ORDIN nr. 326 din 31 decembrie 2009 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme”, indicativ NP 127:2009
În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, precum şi a Normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 17 alin. (2) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 6 aprilie 2009 al Comitetului tehnic de coordonare generală din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, precum şi Avizul nr. 2 din 29 aprilie 2009 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,
În temeiul art. 1 alin. (2), art. 3 lit. d), art. 4 pct. II lit. b) şi al art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 33/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei*), cu modificările ulterioare, precum şi al art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
_______
*) Hotărârea Guvernului nr. 33/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 2010.
ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei şi ministrul administraţiei şi internelor emit următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Reglementarea tehnică „Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme”, indicativ NP 127:2009, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
Art. 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţii contrare privind securitatea la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme îşi încetează aplicabilitatea sau se abrogă, după caz.
*
Prezenta reglementare tehnică a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/261/2009 din 12 august 2009, prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 217 din 5 august 1998.
-****-
Ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei,
Vasile Blaga
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Mihai Capră,
secretar de stat
ANEXĂ:
NORMATIV din 31 decembrie 2009 de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1: Obiect şi domeniu de aplicare
Art. 1
Prezentul normativ stabileşte principalele condiţii, performanţe şi niveluri de performanţă minime specifice construcţiilor civile subterane destinate parcării a mai mult de 10 autoturisme, astfel încât să îndeplinească cerinţa esenţială de calitate „securitate la incendiu”, prevăzută de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată.
Art. 2
Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor parcajelor subterane noi şi a instalaţiilor utilitare aferente acestora, precum şi la extinderea parcajelor subterane existente sau schimbarea destinaţiei construcţiilor subterane existente în parcaje, indiferent de forma lor de proprietate.
Art. 3
La lucrările de extindere, modernizare ori reabilitare a parcajelor subterane existente sau la schimbarea destinaţiei construcţiilor subterane existente în parcaje pentru autoturisme, atunci când în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale prezentei reglementări, prin proiect se vor asigura măsuri alternative de securitate la incendiu, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 4
Parcajele subterane existente în exploatare sau în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prezentului normativ nu necesită punerea de acord cu prevederile acestuia dacă respectă reglementările tehnice aplicabile la data realizării lor.
Art. 5
Pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale de calitate „securitate la incendiu”, construcţiile subterane destinate parcării autoturismelor vor fi proiectate, executate şi exploatate astfel încât, în cazul iniţierii unui incendiu:
a)stabilitatea elementelor portante ale construcţiei subterane să fie asigurată pe perioada de timp normată;
b)posibilităţile de iniţiere şi propagare a focului şi a fumului în interiorul construcţiei subterane să fie reduse;
c)propagarea şi extinderea incendiului la spaţiile învecinate să fie limitate;
d)utilizatorii să aibă prevăzute posibilităţi de părăsire a construcţiei subterane sau alte mijloace de salvare;
e)securitatea echipelor de intervenţie în caz de incendiu să fie luată în considerare.
Art. 6
Prevederile prezentului normativ se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea parcajelor subterane pentru autoturisme şi remorci ale acestora, cu sarcina totală autorizată de maximum 3.500 kg.
Art. 7
Nu fac obiectul prezentului normativ:
a)parcajele subterane pentru maximum 10 autoturisme;
b)parcajele subterane destinate altor autovehicule (care nu sunt autoturisme);
c)parcajele supraterane pentru autoturisme;
d)garajele subterane (spaţii în care se realizează lucrări de întreţinere şi reparaţii ale autoturismelor);
e)parcajele subterane în cazul cărora dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu sisteme de distribuţie automatizate, altele decât ascensoarele sau platformele elevatoare de acces la nivelurile subterane de parcare.
Art. 8
Prevederile prezentului normativ referitoare la exploatare sunt obligatorii şi în cazul parcajelor subterane existente pentru autoturisme.
SECŢIUNEA 2: Terminologie
Art. 9
În prezentul normativ se utilizează terminologia stabilită în reglementările aplicabile şi următorii termeni:
a)activităţi conexe – servicii specifice admise în parcajele subterane;
b)anexe funcţionale – încăperi şi spaţii aferente funcţionării parcajului subteran;
c)degajament de evacuare protejat – orice parte a construcţiei subterane destinată parcării autoturismelor care îndeplineşte condiţiile normate de securitate la incendiu şi permite evacuarea utilizatorilor (circulaţie orizontală, coridor, hol, rampă pentru pietoni, scară etc.);
d)dispecerat de securitate la incendiu – încăpere distinctă, separată de spaţiul destinat parcării autoturismelor, cu acces uşor din exterior şi echipată cu mijloace de supraveghere, control şi acţionare a instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor aferente parcajului, precum şi cu mijloace de transmisiuni, dispozitive de alarmare şi alertare în caz de incendiu;
e)drencer (sprinkler deschis) – cap de debitare a apei acţionat de la distanţă sau de la elemente sensibile independente de capul de debitare (cap de debitare a apei neobturat de un element termosensibil);
f)nivel de parcare – spaţiul delimitat de două planşee succesive (inferior şi superior);
g)nivel de referinţă – nivelul la care se află căile exterioare de acces la construcţia parcajului subteran şi care pot fi utilizate de mijloacele de salvare şi de intervenţie în caz de incendiu. În cazul în care parcajul subteran are mai multe accesuri exterioare carosabile situate la cote diferite, nivelul de referinţă este constituit de calea de acces exterioară situată cel mai jos;
h)parcaj subteran – construcţie cu unul sau mai multe niveluri, dispusă sub nivelul terenului înconjurător şi destinată parcării autoturismelor şi remorcilor acestora. Parcajele subterane pot fi închise cu pereţi perimetrali şi planşee (anvelopate) sau deschise perimetral (parcări subterane puternic ventilate natural).
Spaţiile subterane de parcare compartimentate şi/sau prevăzute cu pereţi interiori despărţitori El 60 constituie un singur parcaj;
i)parcare subterană cu sistem de distribuţie automatizată – parcare subterană în care dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se realizează în sistem automatizat, cu utilaje speciale;
j)parcare subterană puternic ventilată natural – parcare subterană cu unul sau mai multe niveluri libere perimetral (deschise spre exterior) şi care îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
(i)pe fiecare nivel de parcare, suprafeţele libere din pereţii laterali deschişi spre exterior sunt amplasate pe cel puţin două faţade opuse şi fiecare reprezintă minimum 50% din suprafaţa totală a faţadei deschise (înălţimea luată în considerare fiind distanţa liberă dintre pardoseala finită şi plafon);
(ii)distanţa dintre faţadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m;
(iii)suprafeţele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare reprezintă cel puţin 5% din aria planşeului nivelului respectiv;
(iv)spaţiul exterior deschis are aria orizontală cel puţin egală cu suma suprafeţelor libere perimetrale adiacente;
k)seminivel de parcare – spaţiu delimitat de planşee dispuse decalat la jumătate de nivel. Două seminiveluri consecutive constituie un nivel al parcajului;
l)sprinkler – cap de debitare a apei obturat de un element termosensibil;
m)stabilitate la incendiu – capacitatea globală normată a unei construcţii subterane de parcare a autoturismelor de a răspunde la acţiunea unui incendiu. Nivelul de stabilitate la foc al construcţiei subterane destinate parcării autoturismelor este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate;
n)unitate de trecere (flux) – lăţime de trecere a utilizatorilor (flux de evacuare), de minimum 0,60 m. Atunci când sunt necesare una sau două unităţi de trecere, se asigură 0,90 m (în loc de 0,60 m) şi, respectiv, 1,40 m (în loc de 1,20 m). În cazul în care sunt necesare 3 sau mai multe unităţi de trecere (fluxuri), lăţimea acestora va fi multiplă de 0,60 m;
o)volet – dispozitiv de închidere/deschidere cu acţionare automată, rezistent la foc, montat pe tubulaturi sau ghene de evacuare a fumului şi de admisie a aerului, normal închis sau deschis în poziţie de aşteptare.
CAPITOLUL II: Spaţii şi încăperi cu activităţi şi funcţiuni specifice
Art. 10
În funcţie de numărul de autoturisme posibil de parcat, parcajele subterane se clasifică în următoarele tipuri:
– P1: de la 11 la 100 de autoturisme;
– P2: între 101 şi 300 de autoturisme;
– P3: între 301 şi 1.000 de autoturisme;
– P4: peste 1.000 de autoturisme.
Art. 11
În interiorul parcajelor subterane este admisă prevederea locurilor de parcare a autoturismelor şi a anexelor funcţionale parcajului, precum şi a unor zone pentru activităţile conexe autorizate şi precizate în prezentul normativ.
Art. 12
(1)Anexele funcţionale ale parcajului subteran sunt constituite din birouri de exploatare, camere de plată, de supraveghere, pentru personal, dispecerat de securitate la incendiu, post de transformare, gospodărie de apă, grup electrogen, camere de ventilare, grupuri sanitare.
(2)Anexele funcţionale se amplasează în interiorul parcajului subteran, cu condiţia separării şi ventilării lor corespunzător prevederilor prezentului normativ.
Art. 13
Supravegherea, întreţinerea şi acţionarea instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor aferente parcajelor subterane pentru autoturisme se asigură:
a)de către operatorul parcajului, care răspunde de exploatarea parcajului în condiţii de securitate la incendiu, la parcajele subterane tip P1 şi P2;
b)din dispeceratul de securitate la incendiu, la parcajele subterane tip P3;
c)din unul sau mai multe dispecerate de securitate la incendiu, în funcţie de conformarea şi echiparea cu instalaţii de securitate la incendiu, la parcajele tip P4.
Art. 14
(1)Serviciul de securitate la incendiu este obligatoriu la parcajele subterane, tip P3 şi P4 sau cu mai mult de 4 niveluri subterane, indiferent de numărul locurilor de parcare, şi se constituie din minimum două persoane pe schimb, având pregătire corespunzătoare, în funcţie de mărimea şi nivelul de echipare a parcajului cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor, respectiv o persoană pe schimb la parcajele tip P3.
(2)Serviciul de securitate la incendiu al unui parcaj subteran se poate organiza în comun şi cu alte activităţi specifice ale parcajului.
Art. 15
(1)Dispeceratul de securitate la incendiu trebuie:
a)să fie dispus la primul nivel situat sub nivelul de referinţă al parcajului, în zona de exploatare a acestuia, cu acces uşor din exterior;
b)să fie echipat cu centrală de detectare şi semnalizare a incendiilor, cu dispozitive de acţionare a alarmei, a deschiderii uşilor de evacuare, a sistemelor de evacuare a fumului în caz de incendiu şi instalaţiilor perdelelor de drencere (sprinklere deschise), semnalizări ale instalaţiei de detectare a scurgerilor de GPL, precum şi semnalizări ale stării de funcţionare a dispozitivelor de protecţie şi a nivelului rezervei de apă pentru stingerea incendiilor, sisteme de comunicaţii interioare şi cu serviciile pentru situaţii de urgenţă, precum şi sisteme de alarmare a utilizatorilor în caz de incendiu;
c)să fie separat de restul construcţiei subterane cu elemente verticale şi orizontale rezistente la foc, conform prevederilor prezentului normativ.
(2)La parcajele subterane dispuse în subsolurile clădirilor supraterane, dispeceratul de securitate poate fi comun şi dispus conform alin. (1) sau la parterul clădirii supraterane, potrivit cerinţelor reglementărilor aplicabile.
Art. 16
Golurile de comunicare funcţională între spaţiul destinat parcării autoturismelor şi anexele funcţionale ale parcajului se protejează conform prevederilor prezentului normativ.
Art. 17
(1)În cadrul parcajelor subterane pentru autoturisme proiectate cu respectarea prezentului normativ se pot prevedea zone în care sunt autorizate să se desfăşoare, fără măsuri de securitate la incendiu suplimentare, dar cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, şi ale actelor normative specifice în vigoare, următoarele activităţi conexe:
a)spălarea autoturismelor;
b)montarea echipamentelor şi accesoriilor de mici dimensiuni pentru autoturisme (ornamente, radio, geamuri);
c)geometrie autoturisme şi echilibrare de roţi;
d)recepţie şi livrare de autoturisme;
e)închirieri de autoturisme şi biciclete;
f)puncte de încărcare a bateriilor autoturismelor electrice.
(2)Aria totală ocupată de activităţile conexe autorizate poate fi cel mult 5% din aria desfăşurată a parcajului subteran, fără a depăşi însă 600,00 m2.
Art. 18
La dispunerea activităţilor conexe autorizate în parcajul subteran pentru autoturisme vor fi avute în vedere următoarele:
a)operatorul care exploatează parcajul este răspunzător de asigurarea securităţii la incendiu;
b)este interzisă utilizarea focului deschis la efectuarea activităţilor conexe autorizate;
c)capacitatea de lichid inflamabil stocat sau utilizat într-o activitate conexă trebuie să fie mai mică de 5 litri;
d)dispunerea activităţilor conexe autorizate să nu perturbe evacuarea fumului în caz de incendiu;
e)spaţiul de depozitare inclus într-o activitate conexă trebuie să fie limitat la 100,00 m2, separat cu pereţi rezistenţi la foc minimum El 120 şi să asigure evacuarea fumului în caz de incendiu, iar golul de circulaţie funcţională protejat cu uşă rezistentă la foc El 60-C;
f)densitatea sarcinii termice în spaţiile de depozitare aferente activităţilor conexe autorizate trebuie limitată la 900 Mj/m2;
g)locurile de încărcare a bateriilor autoturismelor electrice trebuie echipate cu instalaţii corespunzătoare de ventilare;
h)spaţiile în care se desfăşoară activităţile conexe autorizate se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor, dacă parcajul este echipat cu astfel de instalaţii, şi în toate cazurile se dotează cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, respectiv minimum un stingător portativ de 6 litri (kg), cu performanţele de stingere conforme SR EN 3 (cu părţile sale) ori reglementărilor echivalente, în funcţie de riscurile specifice, revenindu-i fiecăruia maximum 200,00 m2.
Art. 19
(1)Atunci când în parcajul subteran sunt amenajate recepţii şi livrări de autoturisme, acestea trebuie să fie:
a)accesibile autoturismelor cu sarcina totală autorizată de maximum 3.500 kg;
b)dispuse la nivelul de parcare cel mai apropiat de nivelul de referinţă al parcajului;
c)cu aria limitată la maximum 100,00 m2;
d)cu volumul delimitat de pereţi rezistenţi la foc El 120 şi golurile de comunicare cu parcajul protejate cu uşi rezistente la foc El 90-C, prevăzându-se totodată cu detectoare autonome sau cu instalaţii automate de detectare şi semnalizare a incendiilor;
e)menţinute cu uşile închise în afara orelor de program pentru livrări;
f)fără comunicare directă între două zone de livrare alăturate;
g)prevăzute cu câte o uşă de evacuare a utilizatorilor pentru fiecare încăpere de recepţie-livrare.
(2)Este obligatorie asigurarea evacuării fumului în caz de incendiu din încăperile de recepţie-livrare prin:
a)guri proprii prevăzute pentru fiecare zonă de livrare;
b)tiraj mecanic care să asigure un debit de evacuare de 1,5 m3/s pentru fiecare încăpere de recepţie-livrare sau, atunci când este posibil, prin tiraj natural-organizat, cu dispozitiv de evacuare a fumului având aria liberă de minimum 1,00 m2.
CAPITOLUL III: Riscuri de incendiu
Art. 20
(1)Spaţiile şi încăperile subterane destinate parcării autoturismelor sunt clasificate cu risc mare de incendiu.
(2)Celelalte încăperi aferente parcajului subteran vor avea riscuri de incendiu determinate şi precizate în documentaţie, în funcţie de destinaţie şi densitatea sarcinii termice, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 21
În interiorul spaţiilor şi încăperilor subterane destinate parcării autoturismelor se interzic:
a)amenajarea de încăperi şi spaţii cu altă destinaţie, altele decât cele prevăzute în prezentul normativ;
b)completarea sau scoaterea de carburant din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor combustibile;
c)fumatul şi utilizarea focului deschis sub orice formă;
d)repararea sau efectuarea lucrărilor de întreţinere a autoturismelor, indiferent de natura defecţiunilor, cu excepţia necesităţii înlocuirii unei roţi şi a desfăşurării activităţilor conexe admise conform prevederilor prezentului normativ;
e)parcarea autoturismelor în afara spaţiilor special destinate şi marcate în acest scop, cum sunt rampele auto şi circulaţiile din parcaj;
f)utilizarea în alte scopuri a spaţiilor destinate parcării subterane a autoturismelor;
g)accesul în parcajul subteran al autoturismelor şi remorcilor acestora cu substanţe inflamabile, explozive, radioactive sau corozive, în afară de carburanţii şi lubrifianţii din echiparea autoturismelor.
CAPITOLUL IV: Stabilitate la incendiu
Art. 22
Parcajele subterane pentru mai mult de 10 autoturisme trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile de performanţă pentru nivelul II de stabilitate la incendiu.
Art. 23
Principalele performanţe pentru elementele de construcţie ale parcajului subteran pentru nivelul II de stabilitate la incendiu sunt minimum:
a)elemente portante cu rol de separare a focului:
– pereţi – REI 120;
– planşee – REI 60;
b)elemente portante fără rol de separare a focului (stâlpi, coloane) – R 180;
c)închideri perimetrale (pereţi exteriori neportanţi) – El 15;
d)elemente neportante (pereţi despărţitori) – El 45.
Art. 24
Atunci când parcajele subterane pentru autoturisme sunt dispuse în subsolurile clădirilor înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate sau sunt parcaje de tip P4 ori cu mai mult de 4 niveluri subterane, trebuie să îndeplinească condiţiile de performanţă pentru nivelul I de stabilitate la incendiu.
Art. 25
Principalele performanţe pentru elementele de construcţie ale parcajului subteran cu nivelul I de stabilitate la incendiu sunt minimum:
a)elemente portante cu rol de separare a focului:
– pereţi – REI 180;
– planşee – REI 90;
b)elemente portante fără roi de separare a focului (stâlpi, coloane) – R 240;
c)închideri perimetrale (pereţi exteriori neportanţi) – El 30;
d)elemente neportante (pereţi despărţitori) – El 60.
Art. 26
Condiţiile de comportare la foc şi măsurile de protecţie în caz de incendiu a principalelor elemente de construcţie, materiale şi echipamente utilizate la realizarea parcajelor subterane se prevăd în documentaţiile tehnice de către proiectanţii de specialitate ai acestora, respectiv de:
a)arhitecţi: pentru pereţi de compartimentare, închideri exterioare perimetrale, pereţi despărţitori, protecţii ale golurilor funcţionale de comunicare, evacuări de fum prin tiraj natural-organizat;
b)ingineri structurişti: pentru stâlpi, coloane, diafragme, contravântuiri, pereţi portanţi, planşee, terase şi acoperişuri;
c)ingineri instalatori: pentru sistemele, echipamentele şi instalaţiile proiectate, respectiv apă, electrice, ventilare, încălzire, paratrăsnet.
Art. 27
Parcajele subterane pentru autoturisme amplasate în subsolul clădirilor supraterane se compartimentează faţă de acestea prin pereţi şi planşee rezistente la foc conform prevederilor prezentului normativ.
Art. 28
Ariile construite ale parcajelor subterane pentru autoturisme cu nivel de stabilitate la incendiu I sau II nu se limitează, în condiţiile împărţirii acestora în zone distincte, separate cu pereţi El 60, care să limiteze propagarea uşoară a incendiilor pe arii mari ale parcajului (conform prevederilor art. 92 şi 93).
Art. 29
Materialele şi elementele de construcţie utilizate la realizarea parcajelor subterane pentru autoturisme trebuie să aibă determinate caracteristicile de comportare la foc, potrivit prevederilor Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 1.822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V: Amplasarea parcajelor subterane
Art. 30
Parcajele subterane pentru autoturisme pot fi amplasate:
a)independent, la distanţe de siguranţă normate faţă de construcţii subterane sau supraterane învecinate, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile;
b)alipite de alte construcţii, faţă de care se compartimentează cu pereţi rezistenţi la foc El 240;
c)înglobate în construcţii supraterane cu altă destinaţie, faţă de care se compartimentează cu pereţi El 240 şi planşee REI 180 atunci când sunt clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, respectiv cu pereţi El 120 şi planşee REI 120 atunci când clădirile supraterane respective nu se încadrează în categoria celor menţionate,
Art. 31
Comunicarea funcţională între parcaj şi clădirile sau porţiunile de clădiri subterane de care se alipesc sau în care se înglobează se asigură prin goluri protejate conform prevederilor prezentului normativ.
Art. 32
Prin amplasarea parcajelor subterane se vor asigura accesuri şi circulaţii din străzile adiacente pentru autospecialele de stingere şi salvare, precum şi posibilităţi de acces şi intervenţie a serviciilor de pompieri în caz de incendiu în parcaj.
CAPITOLUL VI: Accesuri şi circulaţii pentru autoturisme
Art. 33
La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele subterane se au în vedere următoarele:
a)autoturismele trebuie să staţioneze numai în spaţiile destinate şi marcate pentru parcare;
b)spaţiul pentru staţionarea a 3 motociclete, scutere sau ATV-uri se consideră echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism;
c)asigurarea locurilor de parcare pentru autoturismele persoanelor cu handicap locomotor;
d)respectarea la proiectare, execuţie şi exploatare a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile;
e)locurile situate în afara parcajului subteran (în exterior) nu se iau în calcul la stabilirea capacităţii de primire a parcajului subteran.
Art. 34
Pentru asigurarea condiţiilor de securitate la incendiu, numărul accesurilor pentru autoturisme în parcajele subterane se stabileşte în funcţie de tipul parcajului, fără a fi mai mic de:
a)un acces cu un fir de circulaţie la parcajele tip P1, asigurându-se semaforizarea intrării şi ieşirii autoturismelor; parcajele subterane pentru maximum 20 de autoturisme pot fi prevăzute numai cu o platformă elevatoare (ascensor) de acces;
b)două accesuri cu câte un fir de circulaţie sau un acces cu două fire de circulaţie la parcajele tip P2, precum şi la parcajele tip P3 la care parcarea autoturismelor se efectuează numai de către personal special angajat;
c)două accesuri, din care unul cu două fire de circulaţie şi celălalt cu un fir de circulaţie, la parcajele tip P3;
d)3 accesuri, din care două accesuri cu două fire de circulaţie şi un acces cu un fir de circulaţie, la parcajele tip P4.
Art. 35
(1)Rampele de acces şi de circulaţie a autoturismelor în parcajele subterane nu trebuie să depăşească panta de 18%.
(2)La realizarea şi conformarea rampelor exterioare de acces vor fi avute în vedere şi condiţiile climatice specifice.
(3)Pe distanţa de minimum 4,00 m de la marginea căilor de circulaţie exterioare carosabile, panta rampelor de acces în parcajele subterane, descoperite sau acoperite, va fi de maximum 5 %.
Art. 36
(1)În interiorul parcajului subteran circulaţia autoturismelor se organizează în aşa fel încât numărul punctelor de conflict să fie cât mai mic posibil.
(2)În punctele de conflict al circulaţiei autoturismelor se prevăd oglinzi şi, după caz, semafoare.
Art. 37
(1)Circulaţiile funcţionale verticale şi orizontale pentru autoturisme, respectiv rampele şi circulaţiile interioare ale parcajului, se dimensionează şi se alcătuiesc conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice parcajelor.
(2)Pentru limitarea propagării uşoare a incendiilor între nivelurile de parcare, rampele interioare pentru circulaţia autoturismelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie delimitate cu pereţi laterali El 60 sau, atunci când nu se prevăd pereţi laterali, să se protejeze golurile respective cu perdele de drencere (sprinklere deschise) şi diafragme El 15 de minimum 0,50 m înălţime, dispuse sub planşeele dintre nivelurile de parcare;
b)golurile de acces al autoturismelor pe rampele interioare la fiecare nivel de parcare se protejează cu perdele de drencere (sprinklere deschise), fără a fi obligatorie prevederea diafragmelor, în toate cazurile în care parcajul subteran este echipat cu instalaţii de stingere a incendiilor tip sprinkler.
(3)Perdelele de drencere (sprinklere deschise) se dimensionează şi se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se:
a)intensitatea de stropire normată;
b)timpul teoretic de funcţionare de 60 de minute.
Art. 38
În interiorul parcajului subteran, circulaţiile autoturismelor trebuie să fie de minimum 5,00 m lăţime pentru unghiuri de parcare de 90° şi de minimum 3,50 m pentru parcări în lungul căii de circulaţie.
Art. 39
Razele de bracaj şi lăţimile circulaţiilor auto se conformează astfel încât să permită circulaţia autoturismelor care au acces în parcaj.
Art. 40
Înălţimea liberă minimă a circulaţiilor auto din interiorul parcajului trebuie să fie de minimum 2,15 m.
Art. 41
La primul nivel subteran de parcare, faţă de nivelul de referinţă, cel puţin 0,5% din numărul locurilor de parcare a autoturismelor vor fi prevăzute şi conformate pentru persoane cu handicap locomotor, iar prin amplasarea acestora se va asigura şi protecţia circulaţiei pietonale a utilizatorilor locurilor respective, având în vedere prevederile reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 42
(1)Platformele elevatoare şi ascensoarele pentru accesul autoturismelor în parcajele subterane se amplasează, se dimensionează şi se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice şi ale prezentului normativ.
(2)Platformele elevatoare şi ascensoarele pentru autoturisme se echipează cu dispozitive care în caz de incendiu să le aducă automat la nivelul de referinţă.
Art. 43
Circulaţiile carosabile din parcajele subterane, inclusiv rampele auto, se prevăd cu instalaţie de iluminat de siguranţă, alimentată şi realizată corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile, astfel încât să asigure nivelul minim de iluminare necesar circulaţiei în condiţii de securitate.
Art. 44
Corpurile de iluminat de siguranţă se montează atât la partea superioară, cât şi la partea inferioară a spaţiilor de circulaţie, după caz, în pardoseală.
Art. 45
În spaţiile utilitare aferente parcajului subteran, iluminatul de siguranţă se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.
Art. 46
(1)Rampele de acces şi circulaţie a autoturismelor trebuie să fie libere pe înălţimea de minimum 2,15 m, măsurată perpendicular pe rampă.
(2)Înălţimea maximă a autoturismelor care pot intra în parcajul subteran se precizează la fiecare rampă de acces în parcaj.
Art. 47
(1)Porţiunile de parcaj subteran prevăzute numai pentru circulaţia autoturismelor şi care constituie tuneluri cu lungimea mai mare de 50,00 m vor respecta următoarele:
a)lăţimea tunelului va fi astfel dimensionată încât să permită ocupanţilor să iasă din autoturisme;
b)distanţa maximă până la o ieşire de evacuare a utilizatorilor nu trebuie să depăşească 40,00 m;
c)atunci când parcajul este echipat cu sistem de evacuare a fumului prin tiraj mecanic, se va asigura evacuarea unui volum de 900 m3/oră pe fracţiuni (tronsoane) de 5,00 m din lungimea tunelului, valoare ce se poate reduce la 600 m3/oră pe fracţiuni de 5,00 m din lungimea tunelului, dacă parcajul este echipat cu instalaţie automată de stingere a incendiilor tip sprinkler;
d)să fie prevăzut iluminat de siguranţă;
e)în cazul în care parcajul este echipat cu instalaţii automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor tip sprinkler, acestea vor proteja şi tot tunelul prevăzut pentru circulaţia autoturismelor.
(2)Evacuarea fumului se poate realiza prin instalaţii proprii sau cu instalaţiile de evacuare aferente parcajului, cu condiţia să se ia în calculul acestora şi debitul respectiv.
Art. 48
(1)Parcarea autoturismelor alimentate şi cu gaze petroliere lichefiate (GPL) este admisă în tot parcajul sau numai în spaţiile amenajate pentru aceasta, dacă sunt îndeplinite cerinţele specifice prevăzute în prezentul normativ.
(2)În cazul în care parcarea autoturismelor alimentate şi cu GPL este admisă numai în spaţii amenajate în acest sens, respectarea cerinţelor specifice este obligatorie numai pentru zonele respective.
Art. 49
În parcajele sau zonele unde se parchează autoturisme care funcţionează şi cu GPL este obligatorie prevederea instalaţiilor fixe automate de detectare a scurgerilor de GPL, proiectate, executate şi întreţinute potrivit prevederilor SR EN 50073 sau ale reglementărilor echivalente în statele membre ale Uniunii Europene, instalaţii care trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerinţe:
a)detectarea scurgerilor de GPL de către o instalaţie fixă, automată, echipată cu detectoare de GPL;
b)amplasarea detectoarelor de GPL la maximum 0,15 m de pardoseală, în zone care sunt ferite de curenţi de aer şi de lovituri;
c)dispunerea detectoarelor, în funcţie de performanţele lor specifice, în tot parcajul sau în zona stabilită pentru parcarea autoturismelor alimentate şi cu GPL.
Art. 50
(1)Instalaţia de detectare a scurgerilor de GPL trebuie să fie conectată cu centrala de detecţie şi semnalizare a incendiilor.
(2)În timpul detectării simultane a prezenţei GPL şi parametrilor incendiului (fum, temperatură etc.), instalaţia de ventilare trebuie să asigure debitul cel mai mare prevăzut pentru spaţiul respectiv.
(3)Dacă instalaţia de detectare a scurgerilor de GPL este conectată şi cu centrala de detecţie a monoxidului de carbon, în timpul detectării simultane a prezenţei GPL, monoxidului de carbon şi a parametrilor incendiului, instalaţia de ventilare aferentă spaţiului respectiv se dimensionează pentru debitul cu valoarea cea mai mare.
Art. 51
(1)La detectarea scurgerilor de GPL este obligatorie acţionarea automată a sistemelor optice şi sonore de alarmare a utilizatorilor.
(2)Semnalele de alarmă trebuie să fie percepute din orice loc din parcaj şi să nu fie confundate cu alte semnale.
(3)Semnalele sonore trebuie să poată fi auzite din afara autoturismului în condiţii normale de ventilare.
Art. 52
(1)Este obligatorie prevederea instalaţiei de ventilare mecanică, care să asigure debitul de 0,003 m3/s pentru fiecare m2 de suprafaţă utilizată pentru parcarea şi circulaţia autoturismelor alimentate şi cu GPL.
(2)Ventilarea trebuie să pornească în maximum 15 secunde de la detectarea scurgerilor de GPL şi să acopere zona respectivă de parcare.
(3)Instalaţia de ventilare trebuie prevăzută cu cel puţin două unităţi de ventilare identice, care să asigure debitul prevăzut la alin. (1), iar în caz de defect al unei unităţi să pornească automat cealaltă.
Art. 53
(1)La atingerea valorii de 10% din limita inferioară de explozie a amestecului de GPL cu aerul, sistemul de detecţie trebuie să activeze automat pornirea sistemului de ventilare şi a sistemului de alarmare a utilizatorilor.
(2)În caz de semnal de defect al instalaţiei de detectare a scurgerilor de GPL, sistemul de ventilare trebuie să pornească în regimul prevăzut la art. 52, iar reparaţiile trebuie realizate imediat şi corespunzător.
Art. 54
(1)Se asigură obligatoriu alimentarea din două surse electrice, de bază şi de rezervă, a instalaţiei de detecţie a scurgerilor de GPL, a instalaţiei de ventilare mecanică şi a instalaţiei de alarmare a utilizatorilor.
(2)Sursa electrică de rezervă a instalaţiei de ventilare mecanică trebuie să asigure o durată de funcţionare a instalaţiilor de minimum 60 de minute şi o durată de comutare de cel mult 60 de secunde.
Art. 55
(1)În tabloul electric general de distribuţie se asigură circuite independente de alimentare a instalaţiilor de ventilare mecanică, de detectare a scurgerilor de GPL şi de alarmare a utilizatorilor.
(2)Tabloul electric general de distribuţie şi tablourile secundare de distribuţie echipate cu întreruptoare pentru alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de siguranţă se marchează cu plăcuţe de avertizare.
Art. 56
(1)Parcajele subterane care nu îndeplinesc cerinţele prezentului normativ privind parcarea autoturismele alimentate cu GPL se marchează la intrări cu panouri şi indicatoare vizibile de interzicere a accesului acestor autovehicule.
(2)La intrări şi în interiorul parcajelor care îndeplinesc cerinţele prezentului normativ şi în care este admisă staţionarea autoturismelor alimentate cu GPL se prevăd indicatoare corespunzătoare.
CAPITOLUL VII: Căi de evacuare a utilizatorilor
Art. 57
La fiecare nivel parcajele subterane trebuie prevăzute cu căi de evacuare a utilizatorilor (oamenilor) astfel dispuse şi realizate încât, în caz de incendiu, aceştia să poată părăsi clădirea în cel mai scurt timp posibil.
Art. 58
Căile de evacuare prevăzute pentru utilizatorii parcajelor subterane trebuie să debuşeze în exterior, direct sau prin degajamente protejate.
Art. 59
(1)Numărul căilor de evacuare a utilizatorilor parcajului subteran, indiferent de dispunere, se determină în funcţie de timpii (lungimile căilor) de evacuare ce trebuie asiguraţi (asigurate), respectiv:
a)100 de secunde (40,00 m), atunci când evacuarea se poate efectua în două direcţii;
b)63 de secunde (25,00 m), atunci când evacuarea se asigură într-o direcţie (coridor înfundat).
(2)Un coridor înfundat cu lungimea mai mică de 25,00 m, măsurată de la o cale de evacuare cu acces la două scări sau ieşiri în exterior amplasate în direcţii opuse, este considerat cale de evacuare admisă dacă distanţa totală până la o scară sau ieşire în exterior nu depăşeşte 40,00 m.
Art. 60
La parcajele subterane puternic ventilate natural, timpii (lungimile căilor) de evacuare acceptaţi (acceptate) sunt de 125 de secunde (50,00 m) în două direcţii diferite şi 75 de secunde (30,00 m) într-o direcţie (coridor înfundat).
Art. 61
Distanţele pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulaţie, în funcţie de modul de parcare, după caz, de la axul longitudinal sau transversal al locului de parcare celui mai îndepărtat până la uşa încăperii-tampon sau a degajamentului protejat de acces la cea mai apropiată scară de evacuare ori o uşă directă în exterior.
Art. 62
La măsurarea distanţelor pe căile de evacuare se are în vedere ocolirea autoturismelor parcate şi a obstacolelor fixe din parcaj.
Art. 63
Atunci când scările se prevăd cu mai multe încăperi-tampon succesive, în scopul înscrierii în distanţa normată a căii de evacuare, soluţia nu corespunde prevederilor art. 59.
Art. 64
Pe traseele de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane se asigură înălţimea liberă de minimum 2,10 m.
Art. 65
(1)Căile de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane, cum sunt uşile, coridoarele, holurile şi scările, se dimensionează, se alcătuiesc şi se realizează conform prevederilor prezentului normativ şi ale reglementărilor tehnice aplicabile, astfel încât să asigure numărul de unităţi de trecere (fluxuri de evacuare) determinat prin calcul, având în vedere şi prevederile art. 9 lit. n).
(2)Pentru dimensionarea lăţimii rampelor scărilor de evacuare se ia în considerare numărul de utilizatori de la cel mai aglomerat nivel de parcare subterană.
Art. 66
(1)Numărul de utilizatori aflaţi simultan în parcaj şi pe fiecare nivel de parcare se precizează în documentaţia tehnică de proiectare.
(2)Pentru determinarea numărului de utilizatori se consideră o simultaneitate de 15% din numărul de autoturisme şi două persoane în fiecare autoturism.
Art. 67
Capacitatea normată de evacuare a unei unităţi de trecere (flux de evacuare) a utilizatorilor parcajelor subterane este de 70 de persoane.
Art. 68
(1)Rampele carosabile de acces în parcaj şi de circulaţie între nivelurile parcajelor subterane nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor.
(2)Rampele de acces în parcajul subteran pot fi considerate căi de evacuare pentru utilizatori numai dacă se prevăd cu trotuare supraînălţate cu 0,20 m faţă de carosabil şi lăţimea lor asigură numărul de unităţi de trecere (fluxuri de evacuare) luat în calcul.
Art. 69
(1)Uşile prevăzute pe căile de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane vor fi de tip normal, pe balamale sau pivoţi.
(2)Atunci când sunt utilizate pentru evacuarea a mai mult de 30 de persoane, uşile trebuie să se deschidă în sensul de evacuare a utilizatorilor spre exterior.
Art. 70
Uşile de evacuare prevăzute la încăperile-tampon de acces la scări se vor deschide întotdeauna în sensul de evacuare spre exterior.
Art. 71
Lăţimea liberă a uşilor utilizate pe căile de evacuare a utilizatorilor parcajului subteran va fi de minimum 0,90 m.
Art. 72
Uşile de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane se prevăd cu dispozitive care să permită deschiderea lor uşoară, printr-o manevră simplă din interiorul parcajului, sau se prevăd cu bare antipanică.
Art. 73
Uşile de evacuare se pot prevedea cu sisteme electromagnetice de încuiere care să poată fi deschise local (buton amplasat lângă uşă, în cutie cu geam care se poate sparge) şi centralizat, de la dispeceratul de securitate al parcajului.
Art. 74
(1)Coridoarele şi holurile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor se separă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee rezistente la foc El 60.
(2)Atunci când pereţii coridoarelor sau holurilor de evacuare le separă de spaţiul în care se parchează autoturismele, vor fi rezistenţi la foc El 120.
(3)Uşile din pereţii coridoarelor sau ai holurilor de evacuare vor fi rezistente la foc El 60-C atunci când debuşează în spaţiul de parcare şi El 30-C, spre alte destinaţii.
Art. 75
Lăţimile coridoarelor de evacuare trebuie să asigure numărul de unităţi de trecere (fluxuri de evacuare) determinat prin calcul şi să respecte prevederile art. 9 lit. n).
Art. 76
(1)Scările de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane pentru autoturisme vor fi conformate, alcătuite şi dimensionate astfel încât să asigure circulaţia utilizatorilor parcajului potrivit prevederilor specifice căilor de evacuare din clădiri civile şi ale prezentului normativ.
(2)În casele de scări de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane nu sunt admise amenajări pentru alte activităţi.
Art. 77
Scările de evacuare pot fi prevăzute în interiorul parcajului subteran (închise în case de scări) sau în exteriorul acestuia (deschise), amplasate în curţi de lumină.
Art. 78
Scările de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane vor avea rampe drepte şi lăţimi, inclusiv cele ale încăperilor-tampon de acces în acestea, de cel puţin 0,90 m.
Art. 79
(1)Rampele scărilor închise aferente porţiunii subterane se separă de rampele scărilor clădirii supraterane în care este înglobat parcajul astfel:
a)la parcajele subterane înglobate în clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, rampele scărilor de evacuare aferente nivelurilor subterane se separă de rampele clădirii supraterane cu pereţi rezistenţi la foc El 180;
b)la parcajele subterane înglobate în clădiri care nu se încadrează la lit. a), se separă cu pereţi rezistenţi la foc El 120.
(2)Scările de evacuare subterane închise se prevăd cu sistem independent de evacuare a fumului în caz de incendiu.
Art. 80
(1)În peretele de separare a rampelor subterane de cele supraterane se poate asigura circulaţia funcţională a utilizatorilor printr-un gol dispus la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre parter şi primul nivel subteran de parcare, protejat cu uşă rezistentă la foc El 90-C.
(2)Se recomandă asigurarea ieşirii din casele de scări de evacuare ale parcajului subteran direct în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafeţe carosabile, separat de ieşirile clădirii supraterane.
Art. 81
Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulaţiile de evacuare spre scări sau ieşiri în exterior.
Art. 82
Pereţii caselor de scări de evacuare a parcajelor subterane vor fi rezistenţi la foc El 180 în construcţii cu nivelul I de stabilitate la incendiu şi rezistenţi la foc El 120 în construcţii cu nivelul II de stabilitate la incendiu.
Art. 83
Scările de evacuare exterioare parcajului subteran, dispuse în curţi de lumină, se amplasează astfel încât să fie protejate de eventuale flăcări din parcaj (în dreptul unor pereţi plini El 30 care să depăşească scara cu cel puţin 3,00 m) sau la distanţă de minimum 3,00 m faţă de peretele exterior al parcajului.
Art. 84
Rampele şi palierele scărilor interioare trebuie să fie rezistente la foc REI 60, iar cele ale scărilor exterioare pot fi R 15, clasa de reacţie la foc A1.
Art. 85
Accesul la scările de evacuare din parcajele subterane amplasate independent sau dispuse în subsolurile clădirilor care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate se realizează, după caz:
a)la scările interioare închise în case de scări prin încăperi-tampon cu aria de cel puţin 3,00 m2, ventilate în suprapresiune şi echipate cu uşi rezistente la foc El 60-C;
b)la scările exterioare deschise prin uşă rezistentă la foc El 30-C.
Art. 86
(1)Accesurile utilizatorilor din nivelurile parcajelor subterane înglobate în subsolurile clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate la casele de scări de evacuare închise se protejează cu încăperi-tampon cu aria de cel puţin 3,00 m2.
(2)Încăperile-tampon de acces la scările de evacuare a parcajelor subterane înglobate în subsolurile clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate vor avea asigurată evacuarea mecanică a fumului în caz de incendiu prin introduceri de aer şi evacuări de fum prin tiraj mecanic şi vor fi prevăzute cu uşi rezistente la foc El 90-C.
(3)Încăperile-tampon de acces la scările de evacuare a parcajelor subterane înglobate în subsolurile clădirilor care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate vor fi prevăzute cu uşi rezistente la foc El 60-C şi vor avea asigurată o suprapresiune care să nu depăşească 80 Pa pe uşi.
(4)Atunci când parcajele subterane se prevăd cu scări exterioare de evacuare deschise, accesul la scară se asigură prin uşă rezistentă la foc El 60-C.
Art. 87
Casele de scări închise ale parcajelor subterane vor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau tiraj mecanic (admisia aerului la partea inferioară şi evacuarea fumului la partea superioară ori punerea în suprapresiune faţă de încăperile adiacente cu care comunică – introducere mecanică a aerului în scară, introducerea mecanică a aerului în încăperea-tampon şi evacuarea mecanică a fumului din încăperea-tampon).
Art. 88
(1)Accesurile din nivelurile parcajelor subterane la ascensoare se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc El 90-C pentru parcajele subterane înglobate în subsolurile clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate.
(2)Accesurile din nivelurile parcajelor subterane la ascensoare se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc El 60-C pentru parcajele subterane înglobate în subsolurile clădirilor care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate.
Art. 89
Căile de evacuare a utilizatorilor parcajelor subterane se prevăd cu iluminat de siguranţă proiectat, alcătuit şi realizat potrivit prevederilor prezentului normativ şi reglementărilor tehnice de specialitate.
CAPITOLUL VIII: Compartimentări, separări şi finisaje
SECŢIUNEA 1: Compartimentări faţă de alte clădiri sau destinaţii
Art. 90
Parcajele subterane pentru autoturisme se compartimentează faţă de alte construcţii sau destinaţii dispuse în subsoluri (altele decât anexele funcţionale şi activităţile conexe admise), prin pereţi rezistenţi la foc El 240 atunci când sunt clădiri sau porţiuni de clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate şi planşee rezistente la foc REI 180, respectiv pereţi El 120 şi planşee REI 120 atunci când clădirile supraterane nu se încadrează în categoriile celor enumerate.
Art. 91
Golurile de circulaţie funcţională din pereţii de compartimentare faţă de alte construcţii sau destinaţii se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc El 90-C.
SECŢIUNEA 2: Separări în interiorul parcajului subteran
Art. 92
Parcajele subterane pentru autoturisme care sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler se separă cu pereţi despărţitori rezistenţi la foc El 60, în arii de maximum 6.000,00 m2.
Art. 93
Parcajele subterane pentru autoturisme care nu sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler, în cazurile şi în condiţiile admise de prezentul normativ, se separă cu pereţi despărţitori rezistenţi la foc El 60, în arii de maximum 3.000,00 m2.
Art. 94
(1)Golurile de circulaţie funcţională din pereţii despărţitori rezistenţi la foc El 60 (prevăzuţi la art. 92 şi 93) se protejează pe circulaţiile pentru autoturisme cu elemente de închidere rezistente la foc El 60-C.
(2)Pe circulaţiile pietonale din parcaj, golurile de circulaţie funcţională din pereţii despărţitori rezistenţi la foc El 60 se protejează cu uşi pe balamale sau pivoţi, rezistente la foc El 60-C.
Art. 95
Dispeceratul de securitate la incendiu se separă de restul construcţiei subterane cu pereţi rezistenţi la foc minimum El 120 şi uşă de comunicare rezistentă la foc El 90-C, iar eventualele vitraje ale pereţilor despărţitori trebuie să fie rezistente la foc El 60-C sau protejate cu obloane El 60-C.
Art. 96
Staţia de pompare a apei pentru stingerea incendiilor şi sursa ei de alimentare de rezervă se prevăd şi cu accesuri directe din exterior.
Art. 97
(1)Staţia de pompare a apei pentru stingerea incendiilor, sursele de alimentare a acesteia (de bază şi de rezervă) se compartimentează faţă de parcajul subteran cu pereţi rezistenţi la foc El 180 şi planşee REI 180.
(2)Golurile de circulaţie funcţională din pereţii de compartimentare se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uşi rezistente la foc El 90-C.
Art. 98
(1)Camerele pentru gunoi şi anexele gospodăreşti (boxe ale locatarilor) se compartimentează faţă de parcaj cu pereţi rezistenţi la foc El 120.
(2)În pereţii rezistenţi la foc prevăzuţi pentru compartimentarea parcajului faţă de camerele pentru gunoi sau anexele gospodăreşti (boxe), eventualele goluri de circulaţie funcţională se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi prevăzute cu uşi rezistente la foc El 60-C.
Art. 99
Spaţiile de supraveghere, camerele de plată şi birourile de exploatare ale parcajului subteran se separă faţă de locurile de parcare cu structuri R 15, pereţi şi plafoane rezistente la foc E 15 şi vitrări clasa A1 de reacţie la foc.
Art. 100
Încăperile-tampon de protecţie a golurilor de comunicare din pereţii rezistenţi la foc vor avea:
a)pereţi rezistenţi la foc El 60 şi planşee rezistente la foc REI 60;
b)uşi El-C, cu rezistenţele la foc precizate în prezentul normativ;
c)asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu sau, după caz, suprapresiune, conform prevederilor prezentului normativ;
d)arie minimă de 3,00 m2, fiind recomandaţi 10,00 m2 atunci când prin încăperile-tampon se transportă marfă cu cărucioare.
Art. 101
În cazul în care pentru protecţia golurilor de circulaţie a autoturismelor din pereţii despărţitori rezistenţi la foc El 60, prevăzuţi la art. 92 şi 93, nu se pot prevedea uşi sau cortine rezistente la foc, este admisă protecţia golurilor cu tamburi deschişi.
Art. 102
(1)Tamburii deschişi prevăzuţi pentru protecţia golurilor din pereţii despărţitori rezistenţi la foc El 60 se alcătuiesc şi se realizează astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:
a)pereţi rezistenţi la foc El 60 şi planşee rezistente la foc REI 60;
b)lungimea minimă de 4,00 m a fiecărui tambur;
c)pe toată suprafaţa orizontală a tamburului deschis, sub planşeul superior, să fie prevăzute drencere (sprinklere deschise), amplasate 1 buc/m2;
d)punerea automată în funcţiune a instalaţiei de drencere (sprinklere deschise) în caz de incendiu în oricare dintre spaţiile separate de peretele despărţitor şi acţionări manuale, cu butoane montate în ambele spaţii despărţite de perete.
(2)Instalaţia de drencere (sprinklere deschise) din tamburii deschişi se proiectează, se alcătuieşte şi se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 103
(1)Canalele şi ghenele pentru instalaţiile utilitare ale parcajului subteran se alcătuiesc şi se realizează astfel încât să nu constituie căi de propagare a incendiilor.
(2)În parcajele subterane, pereţii ghenelor pentru instalaţii vor fi rezistenţi la foc El 60, iar gurile de vizitare se protejează cu capace rezistente la foc El 30.
Art. 104
(1)Trecerile canalelor şi ghenelor pentru instalaţii prin elemente de construcţie rezistente la foc se etanşează în jurul conductelor.
(2)La trecerea prin elementele de construcţie rezistente la foc REI sau El, care compartimentează parcajul faţă de altă clădire sau spaţiu cu altă destinaţie ori exploatat de alt beneficiar, golurile din jurul conductelor se etanşează astfel încât să se asigure aceeaşi rezistenţă la foc cu cea a elementului străpuns.
(3)În cazuri justificate tehnic, când etanşarea golurilor din jurul conductelor nu este posibilă, se asigură:
a)pereţii ghenelor El 180 şi gurile de vizitare protejate cu capace rezistente la foc El 90, pentru nivelul I de stabilitate la foc;
b)pereţii ghenelor El 120 şi gurile de vizitare protejate cu capace rezistente la foc El 60, pentru nivelul II de stabilitate la foc.
Art. 105
Instalaţiile de gaze naturale trebuie să respecte prevederile specifice reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 106
Finisajele interioare ale pereţilor şi plafoanelor parcajelor subterane pentru autoturisme se realizează din materiale din clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1, d0.
Art. 107
Izolaţiile termice sau acustice ale pereţilor şi tavanelor vor fi realizate din materiale clasificate cel puţin în clasa de reacţie la foc A2-s1, d0 şi la planşee A2FL-s1.
Art. 108
Pardoselile parcajelor subterane se prevăd cu pante pentru ca apa şi orice lichide răspândite accidental să se scurgă către canalizări prevăzute cu sifoane de pardoseală şi separatoare de hidrocarburi sau alt sistem acceptat.
Art. 109
Stratul de uzură al pardoselilor parcajelor subterane va fi realizat din materiale din cel puţin clasa de reacţie la foc A2FL-s1.
Art. 110
Pentru evitarea scurgerii lichidelor la nivelurile inferioare ale parcării, pardoseala rampelor auto dintre nivelurile de parcare va fi cu minimum 2,5 cm mai sus faţă de nivelul curent de parcare.
CAPITOLUL IX: Utilităţi
SECŢIUNEA 1: Evacuarea fumului în caz de incendiu
Art. 111
(1)La parcajele subterane pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacuării fumului în caz de incendiu prin sistemele:
a)tiraj natural-organizat;
b)tiraj mecanic.
(2)Alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate numai dacă sunt prevăzute în reglementări tehnice de specialitate sau sunt agrementate tehnic.
(3)Suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate sisteme de tip jet/impuls fan.
Art. 112
În funcţie de amplasarea şi conformarea fiecărui parcaj subteran se pot utiliza şi combinaţii ale sistemelor menţionate de evacuare a fumului în caz de incendiu, cu respectarea prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 113
Prevederea unor dispozitive antiefracţie, cum sunt grilajele sau grătarele montate în dreptul deschiderilor pentru evacuarea fumului sau alte elemente de construcţii şi instalaţii, nu trebuie să reducă eficacitatea sistemelor prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu.
Art. 114
(1)Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admisă pentru parcările subterane cu maximum două niveluri, dacă pentru fiecare nivel de parcare deschiderile de admisie a aerului şi cele de evacuare a fumului asigură suprafaţa minimă de 12 dm2 pentru fiecare autoturism.
(2)Distanţa dintre gurile de admisie a aerului şi cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m.
(3)Parcările subterane puternic ventilate sunt considerate a asigura evacuarea natural-organizată a fumului.
Art. 115
Gurile de admisie a aerului prin tiraj natural-organizat se dispun la partea inferioară a fiecărui nivel de parcare, iar gurile de evacuare a fumului se dispun la partea superioară a nivelului de parcare.
Art. 116
Admisia de aer şi evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizează prin goluri, care comunică direct sau prin tubulaturi cu exteriorul, prin:
a)canale verticale distincte pentru fiecare nivel de parcare, cu aria egală cu cea a gurilor aferente, separate cu pereţi rezistenţi la foc El 120 la trecerea prin alte niveluri ale parcării subterane sau prin alte destinaţii;
b)canale verticale colectoare, cu aria dimensionată să preia necesarul de evacuare şi, respectiv, de admisie al celor două niveluri de parcare, canale separate cu pereţi El 180 la trecerea prin celălalt nivel de parcare sau prin alte destinaţii, având gurile de evacuare a fumului protejate cu voleţi rezistenţi la foc El 60 şi, respectiv, etanşi la foc E 60 la gurile de admisie a aerului, foţi voleţii vor avea acţionare automată în caz de incendiu.
Art. 117
(1)Evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj mecanic se asigură pentru parcaje şi compartimente ale acestora, prin guri de evacuare a fumului dispuse la partea superioară a fiecărui nivel şi guri de admisie a aerului la partea inferioară, asigurându-se un debit de extracţie a fumului de minimum 600 m3/h pentru fiecare autoturism, dacă spaţiul este echipat cu instalaţii automate de stingere tip sprinkler.
(2)Pentru parcajele şi compartimentele care nu sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiului tip sprinkler, debitul de extracţie a fumului va fi de minimum 900 m3/h pentru fiecare autoturism.
Art. 118
(1)Admisia aerului în caz de incendiu poate fi prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic.
(2)Debitul admisiei mecanice a aerului trebuie să fie 75% din debitul de fum evacuat, cu o toleranţă de plus sau minus 10%.
Art. 119
Intrarea în funcţiune a sistemului de evacuare a fumului în caz de incendiu cu tiraj mecanic dintr-un compartiment de incendiu al parcajului (realizat conform art. 92 şi 93) va întrerupe automat ventilarea mecanică normală în acest compartiment.
Art. 120
(1)Gurile de evacuare a fumului şi de admisie a aerului aferente sistemului cu tiraj mecanic se racordează prin tubulaturi separate la canale colectoare verticale realizate cu pereţi rezistenţi la foc El 180 atunci când străbat alte niveluri de parcare sau alte destinaţii.
(2)Tubulaturile de admisie a aerului şi de evacuare a fumului din interiorul compartimentului de parcare şi care asigură evacuarea fumului în caz de incendiu trebuie să fie din materiale din clasa de reacţie la foc minimum A2-s2, d0 şi etanşe la foc E 30-o-i, ve sau ho. La trecerea acestor tubulaturi prin alte compartimente ale parcajului sau prin alte destinaţii trebuie să fie rezistente la foc El 60 ve sau ho.
(3)La intrarea tubulaturilor din fiecare nivel de parcare în canalele verticale de evacuare a fumului sau de admisie a aerului se prevăd voleţi rezistenţi la foc Ei 60 la cele de evacuare şi voleţi etanşi la foc E 60 la cele de admisie a aerului. Toţi voleţii vor fi cu acţionare automată în caz de incendiu.
Art. 121
Instalaţiile de evacuare a fumului prin tiraj mecanic se prevăd cu acţionare automată în caz de incendiu şi comenzi manuale dispuse lângă intrări şi în dispeceratele de securitate sau, atunci când nu sunt obligatorii dispeceratele, la serviciul permanent de supraveghere al parcajului.
Art. 122
(1)Gurile de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic şi gurile de admisie a aerului se amplasează în aşa fel încât să asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se desfumează şi debitele necesare stabilite în prezentul normativ.
(2)Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioară a spaţiului care se desfumează, cu partea lor superioară la maximum 1,00 m de pardoseală, racordându-se direct sau prin tubulaturi la goluri în exterior sau la ventilatoare de introducere. Uşile directe spre exterior sunt considerate admişii de aer.
(3)Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului care se desfumează, în treimea superioară a pereţilor sau în planşeu, racordându-se direct sau prin tubulaturi la ventilatoare rezistente la foc. În rampele interioare de circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.
Art. 123
Tubulaturile sistemului de evacuare natural-organizată a fumului în caz de incendiu trebuie să respecte următoarele:
a)secţiunea lor va fi egală cu cea a gurilor la care sunt racordate;
b)raportul dintre laturile secţiunii tubulaturilor nu va fi mai mare de 2, inclusiv în cazurile în care se prevăd diafragme interioare locale;
c)conductele verticale de evacuare nu vor avea mai mult de două deviaţii, iar unghiul acestora faţă de verticală nu va depăşi 20°;
d)lungimea racordurilor orizontale ale tubulaturii de evacuare a fumului nu va depăşi 2 metri;
e)în interiorul spaţiului care se desfumează tubulaturile trebuie să fie etanşe la foc E 30-o-i, ve sau ho.
Art. 124
Tubulaturile sistemului de evacuare a fumului prin tiraj mecanic trebuie să respecte următoarele:
a)secţiunea lor va fi egală cu cea a gurilor la care sunt racordate;
b)raportul dintre laturile secţiunii tubulaturilor nu va fi mai mare de 2;
c)în interiorul spaţiului care se desfumează, tubulaturile trebuie să fie etanşe la foc E 30-o-i, ve sau ho.
Art. 125
Deschiderile de admisie naturală a aerului, atunci când se adoptă, vor avea suprafaţa minimă de 6 dm2 pentru fiecare autoturism în condiţiile în care debitul necesar de evacuare a fumului prin tiraj mecanic este de 600 m3/oră şi de 9 dm2 pentru fiecare autoturism în condiţiile în care debitul necesar de evacuare a fumului prin tiraj mecanic este de 900 m3/oră,
Art. 126
Trecerea tubulaturilor de admisie a aerului şi de evacuare a fumului prin alte spaţii sau compartimente ale parcajului este admisă în condiţiile protejării tubulaturilor cu materiale rezistente la foc El 60.
Art. 127
Tubulaturile aferente sistemelor de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat (admişii şi evacuări) trebuie să fie independente şi separate atât pe fiecare nivel de parcare, cât şi pe fiecare compartiment.
Art. 128
Tubulaturile sistemelor de evacuare a fumului prin tiraj mecanic se pot racorda la canale colectoare verticale, cu condiţia ca înălţimea dintre racordurile la canalul colector să fie de cel puţin un nivel al parcajului.
Art. 129
(1)Canalele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau tiraj mecanic vor avea gurile exterioare de evacuare a fumului amplasate la partea superioară a clădirilor supraterane şi astfel dispuse încât să se afle în afara zonelor care pot fi incendiate.
(2)Fac excepţie gurile exterioare ale tubulaturilor de evacuare a fumului din parcajele subterane tip P1 şi P2, care se pot dispune la nivelul terenului, la distanţă de minimum 8,00 m faţă de orice construcţie supraterană.
Art. 130
Între prizele de aer proaspăt şi gurile canalelor de evacuare a fumului în exterior trebuie asigurată distanţa minimă de 8,00 m. Capetele de evacuare a fumului se recomandă să fie amplasate astfel încât vântul dominant să nu conducă fumul evacuat spre admisiile de aer.
Art. 131
Instalaţiile de ventilare normală a parcajului pot fi utilizate şi pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, dacă îndeplinesc condiţiile specifice ambelor funcţiuni.
SECŢIUNEA 2: Ventilatoare de evacuare a fumului
Art. 132
(1)Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu trebuie să fie rezistente la foc, clasa F400 120, conform prevederilor SR EN 12101-3: Sisteme de control al căldurii şi al fumului. Partea 3: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare a căldurii şi a fumului.
(2)Atunci când parcajele subterane pentru autoturisme sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler, ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu pot fi rezistente la foc, clasa F200 120, conform SR EN 12101-3: Sisteme de control al căldurii şi al fumului. Partea 3: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare a căldurii şi a fumului.
(3)Ventilatoarele de dirijare a fumului dispuse în interiorul parcajului trebuie să fie rezistente la foc, clasa F300 120, conform prevederilor SR EN 12101-3: Sisteme de control al căldurii şi al fumului. Partea 3: Specificaţii pentru ventilatoare de evacuare a căldurii şi a fumului
Art. 133
Ventilatoarele de introducere a aerului şi de evacuare a fumului în caz de incendiu se alimentează din sursa de bază şi sursa de rezervă, potrivit prevederilor reglementărilor specifice.
Art. 134
Pentru a nu fi afectată în caz de incendiu funcţionarea ventilatoarelor de evacuare a fumului amplasate în interiorul parcajului, acestea se amplasează la mai mult de 3,00 m de orice autoturism staţionat. În cazul în care această condiţie nu poate fi respectată, ventilatorul se ecranează cu elemente constructive rezistente la foc El 60.
Art. 135
(1)La parcajele subterane de tip P3 şi P4, în apropierea rampelor de acces se prevede la nivelul de referinţă un dispozitiv semnalizat lizibil, astfel încât să fie uşor de reperat atât ziua, cât şi noaptea, echipat cu comenzi manuale prioritare, selective pe compartimentele parcajului, care să permită oprirea şi repornirea ventilatoarelor de evacuare a fumului.
(2)În cazul în care parcajul este prevăzut cu două sau mai multe astfel de dispozitive, utilizarea unuia dintre dispozitive trebuie să anuleze funcţionarea celorlalte.
(3)Pentru parcajele tip P1 şi P2, dispozitivul echipat cu comenzi manuale se amplasează în camera de supraveghere a parcajului.
SECŢIUNEA 3: Instalaţii utilitare
Art. 136
La parcajele subterane pentru autoturisme este obligatorie alimentarea din două surse de alimentare electrice sau cu motor termic ori combinate, de bază şi de rezervă, a următorilor consumatori vitali:
a)instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor;
b)instalaţii de stingere a incendiilor cu apă;
c)instalaţii de evacuare a fumului prin tiraj mecanic;
d)mijloace destinate alertării utilizatorilor;
e)ascensoare pentru persoane handicapate locomotor;
f)ascensoare de pompieri (intervenţie în caz de incendiu), atunci când sunt obligatorii;
g)platforme elevatoare şi ascensoare pentru autoturisme;
h)cortine rezistente la foc.
Art. 137
(1)Alimentarea electrică a consumatorilor vitali se realizează prin două căi distincte de alimentare, protejate împotriva efectelor incendiului.
(2)Cablurile şi conductoarele electrice de alimentare montate în interiorul parcajului se protejează cu elemente rezistente la foc El 60.
Art. 138
Tabloul electric general al parcajului subteran se amplasează în încăpere distinctă, alcătuită conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate şi compartimentată cu elemente rezistente la foc El 90. Golul de circulaţie funcţională se protejează cu uşă rezistentă la foc El 90-C cu deschidere spre exteriorul încăperii.
Art. 139
(1)Parcajele subterane tip P1, P2, P3 şi P4 se prevăd cu iluminat de siguranţă, alcătuit şi realizat potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile şi prezentului normativ.
(2)Iluminatul de siguranţă al căilor de evacuare a utilizatorilor va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioară şi inferioară a căilor de evacuare, cu funcţionare timp de minimum 60 de minute.
(3)Punctele luminoase dispuse la partea superioară se montează la maximum 15,00 m distanţă între ele.
(4)Fiecare punct luminos trebuie să aibă un flux luminos de minimum 45 lumeni pe o perioadă de 60 de minute.
(5)Punctele luminoase dispuse la partea inferioară pot fi încastrate în pardoseală, cu condiţia respectării rezistenţei mecanice necesare, sau pot fi amplasate în apropierea pardoselii.
(6)Punctele luminoase dispuse la partea inferioară care nu se încastrează în pardoseală se dispun la cel mult 0,50 m deasupra pardoselii.
Art. 140
(1)Numărul echipamentelor şi bornelor de reîncărcare a acumulatoarelor autoturismelor electrice este limitat la 3 pentru fiecare parcaj.
(2)Numărul de prize electrice pentru încărcarea autoturismelor echipate cu baterii şi încărcător intern, fără degajare de hidrogen, nu este limitat.
SECŢIUNEA 4: Ascensoare pentru persoane şi pentru marfă, platforme elevatoare şi ascensoare pentru autoturisme
Art. 141
(1)Ascensoarele pentru persoane, pentru marfă, ascensoarele pentru pompieri şi elevatoarele trebuie să fie proiectate, construite şi instalate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 439/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a ascensoarelor, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva 95/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 iunie 1995 de apropiere a legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare.
(2)La parcajele subterane cu mai mult de 4 subsoluri este obligatorie prevederea cel puţin a unui ascensor pentru pompieri, uşor accesibil de la nivelul de referinţă şi prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.
(3)La parcajele subterane cu mai mult de 4 niveluri subterane înglobate în clădiri înalte sau foarte înalte, ascensoarele pentru pompieri aferente parcajului se separă de ascensoarele pentru pompieri ale nivelurilor supraterane.
(4)Ascensorul pentru pompieri prevăzut cu puţ propriu, separat de restul clădirii cu pereţi rezistenţi la foc REI 180, va asigura accesul la toate nivelurile subterane şi va avea asigurată funcţionarea timp de 120 de minute.
(5)Accesurile la ascensorul pentru pompieri se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi cu uşi rezistente la foc El 90-C.
Art. 142
(1)Ascensoarele pentru persoane şi cele de marfă din parcajele subterane se izolează faţă de restul parcajului prin pereţi rezistenţi la foc El 120.
(2)Golurile de acces se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi uşi El 90-C pentru parcajele subterane înglobate în subsolurile clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate. Golurile de acces se protejează cu încăperi-tampon ventilate în suprapresiune şi uşi El 60-C pentru parcajele subterane înglobate în subsolurile clădirilor care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate.
(3)Ascensoarele pentru marfă nu se amplasează în casele de scări.
Art. 143
Ascensoarele pentru persoane cu handicap locomotor pot fi utilizate şi pentru evacuarea acestora în caz de incendiu, atunci când respectă următoarele condiţii:
a)au acces la căile comune de circulaţie orizontală, la un hol sau o cale de acces directă în exterior;
b)sunt în legătură cu o scară sau o ieşire spre exterior, direct sau prin intermediul unei căi de acces separate (coridor, hol), fără a traversa parcajul;
c)încăperile-tampon de acces la ascensor au suprafaţa minimă de 5,00 m2 şi lăţimea minimă de 1,50 m;
d)în faţa uşilor de palier ale acestor ascensoare se asigură o zonă de aşteptare, dimensionată proporţional cu numărul locurilor de parcare pentru persoane cu handicap locomotor, respectiv 2,00 m2 pentru un loc de parcare, iar zona de aşteptare nu trebuie să blocheze circulaţia de evacuare spre scară a celorlalţi utilizatori;
e)sunt alimentate din sursa de bază şi sursa de rezervă;
f)se asigură marcarea şi semnalizarea corespunzătoare a ascensoarelor.
Art. 144
(1)Platformele elevatoare şi ascensoarele pentru autoturisme se proiectează şi se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, respectându-se şi următoarele:
a)se montează în puţuri separate de restul clădirii cu pereţi rezistenţi la foc El 120;
b)uşile de palier vor fi rezistente la foc El 90-C;
c)uşile de palier se prevăd cu prag de 2,5 cm sau pardoseala va avea pantă astfel realizată încât să se evite scurgerea lichidelor în puţul platformei elevatoare sau al ascensorului;
d)acţionarea instalaţiei de semnalizare a incendiilor din parcaj va comanda automat aducerea platformei elevatoare sau a ascensorului la nivelul de referinţă.
(2)Se prevăd inscripţionări referitoare la obligativitatea opririi motorului după poziţionarea autoturismului pe platforma elevatoare sau în ascensor.
Art. 145
La parcajele subterane prevăzute numai cu platformă elevatoare sau ascensor se prevăd scări pentru intervenţie şi salvare, minimum una la 500,00 m2 de parcaj.
CAPITOLUL X: Instalaţii de protecţie la incendiu
SECŢIUNEA 1: Sisteme de alarmare
Art. 146
(1)Parcajele subterane de tipul P1, P2, P3 şi P4, precum şi cele cu mai mult de 4 niveluri subterane, indiferent de numărul locurilor de parcare, se prevăd cu sistem de alarmare a utilizatorilor în caz de incendiu şi cu mijloace de alertare, după caz, a operatorului parcajului, serviciilor de securitate la incendiu (prevăzute la art. 13 şi 14), precum şi a serviciilor pentru situaţii de urgenţă.
(2)Alarmarea trebuie să fie audibilă şi vizibilă din orice punct al parcajului şi al căilor de evacuare.
(3)Parcajele tip P3 şi P4, precum şi cele cu mai mult de 4 niveluri subterane, indiferent de numărul locurilor de parcare, se prevăd obligatoriu cu mijloace de alertare automată în caz de incendiu a serviciilor de securitate la incendiu.
(4)Legătura telefonică pentru alertarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă la parcajele P3 şi P4, precum şi la cele cu mai mult de 4 niveluri subterane se prevede în dispeceratul de securitate, iar la parcajele de tip P2, în spaţiul de supraveghere a parcajului.
(5)Legătura telefonică pentru alertarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă la parcajele P1 şi P2 se prevede conform dispoziţiilor stabilite de operatorul parcajului.
Art. 147
Declanşarea alarmei în parcaj trebuie să acţioneze automat:
a)deschiderea ieşirilor încuiate din toată parcarea;
b)afişarea interzicerii accesului autoturismelor în parcaj;
c)difuzarea unui mesaj preînregistrat, atunci când parcarea este prevăzută cu echipament de sonorizare, fără să afecteze alte spaţii.
SECŢIUNEA 2: Instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor
Art. 148
(1)Parcajele subterane de tipul P1, P2, P3 şi P4, indiferent de numărul locurilor de parcare, se echipează cu instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor, proiectate şi realizate conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Parcajele subterane echipate cu instalaţii automate de stingere tip sprinkler se prevăd şi cu instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor.
Art. 149
(1)Instalaţiile de detectare şi semnalizare a incendiilor se prevăd şi cu butoane de semnalizare manuală.
(2)Butoanele de semnalizare manuală se dispun la fiecare nivel de parcare, pe circulaţiile pietonale, în apropierea fiecărei scări şi lângă ieşirile în exterior.
(3)Butoanele de semnalizare manuală se montează la înălţimea de maximum 1,40 m faţă de pardoseală şi se amplasează în aşa fel încât să nu fie blocate prin deschiderea uşilor. Grosimea butoanelor poate depăşi suprafaţa peretelui cu maximum 0,10 m.
Art. 150
(1)Centralele de semnalizare aferente instalaţiilor de detectare-semnalizare trebuie amplasate în dispeceratele de securitate a parcajelor, iar în situaţia în care dispeceratul nu este obligatoriu, centrala se amplasează într-o încăpere în care este asigurată permanent supravegherea.
(2)Dispeceratul de securitate se prevede cu instalaţie independentă de ventilare.
Art. 151
Detectoarele aferente instalaţiei de detectare-semnalizare a incendiilor se repartizează în parcaj, în spaţiile tehnice şi cele destinate activităţilor conexe, conform proiectului de specialitate şi indicaţiilor producătorului.
Art. 152
(1)Instalaţia de detectare-semnalizare a incendiilor trebuie să acţioneze automat:
a)declanşarea alarmei în dispeceratul de securitate;
b)dispozitivele de securitate la incendiu în compartimentul sau spaţiul în care a izbucnit incendiul;
c)punerea în funcţiune a sistemului de evacuare a fumului în compartimentul sau spaţiul respectiv;
d)declanşarea automată a alarmei în tot parcajul;
e)deschiderea uşilor încuiate şi a barierelor parcajului.
(2)Se admite o temporizare a acţionărilor de maximum 5 minute numai dacă parcarea dispune, în timpul prezenţei publicului, de personal pregătit pentru gestionarea directă a alarmei restrânse la nivelul compartimentului în care a izbucnit incendiul.
SECŢIUNEA 3: Instalaţii de stingere a incendiilor
Art. 153
(1)La parcajele subterane de tipul P1, P2, P3 şi P4, este obligatorie echiparea cu următoarele instalaţii de stingere a incendiilor:
a)hidranţi interiori;
b)sprinklere;
c)perdele de drencere (sprinklere deschise) pentru protecţia golurilor rampelor de circulaţie a autoturismelor între nivelurile parcajului subteran şi a golurilor de acces la puţurile platformelor elevatoare, precum şi drencere (sprinklere deschise) în tamburii deschişi (atunci când se prevăd);
d)coloane uscate, dispuse în casele de scări, la parcajele cu mai mult de două niveluri subterane;
e)hidranţi exteriori.
(2)Fac excepţie de la obligativitatea prevederii instalaţiilor automate de stingere a incendiilor tip sprinkler:
a)parcajele subterane de tipul P1 şi P2 cu maximum două niveluri de parcare, aferente clădirilor de locuit care nu sunt clădiri înalte şi foarte înalte sau cu săli aglomerate, prevăzute cu instalaţie de detectare şi semnalizare a incendiilor şi instalaţie de evacuare a fumului prin tiraj mecanic cu debit de 900 m3/h pentru fiecare autoturism;
b)parcajele subterane puternic ventilate natural.
Art. 154
(1)La parcajele subterane cu 4 niveluri şi mai mult, indiferent de numărul locurilor de parcare, se asigură, suplimentar, următoarele:
a)debitele jeturilor pentru hidranţii de incendiu interiori se calculează pentru valorile maxime, prevăzute în standardele SR EN 671-1: Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 1: Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri semirigide şi SR EN 671-2: Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun. Partea 2: Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri plate, fără a fi mai mici de 2,5 l/s;
b)timpul de funcţionare a hidranţilor interiori de 60 de minute;
c)minimum două jeturi în funcţiune simultană care să atingă fiecare punct din suprafaţa de parcare, indiferent de echiparea cu instalaţie automată de stingere tip sprinkler, stabilită conform art. 153 alin. (1) lit. b).
(2)La parcajele subterane din categoriile P1, P2, P3 şi P4 care nu fac obiectul alin. (1), se asigură minimum două jeturi în funcţiune simultană şi timpul de funcţionare a hidranţilor interiori de minimum 10 minute.
(3)La parcajele subterane din categoria P1 şi P2 neechipate cu instalaţie de stingere automată tip sprinkler [conform art. 153 alin. (2)], hidranţii interiori trebuie să asigure minimum două jeturi în funcţiune simultană şi timpul de funcţionare de minimum 30 de minute.
(4)Debitul de calcul pentru hidranţii exteriori se asigură în funcţie de nivelul de stabilitate la incendiu şi de volumul parcajului, astfel:
(5)La stabilirea debitului de calcul în cazul înglobării parcajelor subterane în clădiri supraterane se ia în calcul debitul cel mai mare normat, respectiv pentru clădirea supraterană sau pentru parcajul subteran.
(6)În toate cazurile timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor exteriori este de 180 de minute.
Art. 155
Instalaţiile de stingere a incendiilor prevăzute la parcajele subterane se proiectează, se dimensionează şi se alcătuiesc în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 156
Parcajele subterane pentru autoturisme se dotează pe fiecare nivel cu cel puţin următoarele mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu:
a)stingătoare portative de 6 kg sau 6 litri, corespunzătoare riscurilor de incendiu şi dispuse astfel încât să revină câte un stingător la maximum 10 autoturisme;
b)stingătoare transportabile de 50 kg, amplasate astfel încât unui stingător să îi revină maximum 500,00 m2 de parcaj;
c)cutii de 100 litri cu nisip şi lopată pentru fiecare nivel, dispuse în apropierea fiecărei rampe auto;
d)la dispeceratul de securitate la incendiu sau anexă a acestuia se asigură o rezervă de 10 bucăţi stingătoare portative.
Art. 157
(1)Pentru stingătoarele portative documentele de referinţă sunt Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 97/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 mai 1997 de apropiere a legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune, şi SR EN 3 (cu părţile sale).
(2)Pentru stingătoarele mobile cu încărcătura nominală de 50 kg/l documentul de referinţă este SR EN 1866-1: Stingătoare mobile de incendiu. Partea 1: Caracteristici, performanţe şi metode de încercare.
(3)Stingătoarele trebuie să fie certificate conform legii.
Art. 158
Parcajele subterane trebuie să aibă asigurată o rezervă de minimum 2% din numărul de capete sprinkler cu care este echipat nivelul subteran cu cel mai mare număr de autoturisme, dar minimum 25 de bucăţi.
CAPITOLUL XI: Intervenţie
Art. 159
Accesul pentru intervenţie în caz de incendiu trebuie asigurat pe cel puţin un drum carosabil care să permită circulaţia autospecialelor de intervenţie.
Art. 160
Conformarea construcţiei parcajului subteran trebuie să fie realizată astfel încât să se asigure accesuri şi trasee de intervenţie în interior, uşor de recunoscut şi corespunzător alcătuite, echipate şi marcate.
Art. 161
Căile de acces şi circulaţiile interioare funcţionale ale parcajului subteran vor fi menţinute permanent în stare de utilizare, astfel încât în caz de necesitate să poată fi utilizate de către serviciile de intervenţie pentru situaţii de urgenţă.
CAPITOLUL XII: Marcaje
Art. 162
Pentru recunoaşterea uşoară şi utilizarea căilor de evacuare în caz de incendiu, pe traseele acestora se prevăd indicatoare şi marcaje vizibile.
Art. 163
Pe uşile care nu servesc la evacuarea utilizatorilor parcajului se inscripţionează în limbile română şi engleză cuvintele „FĂRĂ IEŞIRE”.
Art. 164
Locurile de parcare a autoturismelor se marchează şi se numerotează vizibil pe pardoseală şi se semnalizează cu indicatoare de orientare.
Art. 165
Se prevăd indicatoare rutiere pentru circulaţia autoturismelor, montate la partea superioară şi inferioară a căilor de circulaţie din parcaj şi indicatoare de evacuare pentru utilizatori, conform prevederilor SR ISO 3864-1,2,3, SR ISO 6309 sau ale reglementărilor echivalente în statele membre ale Uniunii Europene.
Art. 166
În apropierea ieşirilor şi a accesurilor la scările de evacuare se afişează interdicţii generale, planuri de evacuare şi instrucţiuni de urmat în caz de incendiu.
CAPITOLUL XIII: Exploatare
Art. 167
Proprietarii, operatorii şi utilizatorii parcajelor, după caz, au obligaţia:
a)îndeplinirii prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor pentru asigurarea securităţii la incendiu a parcajului subteran;
b)întreţinerii în permanentă stare de funcţionare, cu asigurarea fiabilităţii şi eficienţei necesare, a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor şi a instalaţiilor aferente parcajului subteran, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Art. 168
Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale parcajului care conduc la creşterea riscului de incendiu în parcaj, cum sunt utilizarea focului deschis sau a unei surse de căldură, întreruperea unor circuite sau golirea unor instalaţii etc., se realizează numai de către personal calificat şi instruit potrivit reglementărilor specifice, după luarea măsurilor de protecţie necesare şi obţinerea, dacă este cazul, a permisului de lucru cu foc deschis, eliberat de persoanele nominalizate de operatorul parcajului.
Art. 169
(1)Instalaţiile electrice, instalaţiile de ventilare, sistemele de evacuare a fumului în caz de incendiu, ascensoarele, platformele elevatoare, dispozitivele şi instalaţiile de protecţie la incendiu, precum şi elementele şi dispozitivele constructive de securitate la incendiu (compartimentări, separări, treceri prin elemente rezistente la foc, protecţii ale golurilor de circulaţie funcţională etc.) se verifică, se testează şi se întreţin periodic de către persoane fizice sau juridice atestate conform legii, în scopul asigurării menţinerii lor în funcţiune la parametrii proiectaţi.
(2)Datele relevante se consemnează în registrul de control al instalaţiilor respective, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
(3)La parcajele tip P2, P3 şi P4 se realizează teste de funcţionare cel puţin semestrial, iar la parcajele tip P1 cel puţin o dată pe an.
Art. 170
Verificările şi controalele instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor se fac conform reglementărilor specifice de către persoane fizice şi juridice atestate conform legii.
Art. 171
Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu, de regulă, se testează semestrial, iar celelalte elemente (clapete, voleţi) se testează anual.
Art. 172
(1)În încăperile-tampon nu sunt admise depozitarea materialelor şi amplasarea tablourilor sau dulapurilor electrice.
(2)Se interzice blocarea sau reducerea gabaritului de trecere cu obiecte sau materiale a scărilor, coridoarelor, holurilor de evacuare şi a încăperilor-tampon.
Art. 173
Planurile de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu se întocmesc şi se afişează pentru fiecare nivel al parcajului conform Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007.
CAPITOLUL XIV: Referinţe tehnice şi legislative
1.Standarde
2.Legislaţie
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 74 din data de 2 februarie 2010
Forma sintetică la data 15-iul-2017. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.