NSSM 61 – NORME SPECIFICE DE PROTECȚIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTURILE AERIENE
PREAMBUL
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederile minime obligatorii pentru desfășurarea principalelor activităţi din economia naţională, in condiții de securitate a muncii.
Respectarea conținutului acestor prevederi nu absolvă agenții economici de răspundere pentru stabilirea si aplicarea oricăror altor masuri de protecția muncii, adecvate condițiilor concrete de desfășurare a activităților respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind realizarea securității in munca, sistem care cuprinde:
– Norme generale de protectia muncii, care cuprind principalele masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind masurile de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice unor anumite activitati, detaliind prin aceasta prevederile Normelor generale de protectia muncii.
Prevederile tuturor normelor specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare si de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu factorii de risc specifici uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistematica a aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectia muncii.
Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:
– EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
– SARCINA DE MUNCA: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu pentru realizarea procesului de munca;
– MIJLOACE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, masini, utilaje, aparate, dispozitive, unelte, etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;
– MEDIUL DE MUNCA: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice de securitate a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea fiecarui aspect de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului EXECUTANT – SARCINA DE MUNCA – MIJLOACE DE PRODUCTIE – MEDIU DE MUNCA, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru realizarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:
– activitatea de conceptie si proiectare a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
– autorizarea functionarii unitatilor;
– instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
– cercetarea accidentelor de munca si de stabilirea cauzelor si responsabilitatilor;
– controlul si autocontrolul de protectie a muncii;
– fundamentarea programului de protectie a muncii.
In acest context, Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi aeriene au fost elaborate tinandu-se seama de reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru acesta activitate.
Pentru ca normele specifice sa răspundă cerințelor actuale nu numai in ceea ce privește conținutul, dar si forma de prezentare sa fie conform altor acte legislative si normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conținutul articolelor care se refera la acceasi problematica, facilitand astfel pentru utilizatori intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.
In finalul lucrarii, se prezinta anexe care cuprind lista normelor specifice de protecție a muncii, lista standardelor conexe activitatii de aviatie civila, lista prescriptiilor tehnice obligatorii ISCIR, precum si unele definitii specifice aviatiei civile.
Avand in vedere specificul activitatii serviciilor de navigatie aeriana, precum si impactul conditiilor de lucru asupra starii de securitate si sanatate in munca, se vor efectua studii si investigatii in acest domeniu, de catre institute de specialitate abilitate, iar concluziile rezultate vor fi puse in aplicare si vor completa actualele reglementari.
1. PREVEDERI GENERALE
Continut
Art.1 Normele specifice de protecție a muncii pentru activitatile din transporturile aeriene cuprind prevederi pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Scop
Art.2 Scopul prezentelor norme este de a alimina sau diminua posibilele pericole de accidentare sau imbolnavire profesionala, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant-sarcina de munca-mijloace de producție-mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art.3 Prezentele norme se aplica persoanelor juridice sau fizice ce desfasoara activitati care contribuie la realizarea obiectivului din transporturile aeriene: executarea zborurilor tuturor aeronavelor in condiții de siguranta.
Conexiunea cu alte acte normative
Art.4 Prezentele norme specifice se aplica cumulativ cu Normele generale de protecție a muncii.
Art.5 Pentru activitatile nespecifice sau complementare activităților din transporturile aeriene, la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica Normele specifice de protecție a muncii pentru activitatile respective prezentate in anexa 1.
Art.6 Organizarea si desfășurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul M.I. nr.381/04.03.1994 si M.L.P.A.T. nr.1219/MC/03.03.1997.
Revizuirea normelor
Art.7 Prezentele norme vor fi revizuite, completate si modificate periodic sau ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor legislative, tehnice, tehnologice sau de standarde, etc., adoptate pe plan național sau local.
2. PREVEDERI COMUNE
2.1 Încadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art.8 La locurile de munca in care se desfasoara activitati de transport aerian vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalatiile si procedeele de lucru, au calificarea si autorizarea necesara si au fost instruite din punctul de vedere al protecției muncii.
Art.9 Personalul navigant va fi admis la zbor numai daca inaintea zborului i s-a asigurat repausul normal conform Normelor privind organizarea timpului de munca si de odihna pentru personalul navigant din transporturile aeriene stabilite potrivit reglementarilor aeronautice nationale.
Se interzice urcarea la bordul unei aeronave a oricarui membru al echipajului care se afla sub influenta alcoolului , ori a unor substante medicamentoase care pot influenta negativ starea psiho-fizica sau a peronalului navigant care declara ca din cauze psiho-functionale ori din alte motive personale, nu este in masura sa execute in condiții optime misiunea de zbor.
Art.10 (1) La efectuarea activităților ce se desfasoara in transporturile aeriene vor fi repartizati numai salariati care au corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.
(2) In functie de specificul activitatii (de zbor, tehnice, etc.), se interzice lucrul in cadrul acestor activitati al persoanelor care prezinta diverse afectiuni constatate la controlul medical si care constituie contraindicatii pentru desfășurarea activitatii in condiții de securitate.
(3) Controlul medical periodic este obligatoriu si se va desfasura potrivit prevederilor Ministerului Sanatatii.
2.2 Instruirea personalului
Art.11 Organizarea si desfășurarea activitatii de instruire a salariatilor in domeniul protecției muncii se vor realiza conform Normelor generale de protecția muncii.
Art.12 Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a elabora, prin efort propriu sau in colaborare cu institutii specializate, instructiuni proprii de protecție a muncii, in functie de specificul activitatii desfasurate, instructiuni ce vor fi supervizate de specialisti in domeniu. Aceste instructiuni vor fi afisate la loc vizibil.
Art.13 In cadrul procesului de instruire in domeniul protecției muncii a salariatilor care desfasoara activitati in aviatia civila, se vor trensmite toate informatiile necesare, referitoare la:
– riscurile la care sunt expusi;
– partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, in functie de specificul activitatii;
– dispozitivele de protecție existente;
– modul de interventie in caz de avarii sau accidente;
– sisteme de avertizare/semnalizare/alarmare;
– semnificatia marcajelor diferitelor incarcaturi, colete, etc., conform stadardelor.
Art.14 Personalul navigant va evita consumul de alimente fermentabile sau care obosesc organele digestive. Se recomanda zilnic consumul de alimente care sa mareasca rezistenta organismului fata de solicitarile din timpul zborului.
Art.15 Zborurile de instruire se executa in scopul:
– formarii personalului navigant si obtinerii primei trepte de calificare;
– obtinerii unei calificari superioare;
– mentinerii capacitatii de zbor sau in scopul reluarii antrenamentului.
Art.16 Personalul navigant care executa instruirea unui alt personal navigant (calificat sau in curs de calificare), trebuie sa aiba trecuta in brevet -in mod obligatoriu- calificarea de instructor pe tipul de aeronava respectiv si pentru specialitatea respectiva.
Art.17 Zborurile de instruire executate in cadrul agentilor economici din aviatia civila vor avea la baza prevederile Regulamentului de zbor al aviatiei civile. Zborurile de instruire executate in cadrul unitatilor de invatamant aeronautic civil, in spatiile rezervate exclusiv-temporar sau permanent-acestor unitati, se vor desfasura in baza reglementarilor in vigoare.
In cazurile in care unele zboruri ale echipajelor de invatamant aeronautic civil se executa in afara spatiilor rezervate exclusiv acestor unitati, ele vor trebui sa respecte intocmai prevederile Regulamentului de zbor al aviatiei civile.
Art.18 Zborurile de instruire vor fi organizate si executate conform prevederilor Regulamentului de zbor.
Art.19 Masurile de prim ajutor se vor stabili in functie de specificul activitatii din transporturile aeriene, cu avizul medicului de medicina muncii sau cu competenta de medicina muncii, prin instructiuni proprii.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protecție
Art.20 Dotarea cu echipament individual de protecție si alegerea sortimentelor in functie de riscurile specifice fiecărui loc de munca, se va face conform Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protecție aprobat prin Ordinul nr.225 din 21 iulie 1995 al Ministerului Muncii si Protecției Sociale.
Art.21 In zonele cu pericol potential de aparitie a electricitatii statice in mediul de munca, imbracamintea si incaltamintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea imbracamintei sintetice, generatoare de sarcini electrice sau a incaltamintei cu accesorii metalice.
Art.22 Pe langa echipamentul individual de protecție corespunzator, salariatii care desfasoara activitati de utilizare a unor substante acide sau petroliere, vor fi dotati, dupa caz, cu unguente de protecție si solutii de neutralizare a nocivitatii.
Art.23 Personalul salariat care lucreaza in medii cu temperaturi ridicate, poate beneficia, dupa caz de o alimentatie necesara, in conformitate cu criteriile de acordare a alimentatiei de protecție mentionate in tabelul 2 din Normele generale de protecție a muncii.
Art.24 Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzatoare, salariatii care manipuleaza diverse materii si materiale nocive, inainte de servirea mesei isi vor spala mainile si fata.
Art.25 (1) La terminarea lucrului echipamentul individual de protecție va fi depus in vestiare special amenajate.
(2) Persoanele juridice sau fizice vor lua masuri, dupa caz, de curatare, denocivizare, reparare si intretinere a echipamentului individual de protecție.
Art.26 Echipamentul individual de protecție va asigura protecția impotriva tuturor riscurilor existente la locurile de munca.
2.4 Organizarea locului de munca si a activităților
Art.27 Conducatorii agentilor economici si conducatorii locurilor de munca vor organiza locurile de munca potrivit reglementarilor in vigoare pentru aplicarea si respectarea normelor si masurilor de protecția muncii.
Art.28 Toate caile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute in stare de curatenie, libere de orice obstacol si vor fi marcate vizibil, pentru a se evita expunerea salariatilor la accidente. Caile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate si amenajate in vederea scurgerii apei. Iarna caile de acces vor fi curatete de zapada si presarate cu materiale antiderapente (nisip, sare, rumegus, etc.)
Art.29 Pentru autovehiculel vor fi pravazute drumuri sau spatii de intoarcere cu o raza de curbura care sa permita manevre nepericuloase. Atunci cand nu exista spatii de intoarcere, manevrele se vor face prin pilotaj.
Pe caile de circulatie ale autovehiculelor vor fi amplasate, la loc vizibil, placute cu semne de circulatie.
Art.30 Acolo unde este cazul (diferente de nivel) se vor amenaja rampe de incarcare-descarcare, la cote de nivel corespunzator platformelor mijloacelor de transport si prevazute cu dispozitive de egalizare sau podete de trecere cu inaltime variabila.
Art.31 Produsele utilizate in activitatile de aviatie vor fi depozitate in spatii distincte, special amenajate, in functie de natura acestora.
Art.32 In spatiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzator (natural, artificial sau mixt) conform prevederilor Normelor generale de protecția muncii.
Art.33 Se va prevedea un iluminat (grup electrogen, baterie de acumulatori, etc.) cu alimentare dubla de la surse diferite de sursa iluminatului general de lucru.
Tipul de constructie al corpurilor de iluminat se va alege in functie de caracteristicile mediului in care acestea vor fi utilizate (umiditate mare, pericol de explozie, de incendiu, etc.)
Art.34 Pe timp de noapte se va sigura un iluminat corespunzator al cailor de acces in spatiile de lucru (rampe de incarcare-descarcare a marfurilor, depozite, etc.)
Art.35 Temperatura unor parti a utilajelor cu care se poate veni in contact accidental in timpul lucrului nu trebuie sa depaseasca 40 C.
Art.36 In incaperile sau in apropierea echipamentelor tehnice, unde au loc degajari de caldura, se vor prevedea mijloace pentru controlul temperaturii, fiind interzisa scoaterea din functiune a acestora.
Art.37 In spatiile de lucru cu degajari mari de caldura vor fi adoptate masuri speciale de protecție privind:
– organizarea intreruperilor periodice ale activitatii sau reducerea timpului de munca, in functie de conditiile concrete de munca;
– amenajarea de spatii speciale pentru repaus, care sa permita restabilirea echilibrului termic;
– utilizarea dusurilor de aer si a perdelelor de aer.
Art.38 In cazul muncii in aer liber se vor lua masuri care sa previna racirea sau supraincalzirea salariatilor, prin intreruperi periodice ale activitatii, a caror durata si frecventa vor fi conform propunerilor conducerii unitatii. De asemena, se vor amenaja spatii fixe sau mobile pentru protejarea salariatilor impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile.
Art.39 Pentru evitarea curentilor de aer din zonele usilor, potilor sau golurilor tehnologice dinspre exterior se vor prevedea separat sau combinat:
– perdele sau sorturi din material plastic sau cauciuc;
– paravane longitudinale sau exterioare;
– camere tampon (sasuri) interioare sau exterioare;
– perdele cu aer cald.
Art.40 La depozitele si halele la care usile au dimensiuni mai mari de 3x3m, se vor prevedea obligatoriu usi de acces pentru salariati.
Art.41 Echipamentele si utilajele vor avea ecrane de protecție, aparatori, carcase, etc, care sa impiedice accesul personalului la elementele periculoase ale acestora.
Art.42 Amplasarea agregatelor frigorifice se va face tinand seama de gabaritul acestora, de deschiderea usilor si de destinatia fiecaruia, in asa fel incat sa se asigure conditiile corespunzatoare de lucru.
La exploatarea instalatiilor frigorifice vor fi respectate prescriptiile tehnice ISCIR C 14-85.
Art.43 Camerele frigorifice inzidite vor fi prevazute in interior cu butoane de alarma cu inscriptia „OM INCHIS” care vor emite semnale, atat optice, cat si acustice in caz de necesitate.
Art.44 Verificarea instalatiilor de alarmare se va efectua zilnic, de catre mecanicul de intretinere.
Art.45 Reziduurile rezultate din diverse procese tehnologice vor fi deversate in reteaua de canalizare, numai dupa ce acestea au fost supuse unor procese de epurare si denocivizare. Lichidele ce contin hidrocarburi vor fi colectate in bazinele separatoare de grasimi.
2.5 Protecția impotriva electrocutarii
Art.46 Echipamentele si utilajele acionate electric vor fi protejate prin carcase, aparatori, etc., astfel incat elementele aflate normal sub tensiune sa nu poata fi atinse.
Art.47 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzator si protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice, etc.
Art.48 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aparatorilor, etc., la echipamentele aflate sub tensiune.
Art.49 Toate reparațiile, reglajele sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor efectua numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica si numai de catre electricieni de intretinere instruiti corespunzator si autorizati. In zona de lucru vor fi montate la loc vizibil tablite avertizoare de interdictie.
Art.50 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa sau indirecta se vor lua masuri tehnice si organizatorice, conform prevederilor Normelor specifice de protecție a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Art.51 Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare.
Art.52 In dreptul utilajelor cu actionare electrica si al tablourilor electrice se va prevedea un gratar de lemn sau covor de cauciuc.
Art.53 Electromotoarele si celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu carcasa de protecție si legaturi la prizele de pamant si la conductorul de nul al instalatiei electrice.
Art.54 In cazul dotarii cu masini de birou actionate electric (masini de scris, adunat, calculat si electrocontabile) acestea vor fi prevazute cu legatura de protecție la priza de pamant.
Art.55 Dupa terminarea lucrului masinile de birou vor fi scoase de sub tensiune.
Art.56 Prizele de alimentare vor fi numai tip”Schuko” cu legatura de protecție la priza de pamant.
Art.57 Se interzice lucrul la masinile de birou actionate electric, cu mainile umede sau murdare de grasime.
Art.58 Pentru prevenirea electrocutarii la lucrul cu echipamentele si utilajele actionate electric vor fi respectate prevederile Normelor specifice de protecția muncii pentru utilizarea energiei electrice, precum si standardele de electrosecuritate in vigoare.
2.6 Protecția impotriva incendiilor si exploziilor
Art.59 La amenajarea spatiilor de lucru destinate depozitarii si manipularii propriu-zise a materialelor explozive, inflamabile a celor care formeaza amestecuri explozive, a gazelor combustibile si toxice, comprimate, lichefiate, etc., se vor respecta prevederile Normelor generale de prevenire si stingere a incediilor si ale Legii 126/1995 privind regimul materialelor explozive.
Art.60 Se interzice salariatilor accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru unde exista pericolul producerii incendiilor si exploziilor.
Vor fi afisate, in locuri vizibile, tablite avertizoare pentru interzicerea fumatului in spatiile de lucru cu pericol de incendii si explozii.
Art.61 Incarcarea si descarcarea cisternelor si autocisternelor cu produse inflamabile se va face prin mijloace de transport mecanizate (electropompe, motopompe, etc.) de la si la locurile destinate depozitarii acestor produse.
Art.62 Operatile de incarcare-descarcare si depozitare a produselor explozive si inflamabile se vor efectua numai in spatii special amenajate in acest scop.
Art.63 In spatiile de lucru unde se manipuleaza materii explozive si inflamabile, salariatii nu vor purta imbracaminte din fibre sintetice sau incaltaminte cu accesorii metalice.
Art.64 In timpul incarcarii sau descarcarii produselor explozive si inflamabile din vagoane cisterna sau din autocisterne in rezervoarele depozitului sau in butoaie sa va stinge orice foc deschis pe o raza de cel putin 50m. Conducatorul operatiilor de incarcare-descarcare va fi dotat cu o lampa electrica portativa de constructie antiexploziva.
Art.65 Transportul si depozitatarea produselor explozive si inflamabile se vor face numai cu cisterne, butoaie sau canistre metalice. Se interzice transportul acestor produse in alte recipiente (bidoane, galeti, sticle sau vase din material plastic).
Art.66 Se interzice efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare cu produse inflamabile si explozive a autovehiculelor cu motoarele in functiune.
Art.67 Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare a produselor inflamabile lichide sau a gazelor sub presiune din vagoane cisterna sau autocisterne, respectivele vagoane vor fi legate la pamant.
Art.68 Se interzice transvazarea lichidelor inflamabile cu ajutorul aerului comprimat. In acest scop se va utiliza obligatoriu gaz inert.
Art.69 In timpil transportului cu autovehicule, recipientele ce contin produse inflamabile si explozive vor fi asigurate impotriva rasturnarii, air dopurile sau capacele vor fi asigurate contra deschiderii.
Art.70 La manipularea recipientelor cu gaze sub presiune vor fi respectate prescriptiile tehnice ISCIR C 2-82; C 3-89, C 5-84 si C 27-85.
Art.71 (1) Pentru efectuarea unor interventii in spatiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie, salariatilor vor utiliza scule antiscantei.
(2) Efectuarea unei operatii care necesita utilizarea focului deschis va fi posibila numai dupa obtinerea „PERMISULUI DE LUCRU CU FOC”.
Art.72 Instalatiile electrice, in spatiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie, vor fi de constructie antiex.
Art.73 Se interzice transportul materialelor inflamabile cu electrocarul, in cazul in care acestea nu este de constructie antiexploziva.
Art.74 Incaperile destinate depozitarii materiilor explozive si inflamabile vor fi realizate din materiale rezistente la foc, care nu produc scantei prin frecare sau lovire.
Art.75 (1) Spatiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie vor fi dotate cu instalatii de ventilare de avarie, independente de instalatia de ventilare generala.
(2) In spatiile prevazute la punctul 1 instalatia de ventilare va fi construita in asa fel incat sa poata fi actionata, atat din interiorul, cat si din exteriorul incaperii.
Art.76 Instalatiile de ventilare care deservesc incaperi in care se depoziteaza sau se manipuleaza materiale care, in stare gazoasa sau de vapori, formeaza cu aerul amestecuri explozive, vor fi dotate cu dispozitive pentru impiedicarea transmiterii flacarilor prin elementele instalatiilor de ventilare (conducte, canale, camere de conditionare, etc.)
Art.77 (1) Vor fi amenajate spatii de evacuare a personalului, in caz de incediu, conform prevederilor Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.
(2) Spatiile de evacuare vor fi mentinute in stare de curatenie si vor fi semnalizate corespunzator. Se va prevedea un iluminat de siguranta de evacuare care va asigura o iluminare de cel putin 0,3lx la nivelul pardoselii.
Art.78 Pentru prevenirea exploziilor si incendiilor vor fi respectate, pe langa prevederile prezentelor norme si prevederile normelor specifice de protecția muncii la:
– transportul, depozitarea si folosirea materiilor explozive;
– fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului;
– desfacerea produselor petroliere;
– manipularea, transportul si depozitarea produselor petrochimice;
– producerea aerului comprimat;
– fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei;
– fabricarea, depozitarea si transportul produselor anorganice;
– fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimice);
– activitati de vopsire, conform anexei 1 a prezentelor norme.
Art.79 Cand pornirea motoarelor uni avion se face pe un aeroport cu trafic intens, la sol trebuie sa se afle o echipa special instruita, precum si materiale si mijloacele necesare stingerii unui eventual incendiu.
2.7 Transportul, depozitarea, manipularea, sortarea si receptionarea marfurilor
Art.80 La operatiile de transport, depozitare si manipulare (incarcare-descarcare) a marfurilor vor fi respectate prescriptiile tehnice ISCIR R1-87; R2-88; R10-84, R13-83, ale Normelor generale de protecție a muncii si ale normelor specifice de protecție a muncii referitoare la:
– transportul intern;
– transporturi rutiere;
– manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor;
– exploatarea si intretinerea transportoarelor cu banda, precum si prevederile prezentelor norme.
Art.81 Transportul, manipularea si depozitarea materialelor inflamabile se vor efectua cu respectarea prevederilor Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.
Art.82 La ridicarea, depozitarea, manipularea si transportul manual sau mecanizat, in incinta depozitelor sau a unitatilor de transport aeriene, a pieselor si agregatelor grele se vor respecta prevederile Normelor generale de protecție a muncii privind efortul fizic, precum si prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
Art.83 Transportul, depozitarea si manipularea coletelor sau a bagajelor care contin materiale ori surse radioactive se vor efectua cu respectarea Normelor de radioprotectie.
Art.84 La depozitarea ambalajelor, transportul acestora se va efectua cu carucioare cu platfoarma.
Art.85 Sticlele sparte, cioburile etc. vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat. Manipularea acestora se va face numai sub supravegherea conducatorului locului de munca sau a inlocuitorului acestuia.
Art.86 Unele produse (ex: electronice, electrotehnice, etc.) vor fi ambalate in cutii prevazute cu manere exterioare sau locasuri decupate in ambalaj, in vederea sortarii si manipularii lor fara pericole, respectandu-se prevederile Normelor generale de protecție a muncii privind efortul fizic.
3. ACTIVITATEA DE ZBOR
3.1 Generalitati
Art.87 In activitatea de zbor vor fi respectate prevederile Regulamentului de zbor al aviatie civile, pentru echipajele aeronavelor civile care zboara in spatiul aerian, precum si pentru persoanele juridice si fizice care poseda si utilizeaza in activitatea lor aeronave inmatriculate civil. Pentru pregatirea, executarea si dirijarea zborurilor aviatiei utilitare si sportive in portiunile de spatiu aerian repartizate acestor categorii de aeronave, se vor respecta prevederile „Regulamentului circulatiei aeriene”, precum si alte reglementari aprobate de Directorul General al Autoritatii Aeronautice Civile Romane.
Art.88 Comandantii (sefii) formatiilor de zbor vor organiza instruirea instruirea personalului din subordine, pentru cunoasterea masurilor de protecție a muncii prevazute in prezentele norme si vor asigura mijloacele tehnice necesare instruirii.
Art.89 Pentru asigurarea securitatii zborului se vor respecta urmatoarele prevederi:
– personalul navigant va fi instruit, teoretic si practic in zbor conform programelor stabilite pentru fiecare tip de aeronava, pentru a cunoaste temeinic materialul volant pe care il foloseste;
– agentii economici din aviatie, prin cabinetul medical, vor cunoaste permanent capacitatea profesionala, starea fizica si psihica a fiecărui personal navigant, in vederea folosirii acestuia in mod corespunzator in misiunile ordonate;
– personalul de specialitate si cel ajutator vor fi educate in spiritul respectarii disciplinei in zbor si aeroportuare a caror incalcare duce de cele mai multe ori la accidente;
– personalul navigant este obligat sa cunoasca si sa aplice regulamentul de zbor, instructiunile de circulatie aeriana si de protecție a navigatiei aeriene;
– se vor aplica masurile pentru protejarea zborurilor impotriva fenomenelor periculoase ale atmosferi, folosind informatiile si prevederile meteorologice, precum si toate mijloacele existente pentru dirijarea aeronavelor in zbor;
– cand se executa zboruri in condiții meteorologice grele, unitatile aeronautice civile, perosnalul navigant si personalul de specialitate terestru, vor aplica prescriptiile corespunzatoare din Regulamentul de zbor si din instructiunile speciale de exploatare;
– se vor respecta in mod riguros normele de verificare, folosire si de interventie pentru materialele aeronautice.
Art.90 Zborurile acrobatice, de durata, de viteza si de altitudine vor fi efectuate numai dupa un antrenament progresiv, dirijat si controlat de catre factorii de respundere si supravegheat de cadre medicale de specialitate.
3.2 Pregatirea zborului
Art.91 Pregatirea zborului se face cu 2 sau 3 zile mai devreme, in ajunul zilei de zbor sau in cazuri execeptionale in ziua zborului pentru a se putea depista si elimina eventualele deficiente in functionarea aeronavei respective.
Aceasta pregatire trebuie executata astfel incat sa usureze munca echipajului in aer si sa asigure protecția, regularitatea si precizia zborului respectiv.
Art.92 Echipajul, indiferent de calificarea sau gradul sau de antrenament, va fi autorizat sa execute o misiune de zbor numai dupa ce s-a pregatit corespunzator pentru misiunea respectiva si daca indeplineste din punct de vedere psiho-fizic baremurile medicale in vigoare.
3.3 Pornirea si incercarea motoarelor
Art.93 Pornirea motoarelor se va executa conform instructiunilor de exploatare pentru fiecare tip de avion in parte.
Art.94 Pornirea si incercarea motoarelor se va face numai pe platforme special destinate, amenajate si organizate in acest scop.
Pornirea si incercarea motoarelor unui avion la sol este permisa numai daca la postul de pilotaj se afla personal calificat precizat in Regulamentul tehnic al aviatiei civile.
Art.95 Nu este permisa pornirea motoarelor unui avion, in vederea incercarii acestora sau a rulajului avionului, daca la rotile acestuia nu sunt puse cale sau terenul este inghetat ori alunecos.
Art.96 Se interzice folosirea calelor defecte generatoare de accidente. Calele vor fi prevazute cu lant sau funie cu maner care sa permita tragerea lor de sub roti de la distanta (in afara campului de rotire a elicei).
Art.97 La pornirea motoarelor, daca acesta nu se poate face decat actionand elicea cu mana, mecanicul care executa acesta manevra va fi instruit in mod special pentru a cunoaste procedura de execuție a acesteia. El va observa ca:
– hainele sau fularul sa nu fluture si sa fie bine stranse pe corp;
– sapca sau boneta sa tina bine parul pentru a nu fi incomodata privirea;
– pamantul sa nu fie alunecos;
– sireturile incaltamintei sa fie bine legate pentru a nu incomoda in timpul activitatii.
Art.98 Se interzice pornirea unui motor atunci cand in dreptul curentului produs de elice se afla un alt avion sau obiecte ce pot fi antrenate de curentul de aer, sau cand praful ridicat poate fi dirijat spre hangare, alte avioane sau diverse materiale.
Art.99 Dupa pornirea unui motor sunt interzise:
– efectuarea oricaror lucrari la motor sau in orice alta zona a aeronavei;
– urcarea sau coborarea in sau din avion;
– apropierea sau stationarea in zona de actiune a elicei;
– apropierea la mai putin de 30m de aeronava prin spatele motorului.
3.4 Rularea si decolarea
Art.100 Dupa pornirea motoarelor se interzice rulajul pentru decolare daca pilotul a observat o defectiune in functionarea celulei, motoarelor sau a echipamentului de zbor.
Art.101 Scoaterea calelor de la roti, in vederea rulajului, se va face numai la semnalul comandantului de aeronava, respecatandu-se prevederile art.95.
Art.102 Toti membrii echipajului aeronavei sunt obligati ca pe timpul rularii sa supravegheze spatiul si sa previna pilotul comandant de bord de aparitia unor obstacole.
Daca vizibilitatea pilotului este redusa, se va rula serpuit.
Art.103 La rularea prin remorcere, la postul de pilotaj se va afla o persoana care sa actioneze la nevoie sistemul de franare, conform instruirii si autorizarii sale, in baza unor instructiuni speciale (proprii), in functie de tipul aeronavei. Remorcajul pe timp de noapte se face cu luminile de pozitie ale aeronavei aprinse si cu girofarul vehiculului de remorcare in functiune.
3.5 Activitatea echipajului in timpul zborului la coborare si la aterizare
Art.104 Zborul la vedere este interzis a se executa sub limitele minime stabilite prin Regulamentul de zbor al aviatiei civile.
Art.105 In regiunile muntoase inaltimea de siguranta va fi luata in conformitate cu instructiunile de zbor in vigoare.
Art.106 Este interzis fumatul in timpul zborului pe cursele interne.
3.6 Activitatea echipajului dupa aterizare
Art.107 Dupa orice zbor, mai ales dupa zborurile de durata care au solicitat in mod deosebit aeronava, se va efectua controlul tehnic al acesteia conform regulamentelor in vigoare.
Echipajul va consemna in fisa de control al aeronavei toate defectele contactate si le va aduce la cunostinta personalului tehnic in vederea remedierii lor.
Art.108 La cap de linie (la escala cu ramanere peste noapte) echipajul este obligat sa respecte regimul de hrana si de odihna conform reglementarilor in vigoare.
3.7 Actiuni de salvare, cautare si supravietuire
Art.109 Dorarea aeronavelor cu echipament de salvare, cautare si supravietuire este obligatorie si se va face in conformitate cu normele si reglementarile internationale existente.
Pregatirea (echiparea) aeronavelor pentru zbor cu echipamente de salvare, cautare si supravietuire se va face in functie de natura misiunii, tipul aeronavei, incarcaturii si numarului de pasageri (ocupanti), pe tot parcursul zborului, asigurandu-se necesarul prevazut in normele si reglementarile in vigoare.
Art.110 Echipamentele de salvare, cautare si supravietuire au durata de functionare stabilita conform normelor si reglementarilor existente in transporturile aeriene.
Scoaterea din uz a echipamentelor de salvare, cautare si supravietuire se va face in functie de durata stabilita prin normativele si reglementarile existente sau, dupa starea tehnica, in cazuri justificate, de catre o comisie numita prin ordinul agentului economic, cu indeplinirea formelor legale.
Art.111 Exploatarea, intretinerea si repararea echipementului de salvare, cautare si supravietuire se va face de catre personalul tehnic specializat si atestat, pe baza documentatiei tehnice elaborate in acest sens.
Art.112 Pregatirea pentru zbor a aeronavei si a echipamentelor de salvare, cautare si supravietuire se va face pe baza documentatiei tehnice specifice fiecărui tip de aeronava.
Art.113 Echipamentele de salvare, cautare si supravietuire se vor mentine in permanenta stare de disponibilitate, evitandu-se contactul acestora cu substante corozive, lubrifianti, carburanti si alte materiale care pot provoca deteriorarea scoaterea prematura a acestora din functiune.
3.8 Masuri de prim ajutor la bordul aeronavelor
Art.114 In caz de dureri, senzatii de sufocare, lesin, raniri, plagi si traumatisme, intoxicati diverse, etc., care se pot manifesta in timpul zborului, se va actiona conform indicatiilor pentru tratamentul de prim ajutor din baremul stabilit pentru transporturile aeriene.
Art.115 Acordarea primului ajutor unuia sau mai multor raniti de la bordul aeronavei, de catre personalul cu atributii in acest sens, se va face conform celor stabilite de reglementarile interne si internationale in vigoare.
Art.116 La nevoie, membrii echipajului aeronavei vor utiliza acesoriile medicale existente la bordul fiecarei aeronave, respectiv geanta sanitara a insotitorului de bord, aparatele de oxigen si trusa medicala de prim ajutor.
Art.117 In situatia unor aterizari fortate sau amerizari, personalul cu atributii de prim ajutor va proceda conform celor stabilite in manualul fiecărui tip de aeronava.
4. DIRIJAREA SI CONTROLUL TRAFICULUI AERIAN
Art.118 (1) Personalul care executa serviciul de dirijare, control si informare a zborului, va putea incepe activitatea, atat la angajare cat si la intrarea in tura, numai dupa ce a fost declarat apt din punct de vedere medical.
(2) Personalul destinat sa deservesca statiile radioreleu amplasate la inaltime, va fi supus unui examen medical special, avand in vedere conditiile de lucru existente la statiile respective.
Art.119 Conducatorii locurilor de munca (sefii de sectoare, ture, echipe) precum si inlocuitorii acestora au obligatia de a urmari starea de sanatate si de oboseala a personalului din subordine pe toata durata servicului.
Art.120 (1) Este interzisa interventia personalului controlor trafic aerian (CTA) la echipamentele PNA (protecția navigatiei aeriene), dulapurile de alimente cu energie electrica, telexuri, statii radio-radiolocatie, console tehnice, tablouri de comanda, alte echipamente si sisteme instalate in salile de dirijare si informare, in scopul depanarii sau efectuarii de lucrari de intretinere la echipamentele respective.
(2) Personalul CTA este obligat sa anunte imediat personalul tehnic competent de orice defectiune sau neregula aparuta in functionarea echipamentelor din exploatare.
Art.121 Dispecerii de dirijare la sol sunt obligati sa foloseasca dispozitivele de protecție a auzului in timpul dirijarii aeronavelor, precum si codul si mijloacele de semnalizare corespunzatoare.
Art.122 Dispecerii de dirijare la sol sunt obligati sa cunoasca si sa respecte prevedrile prezentelor norme si ale instructiunilor proprii privind protecția muncii, atat din sfera activităților proprii cat si ale altor activitati care se desfasoara pe platforma.
Art.123 (1) Lucrarile de depanare si intretinere a statiilor de emisie, radiotelegrafice si radiotelegrafice vor fi incredintate numai personalului autorizat, conform reglementarilor legale in domeniu.
(2) Accesul la microfoane si statiile de emisie, de orice categorie, va fi permis numai personalului autorizat in acest scop, conform reglementarilor legale in domeniu si care este posesor al permisului eliberat de autoritatile de telecomunicatii competente.
(3) Accesul la instalatiile electrice (retele aeriene, cabluri, posturi trafo, grupuri electrogene) sau la instalatiile de telecomunicatii (circuite aeriene, cabluri, canalizatii si camere de tragere la linii de comunicatii, la instalatiile de antene, antene speciale, piloni, prize de pamant, etc.) va fi permis numai personalul calificat pentru instalatiile respective si care raspunde de interventiile si lucrarile ce le executa.
Art.124 La intrarea in fiecare schimb (tura), personalul de serviciu va verifica daca toate instalatiile si echipamentele indeplinesc conditiile de protecție a muncii, in conformitate cu normele si instructiunile in domeniu.
Art.125 Accesul la dulapurile de alimentare cu energie electrica si automatizare a echipamentelor, a tablourilor de distributie electrica a grupurilor electrogene se va face numai pe covoare electroizolante.
Art.126 Ecranele de la cablurile de alimentare cu energie electrica sau camasile de plumb ale acestora vor fi legate la centura de impamantare.
Art.127 Legarea la centura de impamantare a echipamentelor radio se va face la o priza separata de priza de impamantare a instalatiei de forta.
De asemenea si prizele de pamant pentru paratrasnete vor fi separate fata de cele pentru echipamente si instalatii de forta.
Art.128 Personalul tehnic de serviciu este obligat sa anunte conducatorului locului de munca orice defectiune aparuta la echipamentele aflate in functiune sau la instalatiile de alimentare, luand totodata masurile corespunzatoare conform instructiunilor specifice pentru prevenirea unor accidente sau evenimente deosebite.
Art.129 Toate usile de acces la partile componente (etaje) ale echipamentelor care lucreaza la inalta tensiune vor fi blocate in timpul functionarii, in asa fel incat sa nu poata fi deschise fara a se deconecta de la tensiune. Pe usi se vor monta afise de avertizare si de interdictie.
Art.130 Inainte de inceperea reglajelor sau de punerea in functiune a unui emitator, dupa efectuarea lucrarilor de instalare, se vor asigura cai de acces libere pentru personal si spatiile necesare pentru echipamente.
Art.131 Orice lucrare la antenele si fiderii de la emitatoare se va face numai cu aprobarea conducatorului locului de munca (sef tura, sef centru, sef PNA).
Art.132 Este interzis lucrul la antenele sau fideri in condiții meteorologice nefavorabile (ploaie, descarcari electrice, furtuna, viscol).
Art.133 Este interzisa circulatia pe sub antene sau fideri a persoanelor fara atributii de serviciu in zona respectiva.
Art.134 (1) Pilonii vor fi prevazuti cu scara de acces pe toata inaltimea lor si cu verigi de prindere a centurilor de siguranta.
(2) Pilonii care servesc ca suporti de antena vor fi dotati cu trolii sau macarale actionate manual. Cablurile acestora vor fi dimensionate pentru sarcinile respective, conform prescriptiilor tehnice ISCIR CR 1-85.
Art.135 Urcarea persoanelor cu macaraua se va face numai cu apobarea conducatorului lucrarilor si a conducatorului agentului economic, dar numai dupa luarea tuturor masurilor de siguranta prevazute in prescriptiile tehnice ISCIR CR 1-85 si cu respactarea normelor specifice de protecție a muncii privind lucrul la inaltime.
Art.136 In timpul utilizarii troliului, pentru ridicarea materialelor, este interzisa stationarea sau apropierea persoanelor la mai putin de 10m fata de pilon, iar materialele vor fi legate contra caderii, responsabilul lucrarii fiind obligat sa controleze legaturile.
Art.137 Este interzisa efectuarea oricaror lucrari la sau pe piloni cand vantul depaseste vitaza de 12m/s, sau pe timp de furtuna, ploaie, viscol, etc.
Raspunderea privind apreciarea timpului favorabil de lucru revine responsabilului de lucrari si sefului centrului PNA – Tc.
Art.138 Pilonii vor fi prevazuti cu paratrasnete si legati permanent, la priza de pamant, care va fi verificata periodic conform Normelor specifice de protecție a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Art.139 Pentru lucrari de exploatare si intretinere la locurile de munca unde se utilizeaza inalta tensiune se vor respecta Normele specifice de protecție a muncii pentru utilizarea energie electrice.
Art.140 Pentru activitatea desfasurata la instalatiile de televiziune cu circuit inchis si la monitoarele de control se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru radiocomunicatii.
Art.141 La exploatarea, intretinerea si repararea echipamentelor PNA, personalul va respecta si masurile de protecție a muncii stabilite de furnizorul de echipament in documentatia tehnica, in masura in care acestea nu contravin prevederilor actelor normative, in domeniu, din tara noastra.
5. ACTIVITATEA UTILITARA
5.1 Activitati aviochimice
Art.142 In vederea prevenirii intoxicarii echipajului cu substante pesticide in timpul incarcarii, usile aeronavei vor fi inchise.
Art.143 Salariatii care vin in contact cu substante pesticide, nu trebuie sa prezinte contraindicatii depistate la examenul medical pentru desfășurarea acestor activitati. Admiterea la efectuarea misiunilor aviochimice se face numai dupa obtinerea avizului medical.
Art.144 Salariatii care deservesc aeronavele utilitare vor folosi echipamentul de protecție si de lucru specific, iar inainte de inceperea lucrului vor verifica starea tehnica a utilajelor, uneltelor, sculelor, a echipamentului si dispozitivelor de protecție pe care urmeaza sa le foloseasca.
Art.145 Cand lucreaza cu produse pesticide, membrii echipajului trebuie sa respecte urmatoarele reguli de igiena a muncii:
– sa nu consume bauturi alcoolice in timpul lucrului;
– servirea mesei sau odihna se va face la o distanta de cel putin 50m de aeronava sau punctul de incarcare si numai dupa schimbarea echipamentului de protecție si spalarea cu apa si sapun cel putin a mainilor si fetei;
– apa de baut trebuie pastrata in vase bine inchise si la o distanta mai mare de 50m de punctul de incarcare;
– echipamentul de protecție si lenjeria de corp vor fi spalate in mod obligatoriu dupa fiecare utilizare a pesticidelor;
– dupa terminarea lucrului salariatii trebuie sa faca baie (dus).
Art.146 Membrii echipajului care lucreaza la aplicarea tratamentelor aviochimice trebuie sa cunoasca:
– denumirea produsului conform Listei pesticidelor si a altor produse de uz fitosanitar avizate in Romania, emisa de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
– gradul de toxicitate al acestora;
– masurile de prim ajutor si antidoturile in caz de intoxicatie cu pesticide;
– locul unde se afla cel mai apropiat punct medical.
Art.147 Comandantul aeronavei are obligatia sa verifice lista produselor pesticide ce pot fi folosite cu ajutorul aeronavelor si sa ia masuri de protecție in cazul utilizarii pesticidelor considerate cu actiune toxica periculoasa.
Art.148 In timpul incarcarii recipientului aeronavei cu pesticide motorul (motoarele) va (vor) fi oprit(e), pentru a se evita raspandirea substantelor toxice in aeronava, pe imbracamintea personalului, pe sol, etc.
Art.149 Tratamentele cu ajutorul aeronavelor se efectueaza numai cu pesticide din grupele de toxicitate cuprinse in lista pesticidelor avizate pentru utilizare in Romania si in completarile la acestea efectuate de catre organele autorizate.
Art.150 (1) La efectuarea tratamentelor cu pesticide din aeronave se vor lua urmatoarele masuri:
a) aeronavele vor fi pravezute cu dispozitive speciale de lestare;
b) incarcarea aeronavelor cu pesticide lichide se va efectua numai mecanizat, fiind interzisa incarcarea manuala;
c) instrierea personalului navigant si terestru se va face cu privire la gradul de toxicitate al pesticidelor si riscurile pentru populatie, precum si cu privire la antidot;
d) decontaminarea aeronavei se va executa de catre salariatii de deservire imediat dupa terminarea operatiunilor de prafuire sau stropire.
(2) Tratarea pe cale aeriana cu pesticide cu grad ridicat de toxicitate este interzisa.
Art.151 Executarea misiunilor agrosilvice de pe terenurile de lucru este permisa numai echipajelor controlate medical si pregatite pentru astfel de miniuni.
Art.152 Echipajul trebuie sa soseasca la terenul de lucru cu cel putin 24 ore inaintea inceperii lucrarilor agrosilvice pentru:
a) a verifica:
– starea terenului respectiv si marcarea corecta a acestuia;
– daca exista un pichet de incendiu cu dotarile necesare, conform Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;
– prezenta autocisternelor cu carburant si lubrifiant.
b) a executa:
– instalarea teu-lui alb sau rosu (in functie de invelisul solului) si a manecii de vant;
– instructajul echipei de incarcare si a personalului care semnalizeaza, in scopul asigurari securitatii acestora si a materialului volant;
– verificarea prezentei echipei de pompieri la terenul de lucru;
c) a informa reprezentantul imputernicit al persoanelor fizice sau juridice beneficiare, in ce condiții trebuie sa se desfasoare activitatea de zbor si alte masuri necesare in acest sens.
Art.153 Inainte de inceperea tratarii parcelelor de culturi sau de paduri, se vor stabili:
– punctele de intrare in vederea tratarii si directiile de zbor;
– intervalele de mutare a jaloanelor;
– pozitia si inaltimea obstacolelor in zona si modul de evitare a acestora.
Art.154 Misiunile agrosilvice se executa numai ziua si numai dupa regulile zborului la vedere.
Art.155 Se interzice executarea zborului razant cu soarele in fata, in orele de dimineata si seara, chiar si cu ochelari de protecție.
Art.156 Inainte de efectuarea misiunii pilotul comandant de zbor este obligat:
a) sa supravegheze personal (sau prin mecanicul terestru) modul de incarcare si de asigurare a protecției oamenilor si aeronavei pe timpul incarcarii aeronavei cu substantele necesare;
b) sa nu admita incarcarea cu motorul pornit si sa ia masuri ca:
– restul de substante chimice sa fi fost indepartate de pe corpul aeronavei;
– personal de deservire (incarcare) sa se fi indepartat de aeronava;
– sa nu existe obstacole pe directia de rulare si de decolare.
Art.157 Pe timpul zborului se vor respecta prevederile Regulamentului de zbor al aviatiei civile (cap. Executarea misiunilor agrosilvice)
Art.158 Comandantii echipajelor vor asigura insusirea normelor si de catre salariatii beneficiarului care au acces pe terenurile de zbor pe care urmeaza sa se efectueze tratamentelor aviochimice. In cazul cand ei constata unele abateri, le vor aduce la cunostinta beneficiarului, in vederea luarii masurilor necesare si interzicand accesul pe aceste terenuri a salariatilor care nu respecta aceste norme.
Art.159 Agentii economici beneficiari de servicii aeriene utilitare sunt obligati sa asigure in partile ce le revin, respectarea de catre salariati, in afara reglementarilor proprii si a prevederilor prezentelor Norme specifice de protecție a muncii.
Art.160 Echipa de incarcare si de teren a beneficiarului se va prezenta la lucru numai in grup si sub supravegherea unui responsabil, desemnat de conducatorul unitatii beneficiare.
Art.161 Comandantul echipajului, la terenurile de lucru pentru misiuni aviochimice, va stabili spatiile de aces la aeronava, locurile de urcare pentru incarcare si modul de amplasare a scarii cat si modul de marcare a terenului de lucru.
Art.162 Persoanele care incarca si manipuleaza pesticidele pe fuselajul avionului nu vor purta incaltaminte cu tinte sau potcoave care sa deterioreze invelisul aeronavei. La terminarea operatiei de incarcare, moment stabilit de membrii echipajului, echipa va cobori si se va indeparta la cel putin 10m de planul avionului.
Art.163 Sacii cu pulberi, dupa ce au fost descarcati in cazanul special al avionului, se arunca numai in spatele acestuia, dupa care vor fi adunati, inainte de pornirea motorului, pentru a nu fi imprastiati de curentul care se formeaza o data cu rotirea elicei.
Art.164 In timpul cat aeronava decoleaza, vine la aterizare sau se indreapta spre punctul de incarcare, echipa va sta grupata la punctul care se orgenizeaza lateral fata de banda de lucru, la cel putin 30m.
Art.165 Accesul la aeronava cat si in interiorul ei se face numai cu acordul pilotului sau a mecanicului.
Art.166 Pe langa masurile de mai sus este necesar sa fie respectate urmatoarele: nu se fumeaza in apropierea aeronavei, a cisternei de benzina si la punctul de incarcare; persoanele care nu fac parte din echipa de incarcatori nu au voie sa se apropie de aeronava la o distanta mai mica de 10m.
Art.167 Pentru a putea fi observati de pilot in timpul aplicarii pesticidelor, jalonierii vor semnaliza cu ajutorul panourilor albe pe terenuri de culoare inchisa (verde inchis, negre sau rosii pe terenuri de culoare deschisa).
Aceste panouri trebuie sa fie mai înalte cu 2m fata de cultura tratata, aliniamentul lor indicand directia de zbor a aeronavei.
Inainte ca aeronava sa decoleze si sa ajunga deasupra culturii ce urmeaza a fi tratate, jalonierii vor infige panourile in pamant si se vor indeparta la 30-40m in afara benzii de lucru si lateral de acesta, pentru a iesi din zona periculoasa.
5.2 Executarea misiunilor aerofotogrammetrice si a celor pentru prospectiuni geologice
Art.168 Misiunile aerofotogrammetrice si cele pentru prospectiuni geologice se executa numai ziua si numai cand conditiile meteorologice in zona de lucru presupun minimum 8km pentru vizibilitate si 2/8 nebulozitate.
Art.169 In misiunile aerofotogrammetrice si cele pentru prospectiuni geologice, echipajul este obligat sa mentina permanent legatura radio cu organele de trafic aerian, raportand acestora pozitia sa la un interval de cel putin 15 minute. In cazul pierderii legaturii radio, aeronava trebuie sa intrerupa imediat misiunea respectiva si sa aterizeze pe cel mai apropiat aerodrom.
Art.170 Esalonarea minima a zborurilor intre aeronava care executa misiunea aerofotogrammetrica sau pentru prospectiuni geologice in cuprinsul spatiului aerian controlat si de alte aeronave care efectueaza zbor instrumental (I.F.R.), va fi asigurata de organele de trafic aerian conform regulilor de esalonare a aeronavelor in zbor instrumental si va fi asigurata de pilotii acestor aeronave, lateral si longitudinal, la minimum 1,5km.
Art.171 In scopul recunoasterii de catre echipajele altor aeronave, care executa zbor la vedere (V.F.R.), aeronava care efectueaza zboruri aerofotogrammetrice sau pentru prospectiuni geologice va purta pe corpul sau semne distinctive vizibile sau va fi vopsita intr-o culoare aparte, fara ca prin aceasta sa stanjeneasca citirea insemnelor de nationalitate si inmatriculare.
5.3 Misiuni sanitare
Art.172 Pilotii ce vor fi desemnati pentru executarea misiunilor sanitare trebuie sa fie instruiti in ceea ce privește:
– alegerea terenurilor de decolare-aterizare din aer, felul solului, directia si intensitatea vantului;
– executarea aterizarilor, decolarilor si a zborurilor cu o grija deosebita, astfel incat aceste manevre sa protejeze bolnavii, accidentatii si materialul sanitar de la bord;
– orientarea in aer pentru gasirea punctelor de destinatie unde s-a cerut ajutorul medico-sanitar.
Art.173 Avand in vedere dispersarea teritoriala a personalului ce executa misiuni sanitare, ori de cate ori va fi cazul, dar cel putin odata pe an, personalul navigant al acestor misiuni va fi convocat pentru instructaj in vederea completarii pregatirii.
Art.174 Misiunile sanitare cu avioane de categoria IV-a si cu elicoptere se executa numai ziua si numai dupa regulile zborului la vedere (VFR).
Pentru misiunile sanitare care se executa noaptea, sau dupa regulile de zbor dupa instrumente (IFR) ziua, se admit echipaje pregatite si aeronave special amenajate pentru astfel de zboruri.
Art.175 Inaltimile de siguranta pentru efectuarea misiunilor sanitare de urgenta pot face exceptie de la prevederile regulamentului de zbor al aviatiei civile pentru zborul la vedere (VFR), dar nu pot fi mai mici de:
– 50m pentru avioane si 25m pentru elicoptere in regiuni plane;
– 150m pentru avioane si 100m pentru elicoptere in regiuni deluroase;
– 600m pentru avioane si 300m pentru elicoptere in regiuni muntoase.
Art.176 La alegerea terenului din aer pilotul este obligat:
– sa examineze terenul de la inaltimea minima de 100m pentru avioane si 50m pentru elicoptere;
– sa coboare pe directia de aterizare stabilita pana la minimum 25m pentru avioane si 10m pentru elicoptere fata de sol, pentru a verifica posibilitatea aterizarii si decolarii;
– deasupra obstacolelor virajele se vor executa numai la inaltimea de 100m petru avioane si 50m pentru elicoptere, iar inclinarea nu va fi mai mare de 30;
– sa ia vantul in fata pentru aterizare;
– sa respecte panta normala de coborare in vederea aterizarii.
Art. 177 Daca sosirea aeronavei sanitare la punctul de interventie nu s-a putut face cunoscuta prin telefon, pilotul isi va anunta sosirea prin trecerea in zbor orizontal, rectiliniu, la o inaltime de 100m deasupra obstacolelor.
Se interzic virajele sau picajele deasupra spitalelor, punctelor sanitare etc., in vederea anuntarii sosirii.
Cand spitalele sau punctele sanitare sunt plasate in interiorul localitatilor, se interzice anuntarea sosirii prin survolarea acestora la mica inaltime.
Art. 178 La lansarea cu parasuta sau delestarea medicamentelor sau a altor materiale sanitare, pilotul trebuie sa respecte urmatoarele:
– lansarea sau delestarea sa se faca numai deasupra locurior dinainte stabilite si in nici un caz in perimetrul centrelor populate;
– lansarea sau delestarea sa se faca numai deasupra locurilor dinainte stabilite si in nici un caz in perimetrul centrelor populate;
– lansarea sau delestarea sa se efectueze numai cu ajutorul unei persoane aflate la bord in instruita in acest sens;
– lansarea sau delestarea sa se realizeze numai in timpul zborului in linie dreapta si la o inaltime de siguranta deasupra obstacolelor de minimum:
– 25m pentru delestarea din avion si 10-15m din elicopter;
– 100m pentru lansarea din avion si 50m din elicopter;
– lansarea sau delestarea sa nu se execute cu soarele in fata, dimineata sau seara;
– sa nu intoarca capul pentru a observa deschiderea parasutei sau reusita delestarii sau lansarii.
5.4 Activitati de zbor cu elicopterul
Art.179 Pe un teren necunoscut sau neorganizat, la aterizare, daca in preajma elicopterului se afla oameni, turatia elicelor nu va fi redusa sub 56% decat dupa indepartarea acestora din zona periculoasa.
Art.180 Este interzisa apropierea oricarei persoane de elicopter in timpul rotirii palelor, deoarece garda elicei portante este joasa (1,27m de sol).
Art.181 Inainte de decolare, personalul tehnic si de deservire va controla daca in jurul elicopterului exista persoane straine sau obiecte ce pot fi antrenate in timpul rotirii palelor, luand masuri de indepartare a acestora, la o distanta de minimum 20m fata de varful palelor.
Art.182 Este interzisa apropierea de aeronava prin fata, acesata facandu-se prin spate sub un unghi de 120 grade.
Art.183 Zborurile deasupra regiunilor inundabile, cu mlastini si balti (Delta Dunarii) se vor executa in conformitate cu instructiunile de zbor si cu posibilitatile tehnice ale elicopterului respectiv.
Art.184 Zborul instrumental (in nori sau in ceata) si zborul de napte sunt admise numai daca elicopterele sunt dotate cu aparatura necesara executarii unor astfel de zboruri.
Art.185 Punctele de aterizare zin zona sau in apropierea localitatii indicate in ordinul de misiune pentru aterizare, raman la alegerea pilotului. Platformele de aterizare vor trebui sa aiba dimensiunile prevazute in instructiunile de exploatare a elicopterului respectiv.
Punctele principale de aterizare care vor fi folosite mai des, se vor marca – de catre organele in folosul carora se executa zborul – cu un cerc alb, in care se va inscrie cu vopsea alba litera H. Iarna culoarea va fi rosie.
Art.186 Pilotul elicopterului va putea efectua maximum opt ore de zbor zilnic, din care cel mult sase ore cu incarcatura.
Art.187 Pentru protecția zborurilor executate deasupra apelor (rauri, lacuri, balti, etc.), personalul navigant si pasagerii vor purta veste de salvare individuale si vor fi instruiti in prealabil asupra folosirii acestora. In plus, in aczul zborurilor deasupra marii, elicopterul va fi dotat cu o barca de salvare sau flotoare.
Art.188 Elicopterele vor fi prevazute cu centuri de siguranta la scaune, atat pentru piloti, cat si pentru pasageri. Centurile de la scaune vor fi utilizate in tot timpul zborului.
Art.189 In timpul executarii zborului de inaintare se interzice deschiderea usilor cabinei elicopterului.
Usa cabinei elicopterului se va putea deschide numai in cazuri exceptionale (misiuni de filmare), si numai cand pe locurile pasagerilor se afla personal instruit in acest sens si asigurat cu centura de siguranta.
Art.190 Inainte de incercarea motorului cu elicea portanta cuplata, toate obiectele ce pot fi antrenate de suflul elicei portante trebuie sa fie indepartate la cel putin 20m de extremitatile palelor acestei elice.
Art.191 Pornirea si incercarea motorului cu elicea portanta cuplata trebuie sa se faca, de regula, in locurile special destinate, cu dispozitive de fixare a elicopterului.
Daca acest lucru nu este posibil, incercarea se va face in regim de zbor la punct fix, cu intregul echipaj la bord.
Art.192 Comenzile elicopterului in regim de zbor la punct fix se vor controla numai de catre pilot si numai la o distanta minima de 50m de obstacole.
Art.193 Zborul la punct fix se executa inaintea oricarui zbor, in scopul verificarii comenzilor elicopterului, centrajului, functionarii motorului si transmisiei.
Art.194 Zborul la punct fix in apropierea solului pentru incercarea motorului se admite numai pana la inaltimea de 10m.
Art.195 Atat zborul la punct fix, cat si virajele in zbor la punct fix la inaltimi de 10 si 200m, sunt admise numai in cazuri execptionale.
Art.196 In timpul zborului la punct fix acolo unde lipseste perna de aer (deasupta padurilor si tufisurilor), precum si in timpul zborului la punct fix deasupra unui teren pe care punerea rotilor elicopterului este periculoasa (mlastina, apa, etc.) elicopterul trebuie sa ramana la o inaltime de peste 15m. Daca elicopterul se mentine in zbor la punct fix la inaltimi de peste 15m, inseamna ca acesta are o rezerva suficienta pentru executarea zborului desupra unor astfel de suprafete de teren.
Art.197 In timpul zborului la punct fix deasupra apei este necesara o rezerva mai mare de putere a motorului decat pentru zborul la punct fix deasupra uscatului, deoarece in cazul suprafetei agitate a apei, distanta de la acesta pana la elicopter variaza, acest lucru infuentand perna de aer.
Art.198 Rularea la sol a elicopterului este permisa numai cand suprafata aerodromului este perfect neteda. Daca suprafata este accidentata deplasarea se va face in zbor, cu aprobarea organului de traficaerian – prin ridicarea in aer a elicopterului pana la o inaltime de 10m. In timpul unui astfel de zbor se va mentine o distanta laterala, de minimum 50m fata de obstacole si o viteza de deplasare de maximum 15km/h.
Art.199 Decolarile si aterizarile elicopterelor pe un aerodrom se executa pe locuri amenajate si marcate special pe suprafata aerodromului respectiv. Daca pe același teren zboara simultan avioane si elicoptere, locul de decolare si aterizare a elicopterelor va fi plasat in stanga pistei de decolare-aterizare pentru avioane si se va marca cu fanioane, daca nu exista helipunct organizat.
Art.200 (1) In cazul in care aterizarea urmeaza a se efectua pe o platforma aleasa din aer, necunoscandu-se rezistanta acesteia, pilotul elicopterului va debarca, in prealabil, mecanicul de bord, in regim, regim de zbor la punct fix.
(2) Mecanicul este obligat sa examineze locul, iar dupa ce va constata ca terenul corespunde aterizarii, va marca platforma de aterizare si va face semn pilotului, care va ateriza numai in urma semnalelor mecanicului si numai pe locul indicat de acesta.
(3) Cand pilotul este singur in elicopter si fortat de imprejurari trebuie sa aterizeze, va respecta instructiunile de aterizare in teren necunoscut.
Art.201 Aterizarea elicopterului pe o platforma aleasa din aer se va face numai contra vantului. Daca terenul ales in vederea aterizarii are o panta de maximum 80 – aterizarea se va face in contrapanta sau, in ultima instanta in diagonala.
Art.202 Persoanele care, potrivit atributiilor ce le revin, executa debarcari in timpul functionarii elicopterelor la punct fix, vor fi instruire in mod special in acest scop, lunar sau ori de cate ori este cazul, cu inscrierea instructajelor in fisele individuale de instructaj.
Art.203 Zborul elicopterului in regiuni cu relief complex si cu obstacole (munti, paduri, balti, etc.), in vederea cautarii de platforme de aterizare, va fi executat fara incarcatura la bord si cu o cantitate de combustibil corespunzatoare executarii misiunii in condiții de securitate.
Art.204 In cazurile in care pilotul decide ca aterizarea nu se va putea executa in condiții de protecție, se interzice aterizarea. In aceste cazuri pilotul are dreptul sa descarce elicopterul in regim de zbor la punct fix, sau sa se intoarca la punctul de plecare. Inaltimea la care trebuie sa se afle elicoprerul, cand pasagerii incep sa coboare sau cand se efectueaza delestarea incarcaturii, trebuie sa fie de minimum 10m.
Art.205 Pentru zborul cu elicopterul deasupra intinderilor de apa (balti, lacuri, mlastini, etc.), cat si in cazul salvarii de vieti omenesti, de prevenire sau inlaturare a urmarilor unor calamitati sau alte asemenea situatii, se vor respecta prevederile Regulamentului de zbor al aviatiei civile.
6. AVIATIA SPORTIVA
6.1 Zboruri sportive
Art.206 Organizarea si desfășurarea zborurilor sportive se vor efectua conform prevederilor Regulamentului de zbor al aviatiei civile si instructiunilor proprii aviatiei sportive aprobate.
Art.207 Pe aerodromurile si terenurile de aviatie pe care se desfasoara activitati de instruire, grupele de sportivi sau elevi vor fi organizate in functie de specificul activitatii sportive desfasurate, sub supravehgerea uni responsabil numit dintre acestia.
Art.208 Se interzice decolarea planoarelor in cazul unor conditi meteorologice necorespunzatoare efectuarii zborurilor.
Art.209 Se interzice decolarea in condiții de zbor instrumental, daca planorul nu este echipat cu aparatura corespunzatoare.
Art.210 Se interzice autorizarea aterizarii unui avion care are remorcat un planor (in situatia ca sistemul de decolare al planorului nu a functionat ramanand blocat), atunci cand aerodromul respectiv nu prezinta siguranta necesara pentru aterizare.
Art.211 Se interzice acrobatia aeriana daca pilotul nu are aprobarea sa o execute.
Art.212 Pentru zborul de remorcaj din automosor se vor verifica, inaintea inceperii acestuia, sistemul de clansare-declansare si foarfeca de taiat cablul.
Art.213 Mijloacele de tractare la sol vor fi prevazute cu declansatoare.
Art.214 Este intrzisa efectuarea remorcajului de la automosor de catre persoane necalificate pentru acesta.
Art.215 Se interzice stationarea persoanelor in timpul remorcajului de la automosor la o distanta mai mica de 10m lateral sau in spatele automosorului.
Art.216 Cablurile de tractare a planoarelor in remorcaj (cand se face remorcaj cu mai multe planoare) vor fi de lungimi diferite si prevazute la ambele capete cu zale normale, clansarea fiind obligatorie la declansarea planorului.
Art.217 Este obligatoriu ca inainte de decolare, la lansarile din automosor sa se controleze daca la planor cablul este clansat si intact (fara toroane rupte) si daca foarfeca functioneaza.
Art.218 Personalul de conducere a grupelor de parasutisti (instructori, comandanti de detasamente, etc.) trebuie sa fie permanent la curent cu starea sanatatii personalului navigant si sportiv subordonat si sa ia toate masurile ca acestia sa fie admisi la zbor numai in condiții psiho-fizice care sa garanteze siguranta zborului.
Art.219 Pentru asigurarea securitatii zborurilor si a salturilor se vor respecta urmatoarele reguli:
– personalul navigant si sportiv va fi instruit teoretic si practic in zbor, conform programelor stabilite pentru fiecare tip de aeronava si parasuta, pentru a cunoaste materialul volant pe care il foloseste;
– utilizarea materialelor de aeronautica necesare diferitelor interventii, precum si verificarea lor se vor face conform regulamentelor existente;
– se va folosi, in timpul activitatii, echipamentul individual de protecție prevazut, conform Normativului – cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protecție al Ministerului Muncii si Protecției Sociale.
Art.220 Este interzisa urcarea in avion a parasutistilor, fara o verificare prealabila de catre instructor a modului de echipare cu echipament de protecție; de asemenea instructorul va verifica prinderea corespunzatoare a chingilor si daca sistemul de lagare este zavorat si functioneaza.
Art.221 Sunt interzise lansarile cu parasuta daca instructorul de specialitate nu este prezent in avion.
Art.222 Este interzis instructorului de avion sa-si exercite atributiile in timpul salturilor efectuate de sportivi, fara a fi echipat cu parasuta de siguranta.
Art.223 In mod obligatoriu parasutele vor fi pliate si controlate de catre o persoana atestata.
Art.224 Valabilitatea in timp a pliajului parasutelor folosite de catre sportivi trebuie sa respecte prevederile manualului parasutei.
Art.225 Se va controla in mod deosebit la sol boltul care blocheaza parasuta extractoare – la parasutele prevazute cu o astfel de piesa – si se va efectua controlul complex conform normativelor.
Art.226 Este obligatorie urcarea in avion numai prin spatele acestuia.
Art.227 Este obligatoriu ca lansarile sa se execute cu doua parasute (principala si de rezerva).
Art.228 La lansarile cu deschidere intarziata a parasutelor este obligatorie existenta aparatului de deschidere.
Art.229 Dupa fiecare lansare este obligatorie controlarea parasutelor; in caz de constatare a unor defecte, parasutele in cauza nu vor fi date in exploatare decat dupa remedierea defectelor.
Art.230 Sunt interzise salturile de la inaltimi mai mici de 800m.
Art.231 Pentru lansarile la punct fix este obligatorie amenajarea unei gropi cu nisip si existenta manecii de vant in apropierea locului de aterizare.
Sunt interzise lansarile cu parasuta deasupra terenurilor necorespunzatoare si accidentate, cat si orice alt loc care ar pune in pericol viata parasutistilor sau a altor persoane.
Art.232 Este obligatorie respectarea de catre parasutisti a pozitiei de aterizare in vederea preintampinarii accidentelor la contactul cu solul.
6.2 Lansari din turnurile de parasutism
Art.233 Functionarea turnurilor de parasutism va fi admisa numai cu respectarea prevederilor Programului Tehnic de verificare si sunt autorizate la zi din punct de vedere ISCIR.
Art.234 Este obligatorie legarea la pamant a instalatiei de forta si lumina prin centura de impamantare.
Art.235 In mod obligatoriu se vor respecta termenele de revizie periodica a tuturor instalatiilor din dotarea turnurilor.
Art.236 Instalatiile vor fi deservite numai de catre personal calificat si autorizat.
Art.237 La turnurile cu ascensoare se vor afisa instructiunile de folosire a acestora in vederea preintampinarii accidentelor.
Art.238 Se interzice inceperea activitatii fara verificarea urmatoarelor parti ale turnului:
– scripeti de rulare a cablului;
– cablurile de prindere a cercului;
– cablul de urcare si coborare;
– suportul voalurei;
– sitemul de prindere prin carlige;
– sistemul de clansare si declansare a parasutei.
Art.239 Este interzisa folosirea ascensorului turnului de parasutism in alte scopuri decat cel pentru care a fost instalat.
Art.240 Sunt interzise lansarile din turnurile de parasutism daca sportivul nu este echipat conform Normativului – cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protecție al Ministerului Muncii si Protecției Sociale.
Art.241 Inainte de fiecare lansare instructorul va verifica sistemul de fixare a parasutei si echipamentului sportivului.
Art.242 Ridicarea cu ascensorul interior al greutatilor mai mari sau a mai multor persoane decat este indicat in instructiunile de exploatare ale acestuia este interzisa.
Art.243 In mod obligatoriu pasarela va fi orientata intotdeauna pe directia vantului, astfel ca parasutistul sa se indeparteze de turn atat la lansarile ghidate, cat si la cele declansate.
Art.244 Sunt interzise lansarile din turn cand viteza vantului depaseste urmatoarele valori:
– 5m/s pentru lansarile ghidate;
– 4m/s pentru lansarile declansate.
Art.245 Pentru evitarea accidentelor la aterizare se va prevedea o groapa cu nisip pentru fiecare directie predominanta a vantului.
Art.246 Sunt interzise lansarile din turnurile de parasutare daca nu este asigurata prezenta a minimum doua persoane care sa poata comunica intre ele prin semnale conventionale stabilite si cunoscute perfect de acestea.
Art.247 Este interzis accesul persoanelor straine in interiorul turnurilor de parasutism din beton.
Art.248 Este interzisa stationarea oricarei persoane la o distanta mai mica de 15-20m de verticala cercului metalic.
Art.249 In mod obligatoriu la lansarile de pe platformele turnurilor cu schelet metalic, instructorii vor avea centuri de siguranta pentru fixarea de turn.
Art.250 Este interzisa blocarea usii la turnul din beton. Aceasta va fi libera in permanenta pentru usurarea comunicarii intre instructor si mecanic prin semnale conventionale cunoscute de amandoi.
Art.251 La cerc au acces numai instructorul si echipa de ajutor formata din 3-4 sportivi avansati, care ajuta la prinderea parasutei pe cerc sub supravegherea instructorului.
Art.252 La inceputul programului si dupa fiecare lansare, instructorul va verifica starea tehnica a parasutei si indeosebi cordul de legatura de la orificiul de scurgere cu inelul de prindere la sistemul de declansare, suspanta cu siguranta de declansare si inelele metalice de acrosare la cerc.
Art.253 In timpul efectuarii lansarilor este interzis a se purta in buzunare sau in orice alt loc obiecte metalice cum ar fi: bricege, forfecute, surubelnite.
Art.254 Orice defectiune constatata la sistemul de ambreiaj si la cel de franare al troliului liftului, determina incetarea activitatii de lansare cu parasuta pana la remedierea defectelor ivite.
Art.255 Se interzice actionarea troliului la o intensitate a vantului mai mare de 10m/s, fara sarcina.
Art.256 Lansarile se vor executa numai cand bratul sistemului de ridicare este perpendicular pe directia vantului.
7. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA AERONAVELOR
7.1 Generalitati
Art.257 Pe timpul lucrului la tehnica de aviatie se vor respecta Normele generale de protecție a muncii, instructiunile proprii de lucru, precum si prevederile din documentatia tehnica aferenta fiecărui tip de aeronava si ale Regulamentelor tehnic si de zbor ale aviatiei civile.
Art.258 Pe timpul executarii lucrarilor la tehnica de aviatie se vor lua masuri pentru:
– racordarea la priza de pamant a aeronavei se va face conform documentatiei tehnice si aprevederilor Regulamentului tehnic al aviatiei civile;
– asigurarea descarcarii electrostatice prin dispozitive corespunzatoare, evitarea formarii unor concentratii de oxigen si vapori de combustibil periculoase, a cuplarii involuntare a sistemelor si agregatelor care pot provoca accidente de munca;
– eliminarea posibilitatilor de accidentare a salariatilor care lucreaza la partile înalte ale aeronavei, la alimentarea sistemelor de presiune inalta;
– protejarea salariatilor impotriva radiatiilor electromagnetice si nucleare, a substantelor si gazelor toxice;
– prevenirea incendiilor.
Art.259 In decursul efectuarii lucrarilor de intretinere la aeronave sau motor (motoare) se interzice:
– lucrul in cabina aeronavei in timp ce se controleaza compartimentul trenului de aterizare, flapsurile, franele aerodinamice, daca instalatia hidraulica exista presiune;
– manevrarea franelor aerodinamice pentru a micsora presiunea in instalatia hidraulica;
– executarea lucrarilor la aeronave fara montarea tuturor sigurantelor de sol (cuie, bocaje, etc.)
– alimentarea aeronavei cu carburanti, lubrifianti si lichide speciale pe timpul functionarii motoarelor;
– parasirea cabinei in timpul pornirii si incercarii motoarelor;
– cuplarea transmisiei elicopterului de catre persoane neautorizate;
– pornirea si incercarea motoarelor fara cale la roti;
– introducerea aerului sau a gazelor comprimate in instalatiile aeronavei, amortizoare sau pneuri, fara folosirea reductoarelor de presiune indicate in intructiuni si a racordurilor standardizate.
Art.260 (1) Macanismele si instalatiile de ridicare proprii activităților din aviatia civila se vor folosi numai in cazul in care nu au fost depasite termenele de serviciu si capacitatile lor de ridicare.
(2) Agentilor economici le revine obligativitatea de a intocmi instructiuni specifice de protecție a muncii la utilizarea mecanismelor si instalatiilor de ridicare din dotare, aprobate de responsabilul ISCIR din unitate.
(3) Lucrarile care comporta folosirea acestora se vor efectua sub indrumarea directa a conducatorului locului de munca.
Art.261 Se inrezice remorcarea sau transportul incarcaturilor ridicate cu ajutorul acestor mecanisme si instalatii. In cazuri execptionale se admit astfel de operatiuni pe distante scurte, cu dispozitive confectionate in acest scop si cu respectarea urmatoarelor reguli:
– incarcatura trebuie sa fie coborata la nivelul sasiului mijlocului de transport si fixata astfel incat sa nu basculeze pe timpul deplasarii;
– deplasarea trebuie sa se faca la viteza mersului la pas, iar incarcatura sa fie supravegheata pe tot parcursul deplasarii acesteia, de unul sau mai multi insotitori, dupa caz.
In cazul in care este necesara utilizarea unor mecanisme si instalatii de ridicat comune pe economie (macarale), pentru prevenirea unor accidente de munca pa timpul manevrarii lor, salariatii vor fi instruiti conform prescriptiilor tehnice ISCIR pentru aceste utilaje.
Art.262 Ridicarea aeronavei pe cricuri (pentru demontarea rotilor trenului de aterizare, pentru controlul mecanismului de escamotare si scoatere a trenului de aterizare, etc.), in afara spatiilor acoperite, se permite numai atunci cand nu sunt depasite vitezele vantului prescrise de instructiunile specifice fiecărui tip de aeronava.
Art.263 Scarile si platformele de lucru folosite la efectuarea lucrarilor de intretinere tehnica a aeronavelor trebuie sa fie pravazute cu balustrade si locasuri pentru pastrarea sculelor si sa fie intretinute in mod corespunzator. Aceste utilaje nu se vor folosi daca sunt deteriorate, murdare cu ulei sau acoperite cu gheata.
Art.264 Pe timpul executarii lucrarilor la echipamentul electric, de altitudine si radioelectric, se interzice:
– executarea lucrarilor de montare si demontare a aparatelor si agregatelor aflate sub tensiune;
– folosirea sculelor si aparaturii de masura si control nu corespund conditiilor tehnice;
– montarea provizorie a tablourilor de bord si a pupitrelor fara strangerea definitiva a suruburilor de fixare;
– lucrul la instalatia de oxigen si echipamentul de altitudine cu scule sau aparate de masura si control care au urme de ulei sau vaselina, ori urme de grasimi si compusi ai acestora, precum si folosirea echipamentului de protecție imbibat cu astfel de substante;
– ungerea ventilelor buteliilor de oxigen sau a pieselor in instalatia de oxigen, pentru protejare cu unsori sau vaselina;
– montarea de conductoare electrice fara ca acestea sa treaca prin cuple neizolate la capete;
– degradarea ecranarilor si metalizarilor cablurilor electrice acolo unde este cazul.
Art.265 Se interzice verificarea, acordarea si reglarea instalatiilor radioelectrice de mare putere, la bord, la regimuri de radiatie electromagnetica de inalta frecventa, fara a se lua masuri de protecție a salariatilor.
Art.266 Salariatii care lucreaza la tehnica de aviatie trebuie dotati cu echipament de protecție specific fiecărui loc de munca.
7.2 Activitatea de exploatare a aeronavelor pe platforma
Art.267 Se interzice urcarea in aeronava cu incaltamintea murdara si stergerea acesteia de organele tehnice ale aeronavei.
Art.268 In cazul executarii lucrarilor la avioanele înalte, se vor asigura, pentru toti specialistii, scari corespunzatoare, prevazute cu dispozitive contra alunecari si cu balustrade, precum si alte dispozitive sau echipamente individuale de protecție.
Art.269 Se interzice desfășurarea activitatii la aeronava care are motoarele pornite.
Art.270 Dupa o aterizare defectuasa, mecanicul responsabil va controla trenul de aterizare (articulatiile, rotile, franele, etc.).
Art.271 Se interzice efectuarea reglajelor la motoare si celelalte sisteme ale aeronavei daca personalul autorizat pentru aceste operatii nu este prezent.
Art.272 Dupa fiecare zbor mecanicul responsabil de aeronava va nota in caietul de lucrai observatiile personalului navigant asupra defectelor survenite in timpul zborului, procedand la remedierea lor sau urmarind modul de remediere a acestora de cetre ceilalti specialisti.
Art.273 In scopul remedierii imediate a defectelor semnalate si a mentinerii starii de functionare a avionului dupa fiecare zbor, tehnicienii specializati de la sol vor efectua controlul dupa zbor conform instructiunimor tehnice ale tipului respectiv de avion.
Art.274 In timpul executarii lucrarilor la trenul de aterizare escamotabil, acesta se va bloca prin intermediul cuiului de siguranta, iar avionul va fi asigurat cu cricuri amplasate sub planul central si fuselaj.
Art.275 Se interzice folosirea scarilor si a platformelor mobile de lucru, a caprelor si a altor utilaje de acest fel, daca sunt defecte sau alunecoase (cu depuneri de unsori sau de gheata).
Art.276 Pentru lucrari care se executa la aripa sau ampenaj se vor aseza in jurul acestora platforme mobile speciale de protecție.
Art.277 Se interzice radiotehnicienilor si radiotelegrafistilor sa lucreze la posturile de emisie inainte de a controla daca inalta tensiune este intrerupta, sa atinga antenele de emisie in timpul functionarii sau sa lucreze sa instalatiile de forta fara a fi dotati cu echipament individual de protecție electroizolant.
Materialele de protecție trebuie sa corespunda tensiunilor la care se lucreaza.
Executarea lucrarilor si verificarea sub tensiune la statiile de emisie cu tensiuni anodice de peste 500V se va face numai in prezenta a doi rediotehnicieni.
Art.278 Lampile electrice portative vor fi utilizate numai la tensiuni nepericuloase.
7.3 Activitatea in hangarele si atelierele de reparat material aeronautic
Art.279 Inainte de introducerea avionului in hangar in vederea executarii lucrarilor periodice sa a altor lucrari de vor respecta urmatoarele:
– se vor demonta acumulatoarele de bord;
– se vor proceda la spalarea si decontaminarea aeronavei;
– se vor goli rezervoarele de combustibilul neutilizat;
– se va interzice depozitarea sau manipularea sub orice forma a benzinei in hangare.
Art.280 In hangar avionul va fi pozitionat in asa fel, incat sa se relizeze un flux tehnologic corespunzator activitatii de demontare a tuturor agregatelor ce urmeaza a fi controlate, revizuite sau reparate in ateliere sau laboratoare.
Art.281 Intre avioanele din hangar se va lasa un spatiu corespunzator de circulatie.
Art.282 Scurgerile de ulei produse sub avioane in hangar vor fi acoperite cu nisip sau talc, care dupa ce s-a imbibat, va fi evacuat. Sub avioanele adapostite in hangare se vor pune tavi pentru colectarea scurgerilor de ulei sa a altor lichide.
Art.283 In hangare se interzice folosirea lampii cu benzina, incalzirea cu sobe si iluminatul cu flacara deschisa (lampi cu petrol, lumanari, chibrituri, etc.).
Art.284 Este interzis fumatul in hangare, ateliere, in apropierea depozitelor de combustibil si langa avioane.
Art.285 Instalatiile electrice si mecanice de forta, lumina si incendiu din hangare si ateliere vor fi in permanenta stare de functionare; in acest scop se vor face toate verificarile si reparațiile periodice prescrise in instructiuni.
Art.286 Pentru demontarea motoarelor, palanurilor, ampenajelor si trenului de aterizare se vor lua masurile necesare prevenirii accidentarii salariatilor prin dispunerea corespunzatoare a scarilor, caprelor, macaralelor si cricurilor; se vor folosi instalatii de ridicat corespunzatoare sarcinii respective, conform prevderilor din prescriptiile tehnice specifice; ca dispozitivele de prindere a pieselor grele (motoare si planuri) vor fi folosite cele prevazute in manualul de reparatie si intretinere a avionului sau motorului.
Art.287 La demontarea trenului de aterizare sau a bechiei, se vor fixa cricurile in locasurile stabilite de constructor, la fuselaj, iar la avioanele grele se vor aseza si capre de siguranta; se va scoate presiunea prin delestarea supapelor de presiune si apoi se vor demonta in partile componente agregatele pneumatice si hidraulice.
Art.288 La urcarea pe planuri sau fuselaj se vor folosi covoare de panza bine legate in chingi sau incaltaminte usoara antiderapanta, in conformitate cu prevederile de acordare a echipamentului de protecție.
Art.289 Pe parcursul fluxului tehnologic, transportarea avioanelor, motoarelor, organelor si agregatelor mari se va face cu carucioare si dispozitive speciale pe roti sin cauciuc, iar piesele mici se vor transporta in lazi de lemn.
Art.290 Lucrarile de intretinere, reparare si montare a agregatelor si motoarelor avioanelor, se vor respecta urmatoarele prescriptii:
– se vor folosi scule, utilaje, scari, capre, macarale si carucioare de transport corespunzatoare, prevazute in procesul tehnologic;
– inainte de inceperea reparatiei sau montajului, se va verifica stabilitatea caprelor, cricurilor sau carucioarelor ce urmeaza a se folosi;
– la vopsirea avioanelor se vor folosi platforme speciale sau scari duble;
– nu se vor lasa piese in interiorul avionului sau motorului;
– la standurile de proba pentru agregatele avionului sau ale motorului, se va urmari sa nu existe scapari de presiune si probele sa se execute conform prescriptiilor tehnice;
– se vor respecta prevederile privind efectuarea probelor agregatelor trenului de aterizare si ale pompelor de injectie, care se executa cu presiuni ridicate;
– in hala de montaj, lucrarile de sudura se vor executa numai dupa obtinerea „PERMISULUI DE LUCRU CU FOC”.
Art.291 La lucrarile pentru proba motoarelor pe avioane (la pista) si la bancul de proba, se vor respecta urmatoarele reguli:
– se transporta avionul cu tractorul la pista, iar motorul, cu autocamionul, la bancul de proba; motorul se monteaza cu macaraua sau caruciorul pe suportul bancului de proba;
– se aseaza avionul la locul indicat pentru pornire si se fixeaza calele la rotile trenului de aterizare;
– se face pregatirea pentru pornirea motorului conform instructiunilor tehnice si se iau masuri de siguranta si scopul prevenirii accidentelor de munca si a incendiilor;
– ponirea motoarelor se executa numai de catre mecanicii de aviatie destinati pentru aceasta, iar pornirea manuala prin rotire la elice se executa numai la comanda mecanicului din cabina aeronavei;
– in timpul functionarii motoarelor se interzice orice operatiune la avion sau la motor.
7.4 Statia de incarcat butelii antiincendiare (A.Z.O.S.) si manipularea acestora
Art.292 In timpul lucrului cu intalatia statiei se vor respecta toate regulile de protecție a muncii privitoare la manipularea extinctoarelor si la incarcarea acestora prevazute in Instructiunile de manipulare si incarcare a extinctoarelor pentru aeronave.
Art.293 Salariatii care efectueaza incarcari de butelii antiincendiare la banc, trebuie sa cunoasca si sa respecte regulile de protecția muncii prevazute pentru lucrul cu gaze sub presiune, precum si pe cele pentru lucrul cu solutii toxice.
Art.294 La manipularea componentilor lichizi ai solutiilor antiincendiare se va folosi semimasca de gaze, cu filtru corespunzator gazelor rezultate prin vaporizarea lichidelor sau a solutiilor utilizate, combinezon, sort si manusi de cauciuc.
Art.295 In caz de varsare pe echipament a acestor solutii se va face dus fierbinte si se va schimba echipamentul stropit cu un altul curat, iar cel stropit se va denociviza.
Art.296 In cazul aparitiei simptomelor de otravire – ameteli, greata, dureri de cap – persoana in cauza se va adresa imediat medicului.
Art.297 La utilizarea bromurei de etil se interzice folosirea focului deschis, precum si fumatul, deoarece – prin descompunerea termica a vaporilor acesteia – se degaja un gaz foarte toxic analog fosgenului.
Art.298 Salariatii admisi sa lucreze la instalatiile statiei trebuie sa cunoasca mecanismul acestora si vor fi instruiti in mod special de catre conducatorul locului de munca.
In incaperea de incarcare si pe locul de amplasare a ciclonului-detector nu se admite accesul persoanelor neautorizate.
Art.299 Statia de incarcare a buteliilor antiincendiare va fi prevazuta cu instalatie de ventilare mecanica.
Art.300 Descarcarea buteliilor antiinceniare se va face in spatii deschise sau cu instalatia de ventilare in functiune, in vederea evacuarii gazelor.
Art.301 Vasul cu bromura de etil se va tine inchis etans, pentru a se evita patrunderea umezelii din atmosfera.
Art.302 Este interzis ca in timpul activitatii la butelii sa se foloseasca alte scule decat cele prevazute in procesul tehnologic.
Art.303 Blocajul de siguranta existent pe fiecare butelie, se monteaza pentru a impiedica deschiderea inchizatorului, cu orificiul mai mare la strujirea filetata a stutului de semnal. A doua terminatie a blocajului de siguranta va fi fixata la parghia de pornire cu ajutorul surubului de fixare.
Art.304 La buteliile incarcate scoaterea blocajului de siguranta este permisa numai in urmatoarele doua situatii:
a) dupa montarea buteliei antiincendiare pe avion, fixarea acesteia in locasurile lui si racordarea la acesta a tuturor conductelor; in cazul acesta blocajul de siguranta trebuie numai detasat de la parghia de descarcare, lasandu-l atarnat pe fusul filetat al stutului de semnalizare.
In cazul scoaterii buteliei de pe avion mai intai trebuie fixat blocajul de siguranta al inchizatorului cu parghia de descarcare, dupa care se pot detasa conductele si monta butelia.
b) daca este necesar sa se verifica functionarea normala a buteliei si evacuarea bioxidului de carbon in atmosfera, inainte de a se scoate blocajul de siguranta si a se proceda la evacuarea bioxidului de carbon cu parghia de descarcare, butelia trebuie fixata in dispozitivul de strangere, iar masa sa reziste la socurile care se ivesc cu ocazia evacuarii bioxidului de carbon din aceasta.
Inainte de a trece la evacuarea bioxidului de carbon executantul trebuie sa asigure ca in fata stutului de lucru, in directia jetului de bioxid de carbon, nu se afla nici o persoana pe o distanta de minimum 10m
Art.305 Scoaterea blocajelor de siguranta de pe buteliile incarcate este interzisa:
a) cu ocazia descarcarii;
b) cu ocazia mutarii;
c) cu ocazia transportului cu orice mijloc de transport;
d) in timpul pastrarii (atat de scurta durata la locurile de munca, cat si in timpul pastrarii in depozite stationare);
e) inainte de terminarea lucrarilor de montare pe avion;
f) cu ocazia cantaririi si a altor operatiuni de control;
g) cu ocazia oricaror operatiuni sau incarcari (inclusiv in atelierele de reparatii);
h) in toate celelalte cazuri neprevazute in prezentele instructiuni si care ar putea conduce la producerea unor accidente.
Art.306 La butelia goala blocajului de siguranta va fi montat inaintea inceperii incarcarii. Se interzice incarcarea buteliei cu blocajul de siguranta scos.
Art.307 Dupa expirarea termenului de garantie al buteliei aceasta se va descarca si va fi prezentata la verificare – in cadrul controlului – organelor interne I.S.C.I.R.
Art.308 Se interzice evacuarea incarcaturii in incapere, iar cand aceasta este necesara, este obligatorie utilizarea mastii de gaze.
Art.309 In timpul lucrarilor ce se executa in incinta statiei trebuie sa se asigure temperatura de lucru precizata in tehnologii.
7.5 Intretinerea rezervoarelor de combustibili si lubrifianti
Art.310 Cisternele de combustibil se vor controla, spala si repara in interiorul lor numai de catre personal special instruit si dotat cu echipament de protecție corespunzator.
Art.311 Rezervoarele de combustibil si ulei, demontate de pe avioane, vor fi spalate si controlate inainte de a fi montate din nou pe avioane. Depozitarea lor, inainte de spalare, se va face in spatii special amenajate si ferite de instalatiile electrice si caile de acces.
Art.312 Spalarea acestor rezervoare se va face in incaperi special destinate, fara instalatii si materiale care pot conduce la declansarea unui incendiu.
Incaperile in care se depoziteaza si se spala rezervoarele de combustibil sau ulei, vor fi prevazute cu instalatii corespunzatoare de aerisire.
Art.313 Spalarea rezervoarelor care au continut benzina etilata se va face mai intai cu benzina neetilata. Cele care au continut benzina neetilata, se vor spala cu apa curenta sub presiune, apoi se vor usca cu aer cald sau cu alcool. Spalarea rezervoarelor care au continut ulei se va face cu petrol.
Art.314 La intretinerea si spalarea rezervoarelor de aeronave se vor respecta reglementarile privind protecția mediului inconjurator.
Art.315 La intretinerea rezervoarelor de combustibil si lubrifianti vor fi respectate, pe langa prevederile prezentelor norme si prevederile normelor specifice de protecție a muncii pentru:
– desfacerea produselor petroliere;
– manipularea transportul si depozitarea produselor petrochimice.
8. ACTIVITATEA AEROPORTUARA SI DE AERODROM
8.1 Generalitati
Art.316 Pe orice aerodrom trebuie sa fie prezent un orgam de conducere a zborurilor. Pe aerodromuri si alte terenuri special amenajate pentru desfășurarea activitatii de zbor, conducerea zborului se va asigura printr-un canducatorr de zbor numit prin decizia conducatorului agentului economic respectiv.
Art.317 Pe aerodrom va exista un post de prim ajutor, care va functiona permanent in timpul programului de zbor, in asa fel incat sa se poata asigura o asistenta medicala corespunzatoare in caz de nevoie. Postul de prim ajutor va fi dotat atat cu aparatuta, materialele si medicamentele necesare in caz de interventie, precum si cu o autosanitara, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.
Art.318 In timpul plecarii, sosirii, sau rularii aeronavelor, se interzice trecerea persoanelor si autovehiculelor peste benzile de decolare-aterizare sau rulaj ale aerodromului.
Art.319 Personalul aeronautic din trafic, precum si personalul tehnic auxiliar (de pista si de atelier) vor cunoaste si vor aplica instructiunile referitoare la indeplinirea sarcinilor ce le revin, precum si la utilizarea, verificarea, intretinerea, revizuirea si pastrarea materialelor de aeronautica pe care le manipuleaza.
Art.320 Pe aerodromurile si terenurile de aviatie pe care se desfasoara activitatea de instruire, echipele de elevi vor sta grupate in puncte distincte, sub supravegherea unui responsabil.
Este interzis pilotilor sa aterizeze mai aproape de 50m de pozitia grupului.
Intrarea altor aeronave in zona de lucru a unui aerodrom de scoala, se va face conform graficelor de zbor sau a deciziilor emise de organele de trafic, dupa caz, dar numai la o inaltime de minimum 500m.
Art.321 Se interzice inceperea unei activitati de zbor, daca pe teren nu exista un starter instruit, dotat cu materialele necesare indeplimirii tuturor atributiilor sale.
Art.322 Se interzice inceperea unei activitati de zbor de noapte, daca pe teren nu exista instalatii de balizare si iluminare corespunzatoare.
Art.323 Orice portiune de aerodrom devenita improprie, va fi imediat marcata si la nevoie, semnalizata avioanelor in zbor, prin semnale optice si radio.
Art.324 Marcarile facute pe aerodrom, precum si orice semne aeronautice amplasate pe aceasta sau in afara lui, vor fi intretinute de catre unitatea de zbor care detine terenul, in asa fel incat sa fie vizibile de la sol si din aer.
Art.325 Mijloacele indicatoare ale directiei vantului si ale directiei de decolare-aterizare trebuie sa fie mentinute in stare de functionare atat timp cat pe teren se poate desfasura o activitate de zbor.
Art.326 La anuntarea sosirii unui avion pe aerodrom, pista de aterizare va fi degajata de avioane si materiale, iar personalul care s-ar putea gasi pe acesta va pazi zona.
Art.327 Se interzice autorizarea aterizarii unui avion atunci cand aerodromul respectiv nu prezinta siguranta necesara, trimitand avionului semnalele de interdictie, prin lansare de rachete rosii sau prin radio, precum si prin semnalizare cu teul de aerodrom.
Art.328 Avionul care soseste pe un aerodrom si ruleaza spre suprafata (platforma) de stationare va fi intampinat de catre responsabilul cu dirijarea, care ii va indica amplasamentul si directia pe care se va opri, prin semnale conventionale. Responsabilul care dirijeaza stationarea avioanelor se va pozitiona in asa fel incat sa fie vazut de pilot, sa nu fie lovit de avion si va folosi pentru dirijare fanioane in timpul zilei si lumini in timpul noptii.
Art.329 Se interzice mecanicilor de bord sa ruleze cu avionul avand motorul (motoarele) pornit; rulajul va fi efectuat de catre pilotul comandant de aeronava.
Art.330 Operatiunile de rulare prin remorcare sau prin impingere vor fi coordonate de catre o persoana responsabila stabilita de seful de sector, maistrul sau inginerul de schimb. In timpul rularii este interzisa prezenta oamenilor sub aripile si fuselajul avionului sau agatarea lor de acestea. Se interzice deplasarea pe furca de tractare.
Art.331 In vederea rularii prin tractare se va controla daca bechia sau roata de bot este deblocata, zavoarele trenului de aterizare sunt in pozitia ‚”scos”, blocate prin cuie de siguranta si prevazute cu fanioane rosii.
Art.332 Franele avionului si, atunci cand este cazul, ale tractorului vor fi actionate numai la comanda persoanei care dirijeaza rularea.
La bordul avionului se va afla un mecanic instruit pentru tipul de avion respectiv, pentru a actiona franele si sistemele de blocare ale trenului si bechiei sau rotii de bot daca va fi nevoie.
Art.333 In timpul noptii, rularea sau tractarea oricarui tip de aeronava se va efectua numai cu lampile de pozitie aprinse.
Art.334 Inaintea inceparii rularii prin remorcare, se vor controla sigurantele dispozitivelor de prindere a avionului de tractor si functionarea dispozitivelor de amortizare.
Art.335 Inainte de imceperea rularii prin impingerea avionului de catre servanti, se va controla daca acestia sunt in numar suficient, repartizati corespunzator pentru aceasta operatie, daca stiu de unde sa prinda si cum sa impinga avionul.
Art.336 La remorcarea avionului viteza de rulare nu trebuie sa depaseasca viteza normala de mers a omului.
Art.337 Asezarea avioanelor pe teren in vederea stationarii se va face conform instructiunilor de exploatare, atat in privinta modului de asezare, cat si a celui de ancorare si husare.
Art.338 Utilajele de deservire vor fi utilizate de personal instruit, care va executa prestatia solicitata numai la comanda organului de specialitate din grupa de deservire tehnica a avioanelor si in prezenta acestuia.
8.2 Circulatia mijloacelor de transport
Art.339 Este interzisa circulatia oricaror autovehiculelor pe pista (banda) de decolare-aterizare si pe caile de rulare. Au drept de circulatie numai autovehiculele cu autorizatie si care sunt dotate cu stoatie radio.
Art.340 In cazul ramanerii in pana a unui autovehicul pe pista (banda) de decolare-aterizare sau pe calea de rulare, se va informa prin orice mijloc organul de dirijare a zborului.
Art.341 In cazul executarii la pista sau la caile de rulaj a unor lucrari cu utilaje autospeciale, la cererea organului de dirijare a zborului, utilajele vor fi scoase lateral la o distanta de cel putin 50m de acostament.
Art.342 Viteza de circulatie pe platformele de imbarcare-debarcare pasageri si marfa, va fi de maximum 5km/ora. In apropierea aeronavelor se va mentine aceeasi viteza iar mijloacele de transport intern se vor opri la o distanta de cca. 1m de aeronava.
Art.343 Se interzice tractarea a mai mult de doua remorci la un multicar.
Art.344 Este interzisa apropierea persoanelor, utilajelor si incarcatoarelor de avioanele cu elice inca in rotire.
Art.345 Este interzisa circulatia incarcatorilor pe remorcile incarcatoarelor fie ele goale sau pline.
Art.346 Este interzisa circulatia sau stationarea vehiculelor in spatele motoarelor reactive in functiune, la o distanta mai mica de 30m.
Art.347 Circulatia sau stationarea autoalimentatoarelor cu combustibil in spatele motoarelor reactive in functiune este interzisa.
Art.348 Apropierea initiala a autovehiculului fata de aeronave va fi de maximum 10m, dupa care autovehiculul va fi luat in primire si dirijat in continuare, pentru apropiere, de mecanicul de avion.
Art.349 Nici un mijloc auto sau de deservire nu se va apropia de aeronava pana cand mecanicul de aviatie nu a pus cale la rotile acestor mijloace.
Art.350 Masina pentru schimbarea garzii va circula numai pe traseele stabilite prin consemn si va mentine permanent legatura radio cu organele de dirijare. Fara legatura radio bilaterala ea nu va intra pe pista de decolare-aterizare.
Art.351 Orice alte autovehicule (salvari, autobuze, micobuze, etc.) vor putea intra pe platforma de imbarcare-debarcare numai cu aprobarea turnului de control sau a dispeceratului si cu insotitor.
Art.352 Masinile de interventie P.S.I. vor intra pe platformele de imbarcare-debarcare sau pe pistele de decolare-aterizare la exercitii de antrenament sau la interventii reale si la posturile fixe numai cu aprobarea organului de dirijare, cu care va mentine permanent legatura radio bilaterala.
8.3 Transportul calatorilor si marfurilor
Art.353 Deplasarea calatorilor de la locul de asteptare la platforma de stationare a avionului si inapoi, precum si urcarea sau coborarea din avion se va face sub supravegherea unui responsabil numit de conducerea unitatii care desfasoara activitati de transport calatori.
Art.354 Avionul in care urmeaza sa se imbarce calatori sau marfuri va fi amplasat pe platforma de stationare astfel incat sa permita imbarcarea sau debarcarea direct, evitatdu-se urcarea prin fata sau spatele altui avion care are motoarele in functiune. Calatorii vor fi condusi la circa 30m distanta de orice avion cu motoarele pornite.
Art.355 Se interzice trecerea calatorilor si a vehiculelor de transport marfuri si bagaje prin fata avioanelor care ruleaza.
Art.336 Imbarcarea si debarcarea marfurilor si calatorilor se va face numai cu aprobarea comandantului de aeronava, care va frana rotile dupa amplasarea pe platforma de stationare.
Art.337 Se interzice imbarcarea calatorilor si marfurilor in avioanele de transport aerian cu motoarele in functiune. Daca din cauze tehnice inevitabile si cu totul speciale, imbarcarea sau debarcarea calatorilor si a marfurilor nu se poate face decat cu motoarele in functiune prin derogarea de la prevederea de mai sus, aceste operatii se vor efectua sub conducerea si pe raspunderea directorului regiei aeroportuare, a organelor de trafic si a comandantului de aeronava, dar cu motoarele reduse la turatia minima.
Art.358 Urcarea si coborarea calatorilor se va face numai dupa asezarea si fixarea scarii destinate acestui scop.
Art.359 Este interzisa imbarcarea in avion a animalelor vii lasate libere, a substantelor toxice volatile, a meterialelor usor inflamabile, precum si a oricaror materiale urat mirositoare, care pot stanjeni activitatea echipajului si a persoanelor de la bord.
Art.360 Marfurile transportate pana la avion cu autovehicule pot fi incarcate in acesta numai sub conducerea unui responsabil. Se interzice apropierea autovehiculelor la o diatanta mai mica de 50cm de usa (trapa) calei de bagaje sau marfuri a avionului, asezandu-se intre autovehicul si avion o punte de incarcare.
Se va controla functionarea normala a franelor de picior si de mana ale autovehiculelor folosite pentru incarcarea si descarcarea marfurilor.
Art.361 Inainte de incarcarea si descarcarea marfurilor pentru evitarea deplasarilor necontrolate ale autovehiculului se vor pune cale la rotile din spate ale acestuia.
Art.362 Incarcatura din cabina avionului, precum si marfurile, se vor fixa in asa fel incat sa nu se poata deplasa singure in timpul rularii sau zborului aeronavei.
Art.363 In timpul imbarcarii si debarcarii calatorilor si marfurilor platforma de imbarcare-debarcare a avionului va fi iluminata pe timp de noapte. Incarcarea avionului se va face cu respectarea greutatii si centrajului prevazut in nota tehnica a tipului de avion si sub supravegherea pilotului secund sau a comandantului de aeronava (pentru aeronavele cu un singur membru in echipaj).
8.4 Circulatia aeronavelor la sol si parcarea acestora
Art.364 Inainte de parcarea unei aeronave, dispecerii de dirijare la sol vor verifica sa nu existe pe locul respectiv cale, scari sau alte materiale si personal care sa impiedice parcarea.
Art.365 Dispecerii de dirijare la sol sunt obligati sa ia masuri pentru realizarea spatiului necesar intre doua aeronave parcate, in vederea evitarii oricarei posibilitati de coliziune.
Art.366 Este interzisa parcarea aeronavelor grele pe platforme in panta, indiferent de inclinarea acestora.
Art.367 Pe timp de noapte, ceata, ploaie, zapada, etc., precum si pe terenuri accidentate, aeronavele de transport pasageri de tip mediu si lung curier vor fi parcate de doi dispeceri de sol autorizati.
Art.368 Manevrarea avioanelor tractate se executa sub indrumarea dispecerului de dirijare la sol si sub supravegherea mecanicului sau mecanicilor de avion.
Art.369 Remorcarea aeronavelor cu ajutorul mijloacelor auto se va face conform instructiunilor de remorcare specifice tipului respectiv de aeronava, iar viteza de deplasare nu va depasi 5km/ora.
Art.370 Rularea, insotirea sau parcarea avioanelor cu misiuni speciale se va face conform dispozitiei directorului regiei aeroportuare, sau in lipsa acestuia, a inlocuitorului sau.
Art.371 Orice miscare la aeronavele tractate sau rulate cu motoarele , va fi autorizata de orgenul de dirijare.
Art.372 Atunci cand caile de circulatie sunt acoperite cu zapada, gheata sau polei, echipajele aeronavelor vor respecta instructiunile organelor aeroportuare.
8.5 Alimentarea aeronavelor cu combustibili, lubrifianti, lichide speciale de aviatie si gaze sub presiune
Art.373 Alimentarea aeronavelor cu combustibili si lubrifianti se va efectua conform instructiunilor specifice de lucru.
Art.374 Cisternele de combustibil, de orice tip, vor fi prevazute cu instalatii de legare la pamant.
Art.375 In cazul in care alimentarea aeronavei se face cu o pompa actionata electric, se vor lega la pamant – prin prize – atat avionul cat si alimentatorul (pompa).
Art.376 In timpul alimentarii aeronavei se interzic:
– invartirea elicei sau pornirea motoarelor;
– cuplarea aprinderii (punerea contactului);
– efectuarea lucrarilor cere genereaza curent electric in circuitele instalatiilor avionului sau orice alte lucrari care pot produce scantei;
– ciocnirea (lovirea) partilor metalice ale avionului.
Art.377 Salariatul care face decantarea rezervoarelor de combustibil (dupa fiecare alimentare), trebuie sa fie echipat in mod corespunzator in vederea prevenirii intoxicatiilor sau arsurilor.
Art.378 (1) La alimentarea avionului cu oxigen se vor folosi utilaje si scule specifice instalatiei de oxigen, manipularea acestora fiind permisa numai persoanelor special instruite si autorizate.
(2) La alimentarea avionului cu oxigen vor fi respectate si prevederile Normelor specifice de securitate a muncii la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului.
8.6 Exploatarea mijloacelor tehnice speciale
8.6.1 Generalitati
Art.379 Inaintea alimentarii buteliilor de killfrost de pe degivroare cu substanta de degivrare, se vor depresuriza buteliile prin deschiderea robinetului de evacuare a aerului si numai dupa aceea se va deschide capacul de alimentare cu lichid.
Art.380 La toate autovehiculele care lucreaza langa aeronave se vor pune cale la rotile din spate.
Art.381 Cand se lucreaza cu autoliftul va trebui sa existe un salariat incarcator in avion si un altul in autolift.
Pe timp de iarna utilajele vor fi curatate de gheata, zapada sau polei.
Deplasarea cu bena ridicata este interzisa.
Art.382 Salariatii care manipuleaza scarile de acces in aeronave, nu vor permite urcarea sau coborarea pasagerilor decat dupa ce scara va fi fixata. Plecarea scarii de la usa avionului se va face numai la comanda insotitorului de bord.
Art.383 Cuplarea la aeronava a sursei de electroalimentare de la sol se va face numai dupa ce s-a verificat tensiunea existenta la sursa, care trebuie sa corespunda cerințelor aeronavei. Decuplarea sursei de energie electrica la aeronava se va face numai dupa ce tensiunea de alimentare a fost redusa la zero.
Art.384 Este interzisa stationarea autovehicolelor in zona dispozitivului luminos de apropiere sau la distante mai mici de 1000m fata de pragul pistei.
Art.385 Autospecialele si agregatele de aeroport vor fi deservite de personal autorizat pentru aceste activitati.
Art.386 Toate autovehiculele, autospecialele si utilajele de aerodrom care se apropie sau departeaza de avion (ori executa alte manevre in apropierea aeronavei), vor fi conduse numai de salariati instruiti pentru a executa astfel de operatii. Manevrele solicitate vor fi executate numai la comanda organului de specialitate din grupa de deservire tehnica a aeronavei si in prezenta acestuia.
Art.387 Autobenzile de bagaje si marfuri, autolifturile, autoplatformele ridicatoare, autovehiculele si electroscarile de acces al pasagerilor in avion, se vor apropia de aeronava, pana la limita atingerii benzii protectoare a zonei de contact sau de pragul trapei unde urmeaza a se face transferul de pasageri, bagaje sau materiale. Manevrele altor categorii de utilaje care necesita pozitionare in apropierea aeronavelor, se vor face sub supravegherea persoanelor autorizate, care vor hotari, dupa caz, distanta minima admisa.
8.6.2 Platforme autopropulsate cu brat ridicator
Art.388 La exploatarea platformelor autopropulsate cu brat ridicator sunt interzise:
– incarcarea podiumurilor de lucru cu sarcini avand masa totala mai mare de 300kg (sau cu doi operatori si 100kg sarcina);
– inceperea lucrului, daca la cablurile de otel numarul de fire rupte este mai mare de 10 pe lungimea pasului de cablare sau daca exista o degradare a cablului in portiunile incastrate;
– inceperea, de pe podiumurile de lucru, a lucrarilor de intretinere si de deservire a aeronavelor, fara sa existe siguranta ca deplasarea podiumurilor a incetat;
– efectuarea operatiei de ridicare a bratului inferior daca nu este ridicat bratul superior; de asemenea, rotirea coloanei, daca bratul inferior nu este ridicat in pozitia de transport;
– functionarea instalatiei daca termenul de functionare metrologica este depasit sau incazul in care nu este autorizata de organele interne I.S.C.I.R.;
– folosirea personalului neautorizat.
Art.389 Manevrarea altor utilaje in imediata apropiere a avionului se va face sub supravegherea inginerului de schimb sau a sefului grupei de deservire tehnica, care va hotara – dupa caz – distanta admisa. Pe terenurile activiatatii aviatiei utilitare, acesta operatie se va face sub supravegherea comandantului de aeronava.
8.6.3 Verificarea, incarcarea si manipularea buteliilor de oxigen de la bordul aeronavelor
Art.390 La statia de control, revizie si incarcare a buteliilor de oxigen sunt interzise:
– executarea lucrarilor in statie fara degresarea prealabila a mainilor;
– introducerea de ulei in compartimentul compresorului statiei;
– strangerea imbinarilor sub presiune;
– reglarea supapei de siguranta sub presiune;
– montarea subansamblurilor cu piesele nedegresate;
– lucrul in statie in cazul unei scurgeri de oxigen pe langa garnituri;
– lucrul in circuit inchis fara deschiderea ventilului de alimentare a unei grupe de butelii;
– pastrarea pe timp de iarna, pana la limita inghetului, a glicerinei sau a amestecului de apa cu glicerina in compresor;
– cuplarea compresorului la o temperatura a glicerinei in carter mai joasa de +50C;
– efectuarea de lucrari in cazul cand supapa de siguranta este defecta;
– folosirea aparatelor al caror termen de valabilitate prescris de meteorogie este depasit;
– controlul etanseitatii imbinarilor cu ajutorul flacarii deschise (chibrituri, fitil care arde infundat, etc.)
– aprinderea cu flacara, sau fumatul in statie sau in compartimentul compresorului;
– degresarea pieselor compresorului si ale retelei de oxigen cu solventi care nu au certificat de calitate si care nu sunt prevazuti prin instructiunile de exploatare a statiei;
– folosirea tuburilor de oxigen in alte scopuri;
– ridicarea presiunii de oxigen in buteliile bateriei statiei, precum si in buteliile care se incarca, peste normele specificate in instructiuni.
– ungerea entilelor de pe tabloul de comanda cu lubrifianti care nu sunt prevazuti prin instructiuni;
– utilizarea unui alt sort de oxigen decat cel medicinal;
– incarcarea la statie a altor butelii decat cele destinate pentru oxigen;
– folosirea glicerinei fara certificat de calitate;
– ridicarea temperaturii compresorului peste 600C;
– cuplarea mecanismului de actionare a compresorului in timpul deplasarii statiei;
– fumatul in statie, precum si apropierea cu flacara deschisa in timpul degresarii pieselor si a subansamblurilor statiei de acetona, alcool, dicloretan sau eter intr-o incapere fara instalatie de ventilare;
– executarea oricaror lucrari cu dicloretan fara echipament individual de protecție coresponzator;
– lucrul cu statia daca exista scapari de oxigen;
– remontarea mansoanelor si a garniturilor nemetalice, degresate in alcool si fara o prealabila uscare intr-un jet de oxigen;
– introducerea sculelor soferului in compartimentul compresorului;
– apasarea butonului „pornirea motorului” in timpul deplasarii autovehiculului;
– incarcarea buteliilor cu o diferenta de presiune de +3 bari fata de presiunea nominala de 30 bari;
– golirea completa a buteliilor de oxigen (pana la o presiune mai joasa de 10bari);
– marirea turatiei compresorului peste 30 rot/min;
– inversarea pistoanelor compresorului la inlocuirea garniturilor;
– continuarea pomparii in cazul cresterii pronuntate a presiunii in linia de refulare;
– lucru cu gel de siliciu uzat (vechi);
– executarea diferitelor lucrari cu scule nedegresate in prealabil;
– deschiderea si inchiderea brusca a ventilelor de oxigen sau strangerea suplimentara a tijei ventilatorului dupa incetarea trecerii oxigenului prin ventil.
Art.391 La exploatarea instalatiei autoalimentatorului de azot (aer) sunt interzise:
– utilizarea instalatiei de catre persoane neautorizate;
– strangerea oricarei imbinari filetate in timp ce instalatia se afla sub presiune;
– folosirea sculelor necorespunzatoare;
– inainte de inceperea lucrului, robinetele reductoarelor respective sa se afle in pozitia „mai putin” (minim);
– daca temperatura ajunge si depaseste 300C, buteliile vor trebui sa comunice cu atmosfera prin intermediul supapei de siguranta; in acest scop se vor deschide ventilele corespunzatoare si ventilul de descarcare;
– depasirea presiunii in butelii de peste 350 bari (kg/cmp);
– inaintea desfacerii furtunurilor se va goli presiunea din conducta principala (magistrala).
8.6.4 Autoalimentatoare de ulei
Art.392 La apinderea incalzitorului pentru ulei, soferul va purta ochelari de protecție.
Art.393 Controlul arderii benzinei se va face prin vizoarele injectorului de la o distanta de minimum 0,5m.
Art.394 In cazul scaderii presiunii in sistemul de incalzire a uleiului (in serpentina) si in cazul reintrarii in actiune (functiune) a intrerupatorului, se va inchide conducta de combustibil (petrol) cu ajutorul robinetului si se va desuruba dopul gurii de alimentare de la rezervorul de combustibil.
8.6.5 Instalatii de ridicat si transportat
Art.395 Exploatarea, verificarea si intretinerea instalatiilor si mijloacelor de ridicat si transportat vor fi efectuate numai de catre personal autorizat I.S.C.I.R.
Art.396 Instalatiile si mijloacelor de ridicat si transportat utilizate in activitatile de transporturi aeriene vor fi autorizate I.S.C.I.R.
ANEXA 1
LISTA NORMELOR SPECIFICE DE PROTECȚIE A MUNCII COMPLEMENTARE
1. NSPM pentru transportul hidrocarburilor lichide
2. NSPM transportul prin conducte al gazelor naturale
3. NSPM pentru distributia si utilizarea gazelor naturale
4. NSPM pentru fabricarea, depozitarea si transportarea produselor anorganice
5. NSPM pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimice)
6. NSSM pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului – cod 3
7. NSPM pentru desfacerea produselor petroliere
8. NSPM pentru manipularea, transportul si depozitarea produselor petrochimice
9. NSSM pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei – cod 4
10. NSPM pentru transportul si distributia energiei electrice
11. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor – cod 57
12. NSSM pentru transporturi rutiere – cod 23
13. NSPM pentru transporturi pe calea ferata
14. NSSM pentru gospodarie comunala si salubritate publica – cod 31
15. NSSM pentru transportul intern – cod 6
16. NSPM pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice
17. NSSM pentru producerea aerului comprimat – cod 40
18. NSSM pentru exploatarea si intretinerea transportoarelor cu banda – cod 10
19. NSSM pentru radiocomunicatii – cod 54
20. NSPM pentru telecomunicatii – cod 48
21. NSPM pentru foraj cu platforme marine
22. NSPM pentru instalatii frigorifice
23. NSPM pentru fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapiterie
24. NSPM pentru industria poligrafica
25. NSPM pentru transportul, depozitarea si folosirea materialelor explozive
26. NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere – cod 1
27. NSSM pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice – cod 36
28. NSSM pentru sudarea si taierea metalelor – cod 2
29. NSSM pentru activitatea de vopsire – cod 26
30. NSSM pentru lucru cu radiatii neionizante – cod 34
31. NSSM pentru prelucrarea automata a datelor – cod 37
32. NSSM pentru lucrari de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in constructii – cod 27
33. NSPM pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii antocorosive
34. NSSM pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire – cod 28
35. NSSM pentru intretinere si reparatii autovehicule – cod 8
36. NSSM pentru turism, alimentatie publica si transportul persoanelor cu instalatii pe cablu – cod 45
37. NSSM pentru lucru la inaltime – cod 12
38. NSPM pentru fabricarea usilor, ferestrelor, caselor prefabricate si a panourilor pentru constructii
39. NSPM pentru fabricarea furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii
40. NSPM pentru fabricarea si innobilarea placilor si aschii sau fubre de lemn
Nota:
Normele editate pana in prezent poarta denumirea de Norme specifice de securitate a muncii (NSSM)
Normele in curs de aparitie isi vor schimba titulatura potrivit indicatiilor Ministerului Justitiei in Norme specifice de protecție a muncii (NSPM)
ANEXA 2
LISTA STANDARDELOR CONEXE DE PROTECȚIE A MUNCII
1. STAS 297/1-88
Culori si indicatoare de securitate. Condiții tehnice generale
2. STAS 297/2-92
Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari
3. STAS 6646/2-88
Iluminatul artificial. Condiții speciale pentru iluminatul in industrie
4. SR12294:1993
Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie
5. STAS 8114/2-4-91
Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat portabile de uz general. Condiții tehnice speciale
6. STAS 2612-87
Protecție impotriva electrocutarilor. Limite admise
7. STAS 12217-88
Protecție impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii
8. STAS 6926/16-79
Autovehicule. Nivel de zgomot si metode de incercare. Masurarea zgomotului la interiorul autovehiculelor
9. STAS 6689/1-81
Vehicule rutiere. Tipuri.Terminologie.
10. STAS 11369/1-88
Vehicule rutiere. Determinarea emisiilor poluante. Limite admise si metode de incercare pentru vehicule cu masa pana la 3500kg
11. STAS 11893-80
Remorci. Tipizate
12. STAS 4661-81
Poduri rulante. Deschideri si spatii pentru cai de circulatie
13. STAS 9064/1-82
Instalatii de ridicat. Tipuri. Terminologie
14. STAS 10278-87
Instalatii de ridicat. Lamitatoare de sarcina si limitatoare ale momentului de sarcina. Condiții tehnice generale de calitate
ANEXA 3
PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR
1. R1-87
Prescriptii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si a dispozitivelor auxiliare
2. R2-88
Prescriptii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea ascensoarelor
3.R4-86
Prescriptii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea macaralelor, mecanismelor de verificat si a dispozitivelor auxiliare destinate sa functioneze in medii potential explozive
4. R10-84
Prescriptii tehnice pentru verificarea in expoatare a cablurilor, lanturilor, funiilor si benzilor din material metalic, textil sau plastic utilizate la instalatiile de ridicat
5. R13-83
Prescriptii tehnice pentru proiectarea, construirea montarea, exploatarea si verificarea ascensoarelor de constructie speciala pentru materiale
6. CR1-85
Prescriptii tehnice pentru verificarea si autorizarea instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat
7. CR3-82
Prescriptii tehnice pentru verificarea reparatiilor la instalatiile mecanice sub presiune si instalatiile de ridicat si pentru aplicarea placii de timbru la instalatiile macanice sub presiune
8. CR6-82
Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat
9. CR8-83
Prescriptii tehnice privind examinarea cu pulberi magnetice a imbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat
10. CR13-82
Prescriptii de protecția muncii in activitatea orgenelor tehnice ISCIR
ANEXA 4
GHID DE TERMINOLOGIE
1. Notiuni de protecție a muncii
1.1. Accident de munca
Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
1.2.Avarie
Eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de producție, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora.
1.3. Boli profesionale
Afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici si biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor orgene sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
1.4. Defectare
Incetarea capacitatii unei masini, instalatii, utilaj, etc., de a-si indeplini functia specificata.
1.5. Dispozitiv de protecție
Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.
1.6. Echipament individual de lucru
Mijloacele pe care persoanele juridice sau fizice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.
1.7. Echipament individual de protecție
Mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca, pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
1.8. Echipamente tehnice
Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, uneltele si alte mijloace asemanatoare utilizate in procesul muncii.
1.9. Factor de risc
Factor propriu elementelor componente ale sistemului de munca-executant-sarcina de munca-mijloace de producție-mediu de munca si care, in conditiile unei situatii periculoase, determina probabilitatea si gravitatea producerii unei leziuni sau afecatarii sanatatii.
1.10. Functii de securitate
Functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protecție prin care sa fie eliminata sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.
1.11. Indicator de securitate
Mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii.
1.12. Instructaj de securitatea muncii
Modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
1.13. Instructiuni specifice de protecția munci (sinonim: instructiuni proprii)
Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activităților desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necasar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.
1.14. Instructiuni de utilizare
Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului, si prin care producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost ceeat si al asigurarii securitatii muncii.
1.15. Mijloc individual de protecție
Mijloc de protecție (protector) destinat protecție unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
1.16. Nocivitate
Proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.
1.17. Noxa (sinonim: factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.
1.18. Pericol
a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare, etc.
b) Proprietate inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale)
1.19. Persoana autorizata
O persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.
1.20. Persoana avertizata
O persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfășurarea unei activitati in condiții de securitate.
1.21. Persoana competenta
O persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare a realiza corect anumite activitati.
1.22. Persoana expusa
O persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.
1.23. Prevenire
Ansmblul procedeelor si masurile luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea proiectelor sau reducerea riscurilor.
1.24. Prevenire intrinseca
Prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare, care consta in:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atat cat este posibil, prin alegerea corespunzatoare a unor caracteristici de conceptie;
– limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.
1.25. Protecție
Ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecție, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinseca.
1.26. Proces de munca
Succesiunea in timp si in spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mjiloacelor de producție in sistemul de munca.
1.27. Protector
Mijloc de protecție special conceput si utilizat pentru a realiza protecție prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.
1.28. Risc
Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr- situatie periculoasa.
1.29. Risc profesional
Risc in procesul de munca
1.30. Situatie periculoasa
Orce situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
1.31. Substanta periculoasa
O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
1.32. Zona periculoasa
Orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.
1.33. Zona periculoasa a unui echipament de munca
Orice zina situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.
Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in acesta definitie:
– poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului de munca (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura, etc.)
– poate sa apara neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta)
1.34. Zona de securitate
Zona in care este exclusa prezenta oricarui factor de risc de accidentare sau imbolnavire profesionala pentru executant.
2. Notiuni tehnologice
2.1. Tehnica de aviatie cuprinde: aeronavele, motoarele, instalatiile, echipamentele si agregatele montate la bordul aeronavelor, piesele de schimb ale acestora, precum si instalatiile, agregatele, aparatura de masura si control si utilajele de aerodrom folosite in exclusivitate pentru exploatarea sau deservirea aeronavelor si totalitatea mijloacelor tehnice de reparatii si documentatia tehnica aferenta.
2.2. Aeronava este: orice aparat de zbor mai usor sau mai greu ca aerul, destinat unei activitati aeronautice, cu exceptia parasutei de salvare.
Din punctul de vedere al folosirii lor aeronavele civile se clasifica astfel:
– de transport aerian public (calatori si marfuri);
– de utilizare specifica (agrosilvica, sanitara, sportiva, etc.)
– de scoala;
– de experimentari si performante tehnice.
2.3. Celula reprezinta acea parte a aeronavei fara motor (motoare) si fara echipament de bord.
2.4. Echipamentul de bord cuprinde ansamblul de echipamente, aparate, dispozitive instalatii si agregate specifice, instalatii speciale si radioelectrice montate la bordul aeronavelor.
2.5. Utilajele de aerodrom sunt acele dispozitive simple (cricuri, scari, furci de tractare, cale, macarale si carucioare de transport specifice, carucioare de pornire, baterii de tuburi de gaze comprimate, autoalimentatoare de combustibil, etc.), folosite in exclusivitate in procesul de exploatare si reparatie a aeronavelor, motoarelor si echipamentelor acestora.
2.6. Mijloace tehnice speciale constituie totalitatea masinilor, agregatelor si instalatiilor (autostatii de fabricat si transvazat oxigen, autoagregate si agregate hidraulice, autoagregate si instalatii de pornire a motoarelor, automacarale, vidanjoare, conditionere, compresoare de aer, instalatii pentru incarcat acumulatoare, incalzitoare, etc.), folosite in exclusivitate in procesul de exploatare si reparare a aeronavelor, motoarelor si echipamentului acestora.
2.7. Asigurarea tehnica de aviatie cuprinde ansamblul activităților de dotare, aprovizionare, exploatare, intretinere si reparare a tehnicii de aviatie, desfasurata in scopul realizarii sarcinilor de transport aerian, prestatii utilitare, misiuni de scoala, antrenament si de executare a zborurilor in deplina siguranta.
2.8. Exploatarea tehnicii de aviatie reprezinta complexul operatiunilor de intretinere tehnica si de utilizare a tehnicii de aviatie la sol si in aer.
2.9. Defectiunea tehnica reprezinta pierderea totala sau partiala a capacitatii de functionare a unui subansamblu, dispozitiv, agregat, instalatie si echipament.
2.10. Unitatea de aviatie reprezinta o organizatie specializata in domeniul aviatiei (intreprindere, societate comerciala, regie, aeroport, aeroclub, scoala, centru de pregatire, aerobaza).
2.11. Aerodromurile sunt terenurile de aeronautica civila, afectate chiar pentru un timp limitat in vederea decolarii si aterizarii, dotate cu constructii si instalatii necesare desfasurarii unei activitati aeronautice. Aerodromurile destinate traficului aerian public de calatori si marfuri se numesc aeroporturi. Acestea pot fi de uz intern (aeroporturi interne) sau de uz international (aeroporturi internationale).
2.12. Eliporturile sunt ariile de teren situate la nivelul solului sau in terase special amenajate, destinate decolarii sau aterizarii elicopterelor.
2.13. Terenurile de lucru – permanente sau pe timp limitat – sunt terenurile amenajate si marcate pentru zborul de zi, putand fi dotate cu constructii si instalatii sumare, necesare desfasurarii unei activitati aeronautice restranse.
2.14. Serviciile de navigatie aeriana cuprind:
– servicii de control si dirijare a traficului aerian;
– servicii de infomare aeronautica;
– servicii de meteorologie aeronautica;
– servicii de protecție a navigatiei aeriene;
– servicii de informare a zborului