în muncă, va fi executată în sistem centralizat sub supravegherea dozimetrică individuală, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.276
În cazul în care se constată necesitatea unor investigații de specialitate care nu au fost programate, medicul de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a muncii, va solicita examinarea sau internarea la Clinica de Boli Profesionale.

6. ACTIVITATEA CURATIVO-PROFILACTICĂ CU PROFIL SPECIAL

6.1. Unităţi şi secţii antituberculoase

Art.277
În unitățile şi secțiile antituberculoase, pentru desfășurarea activității în condiții de securitate şi sănătate în muncă, vor fi respectate, pe lȃngă prevederile prezentului subcapitol şi prevederile subcap. 2.4., 2.7. şi 2.8.

Art.278
(1)Se interzice personalului care lucrează în unitățile antituberculoase la fișier, precum şi la serviciul de triaj, să vină în contact direct cu bolnavii. Convorbirile cu bolnavii se vor efectua numai prin ghișee protejate cu sticlă. Camerele fișier vor fi amplasate separat de încăperile în care au acces bolnavii.
(2)Este interzis accesul direct al bolnavilor la documentele medicale.

Art.279
Se interzice personalului medico-sanitar să transporte, la domiciliul propriu, echipamentul individual de protecție sau orice alt obiect de inventar al unităţii.

Art.280
Personalul medico-sanitar va interzice bolnavilor circulația în alte încăperi decȃt cele destinate lor.

Art.281
Curăţarea şi dezinfecția veselei şi tacâmurilor utilizate de bolnavi se vor efectua numai mecanic.

Art.282
În camerele de radiologie nu se vor introduce mai mult de 2-3 bolnavi odată. După fiecare lot de cel mult 20 de bolnavi se va aerisi încăperea.

Art.283
Ecranul apăratului Röntgen va avea apărătoare care să protejeze personalul salariat împotriva contaminării cu agenți patogeni proveniți din tusea bolnavilor.

Art.284
La sfârșitul fiecărei zile de lucru, încăperile vor fi aerisite şi dezinfectate, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.285
Personalul care colectează produse (spută) va purta obligatoriu mască de protecție de unică folosință.

Art.286
Însămânţările produselor pe medii de cultură se vor efectua numai în boxe prevăzute cu lămpi ultraviolete.

Art.287
În cazul contaminării accidentale a personalului medico-sanitar, se va urmări virajul tuberculinic şi se vor aplica măsurile profilactice corespunzătoare, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

6.2. Unități şi secții de boli infecțioase

Art.288
Personalul salariat care desfășoară activități în unitățile şi secțiile de boli infecțioase va respecta, pe lȃngă prevederile prezentului subcapitol şi prevederile subcap. 2.4., 2.7. şi 2.8.

Art.289
În unitățile şi secțiile de boli infecțioase, primirea şi spitalizarea bolnavilor pe grupe de boli se vor face separat pentru copii şi separat pentru adulți.

Art.290
(1)La serviciul de internări, precum şi în spaţiile de spitalizare se vor efectua curățenia şi dezinfecția spațiului de lucru (mobilier, pereți, pardoseala) de 3-4 ori pe zi şi ori de cȃte ori este nevoie.
(2)Lenjeria de pe canapelele de consultații va fi schimbată după fiecare bolnav.
(3)Personalul care desfășoară activități medicale își va schimba zilnic echipamentul individual de protecție.
(4)Lenjeria de pat şi de corp a bolnavilor vor fi dezinfectate înainte de spălare.

Art.291
Trimiterea bolnavilor cu boli infecțioase la alte servicii de specialitate comune şi pentru alte secții (ORL, oftalmologie, stomatologie, chirurgie etc.) se va face asigurându-se toate măsurile de prevenire a transmiterii infecției la personalul medico-sanitar şi la alți bolnavi.

Art.292
În cazul bolilor cu contagiozitate mare sau cu rata de deces mare, bolnavii vor fi izolați în încăperi separate, destinate în acest scop. Personalul medico-sanitar care desfășoară activități în spaţiile respective de lucru, obligatoriu va purta halat, ca echipament suplimentar, faţă de echipamentul individual de protecție din dotare.

Art.293
Se interzice personalului salariat accesul la grupurile sanitare destinate bolnavilor.

Art.294
După caz, se vor efectua vaccinarea activă sau pasivă a personalului salariat, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.295
(1)În unitățile şi secțiile contagioase, toate obiectele aduse de acasă pentru bolnavi vor rămâne în spital.
(2)În secțiile destinate copiilor, jucăriile vor fi numai noi şi confecționate din materiale lavabile care să suporte dezinfecția.

Art.296
Manipularea tuturor obiectelor contaminate în spaţiile de lucru se va face, obligatoriu, cu mănuși şi mască de protecție de unică folosință.

Art.297
În unitățile sanitare cu secții de boli infecto-contagioase, materialele textile vor fi dezinfectate şi spălate într-o spălătorie, separată de spălătoria curentă a spitalului.

Art.298
Reziduurile alimentare provenite din unitățile de boli infecțioase vor fi sterilizate înainte de a fi transportate la rampa de gunoi.

Art.299
Conducerea persoanei juridice sau fizice va elabora instrucțiuni proprii de lucru, în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii. Personalul medico-sanitar şi gospodăresc va respecta toate regulile de igienă individuală si colectivă pentru împiedicarea transmiterii contaminării, conform instrucțiunilor proprii de lucru.

6.3. Unități şi secții de dermato-venerologie

Art.300
În unitățile şi secțiile de profil (cu paturi sau ambulatoriu) vor fi respectate reglementările Ministerului Sănătăţii, privind asepsia şi dezinfecția în așa fel încȃt, în cazul contactului cu bolnavi suferinzi de dermatoze contagioase, sa fie prevenit pericolul contaminării personalului şi mediului.

Art.301
Personalul medico-sanitar, precum şi cel auxiliar, care prezintă leziuni cutanate ale degetelor vor lucra numai cu echipament individual pentru protecția mâinilor.

Art.302
Personalul care lucrează direct cu materiale infectate de la bolnavii de sifilis, va fi examinat medical, clinic şi serologic, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art.303
Materialele utilizate pentru pansamente vor fi incinerate.

Art.304
Pe lȃngă prevederile menționate la acest subcapitol, vor fi respectate şi prevederile subcap. 2.7., 6.1. şi 6.2. ale prezentelor norme.

6.4. Unități şi secții de bolnavi psihici

Art.305
Unitățile şi secțiile de bolnavi psihici vor funcționa în clădiri separate, special amenajate în acest scop.

Art.306
Zilnic, dimineața, înainte de ieșirea bolnavilor, spațiul destinat plimbării acestora va fi curățat şi eliberat de cioburi, pietre, beţe, scânduri şi alte materiale, în vederea prevenirii agresării personalului salariat. La fel se va proceda şi cu resturile rămase în urma diferitelor lucrări de construcții.

Art.307
În timpul plimbării bolnavilor, personalul de supraveghere va fi, numeric, dublu faţă de numărul bolnavilor.

Art.308
(1)Examinarea bolnavilor la internare se va face de către medic, care, obligatoriu, va fi asistat de personal cu studii medii.
(2)La internare, bolnavilor li se vor reţine toate obiectele periculoase.
(3)Transportul bolnavilor periculoși va fi asigurat de către doua persoane, bărbați.

Art.309
Bolnavii psihici care, prin natura suferinței lor, sunt periculoși pentru personalul medico-sanitar vor fi internați în saloane cu supraveghere continuă.

Art.310
Personalul medico-sanitar va efectua controale inopinate asupra bolnavilor, pentru ca aceștia să nu posede obiecte ascuțite, tăioase sau inflamabile.

Art.311
(1)Bolnavii agitați vor fi internați în încăperi situate la parter şi prevăzute cu ferestre protejate de fier forjat, pereți netezi, fără proeminenţe ascuțite, grup sanitar propriu.
(2)Pentru restul saloanelor, ferestrele încăperilor situate la etaj vor fi din sticlă organică, incasabilă.

Art.312
(1)Pentru bolnavii agitați servirea mesei se va face în încăperi cu mese şi bănci confecționate din materiale dure, grele şi rezistente.
(2)Vesela va fi confecționată din material subțire, incasabil.

Art.313
Iluminatul pe timp de noapte va fi asigurat de corpuri de iluminat din material incasabil, prevăzute cu ecrane de protecție din material incasabil, inaccesibile bolnavilor; nu se vor utiliza surse de lumina colorată care ar stimula starea de agitație a bolnavilor.

Art.314
(1)În încăperile cu bolnavi agitați, mobilierul (mese, scaune, paturi) va fi confecționat din materiale rezistente şi grele.
(2)Chiuvetele şi vasele de WC vor fi din materiale incasabile, iar conductele vor fi înzidite.
(3)Robinetele instalațiilor sanitare vor fi rezistente şi înșurubate, în așa fel încȃt, să nu poată fi demontate de bolnavi cu mâna.

6.5. Secții de anestezie-terapie intensivă şi bloc operator

Art.315
Pentru evitarea pericolului supraîncărcării electrostatice, în sălile de operații:
– pardoseala va fi din materiale bune conducătoare de electricitate;
– persoanele şi obiectele nu vor fi izolate faţă de pământ;
– se va menține în încăpere o umiditate de cca 60%.

Art.316
Sălile de operații în care se folosesc circuite anestezice deschise, semideschise sau semiînchise, vor fi echipate cu instalație de condiționare a aerului pentru menținerea la valori constante a temperaturii (25oC), a umidității relative (60%) şi a schimburilor de aer (8-12 sch./h).

Art.317
În sălile de operații se vor verifica, zilnic, etanșeitatea şi funcționarea apăratelor de anestezie.

Art.318
(1)În sala de operații sau în încăperile anexe, în timpul anesteziei cu gaze inflamabile se interzice utilizarea instrumentelor şi apăratelor care se încălzesc până la incandescenţă sau utilizarea flăcării deschise.
(2)Se interzice personalului din camerele în care se lucrează cu gaze narcotice inflamabile să poarte îmbrăcăminte din fibre sintetice sau lână.

Art.319
Apăratele de anestezie vor avea vaporizoare etalonate. Se interzice utilizarea calcei sodate în cursul narcozei cu trilen.

Art.320
La punerea în funcțiune, exploatarea şi repararea apăraturii utilizate în sala de operații sau în secțiile de terapie intensivă, vor fi respectate instrucțiunile menționate în cartea tehnică a echipamentului.

Art.321
În sala de operații se vor aduce numai materiale sterile.

Art.322
Saloanele de terapie intensivă vor fi amenajate în spaţii special destinate acestui scop, respectându-se reglementările Ministerului Sănătăţii.

Art.323
Personalul care manipulează sânge şi derivate de sânge va purta obligatoriu echipamentul individual de protecție a mâinilor.

Art.324
La manipularea recipientelor cu gaze comprimate vor fi respectate prescripțiile tehnice ISCIR C5-84.

6.6. Unități de stomatologie

Art.325
Personalul medico-sanitar va purta obligatoriu ochelari de protecție, mască de protecție de unică folosință şi mânuși de unică folosință.

Art.326
(1)Cabinetele de stomatologie vor fi prevăzute cu spaţii pentru spălarea instrumentelor.
(2)Instrumentarul utilizat în cabinetele de stomatologie, după folosire, va fi spălat şi sterilizat în spaţiile destinate acestor operații.

Art.327
Laboratoarele de tehnică dentară vor fi dotate cu:
– instalație de ventilare pentru camera de gips şi lustru;
– hotă sau nișă, situate deasupra mesei unde are loc polimerizarea acrilatelor;
– instalație de ventilare prin aspirație racordată la motoarele de lustru;
– paravan de protecție cu o înălțime de 1.70 m de la pardoseală pentru centrifugă;
– covor de cauciuc (1 m2 suprafața şi 1 cm grosime) pentru camerele de turnătorie;
– încăperi speciale, zidite, amplasate în afară laboratoarelor şi destinate depozitarii tuburilor de oxigen şi acetilenă.

Art.328
Se interzice orice intervenție la echipamentele tehnice aferente cabinetului. Reparațiile şi intervențiile vor fi efectuate numai de către personal autorizat.

6.7. Centre de recoltare şi conservare a sângelui

Art.329
Se vor amenaja spaţii separate pentru:
– cabinetele de consultație a donatorilor;
– recoltarea sângelui;
– laboratoare de analize;
– prepararea produselor derivate din sânge.

Art.330
Mobilierul din toate încăperile va avea suprafața netedă ușor lavabilă şi care să permită dezinfecția.

Art.331
Personalul care lucrează în laboratoarele de analize şi în secțiile de preparare a produselor derivate din sânge va respecta prevederile cap.3 al prezentei norme.

Art.332
În spitale, returnarea flacoanelor goale de sânge spre centrele de recoltare a sângelui se va face numai după spălare.

Art.333
La stropirea accidentală cu sânge a suprafețelor de lucru se va face decontaminare prin aplicarea unui dezinfectant direct pe picătura de sânge.

Art.334
Se interzice accesul persoanelor străine în laboratoarele de analize, precum şi în cele de preparare a produselor derivate din sânge.

Art.335
Boxele de recoltare şi înfiolare vor fi spălate cu detergenți şi dezinfectate chimic.

Art.336
(1)Boxele de înfiolare vor fi dotate cu instalație de aer condiționat steril.
(2)În cazul în care, boxele nu au instalație de aer condiționat, personalul va fi schimbat la un interval de 2 ore în anotimpul cald şi de 4 ore în celelalte anotimpuri.

Art.337
Toate materialele şi instrumentele utilizate la recoltarea sângelui, precum şi la prepararea produselor derivate din sânge, vor fi sterile; în acest scop, centrele de recoltare şi conservare a sângelui vor fi dotate cu apăratură de sterilizare.

6.8. Aviația sanitară

Art.338
La utilizarea aeronavelor (avioane, elicoptere) pentru misiuni sanitare vor fi respectate, pe lȃngă prevederile prezentelor norme, prevederile normelor specifice de protecție a muncii pentru transporturi aeriene.

Art.339
Însoțitorii de bord nu vor fi folosiți pentru testare sau parașutare de medicamente, sânge etc., decȃt după ce au fost instruiți de pilotul comandant de bord care executa misiunea.

Art.340
Pilotul va supraveghea, în cazul transportului de bolnavi, ca îmbarcarea şi debarcarea acestora să se facă prin locurile şi în conformitate cu prevederile notiței tehnice a fiecărui avion în parte.

6.9. Blocuri alimentare

Art.341
Personalul care lucrează în blocul alimentar va fi supus examinării medicale la angajare, periodic şi ori de cȃte ori apăr cazuri de îmbolnăvire, precum şi vaccinărilor stabilite prin reglementările Ministerului Sănătăţii.

Art.342
La organizarea activităților în blocuri alimentare se vor prevedea doua circuite distincte: unul pentru alimentele neprelucrate sau în curs de pregătire şi altul pentru alimente pregătite.

Art.343
La utilizarea uneltelor şi sculelor destinate tăierii, porționării sau tranşării alimentelor vor fi respectate prevederile normelor specifice de protecție a muncii pentru comerțul cu ridicata şi cu amânuntul.

Art.344
Echipamentele tehnice aferente blocului alimentar vor fi puse în funcțiune şi exploatate conform instrucțiunilor prevăzute în cartea tehnică a utilajului.

Art.345
Vasele vor fi umplute în așa fel încȃt până la partea lor superioară să rămână un spațiu de cel puțin 10 cm, pentru a preveni pericolul opăririi.

Art.346
Vasele cu lichide fierbinți nu vor fi manipulate de o singură persoană.
Transportul vaselor cu alimente se va face pe cărucioare.

Art.347
Pavimentele vor fi realizate din materiale nealunecoase şi vor fi menținute în stare de curățenie. Pe paviment, în faţa spălătorului din camera pentru spălat vase, precum şi din camera pentru curățat zarzavat, se vor prevedea grătare de lemn.

Art.348
Pentru a împiedica încărcarea atmosferei cu aburi, bucătăriile vor fi prevăzute cu instalație de ventilare cu exhaustor.
În cazul în care bucătăriile au comunicare directă cu exteriorul vor fi prevăzute camere de protecție cu aer cald.

Art.349
În sezonul rece se va asigura etanșeitatea ușilor şi ferestrelor.

Art.350
Se interzice amplasarea bucătăriilor în subsoluri.

Art.351
Oficiile pentru distribuirea hranei vor avea instalație pentru apă caldă şi rece.

Art.352
La spălarea vaselor de bucătărie, a veselei şi tacâmurilor se va efectua dezinfecția acestora. Vesela folosită în secțiile de boli infecțioase, tuberculoză, dermatovenerice se va spăla şi dezinfecta separat de cealaltă veselă.

Art.353
Reziduurile solide şi resturile alimentare vor fi strânse în recipiente speciale, acoperite şi vor fi evacuate.

6.10. Spălătorii

Art.354
La amenajarea spălătoriilor vor fi prevăzute două compartimente separate intre ele: curat şi murdar.
Procesul tehnologic va asigura circuitul unic, fără posibilitate de încrucișare a rufelor murdare cu cele curate.

Art.355
Se vor lua măsuri de reducere a zgomotului şi vibrațiilor produse de echipamentele tehnice.

Art.356
Toate conductele pentru aducția aburului şi evacuarea condensului, precum şi recipientele încălzitoare de apă vor fi izolate termic.

Art.357
(1)Pardoselile vor fi realizate din materiale hidroizolante, construite în pantă şi vor fi prevăzute cu jgheaburi şi sifoane de pardoseală pentru scurgerea apei.
(2)În cazul în care pardoselile sunt realizate din materiale reci, care mențin umezeală (piatra, beton etc.), acestea vor fi acoperite cu grătare de lemn.

Art.358
Transportul rufelor în spălătorie se va face numai cu cărucioare. Se interzice transportul manual al rufelor, în coșuri de plastic sau rafie.

Art.359
Conductele de apă rece vor fi izolate pentru a împiedica formarea condensului.

Art.360
La funcționarea cazanelor de abur din spălătorii vor fi respectate prescripțiile tehnice ISCIR C1-85.

Art.361
Utilajele de spălat, robinetele, cazanele, basculante, garniturile de etanșeizare etc. vor fi verificate înainte de începerea lucrului, iar în timpul funcționarii vor fi supravegheate.

Art.362
Se interzice utilizarea mașinilor de spălat, a mașinilor rotative de uscat, precum şi a centrifugelor, dacă dispozitivele de siguranță sunt defecte.

Art.363
Se interzice descărcarea rufelor fierbinți, cu o temperatură de peste 40oC.

Art.364
Țevile de abur şi suprafețele supraîncălzite vor fi izolate.

Art.365
Se interzice manipularea întrerupătoarelor cu mâna udă.

Art.366
Oprirea storcătoarelor centrifugelor se va face numai automat. Se interzice oprirea acestora cu mâna sau cu alte obiecte.

Art.367
La încarnarea centrifugei cu rufe nu se vor introduce corpuri străine.

Art.368
(1)Punerea în funcțiune a centrifugei se va face treptat; toate părţile mobile vor fi acoperite cu carcase.
(2)Se interzice punerea în funcțiune a centrifugei, dacă rufele nu sunt așezate uniform.
(3)Se interzice frânarea centrifugei, dacă electromotorul nu este deconectat.
Starea de funcționare a utilajului va fi verificată înainte de predarea centrifugei altui schimb.

Art.369
La utilizarea uscătoarelor se vor lua următoarele măsuri :
– la uscătoarele cu culise se va asigura etanșeitatea pentru a împiedica pătrunderea
aerului cald în încăperea cutiei;
– va fi verificat închizătorul, la capăcele tamburului interior, pentru a nu se deschide
capacul în timpul rotirii tamburului;
– se vor fixa capacele, în poziție deschis, cu dispozitivele de siguranță, pentru a evita
pericolul căderii capacelor pe mâini.

Art.370
La instalațiile şi mașinile de călcat se vor respecta următoarele prevederi:
– calandrele cu aburi vor avea dispozitive care să împiedice prinderea mâinilor sub sulul
de presiune, când se alimentează mașina;
– calandrele şi compresoarele cu aburi vor avea întreaga aparatură de măsură şi control
verificată la termenele scadente şi cu sigiliile intacte;
– se va asigura funcționarea ventilelor garniturilor de etanșeizare şi izolarea conductelor
cu aburi;
– se interzice orice intervenție la mașina de călcat în timpul funcționării acesteia.

Art.371
La mașinile de călcat electrice, se vor respecta prevederile prezentelor norme, precum şi ale normelor specifice de protecția muncii pentru utilizarea energiei electrice.
La terminarea lucrului, fierul de călcat va fi scos din priză.

Art.372
Se interzice personalului care lucrează în compartimentul de lenjerie murdară să treacă în compartimentul de lenjerie curată şi invers.
La fiecare utilaj, vor fi afișate la loc vizibil instrucțiunile proprii de lucru, pentru prevenirea accidentelor.

7. ACTIVITATEA DIN FARMACII CU CIRCUIT DESCHIS ŞI ÎNCHIS, PUNCTE FARMACEUTICE, DROGHERI ŞI MAGAZINE TEHNICO-MEDICALE

Art.373
Desfacerea medicamentelor în punctele şi unitățile farmaceutice se va efectua în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii.

Art.374
Depozitarea medicamentelor şi a materialelor în dulapuri, pe rafturi, pe stelaje se va face în așa fel încȃt să nu fie depășită sarcina maximă admisă pentru mobilierul respectiv.

Art.375
Substanțele inflamabile şi explozive vor fi depozitate în spaţii special amenajate, asigurându-se aerisirea acestor spaţii, precum şi etanșeitatea recipientelor.

Art.376
Păstrarea substanțelor toxice şi a produselor care conțin substanțe toxice se va face în recipiente de sticlă etanșe. Recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau de lemn, nuiele, plastic etc.; spațiul dintre recipient şi cadrul se va umple cu materiale absorbante, alese astfel încȃt, la spargerea recipientului, conținutul să nu intre în reacție cu materialul absorbant.

Art.377
Medicamentele prevăzute în tabelul « VENENA » vor fi păstrate, sub cheie, într-un dulap cu uși din lemn masiv, fără geam. Dulapul va purta inscripția « VENENA ».
Cheia dulapului va fi păstrată de către şeful unității sau de către farmacistul desemnat în acest scop.

Art.378
Medicamentele puternic active cuprinse în tabelul « SEPARANDA » vor fi păstrate, în dulapuri separate, purtând inscripția « SEPARANDA ».

Art.379
Medicamentele care conțin substanțe toxice vor fi păstrate în dulapuri din lemn masiv sau metal, asigurate cu cheie; dulapurile vor fi amplasate în încăperi special amenajate. Încăperile vor fi prevăzute, la uși şi ferestre, cu gratii metalice.

Art.380
Manipularea substanțelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop şi care vor fi spălate şi păstrate separat.

Art.381
Toxicele care degajă vapori (acid cianhidric şi sărurile sale etc.) vor fi depozitate şi păstrate în afara oficiilor de lucru, în încăperi separate, prevăzute cu instalații de ventilare.

Art.382
La utilizarea toxicelor de uz veterinar se vor respecta prevederile prezentelor norme.

Art.383
Toate recipientele care conțin toxice, inflamabile şi explozive vor fi etichetate conform subcapit. 2.6., 2.8. şi 2.9. din prezentele norme.

Art.384
Se interzice accesul cu flacără deschisă în spaţiile de lucru în care se depozitează şi manipulează lichide inflamabile şi volatile. Lichidele vor fi încălzite numai pe baie de aburi, utilizându-se condensator cu reflux.

Art.385
Pardoselile vor fi păstrate curate pentru a împiedica pericolul alunecării. În cazul în care, accidental, se varsă pe pardoseli substanțe inflamabile, toxice sau corosive, acestea vor fi evacuate la rețeaua de canalizare prin spălare cu apă.

Art.386
În farmaciile în care se organizează gardă de noapte, se va prevedea o încăpere amenajată corespunzător şi destinată personalului.

Art.387
Curtea depozitelor oficiilor farmaceutice va fi menținută în stare de curățenie. Se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule şi oameni, cu orice fel de materiale. Iarna, căile de acces vor fi deszăpezite şi acoperite cu materiale antiderapante.

Art.388
Transportul, manipularea şi depozitarea materialelor se vor efectua sub supravegherea unei persoane desemnate şi instruite în acest scop, în vederea prevenirii accidentelor.

Art.389
În interiorul depozitului, materiile şi materialele vor fi transportate cu cărucioare acționate manual sau cu transpalete, în funcție de greutate, cu respectarea normelor specifice de protecția muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor, precum şi a normelor specifice de protecția muncii pentru comerțul cu ridicata şi cu amănuntul.

Art.390
Mobilierul depozitului va fi confecționat din materiale incombustibile.

Art.391
Divizările de substanțe se vor face în încăperi separate de spaţiile de depozitare. Aceste încăperi vor fi dotate cu instalațiile, apăratele şi ustensilele necesare efectuării operațiilor de divizare. La locurile unde se efectuează divizări de substanțe corosive şi caustice vor exista vase cu soluții neutralizante.

Art.392
Spălarea ambalajelor şi a ustensilelor se va face în spaţii special amenajate care vor avea în dotare soluții neutralizante.

Art.393
Manipularea substanțelor se va face de către personal calificat şi instruit în acest scop. Fiecare recipient, pungă sau pachet depozitate vor fi etichetate.

Art.394
Spaţiile de recepție şi execuție vor avea încăperi separate de lucru.

Art.395
Se interzice păstrarea şi uscarea pe conductele de aburi, gaz, calorifer etc. a îmbrăcămintei şi a altor materiale îmbibate cu produse inflamabile sau care prezintă pericol de autoaprindere.

Art.396
Ușile spaţiilor de lucru vor fi astfel construite încȃt să se deschidă spre exterior.

Art.397
În cazul unor operații ca divizări, pulverizări etc. la care se dispersează pulberi în atmosfera de lucru se vor folosi utilaje (mojare, site etc.) acoperite.

Art.398
Pentru împiedicarea pericolului de cădere de la înălțime se vor prevedea scări şi platforme asigurate cu balustrade.

Art.399
În atelierele de confecționare a ochelarilor la mesele de șlefuire a lentilelor se vor introduce hote de absorbție locală a prafului rezultat în timpul lucrului.

Art.400
La montarea ramelor de ochelari confecționate din materiale inflamabile se va asigura un vas cu apă pentru stingere.

8. PREVEDERI DE PROIECTARE

Art.401
În activitatea de concepție şi proiectare a spaţiilor destinate activităților medicale, precum şi a echipamentelor tehnice utilizate vor fi respectate prevederile Normelor generale de protecție a muncii, normelor specifice de protecție a muncii pentru activități din domeniul sănătăţii, standardelor de sănătate a muncii, precum şi reglementările Ministerului Sănătăţii.

Art.402
Prevederile cuprinse în prezentul capitol constituie cerințe minime de proiectare, în vederea asigurării nivelului de securitate necesar desfășurării activităților din domeniul sănătăţii, luând în considerare pericolele existente şi nu exclud prevederea oricăror altor soluții, pe baza evoluției științei şi tehnologiei în domeniu, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate a muncii.

8.1. Cerințe privind amplasarea, construcția şi amenajarea clădirilor

Art.403
Construcțiile destinate activităților medicale se vor amplasa în zonele prevăzute în detaliile de sistematizare ale localităților, iar în cazul când detaliile de sistematizare lipsesc, amplasarea unităților se va face numai după întocmirea detaliilor, în vederea asigurării unor condiții privind puritatea aerului, direcția vânturilor dominante, iluminatul, zgomotul etc.

Art.404
Pentru amplasarea clădirilor, nivelul de zgomot nu va depăși 35 dB, conform normativelor de proiectare în vigoare.

Art.405
Terenul destinat amplasării unităților sanitare trebuie să fie salubru, să permită crearea unor zone de vegetație şi să aibă nivelul apelor subterane cȃt mai scăzut.

Art.406
(1)Clădirile vor fi astfel orientate încȃt latura lungă a acestora sa fie paralelă cu direcția vânturilor dominante din anotimpul friguros.
(2)Clădirile în care se desfășoară procese de muncă care determină degajări excesive de căldură (peste 20 kcal/m2/h) vor fi orientate cu latura lungă perpendicular pe direcția vânturilor dominante din sezonul cald, dacă ventilarea se face pe cale naturală.
(3)Se interzice orientarea clădirilor în unghiul format de direcțiile nord-nord-vest şi nord-est-est.
(4)Clădirile cu ferestre pe ambele laturi lungi, care nu necesită o ventilare naturală, organizată, vor fi orientate cu laturile lungi perpendiculare pe direcția nord-sud.

Art.407
Se interzice amplasarea unităților care lucrează cu surse de radiații ionizante în clădiri care desfășoară activități, altele decȃt cele din domeniul sănătăţii.

Art.408
În unitățile sanitare cu paturi vor fi amenajate spaţii pentru personalul medico-sanitar, destinate întocmirii unor documente medicale, precum şi servirii mesei.

Art.409
Încăperile auxiliare, administrative şi social-sanitare se vor amplasa şi construi astfel încȃt salariații să nu fie expuși pericolelor de îmbolnăvire sau accidentare.

Art.410
Ușile glisante vor fi prevăzute numai la construcțiile care nu prezintă pericol de incendiu şi numai atunci când construcția este prevăzută şi cu un număr suficient de uși normale. Ușile şi porțile glisante vor fi asigurate împotriva ieșirii din ghidaje. Este interzis ca ghidajele să formeze prag; ele vor fi îngropate.

Art.411
La amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de lucru se vor respecta criteriile de specialitate ale activității desfășurate (capacitate de cazare şi tratament, număr de paturi, număr de rețete, număr de consultații/schimb, cantitate de sânge recoltată şi prelucrată pe an etc.).

Art.412
În incinta clădirilor, în vecinătatea intrării, vor fi amplasate încăperi pentru vestiare şi grupuri sanitare destinate personalului salariat, altele decȃt cele destinate bolnavilor.

Art.413
Unitățile destinate activităților din domeniul sănătăţii vor avea un filtru în care se vor face echiparea şi dezechiparea de echipamentul individual de protecție, precum şi dezinfecția lui, atunci când este cazul.

Art.414
Clădirile cu mai multe etaje vor fi dotate cu un lift pentru materiale infectate. Se interzice utilizarea acestuia pentru orice alt fel de transporturi (persoane, alimente etc.).

Art.415
Scările vor fi astfel construite încȃt să nu conducă la producerea accidentelor personalului care circulă pe ele. Acestea vor fi prevăzute cu:
– balustradă cu mână curentă care se va prelungi şi în dreptul ferestrelor de iluminat;
– paliere de odihnă amplasate din loc în loc;
– trepte late care să permită așezarea întregii tălpi a piciorului;
– covoare de cauciuc sau material plastic, întinse în așa fel încȃt să nu permită producerea accidentelor prin cădere.

Art.416
Pe teritoriul spitalelor, maternităților, precum şi al dispensarelor cu staționar se vor delimita zone separate pentru următoarele categorii de asistați:
– bolnavi infectați;
– bolnavi neinfectați;
– bolnavi neuro-psihici;
– pediatrie;
– obstetrică-ginecologie şi nou-născuți;
– bolnavi-tuberculoză;
– bolnavi-dermatovenerice;
– compartiment pentru investigații radiologice;
– compartiment laboratoare;
– compartiment gospodăresc (bucătărie, spălătorie etc.).

Art.417
În leagănele de copii va fi amenajat un spațiu destinat secției de carantină cu o capacitate de cel puțin 10% din totalul numărului de paturi pe care îl are unitatea.

Art.418
Spațiul pentru cazarea, creșterea, întreținerea şi experimentarea pe animale mici de laborator va fi amenajat şi dotat în conformitate cu cerințele fiziologice ale fiecărei specii în funcție de nevoile experimentale şi de desfășurare a lucrului în condiții de securitate a muncii.

Art.419
Crescătoriile de animale vor avea în dotare: cutii de contenţie, cuști de metal, cutii de plastic, de lemn, borcane de sticla etc.
Dacă spațiul de îngrijire cuprinde mai mult de cinci încăperi se vor prevedea anexe pentru dezinfecția utilajelor, pentru depozitarea utilajelor dezinfectate sau de rezervă, precum şi grupuri sociale destinate salariaților.

Art.420
Suprafața şi volumul încăperilor destinate activităților medicale se vor stabili în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii considerându-se pentru fiecare angajat o suprafața de cel puțin 4,5 m2 şi un volum de cel puțin 15 m3.

Art.421
Cabinetele în care se aplică proceduri Röntgen, precum şi laboratoarele care utilizează radioizotopi în scopuri de diagnostic sau tratament nu vor fi amplasate în vecinătatea saloanelor de gravide şi nou-născuți.

Art.422
În cazurile în care blocurile operatorii, secția de reanimare sau secțiile de nașteri sunt amplasate la ultimul etaj, deasupra acestora se va prevedea un etaj tehnic sau mansardă.

Art.423
În stațiile de salvare se va prevedea un garaj subteran cu un singur nivel.

Art.424
La dimensionarea grupurilor sanitare destinate personalului, se va prevedea un grup sanitar pentru 50 de bărbați şi un grup sanitar pentru 30 de femei. Fiecare secție va avea grupuri sanitare separate: pentru bolnavi şi personal şi separate pe sexe.

Art.425
(1)Blocul operator, precum şi secția de terapie intensivă vor avea un filtru destinat schimbării echipamentului individual de protecție cu cel propriu acestor spaţii de lucru.
(2)Sălile de operație destinate ortopediei vor avea o încăpere alăturată pentru pansamente gipsate.
(3)La amenajarea blocului operator se va asigura următoarea structura funcţională:
– filtru (vestiar medici si grup sanitar);
– spălător;
– cameră îmbrăcare echipament steril;
– sală de operații;
– preanestezie;
– cameră-trezire (postoperator);
– cameră spălare instrumentar;
– cameră depozit pentru lenjerie pătată;
– încăperi sterilizare;
– cameră odihnă medici;
– depozite (1-2 încăperi);

Art.426
La amenajarea blocului de sterilizare se va asigura următoarea structură funcțională:
– cameră de primire-sortare;
– spaţiu-inspecţie-sortare şi spălare instrumentar;
– spațiu pentru sterilizare-autoclavare şi cameră de ambalare (inventar moale);
– depozit de materiale sterile;
– cameră pentru materiale de lucru;
– grup sanitar.

Art.427
Dimensionarea spaţiilor care alcătuiesc blocul de sterilizare se va face în funcție de procedeele de sterilizare folosite.

Art.428
La blocul de sterilizare se va prevedea instalație de ventilare mecanică dotată cu dispozitive de exhaustoare a noxelor.

Art.429
Pentru prosectură va fi prevăzută următoarea structură funcțională:
– spaţii frigorifice ;
– sală de disecție în legătură cu spațiul frigorific;
– sală de pregătire cadavre pentru predare;
– sală de predare a cadavrelor, cu acces propriu către exterior;
– vestiar şi grup sanitar propriu.

Art.430
(1)Dușurile vor fi prevăzute cu baterie de amestec pentru reglarea temperaturii apei după necesitate.
(2)Dușurile destinate personalului medical vor fi separate de cele destinate bolnavilor.
(3)În unitățile cu un număr preponderent de personal salariat feminin se vor asigura camere pentru igiena intimă.

Art.431
Pardoselile încăperilor destinate depozitarii materialelor inflamabile şi explozive vor fi realizate din materiale rezistente la foc, care nu întrețin arderea; ele vor fi inclinate.

Art.432
Ușile depozitelor şi încăperilor în care se manipulează materiale inflamabile şi explozive se vor deschide spre exterior, nu vor avea praguri şi vor avea montate tăblițe avertizoare.

Art.433
La stațiile de pompare a lichidelor inflamabile se vor utiliza motoare de construcție antiexplozivă.

Art.434
Rezervoarele, precum şi conductele în care se depozitează sau se transportă lichide inflamabile, vor fi legate la pământ în vederea prevenirii acumulărilor de electricitate statică.
De asemenea, rezervoarele precum şi depozitele de lichide inflamabile şi explozive vor fi prevăzute cu paratrăsnete.

Art.435
(1)Spațiul destinat spălătoriei va fi amenajat cu sistem funcțional cu circuit unic şi va fi prevăzut cu o încăpere destinată întreținerii şi reparării rufăriei. Spălătoria va avea grup sanitar şi vestiar proprii.
(2)Spațiul destinat spălătoriei se va compune din:
– cameră primire-sortare;
– cameră înmuiere şi dezinfecție;
– cameră de spălare;
– cameră de calcare rufe;
– depozit de rufe curate.

Art.436
Spălătoriile pentru secțiile sau unitățile de boli transmisibile (tuberculoză, dermatovenerice, boli infecțioase etc.) vor fi complet separate de spălătoriile celorlalte secții sau unităţi sanitare.

Art.437
Încăperile unde se procedează la trierea rufelor care urmează a fi supuse dezinfecției, respectiv sterilizării, vor fi separate de celelalte încăperi.

Art.438
Dezinfecția rufelor în mașina de spălat automată, se va efectua numai dacă mașina are inclusă în programul automat secvența de dezinfecție.

Art.439
Rufele murdărite cu produse biologice (sânge, urina etc.) vor fi spălate într-o mașina separată amplasată într-o încăpere special destinată.

Art.440
La amplasarea mașinilor în spălătorie trebuie exclusă posibilitatea venirii în contact a rufelor spălate (secție curată) cu cele murdare (secție murdară).

Art.441
Blocul alimentar va fi amplasat şi amenajat ca sistem funcțional cu două compartimente distincte şi acces direct spre exterior. Blocul alimentar va avea grup sanitar şi vestiar proprii, amplasate la intrare.

Art.442
Spălătoria vaselor de bucătărie va fi dotată cu dulapuri de veselă şi rastele.

Art.443
Camera pentru păstrarea alimentelor pentru o zi, precum şi magazia de alimente vor fi dotate cu spațiu frigorific pentru păstrarea produselor ușor alterabile, containere sau lăzi cu capac, cu orificii de aerisire prevăzute cu site metalice, în care se vor păstra produsele uscate (zahăr, faină etc.).

Art.444
Vestiarul se va organiza într-o încăpere separată şi va fi prevăzut cu dulapuri – vestiar pentru păstrarea hainelor şi a echipamentelor de protecție.
Grupul sanitar (dușuri, WC-uri, chiuvete) va fi destinat numai folosirii de către personalul blocului alimentar.

Art.445
Oficiul pentru distribuirea hranei va avea instalație de apă caldă şi rece.

Art.446
Blocul alimentar va fi dotat cu vase, tacâmuri, recipiente pentru colectarea resturilor alimentare şi a gunoiului menajer, materiale pentru curățenie şi substanțe dezinfectante, mijloace pentru uscarea mâinilor.

Art.447
După specificul funcțional al construcției, precum şi după natura agenților care acționează asupra pardoselilor, acestea vor îndeplini următoarele condiții:
– să aibă o suprafața plană, netedă şi antiderapantă ;
– să fie realizată din materiale rezistente, care să suporte spălarea şi dezinfecția;
– să nu ducă, prin uzură, la producerea prafului;
– să fie realizate din materiale antistatice şi să nu producă prin lovire scântei, la locurile
de muncă la care exista pericol de explozii şi incendii;
– să fie rezistente la acțiunea agenților chimici;
– să fie hidrofuge;
– sa fie elastice şi să nu transmită vibrațiile;
– să fie electroizolante;
– să fie fonoizolante;
– să aibă coeficient de conductibilitate foarte redus;
– să aibă o pantă de scurgere de minimum 2% care să permită scurgerea apei, acolo
unde este cazul.

Art.448
(1)Finisajele pereților şi tavanelor vor fi executate din materiale adecvate specificului activității. Materialele utilizate vor fi rezistente la spălare şi dezinfecție.
(2)În spaţiile de lucru cu pericol de explozii şi incendii, vopsirea pereților se va realiza cu vopsele neinflamabile (emulsii apoase).
(3)Se interzice utilizarea vopselelor pe bază de nitrați la finisajul barocamerelor.
(4)În camerele în care se lucrează cu radionuclizi deschiși, finisajele vor fi executate în conformitate cu prevederile normelor de radioprotecție.
(5)Pentru sălile de operație, materialele pentru executarea finisajelor vor fi alese în așa fel încȃt să permită o scurgere rapidă a sarcinilor electrostatice.
(6)Materialele utilizate pentru finisaje vor avea proprietăţi fonoizolante şi fonoabsorbante, care să asigure un nivel de zgomot de maximum 35 dB (A).
(7)Materialele pentru finisaje vor fi tratate cu substanțe care să asigure o barieră antimigraţie sub stratul de uzură.
(8)Materialele destinate placării pereților vor avea, suplimentar, proprietăți care să împiedice aderarea depunerilor de murdărie.

Art.449
La amenajarea interioarelor se vor adopta soluții constructive (pereți mobili) care să permită o adaptare rapidă a spațiului de lucru la cerințele impuse de instalarea şi funcționarea echipamentelor şi a aparaturii utilizate.

Art.450
Ușile se vor deschide numai în sensul de evacuare a clădirilor. Ușile exterioare vor fi prevăzute cu tampoane, perdele de aer etc.

Art.451
Toate excavațiile subterane se vor executa numai pe bază de proiect.

Art.452
Orice ansamblu de excavații subterane va comunica cu suprafața solului prin două ieșiri distincte.

Art.453
Salariații care au acces într-un ansamblu de excavații subterane vor cunoaște căile de ieșire la suprafață. Acolo unde este cazul, vor fi afișate indicatoare de traseu.

Art.454
Excavațiile subterane vor fi astfel construite şi amenajate încȃt să fie prevenite pericolele de surpări, erupții de gaze, apă, autoaprinderi, incendii şi explozii.

8.2. Cerințe privind proiectarea instalațiilor

8.2.1. Instalația electrică

Art.455
La concepția şi proiectarea instalației electrice, pentru spaţiile în care se desfășoară activități medicale, vor fi respectate prevederile standardelor de electrosecuritate în vigoare, precum şi prevederile prezentelor norme.

Art.456
Instalațiile electrice, în spaţiile de lucru cu pericol de incendii şi explozii, vor fi în construcție antiexplozivă.

Art.457
În sălile de operații, saloanele de terapie intensivă şi cabinetele de angiografie, alimentarea apăraturii medicale se va face de la transformatoare speciale de separare cu izolare, cu secundarul la o tensiune de max. 380V, precum şi cu dispozitive de control al izolației şi protecției bobinei secundare a transformatorului de suprasarcină şi scurtcircuit.

Art.458
Se interzice montarea posturilor de transformare în clădirile cu saloane, precum şi în cele de terapie-profilaxie.

Art.459
În sălile de operații şi reanimare se vor instala câte doua tablouri la fiecare masă de operație, la o înălțime de 1,6m cu complet de prize cu două şi trei faze, cu contact la pământ. Prizele vor fi montate la aceeași înălțime (1,6m).

Art.460
În saloanele postoperatorii şi de terapie intensivă, pentru fiecare pat, se va monta cȃte un tablou cu prize mono şi trifazice cu împământare.

Art.461
În fiecare încăpere de terapie electro-foto se va monta un tablou de distribuție cu dispozitive de comandă şi control al tensiunii pe fiecare fază.

Art.462
Pentru apăratura mobilă, în saloane (cu excepția saloanelor pentru copii şi psihiatrie), se va prevedea priză cu împământare la fiecare doua paturi.

Art.463
Pentru conectarea aparatelor de raze X, pe coridor, se va prevedea o priză de tipul RS-30; cȃte una la doua saloane.

Art.464
În secțiile de pediatrie şi psihiatrie, pentru aparatele mobile, se va monta cȃte o priza cu împământare, pentru fiecare salon. Priza se va monta pe coridor la o înălțime de 1,8 m pentru secțiile de pediatrie, iar la psihiatrie, priza se va monta intr-o nișă menținută sub cheie.

Art.465
În încăperile în care funcționează lămpi, bactericide joase, neecranate, întrerupătoarele se vor monta în afara încăperii, la intrare.

Art.466
Toate prizele pentru conectarea apăraturii medicale portabile vor fi prevăzute cu contacte cilindrice.

Art.467
Protecția rețelelor electrice se va face cu împământare automată. Conductorii de distribuție şi transport al energiei electrice vor fi înzidiți. Aceștia se vor monta numai în subsoluri, în puțuri de comunicație, precum şi în încăperi cu umiditate ridicată.

Art.468
În spaţiile cu pericol de explozii, instalația electrică va fi de construcție antiexplozivă.

Art.469
Toate rețelele de alimentare şi distribuție se vor executa cu conductori din aluminiu.

Art.470
În sălile de operații, de nașteri, reanimare-terapie intensivă, salvare, post-operatorii, barocamere, încăperi cu surse de raze X se va asigura egalizarea potențialelor între toate părtile metalice accesibile.

Art.471
Aparatura din sălile de operații, reanimare, saloane de terapie intensivă, cabinete de diagnostic funcțional şi barocamere, va fi prevăzută cu protecție contra electrocutării prin atingere directă sau indirectă conform Normelor generale de protecția muncii.

Art.472
Apăratele pentru encefalografii se vor monta numai în încăperi ecranate.

Art.473
Instalațiile electrice de forță (220/380 V) vor fi prevăzute cu două puncte de alimentare independente, precum şi cu grup electrogen cu motor cu pornire automată, în cazul căderii rețelei de bază.
Se va prevedea alimentație dublă (de la rețea şi grup electrogen) pentru: blocurile operatorii, terapie intensivă, reanimare, săli de nașteri, laparoscopie, bronhoscopie şi angiografie.

Iluminatul artificial

Art.474
La iluminatul artificial al spaţiilor de lucru vor fi respectate prevederile Normelor generale de protecție a muncii, precum şi prevederile prezentelor norme.

Art.475
(1)Pentru iluminarea saloanelor, cu excepția celor de pediatrie, psihiatrie, postoperatorii, reanimare-terapie intensivă, se vor utiliza lămpi de perete combinate (iluminat local şi general) pentru fiecare pat, montate la înălțimea de 1,7m. În saloanele cu un singur pat se va monta suplimentar o lampă de tavan.
(2)În saloanele de pediatrie şi reanimare-terapie intensivă se va prevedea numai iluminat cu lămpi de tavan.

Art.476
(1)În fiecare salon se va prevedea o lampă de veghe de noapte, montată după uşa de la intrare la o înălțime de 0,3 m de la podea.
(2)În saloanele de pediatrie şi psihiatrie, lampa de veghe se va monta la o înălțime de 2,3 m de la podea, deasupra ușii.
Lămpile de veghe de noapte vor fi alimentate de la rețeaua de avarie.

Art.477
Iluminatul de avarie se va prevedea în următoarele spaţii de lucru: cameră de pansament, farmacii, camere cu panouri electrice, posturi de semnalizare de serviciu, secții de recepție, laboratoare de analize urgente, cameră de proceduri urgente, bloc operator, în încăperile cu surse de raze X, precum şi la posturile surorilor de serviciu.

Art.478
Iluminatul de evacuare se va prevedea pe coridoare, scări de evacuare, în încăperile de tratamente electroterapice, bazine, camere cu dușuri şi cazi, camere de tratamente de recuperare precum şi în sălile de conferințe cu o capăcitate de peste 100 de persoane.

Art.479
Comanda intrării în funcțiune a iluminatului de evacuare se va face automat sau prin comandă de la distanţă, din camerele personalului medical.

8.2.2. Automatizarea şi dispecerizarea sistemelor tehnico-inginerești.

Sisteme de semnalizare

Art.480
În unitățile care desfășoară activități medicale vor fi automatizate următoarele sisteme:
– gaze medicinale;
– alimentarea cu energie termică;
– alimentarea cu apă şi canalizare;
– încălzirea, ventilarea şi condiționarea aerului;
– instalații frigorifice.

Art.481
În unitățile sanitare dotate cu sisteme automate de semnalizare a incendiilor, vor fi prevăzute sisteme de deconectare a instalației de ventilare, la apăriția incendiilor şi de conectare a dispozitivelor de înlăturare a fumului.

Art.482
Se va prevedea punct de dispecerizare (comandă centralizată, control şi semnalizare) în toate unitățile sanitare care au o capăcitate de 300 de paturi şi mai mult.
Spațiul de lucru destinat punctului de dispecerizare va fi amenajat în așa fel încȃt acesta să corespundă condițiilor de lucru în regim permanent.

Art.483
Se vor instala stații telefonice proprii, automate, iar în saloanele destinate lehuzelor se vor prevedea prize pentru telefoane mobile.

Art.484
Se vor asigura legături directe, operative între cabinetele conducătorilor unităților sanitare şi cabinetele subordonate, stație de salvare şi substațiile sale, pompieri, gaze, poliţie.

Art.485
Se vor prevedea legături directe, prin difuzor, în secțiile cu surse de radiații X, în laboratoarele în care se lucrează cu izotopi, în secțiile de chirurgie, la posturile cadrelor medicale cu studii medii, în secțiile de reanimare-terapie intensivă.

Art.486
Stațiile şi substațiile de salvare vor fi asigurate cu legătură radio pentru comunicații cu autosanitarele de pe traseu.

Art.487
În încăperile care necesită prezenţa permanentă a personalului se va monta difuzor cu trei programe. În saloane (excepție: reanimare-terapie intensivă, pediatrie şi psihiatrie) se va prevedea cȃte o pereche de caști pentru fiecare bolnav.

Art.488
În unitățile în care funcționează săli de conferințe cu circa 150 de locuri se va prevedea stație de amplificare.

Art.489
În toate unitățile sanitare va funcționa un sistem de semnalizare a incendiilor.

Art.490
În toate spaţiile în care indicarea timpului este funcțional necesară vor fi montate ceasuri.

Art.491
În unitățile sanitare cu 400 de paturi şi peste 400 de paturi, precum şi în policlinici cu circa 600 de consultații/schimb, în lipsa sistemelor automate de comandă a procedurilor de tratament, se vor prevedea soluții de conectare a apăraturii la rețeaua centrală a sistemului de dictafon, de înregistrare a documentației medicale.

Art.492
Se vor prevedea sisteme TV, necesare supravegherii vizuale a bolnavilor la distanţă; aceste sisteme vor fi instalate în sălile de anestezie, reanimare-terapie intensivă, radiologie, saloane postoperatorii, precum şi în încăperile personalului de serviciu.

Art.493
În unitățile sanitare cu paturi (cu excepția secțiilor de pediatrie, psihiatrie, reanimare, saloane postoperatorii) la fiecare pat se va prevedea o instalație de semnalizare-comunicare între bolnavi şi personalul de serviciu, cameră de gardă etc.

8.2.3. Cerințe privind proiectarea instalațiilor de fluide medicinale

Art.494
Gazele medicinale (oxigen medical, protoxid de azot, aer comprimat medical, heliu, dioxid de carbon, azot etc.) vor fi utilizate numai în scopuri medicale.
Se interzice utilizarea gazelor medicinale în activitățile din atelierele mecanice, de reparații, la climatizarea încăperilor, în spălătorii şi camere de sterilizare, precum şi la comenzi pneumatice.

Art.495
În unitățile de tratament şi profilaxie utilizarea gazelor medicinale se va face centralizat pentru oxigen, protoxid de azot, dioxid de carbon, aer comprimat şi vid.

Art.496
Distribuția oxigenului se va efectua de la punctele centrale, stații de reducere şi de oxigen, în funcție de cantitatea de oxigen pentru consum şi în funcție de condițiile locale de procurare.

Art.497
(1)Punctul de distribuție va fi amplasat în afara clădirilor în care se desfășoară activități medicale, în cazul în care clădirile au mai multe niveluri sau în aceeași clădire dacă aceasta are un singur nivel şi ieșire directă afară.
(2)Punctele de distribuție mari (capacitate de depozitare de peste 10 butelii de 40-50 l fiecare) vor fi amplasate într-o clădire separată, cu pereții din cărămidă sau beton armat. În interiorul punctului de distribuție se va asigura o temperatură de 10oC.

Art.498
Stația de gaze medicinale va fi amplasată într-un spațiu separat de celelalte construcții, îngrădit şi semnalizat cu tăblițe avertizoare de interdicție. Stația va fi amplasată la o distanţă de minimum 25 m faţă de unitățile sanitare cu paturi.

Art.499
Punctele de distribuție şi stațiile locale vor asigura o rezervă de oxigen pentru minimum 3 zile, iar stațiile de gazificare pentru minimum 5 zile.

Art.500
(1)Aerul comprimat va fi utilizat numai în sistemele de ventilație artificială a plămânilor, posturi de lucru cu inhalatoare şi săli de tratament cu căzi.
(2)Se interzice utilizarea aerului comprimat medical sau aerului comprimat tehnic pentru exhaustarea aspirațiilor de secreții prin sisteme cu ejector şi evacuarea în mediul ambiant interior sau exterior a acestora.
(3)Aspirația secrețiilor se va face numai cu sistem de vid, centralizat sau pompe de vid amplasate în încăperi special amenajate.

Art.501
Instalația de aspirație cu vid se va prevedea în încăperile blocului operator, săli de naștere, săli de pansamente, reanimare-terapie intensivă, pediatrie nou-născuți şi săli pentru investigații endoscopice.

Art.502
Distribuția gazelor medicinale se va face prin conducte de cupru sau oţel inoxidabil. Conductele vor fi pozate aparent, în tencuială sau în finisaje decorative, iar utilizarea lor se va face, obligatoriu, prin prize de gaz. Se interzice folosirea drept priză de gaz a robinetelor tub.

Art.503
Prizele de gaze medicinale vor fi prevăzute cu sistem dublu ventil, care unul va fi, obligatoriu, antifoc.

Art.504
Rețelele exterioare vor fi pozate în tranșee cu respectarea standardelor de proiectare în vigoare.

Art.505
Conductele nu vor fi amplasate acolo unde există pericolul contactului cu grăsimi. Conductele vor fi separate de cablurile electrice şi legate la pământ printr-o priză de împământare separată. Pe traseul conductelor, în porțiunile nevizitabile, sunt interzise sudurile.
Îmbinările conductelor vor fi executate prin brazare cu aliaj de argint (40% argint). Brazarea va fi executata numai de personal autorizat ISCIR.

Art.506
Rețelele de distribuție a gazelor medicinale vor fi prevăzute cu supape de descărcare şi supape de siguranță.

Art.507
(1)Sistemele de distribuție a gazelor medicinale vor fi prevăzute cu sisteme de alarmă şi control al funcționarii lor.
Pentru oxigen, aer comprimat şi vid, toate sistemele de alarmă de urgenţă vor fi atât optice cȃt şi acustice.
(2)Sistemele de alarmă de urgenţă vor fi amplasate în sălile de operații, precum şi în alte spaţii în care se desfășoară activități medicale deosebite. Sistemele de alarmă de urgenţă vor intra în funcțiune în cazul unei scăderi de presiune de 30% sub presiunea de serviciu.

Art.508
(1)Toate instalațiile de fluide medicinale vor avea scheme de instalare şi cărţi tehnice.
(2)Fiecare instalație va fi însoțită de un dosar de identitate care va conține toate caracteristicile tehnice ale instalației, fise tehnice, documentații, planuri de instalare, echipamente de alarmare etc. Dosarul de identitate va fi, obligatoriu, prezentat şi examinat la recepția şi punerea în funcțiune a instalației.

8.2.4. Cerințe privind proiectarea instalațiilor de ventilare-condiționare a aerului şi evacuare noxe

Art.509
Instalația de ventilare-condiționare a aerului va fi astfel concepută şi proiectată încȃt să fie împiedicat accesul aerului din sectorul „murdar”, către cel „curat” al unităţii sanitare. Instalația va asigura o viteză de circulație a aerului de 0,15 m/s şi o umiditate de 55-60%.

Art.510
În unitățile sanitare cu profil de tratament profilactic se va prevedea instalație de ventilare mecanică de admisie, evacuare şi condiționare a aerului pentru săli de operații, camere de izolare, laboratoare de analize biomedicale, laboratoare de anatomie patologică, pediatrie-nou născuți, obstetrică, farmacii, dulapuri frigorifice, băi cu nămol, precum şi camere pentru proceduri terapeutice cu radiații ionizante.

Art.511
Se interzice recircularea parțială sau totală a aerului admis în încăperile blocului operator, reanimare-terapie intensivă şi secții sterile, dacă instalația nu este prevăzută cu dispozitive de exhaustare a noxelor.

Art.512
Pentru încăperile cu degajări de căldură şi aburi se va prevedea aspirație mecanică fără instalație de organizare a fluxului de aer.

Art.513
(1)Pentru sistemele de aspirație din încăperile în care au loc degajări de noxe se vor prevedea ventilatoare de rezervă care se vor cupla automat la oprirea grupului principal. Se va prevedea semnalizarea optică a stării de funcționare a instalației.
(2)Semnalizarea optică şi/sau acustică, pentru sistemele de ventilare care nu au ventilatoare de rezervă, se va prevedea numai la funcționarea instalației de ventilare locală.

Art.514
Conductele instalației de ventilare destinate încăperilor în care există pericol de incendiu se vor prevedea cu sisteme automate antiincendiu.

Art.515
În cadrul sistemelor de exhaustare a încăperilor cu pericol de explozie, colectorul central va fi amplasat în afara clădirii sau în poziție orizontală în etajul tehnic al acestora şi va fi prevăzut cu clapete antiincendiu.

Art.516
În încăperile cu degajări de noxe şi amestecuri corosive se vor prevedea sisteme de aspirație locală; tubulatura acestora va fi confecționată din materiale rezistente la coroziune.

Art.517
În zonele care prezintă risc de contaminare, aerul va fi introdus prin clapete cu sens unic, din afară zonei. Instalația de ventilare, în aceste zone, va fi prevăzută cu filtre bacteriostatice.

Art.518
Elementele instalației de ventilare-condiționare a aerului vor fi realizate din materiale rezistente la acțiunea agenților de curățare şi dezinfecție.

8.2.5. Instalația de alimentare cu apă şi canalizare

Art.519
Instalația de alimentare cu apă potabilă va fi concepută şi proiectată în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii, precum şi cu standardele de proiectare în vigoare, privind necesarul şi consumul de apă pentru desfășurarea activității în condiții de securitate şi sănătate în muncă.

Art.520
Se interzice orice conexiune între rețeaua de apă potabilă şi rețelele de apă cu altă destinație.

Art.521
Se va asigura necesarul de apă de rezervă, prin rezervoare de depozitare a apei cu o capacitate care să acopere consumul de apă pentru cel puțin 12 ore.

Art.522
Schimbarea apei în căzile bazinelor de tratament se va efectua prin recircularea apei sau cu curent permanent de apă proaspăta, care va curge uniform pe toata durata de funcționare a bazinului.

Art.523
Punctele de distribuție a apei potabile vor fi amenajate sub formă de fântâni cu jet ascendent continuu. Se va stabili cȃte un punct de alimentare cu apă cu jet ascendent pentru maximum 100 de salariați.

Art.524
Pentru acoperirea nevoilor de apă potabilă, unitățile sanitare vor amenaja surse proprii, cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la protecția sanitară a surselor şi instalațiilor de alimentare cu apă potabilă.

Art.525
În spitalele sau secțiile de boli infecțioase, dermato-venerice etc., acționarea surselor de apă potabilă se va face de la pedală.

Art.526
Apă sterilă pentru utilizarea tehnologică va fi preluată din rețeaua de apă potabilă şi va fi supusă unui tratament de eliminare a particulelor solide în suspensie, precum şi a agenților patogeni.

Art.527
În încăperile cu umiditate ridicată vor fi prevăzute sifoane de pardoseală pentru curgerea apei de pe pavimente.

Art.528
Unitățile sanitare cu paturi se vor racorda la sistemul public de canalizare fără a fi necesară epurarea apelor reziduale spitalicești în instalații proprii. În cazul în care unitățile nu se racordează la un sistem public de canalizare, se vor prevedea stații proprii de epurare a apelor reziduale.

Art.529
Se interzice trecerea pe sub clădiri a instalațiilor de canalizare în care se colectează şi se transportă ape reziduale ce conțin aerosoli, gaze toxice sau inflamabile.

Art.530
Se interzice scurgerea înainte de neutralizare a apelor reziduale care prin amestec în rețeaua de canalizare, formează substanțe toxice, inflamabile sau explozive.

Art.531
În unitățile medicale cu bucătarii proprii se va prevedea, din construcție, un colector de grăsimi care va fi amplasat în afară clădirii.

ANEXA 1 – DEFINIŢII ŞI CLASIFICARE CONFORM DIRECTIVEI 90/679/CEE

a) „agenți biologici” – microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziții umani care sunt susceptibili sa provoace infecție, alergie sau intoxicație;
b) „microorganisme” – o entitate microbiologica, celulară sau nu, capabilă de a reproduce sau a transfera material genetic;
c) „cultură celulară” – rezultatul creșterii în vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;
d) agenții biologici sunt clasificați în patru grupe de risc în funcție de importanţa riscului de infectare pe care aceștia îl prezintă:
1.grupa I – agent biologic care nu este susceptibil să provoace omului o boală;
2. grupa II – agent biologic care poate să provoace omului o boală şi să constituie un pericol pentru lucrători; propagarea sa în colectivitate este improbabila; există, în general ,o profilaxie sau un tratament eficace;
3. grupa III – agent biologic care poate sa provoace omului o boală gravă şi să constituie un pericol major pentru lucrători; el poate prezenta un risc crescut de propagare în colectivitate; există, în general, profilaxie şi tratament eficace;
4. grupa IV – agent biologic care poate sa provoace omului o boală gravă şi să constituie un pericol major pentru lucrători; prezintă un risc de propagare în colectivitate. Nu există, în general, nici profilaxie şi nici tratament eficace.

ANEXA 2 – CLASIFICARE COMUNITARĂ CONFORM DIRECTIVEI 93/88/CEE

Note introductive

1. Conform domeniului de aplicare al Directivei, trebuie să fie incluși în clasificare numai agenții cunoscuți ca provocând boli infecțioase la om.
Dacă este cazul, se adaugă indicații asupra riscului toxic şi alergic potențial al agenților.
Nu au fost luați în considerare agenții patogeni pentru animale şi plante cunoscuți ca neavând efect asupra omului.
La stabilirea primei liste de agenți biologici clasificați, din prezenta normă, nu au fost luate în considerare microorganismele modificate genetic.
2. Clasificarea agenților biologici se bazează pe efectele acestora asupra sănătăţii lucrătorilor sănătoși. Efectele particulare asupra lucrătorilor a căror sensibilitate ar putea fi modificată pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistentă, administrarea de medicamente, imunitate deficitară, sarcina sau alăptare, nu sunt luate în considerare în mod specific.
Riscul suplimentar la care sunt expuși acești lucrători trebuie să fie considerat ca parte a evaluării riscului cerută de prezenta Directivă.
Măsurile de prevenire tehnică luate în cadrul anumitor procese industriale, anumitor lucrări de laborator sau anumitor activități cu animale, implicând sau putând să implice o expunere a lucrătorilor la agenții biologici din grupele 3 sau 4 trebuie să fie în conformitate cu Art.16 al Directivei.
3. Agenții biologici care nu au fost clasificați în grupele 2 până la 4 ale listei nu se clasifică în mod implicit în grupa 1.
În cazul agenților cuprinzând numeroase specii, al căror efect patogen asupra omului este cunoscut, lista include speciile cel mai frecvent implicate în boli şi o referire de ordin mai general, arată că alte specii apărținând aceluiași gen pot afecta sănătatea.
4. Atunci când în clasificarea agenților biologici se menționează un gen în totalitate este implicit ca, speciile şi tulpinile (suşe) definite ca nepatogene sunt excluse din clasificare.
Atunci când o tulpină (suşa) este atenuată sau când şi-a pierdut genele de virulenţă, izolarea cerută prin clasificarea tulpinii sale parentale nu trebuie să fie aplicată în mod necesar, sub rezerva unei evaluări corespunzătoare a riscului potențial al acesteia la locul de muncă; de exemplu, când o astfel de tulpină trebuie utilizată ca produs sau corespondent al unui produs cu destinație profilactică sau terapeutică.
5. Nomenclatorul agenților, care servește la stabilirea prezentei clasificări reflectă şi respectă ultimele consensuri internaționale taxonomiei şi nomenclatorul agenților în vigoare, în momentul elaborării sale.
6. Lista agenților biologici clasificați reflectă stadiul cunoștințelor, în momentul conceperii sale. Ea va fi reactualizată imediat ce nu mai reflecta ultimul stadiu al cunoștințelor.
7. Statele membre veghează ca toate virusurile care au fost deja izolate la om şi care nu au fost evaluate şi clasificate în aceasta anexă, să fie clasificate cel puțin în grupa 2, cu excepția statelor membre care dovedesc că aceste virusuri nu sunt susceptibile să provoace o boală la om.
8. Anumiți agenți biologici clasificați în grupa 3 şi marcați în lista alăturată printr-un asterisc pot prezenta un risc de infecție limitat pentru lucrători, deoarece acești agenți nu sunt în mod normal infecțioși pe cale aerogenă.
Statele membre evaluează măsurile de izolare ce urmează sa fie sănătăţiite faţă de acești agenți biologici, luându-se în considerare natura activităților specifice în discuție şi cantitatea agentului respectiv, în scopul de a determina dacă, în anumite circumstanțe, se poate renunța la unele din aceste măsuri.
9. Cerințele privind izolarea, care decurg din clasificarea paraziților, se aplică numai la diferite stadii ale ciclului de viață al parazitului, care sunt susceptibile de a fi infecțioase pentru om la locul de muncă.
10. De altfel, lista conține indicații separate pentru cazurile în care agenții biologici sunt susceptibili să cauzeze reacții alergice sau toxice, atunci când este disponibil un vaccin eficace sau când este oportun să se păstreze mai mult de 10 ani lista lucrătorilor care sunt expuși.
Aceste indicații sunt arătate prin următoarele litere:
A: Posibile efecte alergice.
D: Lista lucrătorilor expuși acestui agent biologic trebuie să fie păstrată mai mult de 10 ani după încetarea ultimei lor expuneri cunoscute.
T: Producere de toxine.
V: Vaccin eficace disponibil.
Vaccinările preventive trebuie să fie efectuate, ținând seamă de codul de conduită indicat în Anexa 4 a prezentelor norme.

BACTERII ŞI ORGANISME ÎNRUDITE

NB: Pentru agenții biologici care apăr în prezenta listă, mențiunea „spp” face referire la alte specii cunoscute ca fiind patogene pentru om.

Agent biologicClasificareNote
012
Actinobacillus actinomycetemcomitans2
Actinomadura madurae2
Actinomadura pelletieri2
Actinomyces gerencseriae2
Actinomyces israelii2
Actinomyces pyogenes2
Actinomyces spp.2
Arconobacterium haemolyticum (Corynebacterium haemolyticum)2
Bacillus anthracis3
Bacterioides fragilis2
Bartonella bacilliformis2
Bartonella Bronchiseptica2
Bartonella parapertussis2
Bartonella pertussis2V
Borrelia duttonii2
Borrelia recurrentis2
Borrelia spp.2
Brucella abortus3
Brucella canis3
Brucella melitensis 13
Brucella suis3
Campylobacter fetus2
Campylobacter jejuni2
Campylobacter spp.2
Cardiobacterium hominis2
Chlamydia pneumoniae2
Chlamydia trachomatis2
Chlamydia psittaci (tulpini avicole)3
Chlamydia psittaci (alte tulpini)2
Clostridium botulinum2T
Clostridium perfringens2
Clostridium tetani2T, V
Clostridium spp.2
Corynebacterium diphteriae2T, V2
Corynebacterium minutissimum2
Corynebacterium pseudotuberculosis2
Corynebacterium spp.2
Coxiella burnetii2
Edwardsiella tarda2
Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu)2
Ehrlichia spp.2
Eikenella corrodens2
Enterobacter aerogenes/cloacae2
Enterobacter spp.2
Enterococcus spp.2
Erysipelothrix rhusiopathiae2
Escherichia coli (cu exceptia tulpinilor nepatogene)2
Flavobacterium meningosepticum2
Fluoribacter bozemanae (Legionella)2
Francisella tularensis (tip A7)2
Francisella tularensis (tip B)2
Fusobacterium necrophorum2
Gardenerella vaginalis2
Haemophilus ducreyi2
Haemophilus influenzae2
Haemophilus spp.2
Helicobacter pylori2
Klebsiella oxytoca2
Klebsiella pneumoniae2
Klebsiella spp.2
Legionella pneumophila2
Legionella spp.2
Leptospira interrogans (toate serotipurile)2
Listeria monocytogenes2
Listeria ivanovii2
Morganella morganii2
Mycobacterium africanum3V
Mycrobacterium avicum intracellulare2
Mycrobacterium chelonae2
Mycrobacterium bovis (exceptand tulpina BCG)3V
Mycrobacterium fortuitum2
Mycrobacterium kansasii2
Mycrobacterium leprae3
Mycrobacterium malmoense2
Mycrobacterium marinum2
Mycrobacterium microti3(*)
Mycrobacterium paratuberculosis2
Mycrobacterium scrofulaceum2
Mycrobacterium simiae2
Mycrobacterium szulgai2
Mycrobacterium tuberculosis3V
Mycrobacterium ulcerans3(*)
Mycrobacterium xenopi2
Mycoplasma pneumoniae2
Neisseria gonorrhoeae2
Neisseria meningitidis2V
Nocardia asteroides2
Nocardia brasiliensis2
Nocardia nova2
Nocardia farcinica2
Nocardia otitidiscaviarum2
Pasteurella multocida2
Pasteurella spp.2
Peptostreptococcus anaerobius2
Plesiomonas shigelloides2
Porphyromonas spp.2
Prevotella spp.2
Proteus mirabilis2
Proteus penneri2
Proteus vulgaris2
Providencia alcalifaciens2
Shigella flexneri2
Shigella sonnei2
Staphylococcus aureus2
Streptococcus moniliformis2
Streptococcus pnumonaiae2
Streptococcus pyrogenes2
Streptococcus spp.2
Treponema carateum2
Treponema pallidum2
Treponema pertenue2
Treponema spp.2
Vibrio cholerae (incluzand E1 Tor)2
Vibrio parahaemoluticus2
Vibrio spp.2
Yersinia enterocolitica2
Yersinia pestis3V
Yersinia pseudotuberculosis2
Yersinia spp.2

(*) A se vedea paragraful 8 de la note introductive

VIRUSURI (*)

Agent biologicClasificareNote
012
Adenoviridae2
Arenaviridae
Virus Junin4
Virus Lassa4
Virusul coriomeningitei limfocitare (tulpini neurotrope)3
Virusul coriomeningitei limfocitare (alte tulpini)2
Virus Machupo4
Virus Mopeia si alte virusuri Tacaribe2
Astroviridae2
Bunyaviridae
Virus Bunyamwera2
Virus Oropouche3
Virusul encefalitei de California2
Hantavirusuri
Hantaan (febra hemoragica de Coreea)3
Virusul Seul3
Virusul Puumala2
Virusul Prospect-Hill2
Alte hantavirusuri2
Nairovirusuri
Virusul febrei hemoragice de Crimeea/Congo4
Virusul Hazara2
Flebovirusuri
Febra Vaii Rift3V
Febra cu flebotome2
Virusul Toscana2
Alte bunyavirusuri cunoscute ca patogene2
Caliciviridae2
Virusul Norwalk2
Alte Caliciviridae2
Coronaviridae2
Filoviridae
Virusul Ebola4
Virusul de Marburg4
Flaviviridae
Encefalita de Australia (encefalita Vaii Murray)3
Virusul encefalitei de Europa centrala transmis prin capuşa 3(**)3V
Absettarov3
Hanzalova3
Hypr3
Kumlinge3
Virusul frigurilor tropicale, tipurile 1- 43
Virusul hepatitei C3(**)D
Encefalita B japoneza 33V
Padurea Kyasanur3V
Boala Louping3(**)
Omsk (a)3V
Powassan3
Rocio3
Boala Louping3V
Encefalita de Saint Louis3
Virusul Wesselsbron3(**)
Virusul Vaii Nilului3
Febra galbena3V
Alte flavivirusuri cunoscute ca fiind patogene2V
Hepadnaviridae
Virusul hepatitei B3(**)V, D
Virusul hepatitei D (delta) (b)3(**)V, D
Herpesviridae
Citomegalovirus2
Virusul Epstein – Barr2
Herpesvirus simiae (virusul B)3
Herpes simplex virus, tipurile 1 si 22
Herpesvirus varicella – zoster2
Virusul limfotrop B uman (HBLV – HHV6)2
Orthomyxviridae
Virus influenza, tipurile A, B si C2V (c)
Orthomyxoviridae transmis prin capuşa: virus Dhori si Thogoto2
Papovaviridae
Virus BK si JC2D (d)
Papillomavirus uman2D (d)
Paramyxoviridae
Virusul rujeolei2V
Virusul parotiditei epidemice2V
Virusul maladiei de Newcastle2
Virusul parainfluenza, tipurile 1 – 42
Virusul respirator sincital2
Parvoviridae
Parvovirusul uman (B 19)2
Picornaviridae
Virusul conjunctivitei hemoragice (AHC)2
Virusul Coxsackie2
Virusul Echo2
Virusul hepatitei A (enterovirus uman tip 72)2V
Virusul poliomielitei2V
Rinovirus2
Poxviridae2
Virusul Buffalopox (e)2
Virusul Cowpox2
Virusul Elephantpox (f)2
Virusul nodulului ugerului vacii2
Molluscum contagiosum virus2
Virusul Monkeypox3V
Virusul Orf2
Virusul Rabbitpox (g)2
Virusul Vaccinia2
Virusul variolei (major si minor)4V
Virusul Whitepox (Variola virus)4V
Virusul Yatapox (Tana si Yaba)2
Reoviridae
Coltivirus2
Rotavirusul uman2
Orbivirus2
Reovirus2
Retroviridae (h)
Virusul imunodeficientei umane3D
Virusul leucemiei umane a celulelor T (HTLV), tipurile 1 si 23D
Rhabdoviridae
Virusul rabiei3(**)V
Virusul stomatitei veziculare2
Togaviridae
Alfavirusuri
Encefalomielita equine est americana3V
Virusul Bebaru2
Virusul Chikungunya3(**)
Virusul Everglades3(**)
Virusul Mayaro3
Virusul Mucabo3(**)
Virusul Ndumu3
Virusul O’nyong-nyong2
Virusul râului Ross2
Virusul padurii din Semliki2
Virusul Sindbis2
Virusul Tonate3(**)
Encefalomielita equine de Venezuela3V
Encefalomielita equine vest americana3V
Alte alfavirusuri cunoscute2
Rubivirus (rubella)2V
Toroviridae2
Virusuri neclasificate
Virusul hepatitei cu transmitere pe cale sanguina, neidentificat inca3(**)D
Virusul hepatitei E3(**)
Agenti neclasificati asociati cu (i):
Maladia Creutzfeldt-Jakob3(**)D (d)
Sindromul Gerstmann-Sträussler-Scheinker3(**)D (d)
Kuru3(**)D (d)

(*) A se vedea paragraful 7 din notele introductive.
(**) A se vedea paragraful 8 din notele introductive.

a) Encefalita transmisăa de capuşă.
b) Virusul hepatitei D este patogenic pentru lucratori numai în prezenţa unei infecţii simultane sau secundare cauzată de virusul hepatitei B.
Vaccinarea împotriva virusului hepatitei B va proteja din acel moment lucratorii care nu sunt afectaţi de virusul hepatitei B, împotriva virusului hepatitei D (delta).
c) Numai pentru tipurile A şi B.
d) Recomandat pentru activitățile ce implică un contact direct cu aceşti agenţi.
e) Pot fi identificate doua virusuri: un gen de virus „Buffalopox” şi o variantă de virus „Vaccinia”.
f) Varianta de virus „Cowpox”.
g) Varianta de virus „Vaccinia”.
h) În prezent nu există nici o dovadă de îmbolnavire la om cauzată de retrovirusuri de origine similară. Ca masură de precauţie, pentru activitățile cu expunere la aceste retrovirusuri se recomandă o izolare de nivel 3.
i) Nu există dovezi privind existenţa la om a unor infecţii datorate agenţilor responsabili de encefalita bovină spongioformă. Oricum, pentru activitățile de laborator se recomanda cel puţin un nivel de izolare 2.

PARAZIŢI

Agent biologicClasificareNote
012
Acanthamoeba castellani2
Angiostrongylus cantonensis2
Angiostrongylus costaricensis2
Ascarias suum2A
Babesia divergens2
Balantidium coli2
Brugia malayi2
Capillaria spp.2
Clonorchis viverrini2
Cryptosporidium parvum2
Dipetalonema streptocerca2
Diphyllobothrium latum2
Echinococcus granulosus3
Echinococcus multilocularis3
Entamoeba histolytica2
Fasciola gigantica2
Fasciola hepatica2
Fasciolopsis buski2
Giardia lamblia (Giardia intestinalis)2
Hymenolepsis diminuta2
Hymenolepsis nana2
Leishmania brasiliensis3
Leishmania donovani3
Leishmania ethiopica2
Leishmania mexicana2
Leishmania peruviana2
Leishmania tropica2
Leishmania major2
Leishmania spp.2
Loa loa2
Mansonella ozzardi2
Mansonella perstans2
Naegleria fowleri3
Necator americanus2
Onochocerca volvulus2
Opisthorchis felineus2
Opisthorchis spp.2
Paragonimus westermani2
Plasmodium falciparum3
Plasmodium spp. (uman si simian)2
Sarcocystis suihominis2
Schistosoma haematibium2
Schistosoma intercalatum2
Schistosoma japonicum2
Schistosoma mansoni2
Schistosoma mekongi2
Strongyloides stercoralis2
Strongyloides spp.2
Taenia saginata2
Taenia solium3
Toxocara canis2
Toxoplasma gondii2
Trichinella spiralis2
Trichuris trichiura2
Trypanosoma brucei brucei2
Trypanosoma brucei gambiense2
Trypanosoma brucei rhodesiense3
Trypanosoma cruzi3
Wuchereria bancrofti2

FUNGI

Agent biologicClasificareNote
012
Aspergillus fumigatus2A
Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis)3
Candida albicans2A
Coccidioides immitis3A
Cryptococus neoformans var. neoformans (Filobasidiella neoformans var. neoformans)2A
Cryptococus neoformans var. gattii (Filobasidiella bacillispora)2A
Emmonsia parva var. parva2
Emmonsia parva var. crescens2
Epidermophyton floccosum2A
Fonsecaea pedrosoi2
Fonsecaea compacta2
Histoplasma capsulatum var. capsulatum (Aajellomyces capsulatus)2
Histoplasma capsulatum duboisii3
Madurella grisea2
Madurella mycetomatis2
Microsporum spp.2A
Neotestudina rosatii2
Paracoccidioides brasiliensis3
Penicilium marneffei2A
Sporothrix schenckii2
Tricophyton rubrum2
Tricophyton spp.2(*)

ANEXA 3

INDICAŢII PRIVIND MĂSURILE ŞI NIVELURILE DE IZOLARE

Măsurile conținute în prezenta anexă trebuie apicate în funcție de natura activităților, evaluarea riscurilor pentru lucrător şi natura agentului biologic respectiv.
Pentru agenții biologici din gr.I, inclusiv vaccinurile vii atenuate trebuie respectate principiile unei bune securităţi a muncii.
Pentru agenții biologici din gr.II, III, IV este utilă alegerea şi combinarea cerințelor de izolare a diferitelor categorii care figurează mai jos pe baza unei evaluări a riscurilor legate de un anumit proces sau parte a acestuia.

Măsuri de izolareNivel de izolare
IIIIIIV
0123
În aceeași clădire, locul de muncă trebuie să fie separat de orice altă activitateNuRecomandatDa
Filtrarea aerului introdus şi evacuat de la locul de muncă trebuie realizată prin intermediul filtrelor absolute sau dispozitive similareNuDe la evacuareDe la introducere şi evacuare
Accesul permis numai lucrătorilor desemnațiRecomandabilDaDa, prin STAS
Trebuie să existe posibilitatea închiderii ermetice a locului de muncă pentru dezinfecțieNuRecomandabilDa
Trebuie specificate procedeele de dezinfecțieDaDaDa
Presiunea aerului la locul de muncă trebuie să fie inferioara presiunii atmosfericeNuRecomandabilDa
Trebuie dusă o luptă eficace împotriva vectorilorRecomandabilDaDa
Manipularea materialelor infectate şi a oricărui animal să se facă într-o încăpere de securitate izolată sau alt mijloc de izolareDaca este cazulDa, in caz de infecție aerogenăDa
Să existe un incinerator pentru eliminarea carcaselorRecomandabilDaDa
Microorganismele viabile să fie izolate într-un sistem ce separă fizic procesul respectiv de mediuDaDaDa
Gazele ce scapă din sistemul închis sa fie tratate astfel încâtSa reducă la minimum diseminareaSe evite diseminareaSa evite diseminarea
Suprafețele să fie impermeabile la apă şi să permită o curățire ușoarăDa, pentru mese de lucruDa, pentru mese de lucru şi pardosealăDa, pentru mese, pereți, pardoseală, plafon
Depozitarea agenților biologici trebuie făcută la loc sigurDaDaDa, în loc cu acces protejat
Sa existe o fereastră de observație sau un alt sistem echivalent care să permită ca ocupanții să fie văzuțiRecomandabilRecomandabilDa
Fiecare laborator sa aibă echipament completNuRecomandabilDa
Prelevarea eșantioanelor, adăugarea de substanța într-un sistem închis şi transferul microorganismelor viabile într-un alt sistem închis trebuie făcută astfel încât:Sa reducă la minimum diseminareaSa evite diseminareaSa evite diseminarea
Fluidele de cultură nu trebuie scoase din sistemul închis dacă microorganismele viabile au fost:Inactivate prin mijloace viabileInactivate prin mijloace fizice sau chimice validateInactivate prin mijloace fizice sau chimice validate
Închiderile ermetice să fie concepute astfel încât:Sa reducă la minimum diseminareaSa evite diseminareaSa evite diseminarea
Sistemele închise trebuie situate într-o zona controlata.FacultativFacultativDa, construita în acest scop.
Accesul să fie permis numai personalului desemnat.FacultativDaDa
Zona controlată să fie menținută la o presiune a aerului inferioară presiunii atmosfericeNuFacultativDa
Aerul ce intră şi ce iese din zona contaminată să fie filtrat cu filtre (speciale) HEPANuFacultativDa
Zona controlată să fie conceputa astfel încât tot conținutul ei să poată fi reținut în caz de deversareNuFacultativDa
Zona controlată să poată fi închisă ermetic astfel încât să permită fumigațiiNuFacultativDa
Trebuie plasate avertizări privind riscul biologicFacultativDaDa
Personalul să poarte îmbrăcăminte de protecțieDa, de lucru obișnuitaDa, de protecțieSa se schimbe
Să existe instalații de decontaminareDaDaDa
Personalul să facă duş înainte de a parași zona contaminatăNuFacultativDa
Apele uzate de la chiuvetă şi duş să fie colectate şi inactivate înainte de deversareNuFacultativDa
Zona controlată să fie ventilată convenabil în vederea reducerii la minimum a contaminăriiFacultativFacultativDa
Tratarea afluenților înaintea evacuării finaleInactivate prin mijloace validateInactivate prin mijloace fizice sau chimice validateInactivate prin mijloace fizice sau chimice validate

ANEXA 4 – COD DE CONDUITĂ RECOMANDAT PENTRU VACCINARE CONFORM DIRECTIVEI 93/88/CEE

1.Dacă evaluarea la care se face referire în Directivă relevă existenta unui risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, cauzat de expunerea la agenți biologici contra cărora există vaccinuri eficace, patronul trebuie să le asigure vaccinarea.
2. Vaccinarea trebuie să fie efectuată în conformitate cu legislațiile şi/sau practicile naționale.
Lucrătorii trebuie să fie informați despre avantajele şi inconvenientele atât ale vaccinării, cât şi ale absenţei acesteia.
3. Vaccinarea asigurată lucrătorilor nu trebuie să antreneze pentru aceștia costuri financiare.
4. Poate fi întocmit un certificat de vaccinare care trebuie să fie eliberat lucrătorului respectiv şi, la cerere, autorităților competente.

ANEXA 5 – LISTA NORMELOR SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII CONEXE ŞI/SAU COMPLEMENTARE

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru instalații frigorifice.
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru vinificație, fabricarea alcoolului, băuturilor alcoolice, berii, drojdiei, amidonului, glucozei şi apei minerale.
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul, depozitarea şi folosirea materiilor explozive.
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului.
5. Norme specifice de protecție a muncii pentru desfacerea produselor petroliere.
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice.
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului.
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei.
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat.
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice.
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice).
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin așchiere.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fizico-chimice şi încercări mecanice.
14. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
15. Norme specifice de securitate a muncii pentru activități de vopsire.
16. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenționale (electroeroziune, electrochimice, laser şi ultrasunete).
17. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul cu radiații neionizante.
18. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor.
19. Norme specifice de securitate a muncii pentru activități care se desfășoară la binoculare.
20. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuția energiei electrice.
21. Norme specifice de protecția muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale.
22. Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuția şi utilizarea gazelor.
23. Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apă a localităților şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuție).
24. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populație şi din procesele tehnologice.
25. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
26. Norme specifice de securitate a muncii pentru întreținere şi reparații autovehicule.
27. Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere.
28. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.
29. Norme specifice de protecția muncii pentru transporturi aeriene.
30. Norme specifice de securitate a muncii pentru gospodărire comunală şi salubritate publică.
31. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
32. Norme specifice de protecția muncii pentru comerțul cu ridicata şi amănuntul.

ANEXA 6 – LISTA STANDARDELOR CONEXE ŞI DE SECURITATE A MUNCII ŞI A PRESCRIPŢIILOR TEHNICE ISCIR

1. SR ISO 5149:1997 Instalații frigorifice mecanice, utilizate pentru răcire şi încălzire. Prescripții de securitate.
2. STAS 11270-88 Automobile. Ancoraje pentru centuri de siguranță. Condiții tehnice şi metode de încercare.
3. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.
4. SR 2666:1999 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat cu capacitatea de 26 l.
5. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comandă şi ale butoanelor de comandă luminoase.
6. STAS 9638-74 Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalațiilor electrice.
7. STAS 11054-78 Aparate electrice şi electronice. Clase de protecție contra electrocutării.
8. SR CEI 60446:1993 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice.
9. SR CEI 60757:1993 Cod pentru notarea culorilor.
10. SR EN 50014:1995 Aparatura electrică pentru atmosferice potențial explozive. Prescripții generale.
11. STAS 4102-85 Piese pentru instalații de legare la pământ de protecție.
12. SR EN: 60598-2-22:1998
Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiții speciale. Secțiunea 22: Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranță.
13. SR EN 60335-2-3+A1+A2:2001
Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2: Prescripții particulare pentru fiare de călcat electrice.
14. SR EN 60335-2-4:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2: Prescripții particulare pentru storcătoare centrifugale.
15. SR EN 60335-2-7:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2-7: Prescripții particulare pentru mașini de spălat rufe.
16. SR EN 60335-2-21:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2-21: Prescripții particulare pentru apărate de încălzit apă cu acumulare.
17. SR EN 60335-2-2+A1+A2:2001
Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2: Prescripții particulare pentru aspiratoare şi apărate de curățare cu aspirare de apă.
18. SR EN 60335-2-23:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2-23: Prescripții particulare pentru apăratele de îngrijit pielea sau părul.
19. SR EN 60335-2-24:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2-24: Prescripții particulare pentru răcitoare, apărate de preparat înghețata şi apărate de fabricat înghețata.
20. SR EN 60335-2-28:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2-28: Prescripții particulare pentru mașini de cusut.
21. SR EN 60335-2-32:2001 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2-32: Prescripții particulare pentru apărate de masaj.
22. SR EN 60335-2-80:2000 Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2: Prescripții particulare pentru ventilatoare.
23. SR EN 60335-2-14+A11+A1+A2:2000
Securitatea apăratelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Partea 2: Prescripții particulare pentru apărate de bucătărie.
24. STAS 12211-85 Motocompresoare ermetice pentru utilaje frigorifice de uz casnic şi scopuri similare. Condiții tehnice speciale de securitate.
25. SR EN 60601-1+A1+A2+A13:2001
Apărate electromedicale. Partea 1: Cerințe generale de securitate.
26. SR EN 60601-2-2:2001 Apărate electromedicale. Partea 2-2: Cerințe particulare de securitate pentru apărate de electrochirurgie cu curenți de înaltă frecventă.
27. SR EN 60065:2001 Apărate electronice audio, video şi similare. Cerințe de securitate.
28. STAS 6168-90 Măsuri de siguranță contra incendiilor. Scări de salvare în caz de incendiu. Prescripții generale.
29. STAS 11357-90 Măsuri de siguranță contra incendiilor. Clasificarea materialelor şi elementelor de construcții din punct de vedere al combustibilității.
30. STAS 10353-75 Dispozitive de siguranță pentru scări portabile.
31. STAS 9981-82 Simbol de bază pentru radiații ionizante.
32. STAS 11588-83 Simbol de bază şi indicatoare de securitate pentru radiații laser.
33. SREN 292-2+A1:1998 Securitatea mașinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare. Partea 2: Principii şi condiții tehnice.
34. SR EN 60950+A2:1996/A3:1997
Securitatea echipamentelor pentru tehnologia informației, inclusiv echipamentele electrice de birou.
35. SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (cod IP).
36. STAS 12604-87 Protecția împotriva electrocutării. Prescripții generale.
37. STAS 9954/1-74 Instalații şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripții de proiectare şi montare.
38. C 1-85 A. Prescripții pentru instalații sub presiune. Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, montarea, repararea, instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor de abur şi cazanelor de apă fierbinte.
39. C 2-82 Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, repararea, utilizarea şi verificarea buteliilor cu capăcitate pana la 12 litri pentru gaz petrolier lichefiat, butan şi propan.
40. C 3-89 Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, repararea, utilizarea si verificarea recipientelor-butelii cu capăcitatea de 26 litri pentru gaz petrolier lichefiat, butan şi propan.
41. C 5-84 Prescripții tehnice pentru proiectarea, execuția, repararea, utilizarea şi verificarea recipientelor-butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
42. C 27-85 Prescripții tehnice pentru recipiente-cisterne, recipiente-containere şi butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
43. R 2-88 Prescripții tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea ascensoarelor.

ANEXA 7 – GHID DE TERMINOLOGIE

1. Accident de muncă
Vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfășoară activitatea şi care provoacă incapăcitate temporară de muncă de cel puțin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Avarie
Eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
3. Boli profesionale
Afecțiuni care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
4. Defectare
Încetarea capăcitații unei mașini, instalații, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcția specificată.
5. Dispozitiv de protecție
Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau în asociere cu un protector.
6. Echipament individual de lucru
Mijloacele pe care persoanele juridice sau fizice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălțămintei personale în timpul procesului de muncă.
7. Echipament individual de protecție
Mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
8. Echipamente tehnice
Mașinile, utilajele, instalațiile, apăratura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
9. Factor de risc
Factorul propriu elementelor componente ale sistemului de muncă-executant -sarcina de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă şi care, în condițiile unei situații periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau a afectării sănătăţii.
10. Funcții de securitate
Funcții ale unui echipamente de muncă sau ale unui mijloc de protecție prin care fie se elimină sau se reduce riscul, fie se semnalizează prezenţa unui pericol.
11. Indicator de securitate
Mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informație referitoare la securitatea muncii.
12. Instructaj de securitate a muncii
Modalitate de instruire în domeniul securității muncii care se desfășoară la nivelul unitarilor şi care are ca scop instruirea de către salariați a cunoștințelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activității pe care o realizează sau urmează a o realiza.
13. Instrucțiuni proprii de securitate a muncii
Componente ale sistemului de reglementari în domeniul securității muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activitățile desfășurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităților desfășurate în unitate sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securității muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
14. Instrucțiuni de utilizare
Instrucțiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentației pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informațiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securității muncii.
15. Mijloc individual de protecție
Mijloc de protecție (protector) destinat pentru protecția unui singur executant şi care se aplica asupra acestuia.
16. Nocivitate
Proprietatea unei noxe de a produce efect dăunător asupra organismului.
17. Noxa (sinonim factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu acțiune asupra organismului, în mediul luat în considerare.
18. Pericol
(a)Sursă unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Nota: În domeniul securității muncii termenul este utilizat în asociere cu alți termeni definind originea sau natura presupusă a posibilei leziuni sau afectări a sănătăţii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.
(b)Proiectarea inerta a unei substanțe, agent, surse de energie sau situație cu potențial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau îmbolnăvire profesională).
19. Persoana autorizată
O persoana competenta împuternicita în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) să îndeplinească anumite activități.
20. Persoană avertizată
O persoana informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfășurarea unei activități în condiții de securitate.
21. Persoană competentă
O persoană care posedă cunoștințele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activități.
22. Persoana expusă
O persoana care se află în întregime sau parțial într-o zonă periculoasă.
23. Prevenire
Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
24. Prevenire intrinsecă
Prevenire realizată în stadiul de concepție/proiectare, care constă în:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atât cat este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de concepție;
– limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitații de intervenție a executantului în zonele periculoase.
25. Protecție
Ansamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecție, cu scopul protejării executanților faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecă.
26. Proces de muncă
Succesiunea în timp şi spațiu a acțiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
27. Protector
Mijloc de protecție special conceput şi utilizat pentru a realiza protecție prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
28. Risc
Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situație periculoasă.
29. Risc profesional
Risc în procesul de muncă.
30. Situație periculoasă
Orice situație în care o persoană este expusă uneia sau mai multor pericole.
31. Substanță periculoasă
O substanța care, în virtutea proprietarilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
32. Zonă periculoasă
Orice zona în care există sau poate apărea un pericol.
33. Zonă periculoasă a unui echipament de muncă
Orice zonă situata în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoana este supusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
Nota: Pericolul care generează riscul înfăţişat în aceasta definiție:
– poate fi permanent prezent pe durata funcționarii prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanțe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.);
– poate să apăra neașteptat (pornire neintenționată/neprevăzută).
34. Zonă de securitate
Zonă în care este exclusă prezenta oricărui factor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională pentru executant.

Prezentele norme specifice de protecția muncii au fost editate de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii (I.N.C.D.P.M) București